Ochiul

Globul ocular. Generalitati

Este situat in partea anterioara a orbitei si mentinut in pozitie de o capsula conjunctiva(capsula lui Tenon),
muschi, vase, nervi si tesut adipos. Are o forma aproape sferica cu o parte anterioara, corneea ce are o raza mai
mica decat restul globului posterior.
Are 2 poli: anterior si posterior intre care se gaseste diametrul sau axul antero-posterior. Are un diametru
vertical si unul transversal.
Ecuatorul este cercul perpendicular pe axul antero-posterior, situat la egala distanta de cei 2 poli. Meridianele
sunt cercuri ce trec prin cei 2 poli si se intretaie cu meridianele orizontale, rezultand 4 cadrane: superolateral,
superomedia, inferolateral si inferomedial.
Greutatea este de 7-8 g, consistenta tare, contine mediile transparente.
Globul ocular este aparat anterior de 2 pleoape ce delimiteaza crapatura palpebrala.
Se roteste cu ajutorul muschilor striate: 4 muschi drepti si 2 muschi oblici.
Peretele globului ocular este format din:
-membrana externa sau tunica fibroasa (sclerotica),
-membrana mijlocie-tunica vasculara(coroida posterior si corneea anterior)
-membrana interna-tunica nervoasa(retina)
Globul ocular contine mediile transparente: umoare apoasa, cristalin, corpul vitros.

Sclerotica
Este un segment de sfera. Formeaza 4/5 din globul ocular.
Este alba la exterior, este formata din tesut fibros cu rol de protectie. Mai groasa posterior, mai subtire anterior
spre cornee.
Structura
a.Stratul propriu este format din fibre conjunctive dispuse in lamele, fibre elastice care dau elasticitate
scleroticii.
b. La exterior are o lama conjunctiva, lamina episclerala.
c.La interior are o lama conjuctiva, lamina pusca.
Raporturi
Extern cu capsula lui Stenon si spatiul supra-scleral, cu corul adipos orbital si muschii care se insra pe
sclerotica.
La interior cu coroida prin lamina pusca.
Sclerotica aluneca pe coroida.
Ea prezinta 2 orificii. Anterior se continua cu corneea intre care se gaseste santul si limbul sclerocornean ce
contine canalul venos al lui Schlemm.
In canalul venos ajuge umoare apoasa.
Orificiul posterior este strabatut de nervul optic.
Prin sclerotica mai trec: venele vorticoase- 2 superiare si 2 inferiare (nazala si temporala la fiecare), arterele
ciliare posterioare, nervii ciliari posteriori care formeaza numeroase orificii in jurul nervului optic, arterele
ciliare lungi si nervii ciliari lungi care perforeaza sclerotica in apropierea insertiilor musculare.

Corneea
Situata anterior de sclerotica formeaza segmentul anterior al tunicii fibroase a ochiului.

Este un segment de sfera cu raza mai mica decat a scleroticii.

Are o fata anterioara convexa, o fata posterioara concava.
Are forma unei lentile subtiri.
Delimiteaza anterior camera anterioara a ochiului.
Circumferinta corespunde limbului sclerocornean.
Corneea este transpaernta, nu are vase de sange, este bogat inervata(ramnificatii ale nervilor ciliari).
Reflexul cornean este important in clinica.
Vascularizatia este din arterele din jur prin substanta fundamentala.
Structura
-stratul epitelial anterior
-lama elastica anterioara
- tesut propriu format din fibre conjunctive dispuse in fescicule si lamele +substanta fundamentala
-lama elastica posterioara
-stratul endotelial posterior

Coroida
Prezinta posterior coroida propriu-zisa si anterior zona ciliara.
Linia dintre cele 2 se numeste ora serata.

a.Coroida propriu-zisa
-este un segment de sfera intre sclerotica si retina
-are culoare maro-neagra
-este groasa posterior
-fata externa vine in raport cu sclerotica prin lamina pusca
-fata interna vine in raport cu retina fara sa adere de ea
-orificiul poterior este strabatut de nervul optic
-orificiul anterior este reprezentat de ora serata de unde incepe zona ciliara
Structura
-stratul pigmentar extern contine celule pigmentare
-stratul vaselor mici cu planul profund si planul superficial. In planul profund avem artere si in cel superficial
vene
-stratul capilarelor
-membrana bazala
Arterele provin din arterele cilare scurte posterioare, ramuri din artera oftalmica ce se ramnifica pana in stratul
capilar. Venele sunt spiralate, numit horticoas, 2 superioare si 2 inferioare si se varsa in vena oftalmica.

b.Zona Ciliara este cuprinsa inte coroida si iris. Este formata din muschii ciliari(anterir) si procesele
ciliare(posterior).
Muschiul ciliar are forma unui inel turtit de culoare alb cenusiu. Pe sectiune are forma de triunghi cu varful la
ora serata iar baza la axul antero-posterior al ochiului.
Are 2 fete: anterioara si posterioara in rap cu procesele ciliare
Este format din fibre netede radiale si circulare.
Cand se contracta efectueaza tractiune asupra coroidei deplasand ora serata anterior.
Procesele ciliare sunt proeminente situate posterior de muschiul ciliar. Acestea incep la ora serata si se termina
aproape de iris. Forma unui proces ciliar este de piramida triunghiulara cu varful la coroida (ora serata) iar baza
la spatiul dintr iris si cristalin.
Prezinta 3 fete: anterioara in raport cu muschiul ciliar si 2 fete laterale in raport cu fetele laterale a 2 procese
ciliare invecinate.

Inre ele se gasesc santuri numite bai ciliare. De aici incepe zonula lui Zinn care desparte corpul ciliar de corpul
fibros.
Structura
Ghemuri vasculare (arteriole si capilare) cuprinse in tesut conjunctiv si acoperite de epiteliu.

Irisul
Este segmentul anterior al tunicii vasculare.
Are forma unui diafragm perforat central = pupila.
Culoarea difera de la un individ la altul si de la un ochi la altul.
Are 2 fete: anterioara convexa delimiteaza posterior camera anterioara a ochiului si fata posterioara concava
delimiteaza anterior camera posterioara a ochiului.
Circumferinta mare coresp zonei ciliare si liniei de unire a scleroticii cu corneea unde se formeaza unghiul
irigo-cornean anterior si unghuiul irigo-ciliar posterior.
Circumferinta mica = marginea pupilei. Aceasta pupila se mareste la intuneric (nitriaza) si se micsoreaza la
lumina(nioza).
Structura
-strat epitelial anterior
-membrana bazala anterioara
-tesut propriu= fibre musculare netede radiale si circulare, vase si nervi
-membrana bazala posterioara
-strat epitelial posterior.
Vascularizatia si inervatia
Venele se varsa in venele proceselor ciliare.
Nervii sunt parasimpatici cu rol in litiaza si nervul oculomotor cu rol in mioza.
Arterele. Ramuri din arterele ciliare lungi formeaza marele cerc arterial in jurul circumferintei mari din care iau
nastere arterele radiate ce vor forma micul cerc arterial in jurul marginii pupilare.

Tunica nervoasa(Retina)
Se intide de la nervul optic la orificiul pupilar.
La nivelul ora serata isi modifica structura.
Posterior se gaseste retina vizula sau propriu-zisa in raport cu coroida.
Anterior se gaseste retina oarba cu 2 portiuni: ciliara si iridiana.
Retina vizulala sau propriu-zisa se intinde de la nervul optic la ora serata. Are o fata externa in raport cu
coroida fara sa adere de ea si o fata interna in raport cu membrana hialoidiana a corpuli vitros fara sa adere de
ea.
Retina vizuala prezinta:
a.papila optica (pata alba din cadranul supero-lateral al ochiului, nu contine receptori vizuali si este locul pe
unde trece nervul optic). Are forma ovalara sau rotunda, este albicioasa datorita techii de mielina care inveleste
nervul optic.
b.macula lutea (pata galbena) este situata la polul posterioar al globului ocular, are o forma ovala, culoare
galbena cu o foseta centrala =fovea centralis care contine cea mai mare cantitate de receptiri.
Structura retinei
-stratul celulelor pigmentare
-stratul conurilor si bastonaselor
-membrana limitanta externa
-stratul granular extern

-stratul plexiform extern

-stratul granular intern
-stratul plexiform intern
-stratul celulelor multipolare
-stratul fibrelor optice
-membrana limitanta interna
Retina Ciliala
Este cuprinsa intre ora serata si circumferinta mare a irisului fiind formata din 2 straturi de celule epiteliale
Retina Ilian tapeteaza fata posterioara a irisului pana la marginea pupilei fiind formata din 2 straturi de celule
epiteliale.

Camera anterioara a ochiului si umoarea apoasa

Camera anterioara reprezinta spatiul dintre fata posterioara a corneei si fata anterioara a cristalinului.
Contine umoarea apoasa.
Irisul imparte camera anterioara intr-un compartiment anterior mai mare situat intre fata posterioara a corneei si
fata anterioara a irisului iar lateral unghiul irido-cornean si intr-un compartiment posterior situat intre fata
posterioara a irisului si fata anterioara a cristalinului iar lateral unghiul irido-ciliar.
Cele 2 compartimente comunica la nivelul puilei cu umoarea apoasa. Ia nastere la nivelul vaselor din procesele
ciliare si din iris datorita diferentelor de presiune.
Este un lichid transparent, incolor, si se elimina tot datorita diferentei de presiune in canalul lui Schlem din
limbul sclerocornean situat in unghiul irido-cornean.

Cristalinul
Are forma unei lentile biconvexe. Este situat posterior de pupila intre umoare apoasa din camera anteriara si
corpul vitros din camera posterioara.
Constituie un mediu transparent pentru razlele luminoase. Este fixat in pozitie prin fibre elastice ce constituie
zonula lui tzin si se insera in zona ecuatoriala a cristalinului si pe portiunea poterioara a regiunii cilare.
Prezinta 2 fete: anteriaora spere camera anterioara si posterioara spre camera posterioara.
Este inclolor, transparent, moale la copil, tare la adult si dur la batran.
Structura
La exterior are o capsula numita cristaloida care este o membrana subtire ce inconjoara cristalinul. Tesutul
propriu este format din fibrile care se aseaza in jurulu unui nucleu central sub forma de lamele si subst amorfa
care leaga elementele cristalinului.
La adult crsitalinul este lipsit de nervi, vase sangvinesau limfatice. Circulatia nutrimentelor se face prin
interstitiu de la o celula la alta.
La fat cristalinul este inconjurat de o retea vascuara.

Corpul vitros si camera posterioara a ochiului

Camera posterioara este delimitata anterior de cristalin si posterior de retina.
Corpul vitros este o substanta transparenta de consistenta geiatinoasa situat in camera postrioara, strabatut
antero-posterior de un canal intre partea optica si porul posterior al cristalinului ce contine la fat artera
hialoidiana. Vine in raport cu retina fara sa adere de ea.
La nivelul cristalinului se gasesc niste pile conjunctive ce formeaza inre corpul vitros si acesta un mic ligament.
La nivelul orei serata, in zona ciliara, corpul vitros adera strans de aceasta zona = zonula qui tzin = ingrosarea
hiloidei.
Corpul vitros la exterior prezinta o membrana hialoida. La interior prezinta umoarea vitroasa.

Zonula lui Tin se intinde de la ora serata la cristalin. Reprezinta o ingrosare a hialoidei. Este formata din fibre
elastice, cordaje foarte mici saparate prin fosete. Are 2 margini: posterioara la nivelul orei serata si anterioara la
nivelul zonei ecuatoriale a cristalinului.
Are 2 fete :externa [corespunde zonei ciliare] si interna [in raport cu umoarea vitroasa]
La nivelul orei serata fata interna a zonulei se departeaza formand un canal limfatic.
Nu este o membrana continua ci prin mai multe cordaje separte de fosete prin care circula limfa.
Umoarea vitorasa este o substanta gelatinoasa ce contine apa , albumina, substantenutritive.
Functiile corpului vitros
-sustine retina
-micsoreaza socurile mecanice aplicate pe globul ocular
-mentine tempereatura corespunzatoare retinei
-realizeaza nutritia retinei [aport de glucoza]
-reprezinta calea secundara de eliminare a umori apoase cand creste presiunea intraoculara

Anexele globului ocular

Sunt reprezentate de capsula lau Tenon, muschi si fasciile orbitale.

Capsula lui Tenon

Este o membrana fibro-elastica de la nervul optic la limbul sclerocornean.
Are 2 foite: interna care inveleste scleroticva si una externa care este groasa.
Ele se unesc anterior si delimiteaza spatiul episcleral ce contine tersut lax episcleral cu rol in miscarile globului
ocular.
Suprafaa externa este impartita in segmentul retroecuatorial si segmentul pre-ecuatorial.
Segmentul pre-ecuaorial vine in raport cu conjunctiva bulbara.
Segmentul retro-ecuatorial vine in raport cu corpul superior al orbitei.
Are forma de segment de sfera goala.
Prezinta un orificiu anterior la nivelul limbului sclerocornean si un orificiu posterior la nivelul trecerii nervului
optic.
Este strabatuta de muschii drepti si oblici ce se insera pe sclerotica. E fixata de baza orbitei avand rol in
asigurarea stabilitatii globului oclar.

Muschii globuli ocular

Mobilitatea este asigurata de muschii extrinseci sub controlul sistemului nuervos.
Sunt muschi striati,lungi cu fibre paralele.
Sunt in nr de 6 pt globul ocular din care 4 repti si 2 oblici si unul pt pleoapa superioara.
Toti muschii drepti si mschiul oblic superior se insera pe baza orbitei prin un tendon inelar numit inelul tendinos
comun.
Muschiul oblic inferior se insera pe peretele inferior al orbitei.
Inelul tendinos comun are forma de palnie, este situat in dreptul canalului optic si al fisurii arbitale superioare.
Muschii drepti superior inferiori, latelal, meial sunt muschi lungi ce se insera pe inelul tendinos comun inspre
posterior si pe sclerotica anterior de ecuator inspre anterior.
Trec prin capula lui Tenon, cel mai puternic este dreptul medial apoi lateral, inferior si superior.
Inervatie
-muschiul drept superior, medial inferior - nervul oculomotor.
-muschiul drept lateral - nervul abduncens
-muschii oblici - 2 la nr, superior si inferior. Oblicul superior e mai lung, se insera pe inelul tendinos, trece prin
capsula lui tenon, pe sub muschiul drept superior si se fixeaza in cadranul supero-lateral pe sclerotica. Este
inervat de nervul trohlear.

Muschiul oblic inferior este cel mai scurt, se insera pe planseul orbitei, trece prin capsula lui Tenon pe sub
muschiul drept inferior si se fixeaza pa sclerotica in cadraul infero-lateral. Este inervat de oculomotor.
Muschiul ridicator al pleoapei superioare se gaseste imediat sub peretele superior al orbitei. Sub el se gaseste
muschiul drept superior.
Actioneaza muschii:
-drept extern
-abductor, drept intern
-aductor, muschiul drept superior
-ridicator, aductor si ridicator intern, muschiul drept inferior
-coborator, aductor si rotator extern, muschiul oblic mare
-abductor, coborator si roatator intern-muschiul oblic mic
-abductor, ridicator, rotator extern.
Vascularizatia
Este vascularizat de artera oftalmica cu ramurile sale, arterele ciliare lungi si scurte.
Vena oftalmica este formata prin unirea velnelor vorhicoase.

Pleoapele
Pleoapele sunt 2 cute ale pielii care acopera si apara globul ocular. Pleoapa superioara este mai mobila decat cea
inferioara.
Prezinta 2 fete: una anterioara cutanata si care are o portiune centrala sau oculara si o port periferica sau
orbitala.
Intre ele se gasesc santurile orbito palpebrale superior si inferior si fata posterioara conjunctivala care acopera
globul ocular si este formata de conjunctiva palpebrala.
Pleoapele prezinta 2 extremitati:dreapta si stanga ce se unesc si formeaza comisurile palpebrale, 2 margini: una
aderenta la nivelul bazei si una libera care este impartita prin o mica proeminenta [papila lacrimala] in
portiuni:
-portiunra mediala sau lacrimala contine canalul lacrimal si este lipsita de cili
-portiunea laterlala sau ciliara care contine cili.
Pleoapele au 2 unghiuri formate prin unirea marginilor libere ale pleoapelor. Unghiul medial este mai mare si
contine lacul lacrimal. Unghiul lateral mai mic si ascutit.
Vacularizatia
Arterele sunt ramuri din art suborbitala, lacrimala si oftalmica.
Venele se anatsomozeaza intre ele la nivelu fundului de sac inferior si superior si se varsa in vena temoprala
superficiala. Limfaticele sunt bogate si se termina in nodurile preauriculare, parotidiene, submandibulare.
Inervatia
-muschiul ridicator al pleapei de nervul oculomotor-inervatia prin nervul trigemen.
-la exterior piele ,glande cilare sebacee sudoripare-tunica musculara reprezentata de orbiclar si de ridicatorul
pleapei superioae.
-tunica interna - conjunctiva este o membrana conjunctiva transparenta care uneste pleoapele cu globul ocular
dupa ce captseste partea exterioara a pleoapelor trece pe globul ocular pana pe marginea corneei.
Are 3 portiuni.
-conjunctiva bulbara sau oculara acoprera sclerotica de la nivelul corneei [limbului sclerocorbnean] pana la
nivelul fndului de sac. In regiunea unghiului median al ochiului ea prezinta caruncula lacrimala si plica
semilunara.
-caruncula este o proeminenta roz asezara intre portiunea lacrimala si ciliara a marginii pleapelor si contine
cateva glande sebacee acoperite de fire de par si mucoase
-plica semilunara este un organ rudimentar la om.
Glandele conjunctivale sunt situate in grosimea margimilor libere a pleoapelor

Vascularizatia
Areterele ramuri din arterele palpebrale si artelele ciliare lungi.
Venele se varsa in vena faciala si temporala superficiala.
Limfaticele sunt superficilae si priofunde si se varsa in nodurile preariculare, parotidiene submandibulare.
Inervatia din trigemen.

Spreancenele
Sunt 2 proeminente musculo-cutanate acoperite cu par situate la limita dintre frunte si pleoapa superioara. Ele
opresc sucrgerea transpiratiei spre cavitatea conjunctivala avand rol in estetica si in mimica.
I se descriu capul medial, corpul mijlociu si coada lateral.
La exterior piele cu par , glande sebacee, sudoripare.
Tract celular cutanat si muscular - muschiul frontal orbicular sprancenos
Stratul lax si periostulaparatul lacrimal
Are rolul de a produce si a transporta la glanda lacrimala.
Glanda lacrimala este roz galbuie, este situata supero lateral pe pereltele superior al orbitei.
Are 2 portiuni:orbitala, principara asezata in foseta lacrimala a frontalului si palpebrala care este accesorie in
raport cu partea laterala a pleoapei superioare.
Canalele excretorii: sunt in nr de 8-10 , se deschid in jumatatea laterala a fundului de sac conjunctival superior
prin mai multe orificii.
Pe langa glanda lacrimala principala pot exista si glande accesorii situate in fundurile de sac cu aceeasi structura
tubulo-acinoasa.
Vascularizatia
Arterele sunt ramuri din arterele lacrimale si artera plapebrala.
Venele se varsa in oftalmica.
Nodurile limfatice se varsa in nodurile parotidiene.
Inervatia
Fibrele simpatice provin din ganglionul cervical superior.
Fibre parasimpatice din nervul facial.
Caile lacrimale
Provin din fundurile de sac conjunctival. Lacrimile sunt amestcete prin miscarile pleoapelor cu secretia
glandelor conjunctival si raspandite pe intreaga suprafata a conjunctivei apoi ajung in unghiul medial al
globului ocular in lacul lacrimal. De aici prin punctle lacrimale, lacrimile trec din canalele lacrimale in sacul
lacrimal. In canalul lacrimo-nazal si meatul inferior al foselor nazale.
Sacul lacrimal este un spatiu triunghiular delimitat de marginile libere lipsite de cili ale celor 2 pleoape. Contine
caruncula si plica semilunara. Punctele lacimale sunt 2 orificii mici situate in varful papilelor lacrimale.
Canaliculele lacrimale superior si inferior sunt situate in continuarea punctlor lacrimale in grosiimea pleoapelor.
Sacul lacrimal este un mic canal membranos ce se trmina in sus in fund de sac iar in jos se continua cu canalul
lacrimo-nazal.
Canalul lacrimo-nazal leaga sacul lacrimal de meatul inferior al foselor nazale.
Vascularizatia
Arteterele sunt ramuri din artera palpebrala inferioara.
Venele se varsa in facila.
Limfaticele se dreneaza in nodurile submandibularelor faringiene.
Inervatia ramuri din nervul nazal extern.
By MOSS