Globul ocular este organul ce asigura funcţia vizuală, fiind un organ neuro-senzorial, cu formă

sferică.Prezintă o parte anterioară ce este transparenţă şi poartă denumirea de cornee. Globul ocular are
un diametru antero-posterior de 21-26 mm la emetropi, pe când la hipermetropi axul este mai mic,iar la
miopi axul este mai mare.

Având o formă sferică, acesta prezintă că orice sfera:

-un pol anterior denumit şi extremitatea anterioară a globului ocular;

-un pol posterior denumit şi extremitatea posterioară a globului ocular;

-un ecuator situat la distanţă egală între cei doi poli;

-meridiane.

Toate aceste repere au un rol esenţial în localizarea diverselor patologii ale globului ocular.

Structura globului ocular este reprezentată de pereţii globului ocular şi mediile transparente,refringente.

Pereţii globului ocular

Sunt construiţi din 3 tunici concentrice:

I. Sclerocorneea ce mai este denumită şi tunică externă fibroasă

II. Uveea ce mai este denumită şi tunică mijlocie vasculară ce este alcătuită din 3 elemente: iris,corp ciliar
şi coroidă.

III. Retină sau tunică internă nervoasă

SCLEROCORNEEA

Are forma globului ocular,fiind tunica situată la exterior ce are o structură fibroasă.Funcţia principală a
acestei tunici este de menţinere a presiunii intraoculare.Ea este de asemenea alcătuită la rândul sau din
3 componente: corneea, limbul sclerocornean,scleră.

 Corneea – este porţiunea anterioară a sclerocorneei şi este transparentă.Continuitatea dintre

aceasta şi scleră se realizează la nivelul limbului sclerocornean. Aceasta prezintă 2 feţe şi o
circumferinţă:

-o faţă anterioară convexă în contact direct cu filmul lacrimal şi cu mediul exterior atunci când fanta
palpebrală este deschisă.

-o faţă posterioară concavă ce este în contact direct cu umoarea apoasă din camera anterioară.

Din punct de vedere histologic,corneea este avasculară, transparentă şi cu o structură laminară

reprezentată de următoarele straturi expuse din exterior spre interior:

-filmul lacrimal

-epiteliul corneean anterior ce este scuamos stratificat nekeratinizat cu numeroase terminaţii nervoase
libere şi la nivelul căruia se disting 3 zone principale: zona superficială,zona intermediară,zona profundă.

-lamina limitantă anterioară ce mai poartă denumirea de stratul Bowman având rol esenţial în
menţinerea hidratării corneei

-lamina proprie sau stroma are ca principal scop regenerarea corneei

-lamina limitantă posterioară ce mai poartă denumirea şi de membrana Descement

-endoteliul cornean ce este alcătuit dintr-un strat de celule cubice.

 Limbul sclerocorneean prezintă:

-o zonă trabeculara alcătuită dintr-o faţă profundă ce este în interrelatie cu unghiul camerei anterioare şi
o faţă superficială ce este în interrelatie cu canalul Schlem

-sinusul venos scleral denumit şi canalul Schlem format împreună cu sistemul venos intrascleral şi
episcleral

 Sclera- are aspectul unei sfere incomplete de culoare alb sidefie şi prezintă:

-o faţă externă superficială,convexă la nivelul căreia se inseră muşchii extraoculari

-o faţă internă profundă concavă ce este în interrelatie cu coroida şi corpul ciliar

-un orificiu anterior, nivel la care se continuă cu corneea, trecerea realizându-se la nivelul limbului
sclernocorneean
-un orificiu posterior ce este străbătut de nervul optic.

Din punct de vedere histologic sclera este alcătuită din ţesut conjunctiv reprezentat de substanţă
fundamentală, fibre de colagen şi fibrocite.În ceea ce priveşte vascularizaţia, această structura este
avasculară. La exterior sclera este acoperită de o membrană fină vascularizată-episclera.

UVEEA

Prezintă 3 regiuni principale:

1.Uveea anterioară sau irisul este localizată între: cornee ce este situată anterior şi cristalin ce este situat
posterior.Poate fi comparată cu un diafragm muscular ce prezintă central un orificiu reprezentat de
pupilă.Irisul este alcătuit din 2 feţe una anterioară şi una posterioară, şi două circumferinţe mare şi mică.
Faţa anterioară prezintă 2 zone importante:

-zona ciliară ce este situată la periferie şi are un aspect striat;

-zona pupilară ce are un aspect neted

Faţa posterioară are o culoare brun închis (indiferent de culoarea ochilor) şi este în raport cu cristalinul şi
cu camera posterioară a globului ocular.

Marea circumferinţă mai poartă denumirea şi de rădăcina irisului şi este parte componentă a unghiului
irido-sclero-corneean.

Mică circumferinţă este reprezentată de marginea pupilară delimitând pupila.

Din punct de vedere histologic,irisul prezinta 4 straturi:

-stratul marginal anterior

-stroma si sfincterul pupilar

-epiteliul anterior si dilatatorul pupilar

-epiteliul pigmentar posterior ce contine un strat anterior reprezentat de celule mioepiteliale, dand
nastere la muschiul dilatator al pupilei, si un strat posterior reprezentat de celule cubice ce depoziteaza
pigment melanic.

2.Uveea intermediara sau corpul ciliar

Este delimitata anterior de catre radacina irisului si posterior de catre coroida.Prezinta o suprafata
externa in contact direct cu corpul vitros. Suprafata interna este alcatuita din:

-pars plicata sau coroana ciliara localizata anterior. Aceasta este alcatuita din proeminentele radiare
determinate de procesele ciliare.Acestea se pot defini ca fiind ghemuri vasculare ce sunt cuprinse intr-un
tesut conjunctiv si acoperite de un epiteliu bistratificat,in numar de 70-80 si au 2 scopuri esentiale:

a)De a secreta umoarea apoasă;

b)De a fi loc de inserţie pentru ligamentul lui Zinn.

-pars plana localizată posterior între pars plicata şi ora serrata.

 Muşchiul ciliar este localizat la exteriorul corpului ciliar şi este alcătuit din fibre musculare netede cu
direcţii diferite ce au rol în reglarea curburii cristalinului prin contracţia lor.

3. Uveea posterioară sau coroidă

Este delimitată anterior de ora serrata( porţiune indentată,circumferenţială dintre corpul ciliar şi
retină) şi posterior de orificiul de trecere a nervului optic.Faţa sa externă intră în raport cu sclera, iar faţa
sa internă cu retina.Din punct de vedere histologic, aceasta este alcătuită din 4 straturi, acestea fiind de
la exterior spre interior:

-lamina fusca sau lamina supracoroidiana ce este străbătută de arterele ciliare lungi sau scurte;

-lamina vaselor mari coroidiene

-stratul corio-capilar

-lamina bazală sau membrana Bruch.