Teste La Biochimie 2012

Release by MedTorrents.
com
următoarele condiţii:
Teste la a) [ ] este dextrogiră

b) [ ] este anomer beta
Biochimie c) [ ] este anomer alfa

d) [ ] este levogiră
e) [x] configuraţia atomului de carbon asimetric cel mai
2012 depărtat de gruparea carbonil este identică cu cea a

carbonului asimetric din D-gliceraldehidă
7. Referitor la monozaharide sunt corecte afirmaţiile:

GLUCIDE
a) [x] formează semiacetali interni printr-o reacţie de adiţie
1. Funcţiile glucidelor: intramoleculară între o grupare aldehidică sau cetonică şi o
grupare alcool
a) [x] energetică b) [ ] reacţiile de formare a semiacetalilor interni sunt
b) [ ] menţin presiunea oncotică ireversibile
c) [ ] sunt emulgatori c) [x] prin reacţia de ciclizare aldohexozele formează
d) [x] constituenţi ai ţesuturilor de sprijin, ai acizilor cicluri piranozice
nucleici d) [ ] prin reacţia de ciclizare cetohexozele formează
e) [ ] de transport cicluri piranozice
e) [x] ca urmare a reacţiei de ciclizare apar doi
2. Selectaţi glucidele ce sunt prezente în organismul uman: stereoizomeri supranumerari – anomerii alfa şi beta
a) [ ] amiloza 8. Reacţiile de reducere a monozaharidelor:

b) [x] glucoza
c) [x] glicogenul a) [ ] D-sorbitolul se formează doar prin reducerea D-
d) [x] riboza, dezoxiriboza glucozei
e) [ ] amilopectina b) [ ] numai aldozele formează polialcooli prin reducere
c) [x] prin reducerea D-fructozei se obţin D-sorbitol şi D-
3. Monozaharidele sunt: manitol
d) [x] reducerea monozaharidelor este catalizată de enzime
a) [x] compuşi polihidroxicarbonilici NADH şi NADPH dependente
b) [ ] polialcooli e) [x] retinopatia diabetică este determinată de acumularea
c) [ ] esteri simpli sorbitolului în retină
d) [ ] eteri compuşi
e) [ ] aldehide 9. Reacţiile de oxidare a monozaharidelor:
4. Referitor la monozaharide sunt adevărate afirmaţiile: a) [ ] prin oxidarea monozaharidelor la gruparea carbonil
se obţin acizi uronici
a) [x] se împart în trioze, tetroze, pentoze, hexoze în b) [x] prin oxidarea monozaharidelor la gruparea carbonil
funcţie de numărul atomilor de carbon se obţin acizi aldonici
b) [ ] toate monozaharidele posedă unul sau mai mulţi c) [x] oxidarea monozaharidelor în mediu acid conduce la
atomi de carbon chirali formarea acizilor aldarici
c) [x] unele glucide conţin azot, fosfor sau sulf d) [x] gluconatul de calciu se utilizează pentru prevenirea
d) [x] monozaharidele ce conţin atomi de carbon asimetrici hipocalcemiilor şi a tetaniei
se împart în seriile L şi D e) [x] acidul glucuronic se utilizează ca agent de conjugare
e) [ ] monozaharidele seriei D sunt obligatoriu dextrogire,
iar cele ale seriei L – levogire 10. Maltoza:
5. Afirmaţii corecte referitor la monozaharide sunt: a) [x] este dizaharidă cu proprietăţi reducătoare
b) [ ] este monozaharidă cu proprietăţi reducătoare
a) [ ] se supun hidrolizei c) [x] se obţine sub acţiunea amilazei pancreatice
b) [x] sunt compuşi polihidroxicarbonilici d) [x] este compusă din 2 molecule de alfa-glucoză
c) [ ] toate monozaharidele formează semiacetali e) [ ] este unitatea repetitivă a celulozei
intramoleculari
d) [x] se clasifică în cetoze şi aldoze 11. Lactoza:
e) [ ] toate monozaharidele au doi anomeri – alfa şi beta
a) [ ] este dizaharidă alcătuită din două molecule de alfa-
6. Monozaharida aparţine seriei D dacă îndeplineşte galactoză
Release by MedTorrents.com
b) [x] monozaharidele constituente sunt piranoze c) [x] amidonul este alcătuit din alfa-glucoză
c) [ ] este unitatea repetitivă a glicogenului d) [ ] glicogenul este alcătuit din beta-glucoză
d) [ ] nu posedă proprietăţi reducătoare e) [ ] în structura celulozei predomină legăturile α-1,6-
e) [x] poate fi sintetizată în celulele umane glicozidice
12. Zaharoza: 19. Selectaţi homoglicanii:
a) [ ] este alcătuită din 2 molecule de alfa-glucoză a) [ ] heparina

b) [ ] posedă proprietăţi reducătoare b) [x] amidonul
c) [ ] se obţine prin hidroliza amidonului c) [ ] manoza
d) [ ] ambele monozaharide constituente sunt în formă d) [x] celuloza
furanozică e) [x] glicogenul
e) [x] este hidrolizată de zaharaza intestinală până la alfa-
glucopiranoză şi beta-fructofuranoză 20. Selectaţi heteroglicanii:
13. Glucoza: a) [ ] amilopectina

b) [x] acidul hialuronic
a) [x] există sub forma a 2 anomeri – alfa şi beta c) [ ] maltoza
b) [ ] forma glucofuranozică este cea mai stabilă d) [x] keratan sulfaţii
c) [x] prin oxidarea glucozei la C6 rezultă acidul glucuronic e) [x] heparina
d) [ ] nu posedă atomi asimetrici de carbon
e) [x] este o aldohexoză cu 4 atomi de carbon chirali 21. Afirmaţii corecte referitor la glucide:
14. Galactoza: a) [x] lactoza se conţine în laptele mamiferelor

b) [ ] prin hidroliza lactozei se obţin 2 molecule de alfa-
a) [ ] este principalul glucid din sânge galactoză
b) [ ] este o cetopiranoză c) [x] ambele hexoze din lactoză sunt în formă piranozică
c) [x] este un epimer al glucozei d) [ ] zaharoza este principalul glucid din sânge
d) [ ] în lactoză este prezentă în formă de alfa-anomer e) [ ] zaharoza este alcătuită din 2 molecule de alfa-glucoză
e) [ ] nu posedă proprietăţi reducătoare
22. Afirmaţii corecte referitor la glucide:
15. Fructoza:
a) [ ] glucoza nu poate forma O-, S- sau N-glicozide
a) [ ] prin reducere poate forma numai D-sorbitol b) [x] glucoza intră în componenţa lactozei
b) [ ] este o cetopiranoză c) [ ] beta-glucoza este componentă a amilopectinei
c) [x] este componentă a zaharozei d) [ ] fructoza este componentă a lactozei
d) [ ] este principalul glucid din sânge e) [x] fructoza din componenţa zaharozei este în formă de
e) [ ] este principala componentă a lactozei beta-furanoză
16. Dezoxiriboza: 23. Digestia glucidelor:
a) [x] este componentă a unor nucleozide a) [x] amilaza salivară şi cea pancreatică scindează
b) [ ] este componentă a RNA legăturile α-1,4-glicozidice din polizaharide
c) [x] există în formă furanozică b) [x] sub acţiunea amilazelor din amidon se obţine
d) [ ] nu conţine nici o grupare -OH maltoză, maltotrioză, α-dextrine
e) [ ] este un izomer al ribozei c) [ ] amilaza salivară scindează amidonul până la glucoză
d) [ ] dizaharidazele nu posedă specificitate de substrat
17. Riboza: e) [ ] celuloza este scindată de amilaza pancreatică
a) [ ] este o cetoză 24. Intoleranţa la lactoză:

b) [ ] conţine 5 atomi chirali
c) [ ] este componentă a DNA a) [ ] este determinată de deficitul galactokinazei
d) [x] este componentă a NAD+-lui şi FAD-lui b) [x] este determinată de deficitul de lactază
e) [x] poate fi fosforilată c) [x] deficienţa enzimei ce determină intoleranţa la lactoză
poate fi moştenită şi dobândită
18. Homoglicanii: d) [x] se manifestă prin dureri abdominale, flatulenţă,
diaree cronică
a) [ ] unitatea structurală a celulozei este maltoza e) [ ] se manifestă prin cataractă
b) [x] celuloza este o polizaharidă predominantă în regnul
vegetal 25. Absorbţia glucozei:
b) [ ] este catalizată de enzima glucozo-6-fosfat izomeraza
a) [x] necesită Na+ c) [ ] este o reacţie din glicoliză
b) [ ] necesită Ca2+ d) [ ] este o reacţie din gluconeogeneză
c) [x] necesită enzima Na+,K+-ATP-aza e) [x] este o reacţie din glicogenoliză
d) [ ] implică antiportul glucozei şi al ionilor de sodiu
e) [ ] implică simportul ionilor de sodiu şi de potasiu 32. Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în
muşchii scheletici:
26. Glicogenul:
a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi
a) [x] se depozitează în muşchii scheletici pentru energie
b) [ ] se depozitează în ţesutul adipos b) [ ] G-6-P se supune scindării hidrolitice sub acţiunea
c) [x] se depozitează în ficat glucozo-6-fosfatazei
d) [x] ficatul utilizează depozitele de glicogen pentru c) [ ] glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este secretată în
menţinerea glicemiei sânge şi utilizată de ţesuturi pentru energie
e) [ ] rezervele de glicogen pot asigura organismul cu d) [x] G-6-P se include în glicoliză
energie timp de 15-20 zile e) [x] G-6-P se utilizează ca sursă de energie pentru
muşchi
27. Glicogenoliza:
33. Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în
a) [x] este scindarea glicogenului ficat:
b) [ ] este scindarea glucozei
c) [ ] este un proces strict hidrolitic a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi
d) [ ] decurge intens postprandial pentru energie
e) [x] se activează în situaţii de stres, inaniţie b) [x] G-6-P se supune scindării hidrolitice sub acţiunea
glucozo-6-fosfatazei
28. Glicogenoliza (reacţia catalizată de enzima glicogen c) [x] glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este secretată
fosforilaza): în sânge şi utilizată de ţesuturi pentru energie
d) [ ] G-6-P se include în glicoliză în ficat
a) [ ] glicogen n glucoze + H2O → glicogen n-1 glucoze + glucoza e) [ ] G-6-P se utilizează ca sursă de energie doar pentru
b) [x] glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1 glucoze + ficat
glucozo-1-fosfat
c) [ ] glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1 glucoze + 34. Scindarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen
glucozo-6-fosfat (glicogenoliza):
d) [x] glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,4-
glicozidice a) [ ] este catalizată de glucozo-6-fosfataza
e) [ ] glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,6- b) [ ] este catalizată de glicogen fosforilaza
glicozidice c) [x] este catalizată de enzima de deramificare
d) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate amilo-
29. Glicogen fosforilaza: 1,6-1,4-glican transferazică
e) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate 1,6-
a) [x] este enzima reglatoare a glicogenolizei glicozidazică
b) [ ] este reglată doar prin fosforilare-defosforilare
c) [x] forma activă este cea fosforilată 35. Selectaţi enzimele glicogenolizei:
d) [ ] scindează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi
legăturile alfa-1,6-glicozidice din glicogen a) [ ] glicogen sintaza
e) [ ] este activată de ATP b) [x] glicogen fosforilaza
c) [x] fosfoglucomutaza
30. Reglarea hormonală a glicogenolizei: d) [ ] glucokinaza
e) [x] enzima de deramificare
a) [ ] insulina activează glicogenoliza
b) [x] adrenalina stimulează glicogenoliza 36. Glicogenogeneza:
c) [ ] glucagonul inhibă glicogenoliza
d) [ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen fosforilazei a) [ ] este sinteza glucozei
e) [x] fosforilarea glicogen fosforilazei are loc sub acţiunea b) [x] este sinteza glicogenului
adrenalinei, glucagonului c) [ ] decurge intens în toate ţesuturile
d) [x] decurge intens postprandial
31. Reacţia chimică: Glucozo-1-fosfat ↔ Glucozo-6- e) [ ] se activează în situaţii de stres, inaniţie
fosfat:
37. Selectaţi enzimele glicogenogenezei:
a) [x] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza
a) [x] glicogen sintaza a) [ ] este un fragment de glicogen
b) [ ] glicogen fosforilaza b) [x] este o proteină
c) [x] fosfoglucomutaza c) [x] posedă activitate glucozil transferazică
d) [x] glucokinaza d) [ ] participă la scindarea glicogenului
e) [x] UDP-glucozo-pirofosforilaza e) [x] participă la iniţierea sintezei glicogenului
38. Glicogenogeneza (selectaţi reacţiile procesului): 44. Utilizarea glucozo-6-fosfatului (G-6-P) în ficat:
a) [ ] glucoza + ATP → glucozo-1-fosfat + ADP a) [x] sinteza glicogenului

b) [x] glucoza + ATP → glucozo-6-fosfat + ADP b) [x] calea pentozo-fosfat
c) [x] glicozo-6-fosfat → glucozo-1-fosfat c) [x] glicoliza
d) [x] glucozo-1-fosfat +UTP → UDP-glucoza + H4P2O7 d) [ ] G-6-P este secretat în sânge
e) [ ] glucozo-6-fosfat +UTP → UDP-glucoza + H4P2O7 e) [x] G-6-P este scindat hidrolitic de glucozo-6-fosfatază,
iar glucoza obţinută este secretată în sânge
39. Glicogenogeneza (reacţia catalizată de enzima glicogen
sintaza): 45. Glicogenozele:
a) [ ] glicogen n glucoze + glucozo-1-fosfat → glicogen n+1 a) [x] sunt determinate de deficienţe ereditare ale
glucoze + H3PO4 enzimelor implicate în metabolismul glicogenului
b) [ ] glicogen n glucoze + glucozo-6-fosfat → glicogen n+1 b) [x] se caracterizează prin depuneri masive de glicogen
glucoze + H3PO4 în diferite ţesuturi
c) [x] glicogen n glucoze + UDP-glucoza → glicogen n+1 glucoze + c) [ ] în toate tipurile de glicogenoze glicogenul se
UDP depozitează doar în ficat
d) [x] glicogen sintaza formează legăturile alfa-1,4- d) [ ] în toate tipurile de glicogenoze structura glicogenului
glicozidice este normală
e) [ ] glicogen sintaza formează legăturile alfa-1,6- e) [ ] pot fi tratate prin excluderea glucidelor din
glicozidice alimentaţie
40. Glicogen sintaza: 46. Boala von Gierke:
a) [x] este enzima reglatoare a glicogenogenezei a) [x] este o glicogenoză determinată de activitatea redusă
b) [x] este reglată prin fosforilare-defosforilare a glucozo-6-fosfatazei din ficat, rinichi, intestin
c) [ ] forma activă este cea fosforilată b) [ ] este determinată de activitatea redusă a glucozo-6-
d) [ ] formează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi fosfatazei din muşchi
legăturile alfa-1,6-glicozidice din glicogen c) [x] este prezentă hepatomegalia
e) [x] necesită prezenţa glicogeninei, proteină cu funcţie de d) [x] se manifestă prin hipoglicemii
iniţiere a sintezei glicogenului e) [ ] nu este însoţită de dereglări neurologice
41. Reglarea hormonală a glicogenogenezei: 47. Glucokinaza:
a) [x] insulina activează glicogenogeneza a) [x] este prezentă doar în ficat

b) [ ] adrenalina stimulează glicogenogeneza b) [ ] catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor
c) [x] glucagonul inhibă glicogenogeneza hexoze
d) [x] insulina conduce la defosforilarea glicogen sintazei c) [x] posedă KM mare pentru glucoză
e) [ ] defosforilarea glicogen sintazei are loc sub acţiunea d) [ ] este inhibată de glicozo-6-fosfat
adrenalinei, glucagonului e) [x] este enzimă iductibilă, activată de insulină
42. Formarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen 48. Hexokinaza:

(glicogenogeneza):
a) [ ] este prezentă doar în ficat
a) [ ] este catalizată de enzima glicogen sintaza b) [x] catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor
b) [ ] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza hexoze
c) [x] este catalizată de enzima de ramificare c) [x] posedă KM mică pentru glucoză
d) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate amilo- d) [x] este inhibată de glicozo-6-fosfat
1,4-1,6-transglicozidazică e) [ ] posedă specificitate absolută de substrat
e) [ ] enzima ce catalizează procesul are activitate 1,6-
glicozidazică 49. Glicoliza:
43. Glicogenina: a) [ ] are loc doar în ficat şi muşchii scheletici

b) [x] are loc în toate ţesuturile
c) [x] reprezintă scindarea glucozei
d) [ ] reprezintă scindarea glicogenului a) [x] este o reacţie a glicolizei
e) [ ] atât în condiţii aerobe, cât şi anaerobe produşii finali b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
ai glicolizei sunt CO2 şi H2O c) [ ] este catalizată de enzima fructozo-1,6-difosfataza
d) [x] este catalizată de enzima fructozo-1,6-
50. Glicoliza: difosfataldolaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o hidrolază
a) [ ] toate reacţiile glicolizei sunt reversibile
b) [x] în condiţii anaerobe produsul final al glicolizei este 56. Reacţia: Gliceraldehid-3-fosfat ↔
lactatul dihidroxiacetonfosfat:
c) [ ] în condiţii anaerobe randamentul energetic al
glicolizei este 12 ATP a) [x] este o reacţie a glicolizei
d) [x] în condiţii aerobe produsele finale ale glicolizei sunt b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
CO2 şi H2O c) [ ] este catalizată de enzima triozofosfat mutaza
e) [ ] în condiţii aerobe randamentul energetic al glicolizei d) [x] este catalizată de enzima triozofosfat izomeraza
este 12 ATP e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o
transferază
51. Reacţia: Glucoza + ATP → glucozo-6-fosfat + ADP:
57. Reacţia: Gliceraldehid-3-fosfat + NAD + + H3PO4 ↔
a) [x] este prima reacţie din glicoliză 1,3-difosfoglicerat + NADH+H+
b) [x] este prima reacţie din glicogenogeneză
c) [ ] în toate ţesuturile este catalizată de enzima a) [x] este o reacţie a glicolizei
hexokinaza b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
d) [ ] hexokinaza este enzimă din clasa ligazelor c) [ ] este catalizată de enzima gliceraldehidfosfat
e) [x] în muşchi hexokinaza este inhibată de glucozo-6- dehidrataza
fosfat d) [x] este catalizată de enzima gliceraldehidfosfat
dehidrogenaza
52. Reacţia: Glucozo-6-fosfat ↔ fructozo-6-fosfat: e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o liază
a) [x] este o reacţie a glicolizei 58. Reacţia: 1,3-difosfoglicerat + ADP ↔ 3-fosfoglicerat +

b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei ATP
c) [ ] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza
d) [x] este catalizată de enzima glucozofosfat izomeraza a) [x] este o reacţie a glicolizei
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
alosterică c) [x] este catalizată de enzima fosfogliceratkinaza
d) [ ] este catalizată de enzima fosfogliceratmutaza
53. Reacţia: Fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6- e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o ligază
difosfat + ADP:
59. Reacţia: 1,3-difosfoglicerat + ADP ↔ 3-fosfoglicerat +
a) [x] este o reacţie a glicolizei ATP
b) [ ] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima fosfofructomutaza a) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativă
d) [x] este catalizată de enzima fosfofructokinaza b) [x] este o reacţie de fosforilare la nivel de substrat
e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă c) [x] 1,3-difosfogliceratul este un compus
reglatoare supermacroergic
d) [ ] este o reacţie din calea pentozo-fosfat de oxidare a
54. Reglarea activităţii fosfofructokinazei: glucozei
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă
a) [x] modulatori pozitivi sunt AMP şi fructozo-2,6- reglatoare
difosfatul
b) [ ] sarcina energetică mică a celulei inhibă activitatea 60. Reacţia: 3-fosfoglicerat ↔ 2-fosfoglicerat
enzimei
c) [ ] NADH şi NADPH sunt principalii activatori ai a) [x] este o reacţie a glicolizei
enzimei b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
d) [x] citratul şi ATP sunt modulatori negativi c) [ ] este catalizată de enzima fosfogliceratkinaza
e) [ ] 1,3-difosfogliceratul, fosfoenolpiruvatul sunt d) [x] este catalizată de enzima fosfogliceratmutaza
activatori ai enzimei e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este din clasa
transferazelor
55. Reacţia: Fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat
+ dihidroxiacetonfosfat: 61. Reacţia: 2-fosfoglicerat ↔ fosfoenolpiruvat + H 2O
c) [x] 2 ATP
a) [x] este o reacţie a glicolizei d) [x] 2 H2O
b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei e) [x] 2 molecule de lactat
c) [ ] este catalizată de enzima fosfoenolpiruvat
carboxikinaza 68. Selectaţi enzimele reglatoare ale glicolizei:
d) [x] este catalizată de enzima enolaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o hidrolază a) [ ] piruvatcarboxilaza
b) [ ] fosfoglucoizomeraza
62. Reacţia: fosfoenolpiruvat + ADP → piruvat + ATP c) [x] hexokinaza
d) [x] fosfofructokinaza
a) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativă e) [x] piruvatkinaza
b) [x] este o reacţie de fosforilare la nivel de substrat
c) [ ] piruvatul este un compus macroergic 69. Glicoliza este activată de:
d) [ ] este o reacţie din gluconeogeneză
e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă a) [ ] NADH
reglatoare b) [ ] ATP
c) [ ] glucozo-6-fosfat
63. Reacţia: fosfoenolpiruvat + ADP → piruvat + ATP d) [x] fructozo-2,6-difosfat
e) [x] AMP, ADP
a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [ ] este o reacţie a gluconeogenezei 70. Glicoliza este inhibată de:
c) [ ] este catalizată de enzima fosfoenolpiruvat
carboxikinaza a) [ ] NAD+
d) [x] este catalizată de enzima piruvatkinaza b) [x] citrat
e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă c) [x] acizii graşi
reglatoare d) [ ] glucoză
e) [ ] AMP
64. Reacţia: Piruvat + NADH+H+ ↔ lactat + NAD+
71. Activatorii (1) şi inhibitorii (2) alosterici ai
a) [ ] are loc în condiţii aerobe fosfofructokinazei:
b) [x] are loc în condiţii anaerobe
c) [x] este catalizată de enzima lactatdehidrogenaza (LDH) a) [ ] citrat AMP
d) [x] LDH este oxido-reductază b) [x] ADP 1,3-difosfoglicerat
e) [ ] este o reacţie din ciclul Krebs c) [ ] ATP ADP
d) [x] fructozo-2,6-difosfat ATP
65. Căile de utilizare a piruvatului: e) [x] AMP fosfoenolpiruvat
a) [x] în condiţii aerobe se decarboxilează la acetil-CoA 72. În glicoliză ATP-ul se formează în reacţiile catalizate
b) [x] în condiţii anaerobe se reduce la lactat de enzimele:
c) [x] se carboxilează la oxaloacetat
d) [ ] se oxidează în lanţul respirator a) [ ] hexokinaza
e) [x] poate fi utilizat în gluconeogeneză b) [ ] fosfofructokinaza
c) [x] fosfogliceratkinaza
66. Reacţia sumară a glicolizei anaerobe: d) [ ] glucokinaza
e) [x] piruvatkinaza
a) [ ] glucoza + 2ATP + 2H2O → 2 lactat + 2ADP +
2H3PO4 73. Selectaţi reacţiile de fosforilare la nivel de substrat:
b) [ ] glucoza + 2ATP + 2H3PO4 → 2 lactat + 2ADP +
2H2O a) [ ] glucoza → glucozo-6-fosfat
c) [x] glucoza + 2ADP + 2H3PO4 → 2 lactat + 2ATP + b) [x] fosfoenolpiruvat → piruvat
2H2O c) [ ] fructozo-6-fosfat → fructozo-1,6-difosfat
d) [ ] glucoza + 2ADP + 2H3PO4 → 2 piruvat + 2ATP + d) [x] succinil-CoA → succinat
2H2O e) [x] 1,3-difosfoglicerat → 3-fosfoglicerat
e) [ ] glucoza + 4ADP + 4H3PO4 → 2 piruvat + 4ATP +
4H2O 74. Reglarea glicolizei:
67. Produsele finale ale glicolizei anaerobe: a) [ ] toate enzimele glicolizei sunt enzime alosterice
b) [x] doar enzimele ce catalizează reacţiile ireversibile ale
a) [ ] 2 molecule de piruvat glicolizei sunt reglatoare
b) [ ] glucoza c) [ ] sarcina energetică înaltă a celulei activează enzimele
reglatoare ale glicolizei 81. Fermentaţia alcoolică:
d) [x] citratul, fosfoenolpiruvatul, 1,3-difosfogliceratul
sunt inhibitori ai fosfofructokinazei a) [x] este transformarea glucozei în etanol
e) [x] acetil-CoA este inhibitor al piruvatkinazei b) [ ] toate reacţiile fermentaţiei alcoolice diferă de
reacţiile glicolizei
75. Reglarea hormonală a glicolizei: c) [ ] piruvatul se transformă direct în etanol sub acţiunea
alcool dehidrogenazei
a) [x] glucagonul inhibă fosfofructokinaza prin micşorarea d) [x] piruvatul se transformă în acetaldehidă sub acţiunea
concentraţiei de fructozo-2,6-difosfat piruvat decarboxilazei
b) [x] insulina activează enzimele reglatoare ale glicolizei e) [x] acetaldehida se reduce la etanol sub acţiunea alcool
c) [ ] cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale dehidrogenazei
glicolizei
d) [ ] somatotropina stimulează glicoliza 82. Enzime comune ale glicolizei şi ale gluconeogenezei:
e) [ ] adrenalina stimulează glicoliza hepatică
a) [ ] hexokinaza
76. Enzimele comune pentru glicoliză şi fermentaţia b) [x] fosfoglicerat kinaza
alcoolică: c) [ ] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
d) [x] fosfoglicerat mutaza
a) [x] piruvat kinaza e) [ ] fructozo-1,6-difosfataza
b) [ ] alcool dehidrogenaza
c) [ ] lactat dehidrogenaza 83. Gluconeogeneza:
d) [x] fosfoglicerat kinaza
e) [ ] piruvat decarboxilaza a) [ ] este sinteza glicogenului din glucoză
b) [x] este sinteza glucozei din surse neglucidice
77. Care enzimă nu participă la scindarea aerobă a c) [ ] are loc în toate ţesuturile cu aceeaşi intensitate
glucozei? d) [x] decurge intens în inaniţie
e) [ ] toate reacţiile gluconeogenezei au loc în sens invers
a) [ ] piruvat kinaza reacţiilor glicolizei
b) [ ] glicerolfosfat dehidrogenaza
c) [x] lactat dehidrogenaza 84. Gluconeogeneza:
d) [ ] malat dehidrogenaza
e) [ ] piruvat dehidrogenaza a) [x ] decurge în sens invers glicolizei cu ocolirea a trei
reacţii ireversibile din glicoliză
78. Produsele finale ale oxidării complete a unei molecule b) [ ] are loc intens în intervalele postprandiale
de glucoză: c) [x] decurge intens în ficat şi în rinichi
d) [ ] asigură cu glucoză ficatul şi rinichii
a) [x] 38 ATP e) [x] asigură cu glucoză ţesuturile glucodependente
b) [x] 44 H2O (creierul, eritrocitele)
c) [x] 6 CO2
d) [ ] 22 H2O 85. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru
e) [ ] 44 ATP gluconeogeneză:
79. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a a) [x ] glicerolul

unei molecule de piruvat: b) [ ] acizii graşi
c) [ ] acetoacetatul
a) [ ] 3 d) [x] lactatul
b) [ ] 2 e) [x] oxaloacetatul
c) [x] 15
d) [ ] 30 86. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru
e) [ ] 6 gluconeogeneză:
80. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a a) [ ] beta-hidroxibutiratul

unei molecule de lactat: b) [x] piruvatul
c) [x] aminoacizii glucoformatori
a) [ ] 6 d) [ ] colesterolul
b) [x] 18 e) [ ] bazele azotate purinice
c) [ ] 15
d) [ ] 36 87. Reacţia: Piruvat + CO2 + ATP + H2O → oxaloacetat +
e) [ ] 3 ADP + H3PO4:
a) [x] este o reacţie anaplerotică 94. Reacţia: Glucozo-6-fosfat + H2O → glucoză + H3PO4:
b) [ ] este o reacţie din glicoliză
c) [x] este o reacţie din gluconeogeneză a) [x] este o reacţie din glicogenoliză
d) [ ] are loc în citozol b) [ ] este o reacţie din glicoliză
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o c) [x] este o reacţie din gluconeogeneză
transferază d) [ ] are loc în mitocondrii
e) [x] enzima ce catalizează reacţia este glucozo-6-
88. Piruvat carboxilaza: fosfataza
a) [ ] este enzimă a glicolizei 95. Glucozo-6-fosfataza:

b) [x] este enzimă a gluconeogenezei
c) [x] gruparea prostetică a enzimei este biotina a) [x] este enzimă a glicogenolizei
d) [ ] gruparea prostetică a enzimei este tiamin-pirofosfatul b) [x] este enzimă a gluconeogenezei
e) [x] este enzimă reglatoare activată de acetil-CoA c) [x] este o hidrolază
d) [ ] se activează la o concentraţie înaltă de glucoză
89. Reacţia: Oxaloacetat + GTP ↔ fosfoenolpiruvat + CO2 e) [ ] este activată de insulină
+ GDP:
96. Pentru sinteza unei molecule de glucoză sunt necesare:
a) [ ] este o reacţie din glicogenogeneză
b) [ ] este o reacţie din glicoliză a) [x] 2 molecule de piruvat
c) [x] este o reacţie din gluconeogeneză b) [x] 4 ATP
d) [x] are loc în citozol c) [x] 2 GTP
e) [x] raportul ATP/ADP înalt favorizează formarea d) [ ] 6 H3PO4
fosfoenolpiruvatului e) [ ] 6 ADP
90. Fosfoenolpiruvat carboxikinaza: 97. Activatori ai gluconeogenezei sunt:
a) [ ] este enzimă a glicolizei a) [ ] glucoza

b) [x] este enzimă a gluconeogenezei b) [ ] AMP
c) [x] este o enzimă reglatoare c) [x] ATP
d) [x] glucagonul activează enzima prin fosforilarea ei d) [x] acetil-CoA
e) [ ] raportul ATP/ADP mic activează enzima e) [ ] NAD+
91. Gluconeogeneza din lactat necesită prezenţa 98. Reglarea hormonală a gluconeogenezei:
următoarelor enzime:
a) [x] glucagonul activează enzimele reglatoare ale
a) [x] piruvat carboxilaza gluconeogenezei prin fosforilarea lor
b) [x] fructozo-1,6-difosfataza b) [x] cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale
c) [ ] piruvat kinaza gluconeogenezei
d) [x] lactat dehidrogenaza c) [ ] insulina activează gluconeogeneza
e) [ ] fosfofructokinaza d) [x] cortizolul stimulează gluconeogeneza prin aport
crescut de aminoacizi din muşchi şi glicerol din ţesutul
92. Reacţia: Fructozo-1,6-difosfat + H2O → fructozo-6- adipos
fosfat + H3PO4: e) [ ] adrenalina inhibă gluconeogeneza
a) [ ] este o reacţie din glicogenoliză 99. Selectaţi reacţiile necesare pentru includerea
b) [ ] este o reacţie din glicoliză glicerolului în gluconeogeneză:
c) [x] este o reacţie din gluconeogeneză
d) [ ] are loc în mitocondrii a) [x] glicerol + ATP → glicerol-3-fosfat + ADP
e) [x] enzima ce catalizează reacţia este fructozo-1,6- b) [ ] glicerol + H3PO4 → glicerol-3-fosfat
difosfataza c) [x] glicerol-3-fosfat + NAD+ ↔ dihidroxiaceton-fosfat +
NADH+H+
93. Fructozo-1,6-difosfataza: d) [ ] glicerol-3-fosfat + NAD+ ↔ gliceraldehid-3-fosfat +
NADH+H+
a) [ ] este enzimă a glicogenolizei e) [x] dihidroxiaceton-fosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat
b) [x] este enzimă a gluconeogenezei
c) [ ] este activată de fructozo-2,6-difosfat 100. Gluconeogeneza din glicerol necesită enzimele:
d) [x] glucagonul activează enzima prin fosforilarea ei
e) [ ] raportul ATP/ADP mic activează enzima a) [x] glicerol kinaza
b) [x] glicerolfosfat dehidrogenaza
+
c) [ ] piruvat carboxilaza NADH+H + CO2
d) [ ] fosfoenolpiruvat carboxikinaza e) [x] 6-fosfogluconat + NADP+ → ribulozo-5-fosfat +
e) [x] fructozo-1,6-difosfataza NADPH+H+ + CO2
101. Gluconeogeneza din alanină necesită enzimele: 107. Substanţele iniţiale ale şuntului pentozo-fosfat:
a) [x] alaninaminotransferaza a) [ ] FADH2

b) [x] piruvat carboxilaza b) [x] glucozo-6-fosfat
c) [ ] piruvat kinaza c) [x] 2 NADP+
d) [x] fosfoenolpiruvat carboxikinaza d) [ ] ATP
e) [ ] fosfofructokinaza e) [ ] ribozo-5-fosfat
102. Gluconeogeneza din acid aspartic necesită enzimele: 108. Produsele finale ale etapei oxidative a şuntului
pentozo-fosfat:
a) [x] aspartataminotransferaza
b) [ ] piruvat carboxilaza a) [ ] ribulozo-5-fosfat
c) [ ] piruvat kinaza b) [ ] glucozo-6-fosfat
d) [x] fosfoenolpiruvat carboxikinaza c) [ ] ATP
e) [ ] fosfofructokinaza d) [ ] NADH
e) [x] 2 NADPH
103. Calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei:
109. Deficienţa glucozo-6-fosfat dehidrogenazei (G-6-P
a) [ ] decurge activ numai în ficat şi eritrocite DH):
b) [ ] decurge activ numai în ţesutul adipos, suprarenale,
glandele mamare a) [x] în eritrocite şuntul pentozo-fosfat este unica cale de
c) [x] în etapa oxidativă are loc conversia glucozei în generare a NADPH-lui
pentoze b) [ ] în eritrocite NADPH-ul se obţine doar în reacţia
d) [x] în etapa neoxidativă are loc conversia pentozelor în catalizată de enzima malică
hexoze c) [x] deficienţa ereditară a G-6-P DH se manifestă prin
e) [ ] reacţiile etapei neoxidative sunt ireversibile hemoliză
d) [x] hemoliza din deficienţa ereditară a G-6-P DH este
104. Funcţiile căii pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei: cauzată de acumularea H2O2
e) [x] deficienţa ereditară a G-6-P DH este frecventă la
a) [x] sinteza pentozelor persoanele din regiunile infectate de malarie
b) [ ] generarea de NADH
c) [x] generarea de NADPH 110. Etapa neoxidativă a şuntului pentozo-fosfat:
d) [ ] generarea de FADH2
e) [ ] formarea pirofosfatului a) [ ] reacţiile etapei neoxidative sunt ireversibile
b) [x] reacţiile sunt catalizate de transcetolaze şi
105. Reacţia: Glucozo-6-fosfat + NADP+ → 6- transaldolaze
fosfogluconolactonă + NADPH+H+: c) [x] conversia pentozelor în hexoze se amplifică când
necesitatea de NADPH este mai înaltă decât necesitatea de
a) [ ] este o reacţie din glicoliză pentoze
b) [x] este o reacţie din calea pentozo-fosfaţilor de oxidare d) [x] conversia hexozelor în pentoze se amplifică când
a glucozei necesitatea de pentoze este mai înaltă decât necesitatea de
c) [x] enzima ce catalizează reacţia este glucozo-6-fosfat NADPH
dehidrogenaza e) [ ] coenzima transcetolazei este piridoxalfosfatul
d) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este lactonaza
e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este inhibată de 111. NADPH:
NADPH
a) [ ] generează ATP în lanţul respirator
106. Selectaţi reacţiile etapei oxidative a şuntului pentozo- b) [x] contribuie la menţinerea gradului normal de oxidare
fosfat: a Fe2+ în hemoglobină
c) [ ] participă la oxidarea acizilor graşi
a) [ ] Glucozo-6-fosfat + NAD+ → 6-fosfogluconolactonă d) [x] este donor de H în sinteza aminoacizilor dispensabili
+ NADH+H+ e) [x] participă la generarea speciilor reactive ale O 2 în
b) [x] Glucozo-6-fosfat + NADP+ → 6- granulocite
fosfogluconolactonă + NADPH+H+
c) [x] 6-fosfogluconolactona + H2O → 6-fosfogluconat 112. Metabolismul fructozei în ficat (selectaţi reacţiile):
d) [ ] 6-fosfogluconat + NAD+ → ribulozo-5-fosfat +
a) [ ] fructoza + ATP → fructozo-6-fosfat + ADP a) [x] galactoza + ATP → galactozo-1-fosfat + ADP
b) [x] fructoza + ATP → fructozo-1-fosfat + ADP b) [ ] galactoza + ATP → galactozo-6-fosfat + ADP
c) [ ] fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + c) [x] galactozo-1-fosfat + UDP-glucoza ↔ UDP-
ADP galactoza + glucozo-1-fosfat
d) [ ] fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat + d) [ ] galactozo-1-fosfat + UTP ↔ UDP-galactoza +
dihidroxiacetonfosfat H4P2O7
e) [x] fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă + e) [x] UDP-galactoza ↔UDP-glucoza
dihidroxiacetonfosfat
119. UDP-glucoza poate fi utilizată:
113. Enzimele necesare pentru metabolizarea fructozei în
ficat: a) [x] în glicogenogeneză
b) [x] pentru sinteza glicolipidelor
a) [ ] hexokinaza c) [ ] pentru sinteza glicerofosfolipidelor
b) [x] fructokinaza d) [x] pentru sinteza UDP-glucuronatului
c) [ ] fructozo-1,6-difosfat aldolaza e) [x] la sinteza glicoproteinelor
d) [x] fructozo-1-fosfat aldolaza
e) [x] triozokinaza 120. Enzimele necesare pentru metabolizarea galactozei:
114. Metabolismul fructozei în muşchii scheletici (selectaţi a) [x] galactokinaza

reacţiile): b) [ ] hexokinaza
c) [ ] UDP-galactozo-pirofosforilaza
a) [x] fructoza + ATP → fructozo-6-fosfat + ADP d) [x] UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat uridiltransferaza
b) [ ] fructoza + ATP → fructozo-1-fosfat + ADP e) [x] UDP-glucozo-4-epimeraza
c) [x] fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat +
ADP 121. Galactozemia:
d) [x ] fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat +
dihidroxiacetonfosfat a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al hexokinazei
e) [ ] fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă + b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al galactokinazei
dihidroxiacetonfosfat c) [ ] are loc acumulare de galactoză şi galactozo-1-fosfat
d) [x] se manifestă prin cataractă determinată de
115. Enzimele necesare pentru metabolizarea fructozei în acumularea galactitolului în cristalin
muşchii scheletici: e) [ ] se manifestă clinic prin retard mintal
a) [x] hexokinaza 122. Intoleranţa la galactoză:

b) [ ] fructokinaza
c) [x] fructozo-1,6-difosfat aldolaza a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al galactokinazei
d) [ ] fructozo-1-fosfat aldolaza b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al UDP-glucozo-
e) [ ] triozokinaza hexozo-1-fosfat uridiltransferazei
c) [ ] se acumulează doar galactoză
116. Fructozuria esenţială: d) [x] se manifestă clinic prin retard mintal
e) [x] se manifestă clinic prin cataractă
a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al hexokinazei
b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al fructokinazei 123. UDP-glucuronatul:
c) [x] are loc acumulare de fructoză
d) [ ] are loc acumulare de fructoză şi fructozo-1-fosfat a) [x] este donator de glucuronil la sinteza
e) [ ] se manifestă clinic prin retard mintal glicozaminoglicanilor
b) [x] participă la conjugarea substanţelor toxice endo- şi
117. Intoleranţa la fructoză: exogene
c) [ ] este donator de glucuronil la sinteza cerebrozidelor
a) [x] este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1- d) [ ] participă la sinteza lactozei
fosfataldolazei e) [x] deficienţele ereditare ale glucuronil transferazelor
b) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1,6- conduc la perturbarea proceselor de dezintoxicare
difosfataldolazei
c) [x] se acumulează fructozo-1-fosfat ce inhibă glucozo-6- 124. Sinteza acidului glucuronic (selectaţi reacţiile):
fosfataza
d) [x] conduce la insuficienţă hepatică, ciroză a) [ ] glucozo-6-fosfat + UTP → UDP-glucoza + H4P2O7
e) [x] se manifestă clinic prin crize hipoglicemice b) [x] glucozo-1-fosfat + UTP → UDP-glucoza + H4P2O7
c) [ ] glucoza + UTP → UDP-glucoza + H3PO4
118. Metabolismul galactozei (selectaţi reacţiile): d) [x] UDP-glucoza + 2NAD+ + H2O ↔ UDP-glucuronat +
2NADH + 3H+
+
e) [ ] UDP-glucoza + 2NAD + O2 ↔ UDP-glucuronat + d) [ ] activarea fosfoenolpiruvat carboxikinazei
2NADH + 3H+ e) [ ] inhibarea glicogen sintazei
125. Sinteza lactozei: 132. Insulina stimulează:
a) [x] UDP-galactoza + glucoza → lactoza + UDP a) [x] transportul glucozei în ţesuturi

b) [x] reacţia este catalizată de lactozosintaza b) [ ] conversia glicerolului în glucoză
c) [ ] lactozosintaza este prezentă în toate ţesuturile c) [ ] glicogenoliza
d) [x] lactozosintaza este alcătuită din subunitatea d) [x] sinteza lipidelor în ficat
catalitică (galactotransferaza) şi subunitatea reglatoare e) [ ] gluconeogeneza
(lactalbumină)
e) [x] prolactina induce sinteza lactalbuminei 133. Insulina provoacă:
126. În intervalele interprandiale glicemia este menţinută a) [ ] diminuarea glicolizei

prin: b) [ ] activarea glicogen fosforilazei
c) [ ] eliberarea acizilor graşi din ţesutul adipos
a) [x] glicogenoliza hepatică d) [ ] conversia aminoacizilor în glucoză
b) [ ] glicogenoliza musculară e) [x] induce sinteza transportatorilor de glucoză (GLUT)
c) [ ] gluconeogeneza din aminoacizi cetoformatori
d) [x] gluconeogeneza din acid lactic 134. Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:
e) [x] creşterea raportului glucagon/insulină
a) [x] activarea acetil-CoA carboxilazei
127. Hiperglicemia poate fi condiţionată de: b) [x] activarea lipoproteidlipazei
c) [x] inhibarea triglicerid lipazei
a) [x] stres d) [ ] inhibarea conversiei glucozei în glicerol
b) [x] activarea glicogenolizei e) [ ] inhibarea sintezei acizilor graşi
c) [ ] activarea glicolizei
d) [ ] diminuarea gluconeogenezei 135. Efectele insulinei:
e) [ ] hiperinsulinism
a) [x] favorizează utilizarea glucozei în şuntul pentozo-
128. Hiperglicemia poate fi condiţionată de: fosfat
b) [x] măreşte cantitatea de NADPH
a) [ ] excitarea sistemului nervos parasimpatic c) [x] stimulează transportul aminoacizilor în ţesuturi
b) [ ] amplificarea glicogenogenezei d) [ ] inhibă sinteza proteinelor
c) [ ] adenoamele ţesutului insular al pancreasului e) [ ] stimulează catabolismul proteinelor
d) [ ] maladia Addison
e) [x] hipercorticism 136. Reglarea hormonală a glicemiei:
129. Hipoglicemia poate fi cauzată de: a) [x] glucagonul amplifică glicogenoliza

b) [ ] catecolaminele inhibă glicogenoliza
a) [ ] stimularea sistemului nervos simpatic c) [x] cortizolul facilitează gluconeogeneza
b) [ ] activarea glicogenolizei d) [ ] somatotropina inhibă gluconeogeneza
c) [x] amplificarea glicolizei e) [ ] cortizolul activează absorbţia glucozei
d) [x] hiperinsulinism
e) [ ] activarea gluconeogenezei 137. Reglarea secreţiei de insulină:
130. Afecţiunile însoţite de hiperglicemie: a) [x] hiperglicemia stimulează secreţia de insulină

b) [ ] aminoacizii inhibă secreţia de insulină
a) [x] diabetul zaharat c) [x ] adrenalina inhibă secreţia de insulină
b) [x] tumorile cortexului suprarenal d) [ ] fructoza, manoza inhibă secreţia de insulină
c) [ ] hiperparatiroidia e) [ ] somatostatina amplifică secreţia de insulină
d) [ ] hipotiroidia
e) [ ] diabetul insipid 138. Sinteza insulinei:
131. Efectele insulinei asupra metabolismului glucidic în a) [x] insulina se sintetizează în formă de preproinsulină
ficat: inactivă
b) [ ] conversia preproinsulinei în insulină are loc prin
a) [x] activarea glucokinazei fosforilare
b) [ ] activarea glicogen fosforilazei c) [x] conversia preproinsulinei în insulină are loc prin
c) [x] inhibarea fructozo-1,6-difosfatazei proteoliza limitată
2+
d) [x] secreţia insulinei şi a peptidei C este Ca - c) [x] funcţiei reproductive
dependentă d) [x] dezvoltării sistemului nervos
e) [x] insulina şi peptida C se secretă în cantităţi e) [ ] funcţiilor mecano- şi electroizolatorie
echimolare
5. Clasificarea hormonilor:
139. Efectele alcoolului etilic asupra metabolismului: a) [x] proteinopeptide
b) [ ] derivaţi ai fosfolipidelor
a) [x] măreşte sinteza trigliceridelor şi a VLDL în ficat c) [x] steroizi
b) [x] în cantităţi mici stimulează sinteza de HDL d) [x] derivaţi ai aminoacizilor
c) [ ] provoacă hiperglicemie e) [ ] derivaţi ai nucleotidelor
d) [x] diminuează oxidarea acizilor graşi, favorizând
infiltraţia grasă a ficatului 6. Este corectă afirmaţia:
e) [ ] micşorează cantitatea de NADH a) [ ] toţi hormonii sunt proteine simple
b) [ ] hormonii nu pot fi derivaţi ai colesterolului
140. 2,3-difosfogliceratul: c) [ ] toţi hormonii sunt proteine conjugate
d) [ ] hormonii hipotalamusului sunt de natură steroidă
a) [x] se obţine în reacţia de izomerizare a 1,3- e) [x] catecolaminele sunt derivaţi ai aminoacizilor
difosfogliceratului
b) [ ] se obţine în reacţia de fosforilare a 3- 7. Nivelul sanguin al hormonului este reglat prin:
fosfogliceratului a) [x] retroinhibiţie negativă
c) [ ] sinteza 2,3-difosfogliceratului este catalizată de b) [x] retroinhibare metabolit-hormonală
fosfoglicerat kinaza c) [] toţi prin retroinhibiţie pozitivă
d) [x] sinteza 2,3-difosfogliceratului este catalizată de d) [x] secreţia moleculelor reglatoare
difosfoglicerat mutaza e) [] modificare covalentă
e) [ ] 2,3-difosfogliceratul se formează în toate ţesuturile
8. Specificitatea acţiunii hormonilor e determinată de existenţa
141. Şuntul 2,3-difosfogliceratului (selectaţi reacţiile): a) [x] receptorilor specifici
b) [] proteinelor specifice de transport al hormonilor
a) [x] 1,3-difosfoglicerat → 2,3-difosfoglicerat c) [ ] mediatorilor specifici pentru fiecare hormon individual
b) [ ] 3-fosfoglicerat + ATP → 2,3-difosfoglicerat + ADP d) [ ] lipoproteidelor sîngelui
c) [x] 2,3-difosfoglicerat + H2O → 3-fosfoglicerat + H3PO4 e) [] colesterolului sanguin
d) [ ] 2,3-difosfoglicerat + ADP → 3-fosfoglicerat + ATP
e) [ ] 2,3-difosfoglicerat + H2O→ 2-fosfoglicerat + H3PO4
9. Transformarea hormonilor în forma activă se efectuiază prin
HORMONI a) [x] proteoliză limitată
b) [ ] fosforilare-defosforilare
1. Hormonii sunt: c) [ ] intermediul proteinkinazelor
a) [x] substanţe biologice active d) [ ] efecte alosterice
b) [x] secretaţi direct în sânge şi limfă e) [x] modificări conformaţionale
c) [x] sintetizaţi de glandele endocrine
d) [ ] catalizatori biologici 10. Receptorii hormonali sunt:
e) [ ] receptori cu activitate reglatoare a) [] cromoproteine
b) [x] proteine multidomeniale
2. Activitate biologică posedă: c) [x ] glicoproteine
a) [x] hormonul liber d) [ ] metaloproteine
b) [ ] prohormonul e) [ ] lipoproteine
c) [ ] preprohormonul
d) [ ] hormonul legat cu proteina de transport 11. Proprietăţile receptorilor hormonali:
e) ) [ ] nivelul total al hormonului a) [x] posedă afinitate înaltă faţă de hormon
b) [] interacţiunea hormon-receptor este realizată prin legături
3. Proprietăţile generale ale hormonilor: covalente
a) [x] activitate biologică înaltă c) [x] denotă efectul de saturaţie
b) [ ] universală d) [ ] sunt localizati numai în membrană
c) [x] acţiune la distanţă e) [ ] sunt localizati numai în nucleu
d) [] catalitică
e) [x ] specificitate înaltă 12. Mecanismul de acţiune al hormonilor:
a) [x] poate fi membrano -intracelular
4. Hormonii au acţiune fundamentală asupra: b) [x] poate fi citozolic-nuclear
a) [x] morfogenezei (creşterea şi maturizarea organismului) c) [ ] mecanismul citozolic – nuclear este caracteristic hormoni
b) [x] dezvoltării sexuale hidrofili
d) [ ] mecanismul citozolic – nuclear este caracteristic pentru d) [] rolul de mesager îl poate îndeplini nucleotidul poliadenilic
hormonii peptidici e) [x ] secundar se activează proteinkinaza A
e) [ ] mecanismul citozolic – nuclear este caracteristic
catecolaminelor 20. Adenilatciclaza:
a) [ ] este o hidrolază
13. Mecanismul membrano-intracelular: b) [x] se referă la liaze
a) [x] hormonul serveşte drept mesager primar c) [x] catalizează formarea AMPc din ATP
b) [ ] hormonul serveşte drept mesager secundar d) [ ] catalizează formarea AMPc din ADP şi H3PO4
c) [ ] e caracteristic pentru toţi hormonii e) [ ] se referă la ligaze
d) [x]e caracteristic pentru hormonii proteino-peptidici
e) [ ] e caracteristic pentru hormonii steroizi 21. Adenilatciclaza:
a) [ ] este prezentă în celulele tuturor speciilor
b) [x] catalizează reacţia:ATP→ AMPc +PPi
14. Mecanismul membrano-intracelular: c) [ ] catalizează reacţia: GTP → GMPc+PPi
a) [ ] receptorii sunt situaţi în nucleu d) [x] este situată în membrana plasmatică orientată spre citozo
b) [] hormonii pătrund în celulă e) [ ] este situată în membrana internă a mitocondriilor
c) [x ] implică formarea complexului hormon-receptor membranar
d) [ ] este unicul mecanism characteristic hormonilor ce sunt 22. Nucleotidele ciclice (AMPc, GMPc):
derivaţi ai aminoacizilor a) [x] servesc ca intermediari secundari în realizarea efectului
e) [ x] la transmiterea mesajului hormonal participă mesagerii hormonal
secunzi b) [x] se formează din ATP şi GTP sub influenţa ciclazelor
corespunzătoare
15. Proteinele "G": c) [ ] se formează din ATP şi GTP sub influenţa fosfodiesteraze
a) [x] sunt trimeri, ce constau din subunităţile alfa, beta, gamad)(αβγ)
[x] se scindează sub influenţa fosfodiesterazelor corespunzăt
b) [] sunt amplasate pe suprafaţa externă a membranei e) [] AMPc îşi realizează efectul prin proteinkinaza C
citoplasmatice
c) [] posedă un domeniu ce se leagă de receptor şi mesagerul 23. secund
AMPc este:
d) [ ] partea activă este dimerul beta, gama (βγ) a) [ ] mediator primar
e) [ ] forma activă este GDP- alfa (GDP-α) complexul b) [x] mediator secundar
c) [ ] produs intermediar în metabolismul energetic
16. Proteinele Gs şi Gi: d) [ ] predecesor în procesele de biosinteză
a) [ ] subunitatea α este identică structural şi funcţional de la oe) [] nucleozid.
proteină la alta;
b) [x] ambele sunt cuplate cu adenilatciclaza 24. Fosfodiesteraza:
c) [ ] sunt cuplate cu citidilatciclaza a)[x ] este enzima care scindează AMPc
d) [x] Gs are acţiune stimulatoare asupra adenilatciclazei a) [] reglează concentraţia de ADP
e) [] Gi reduce activitatea adenilatciclazei mărind concentraţiab) [ ] activitatea ei nu este dependentă de Ca2+
mesagerului secund c) [x] activitatea ei este inhibată de viagră
d) [x] inhibiţia ei provoacă acumularea de AMPc şi GMPC
17. Proteinele "Gq":
a) [x] proteina Gq este cuplată cu fosfolipaza "C" 25. AMPc şi proteinkinazele:
b) [x] generează diacilglicerolul şi inozitoltrifosfat a) [x] AMPc este mediatorul intracelular a multor semnale
c) [ ] în stare activă se află sub formă de trimeri (, , ) hormonale
d) [ ] generează GMPc b) [ ] la eucariote controlează direct exprimarea unor gene
e) [ ] proteina Gq este cuplată cu adenilatciclaza c) [x] proteinkinaza A neactivă prezintă un tetramer (C2R2 -
2subunităţi catalitice şi 2reglatorii)
18. Mesagerii secunzi hormonali sunt: d) [ ] proteinkinaza A neactivă prezintă un dimer (C1R1 - subun
a) [x ] AMP-ciclic catalitice şi reglatorii)
b) [] GTP e) [ ] enzima este activă la asocierea tuturor subunităţilor
2+
c) [ x] Ca
d) [ ] CMPc 26. Proteinkinaza:
e) [x ] inozitoltrifosfatul a) [x] proteinkinazale active fosforilează proteinele-enzime
b) [ ] toate enzimele fosforilate sunt active
19. Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor c) [x] AMPC este efector alosteric pentru proteinkinaze
mediat de AMPc: d) [ ] se află în nucleul celulei
a) [ ] este specific numai insulinei e) [] toate enzimele defosforilate sunt active
b) [ ] guanilatciclaza catalizează formarea mesagerului secund
AMPc 27. NO-reglator metabolic:
c) [ ] complexul hormon-receptor activează adenilatciclaza prin a) [x] acţionează asupra tuturor celulelor
intermediul proteinei Gi b) [x] se sintetizează din L-arginină prin intermediul NO sintaz
c) [ ] reacţia nu necesită cofactori mediat de
d) [ ] concentraţii majore de NO nu provoacă apoptoza diacilglicerol (DAG) şi inozitoltrifosfat:
e) [x] protejează vasele sanguine şi reglează expresia genelor a)la [x] inozitoltrifosfatul (IP3) măreşte concentraţia intracelulară
diferite nivele Ca++
b) [x] diacilglicerolul activează proteinkinaza C
28. După realizarea efectului hormonal are loc: c) []Ca++ se eliberează numai din reticulul endoplasmatic
a) [x] adenilatciclaza devine inactivă d) [ ] se formează complexul Ca3(PO4)2
b) [x] formarea de AMPc încetează; e) [ ] Ca++ nu pătrunde din exterior
c) [x] AMPc legat cu subunităţile reglatoare ale proteinkinazei
(PK) se eliberează şi este degradat 35. Fosfolipaza „C" :
d) [ ] pe măsura eliberării receptorilor de hormoni AMPc părăseşte
a) [x] prezintă sistem efector din componenţa sistemului ce
celula generează mesageri secundari
e) [x] subunităţile R şi C ale PK se unesc şi PK trece în stare b) [ ] acţionează asupra fosfolipidelor membranare, generînd
inactivă diacilglicerol şi cholină
c) [x] este activată de proteina Gq
29. Fosfodiesteraza: d) [ ] este activată de proteina Gi
a) [x] scindează AMPc cu formare de 5'-AMP e) [x] este o proteină fixatoare de Ca2+
b) [ ] este o liază
c) [ ] este activată de cofeină, teofilină 36. Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor:
2+
d) [x] pentru activarea ei este necesar Ca a) [] este caracteristic tuturor hormonilor ce sunt derivaţi ai
e) [ ] pentru activarea ei nu sunt necesari cationii (Ca 2+, Mg aminoacizilor
Na+) b) [x ] este caracteristic tuturor hormonilor steroizi
c) [] receptorii acestor hormoni sunt amplasaţi pe suprafaţa exte
30. Sistemul intracelular de semnalizare al calciului: a membranei celulare
a) [x] este dependent de calmodulină (CM) d) [x ] complexul hormon receptor reglează procesul transcrieri
b) [x] legînd Ca2+, calmodulina trece în stare activă genelor şi biosinteza proteinelor secundar
c) [ ] legînd Ca2+, calmodulina trece în stare inactivă e) [] hormonii cu asemenea mecanism de acţiune sunt hidrofili
d) [] CM conţine 2 locusuri de fixare a Ca2+ traversează membranele biologice
e) [ ] sursă de Ca2+ sunt numai mitocondriile şi microzomii
37. Hormonii hipotalamusului:
31. Complexul Ca++ -calmodulină reglează: a) [ ] sunt de natură steroidă
a) [x] contracţiile muşchilor netezi şi a microfilamentelor din b) [x] prezintă peptide scurte (3-44 resturi aminoacidice)
celulelele nemusculare c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
b) [x] activarea unor proteinkinaze d) [x] sintetizează şi secretă 2 tipuri de hormoni: liberine
c) [ ] concentraţia de Ca2+ citozolic nu e dependentă de şi statine
inozitoltrifosfat e) [x] reglează secreţia hormonilor adenohipofizari
d) [ ] nu activează pompa de calciu
e) [] nu interferează cu alte sisteme mesageriale 38. Hormonii hipotalamusului:
a) [] sunt cinci statine:somatostatina, prolactostatina,
32. Referitor la calmodulină (CM): tireostatina, corticostatina şi gonadostatina
a) [ ] e o proteină fixatoare de Fe şi Mg b) [x] se găsesc sub controlul neurotransmiţătorilor
b) [x] CM conţine 4 locusuri de fixare al Ca2+ c) [x ] rolul de neurotransmiţători îl pot îndeplini:
catecolaminele, acetilcholina, acidul gama
c) [x] la toate speciile de animale are aceeaşi secvenţă aminoacidică
++
d) [ ] posedă 8 locusuri de fixare a Ca aminobutiric, histamina, indolaminele
d) [] sunt doar două liberine: somatoliberina şi
e) [x] în creier este fixată de o proteină, conducînd la inhibiţia
fosfodiesterazei prolactoliberina
e) [] sunt doar patru liberine: somatoliberina,
prolactoliberina, corticoliberina şi tireoliberina.
33. Mecanismul membrano intracelular de acţiune a hormonilor
mediat de diacilglicerol (DAG) şi inozitoltrifosfat (IP3) : 39. Liberinele sunt:
a) cu
a) [x] este caracteristic hormonilor, receptorul cărora este cuplat [x] tireoliberina
proteina Gq b) [ ] vasopresina
b) [] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei A2 dinc) [ ] oxitocina
fosfatidilinozitol d) [x] gonadoliberinele
c) [x] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei C din e) [ ] tireotropina.
fosfatidilinozitol 4,5difosfat
d) [x ] este caracteristic pentru hormonii hidrosolubili 40. Statinele sunt:
e) [ ] este caracteristic pentru hormonii liposolubili a) [x] somatostatina
b) [x] melanostatina
34. Mecanismul membrano intracelular de acţiune a hormonilor c) [x] prolactostatina
d) [ ] corticostatină a) [x] un lanţ polipeptidic (191 resturi aminoacidice)
e) [ ] tireostatină b) [ ] o glicoproteină
c) [ ] o lipoproteină
41. Hormonii adenohipofizari: d) [] un derivat al aminoacizilor
a) [x] sunt proteino-peptidici e) [] un hormon steroid.
b) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
c) [ ] sunt steroizi 49.Somatotropina, efectele:
d) [] sunt devizaţi în cinci subclase a) [x] sunt mediate de somatomedine
e) [x ] reglează funcţiile altor glande endocrine. b) [] are acţiune catabolică
c) [ ] inhibă procesele anabolice
42. Hormonii adenohipofizari sunt: d) [x ] controlează creşterea postnatală, dezvoltarea
a) [ ] corticoliberina scheletului şi a ţesuturilor moi
b) [x] somatotropina e) [ ] sunt similare cu cele ale insulinei.
c) [x] corticotropina
d) [x] tireotropina
e) [ ] tireoliberina.
50.Somatotropina:
43. Hormonii adenohipofizari: a) [x] stimulează sinteza proteinelor în ţesuturi
a) [x] reglează funcţiile glandelor endocrine periferice b) [ ] inhibă transcrierea şi translaţia
b) [x] toţi sunt hormoni tropi c) [ ] induce bilanţ azotat negativ
c) [ ] se împart în 2 grupe d) [x] scade utilizarea periferică a glucozei, inhibă
d) [] toţi sunt peptide derivate din proopiomelanocortină glicoliza
e) [ ] reglează metabolismul hidrosalin e) [ ] inhibă gluconeogeneza.
51. Somatotropina:
a) [x] provoacă hiperglicemie şi cetonemie
44. Hormonii - derivaţi ai proopiomelanocortinei (POMC) b) [ ] inhibă lipoliza
sunt: c) [ ] scade conţinutul acizilor graşi în plasmă
a) [x] corticotropina d) [] măreşte utilizarea periferică a glucozei
b) [ ] prolactina e) [x] stimulează beta-oxidarea acizilor graşi în ţesuturile
c) [] somatotropina periferice.
d) [] tireotropina
e) [ ] TSH şi FSH. 52.Somatotropina:
a) [x] stimulează retenţia ionilor de Ca2+, Mg2+, fosfat
45. Adrenocorticotropina (ACTH, corticotropina): b) [] este secretată de lobul posterior al hipofizei
a) [ ] stimulează sinteza şi secreţia numai a c) [x] secreţia sa este inhibată de somatostatină
mineralocorticosteroizilor d) [ ] insuficienţa hormonului în perioada de creştere
b) [] reglează sinteza adrenalinei conduce la dezvoltarea acromegaliei
c) [ ] nu posedă acţiune melanostimulantă e) [ x] este hormon diabetogen
d) [ ] este o proteină conjugată - glicoproteidă
e) [x] este o polipeptidă simplă unicatenară. 53. Prolactina:
a) [] este o glicoproteină
46. Adrenocorticotropina (ACTH, corticotropina): b) [ ] este un polipeptid
a) [x] stimulează secreţia gluco-, mineralocorticoizilor, c) [ ] se sintetizează numai în glandele mamare
steroizilor androgeni d) [x] se sintetizează în adenohipofiză
b) [ ] amplifică numai secreţia glucocorticoizilor e) [x] controlează iniţierea şi întreţinerea lactaţiei
c) [x] secreţia de ACTH prezintă un ritm diurn
d) [x] activează transformarea colesterolului în 54.Prolactina:
pregnenolonă a) [x] este o proteină simplă cu legăturile disulfidice
e) [x] creşterea plasmatică a cortizolului inhibă secreţia b) [ ] este o proteină conjugată
ACTH-ului. c) [x] stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia
d) [x] efortul fizic, stresul, somnul stimulează secreţia şi
47. Hormonii somatomamotropi sunt: eliberarea prolactinei
a) [x] somatotropina e) [ ] acţionează asupra glandelor sexuale
b) [ ] tireotropina
c) [ ] mamofizina 55. Hormonii hipofizari glicoproteici sunt:
d) [x] prolactina a) [x] tireotropina
e) [x] lactogenul placentar. b) [ ] corticotropina
c) [x] hormonul luteinizant
48. Somatotropina (hormonul de creştere) prezintă: d) [x] hormonul foliculostimulant
e) [ ] prolactina b. [ ] oxitocina are sediul de sinteză în nucleul supraoptic
c. [x] ambii sunt sintetizaţi sub forma unor precursori
d. [ ] vasopresina diferă de oxitocină prin 3 resturi
aminoacidice
56. Tireotropina (TSH) este: e. [] oxitocina se mai numeşte hormonul antidiuretic
a) [ ] un dizaharid
b) [x] o glicoproteină cu structură dimerică 63. Vasopresina:
c) [ ] o lipoproteină a. [] reglează presiunea osmotică şi oncotică
d) [] un derivat al aminoacizilor b. [x] menţine osmolaritatea şi volumul lichidului
e) [] un steroid. extracelular
c. [ ] inhibă reabsorbţia apei
57. Tireotropina (TSH): d. [x] ţesutul ţintă este rinichiul- epiteliul tubilor contorţi
a) [x] efectele sunt mediate de AMP-c distali şi colectori
b) [] inhibă sinteza şi secreţia triiodtironinei şi e. [x] mecanismul de acţiune este membrană-intracelular
tetraiodtironinei
c) [] reglarea eliberării lui are loc printr-un mecanism 64. Vasopresina:
feedback pozitiv a. [ ] în prezenţa ei diureza este sporită
d) [ ] inhibă lipoliza b. [x] favorizează creşterea numărului de canale pentru
e) [ ] somatostatina activează eliberarea de TSH. reabsorbţia apei în tubii contorţi distali şi colectori
c. [x] în insuficienţa ei se dezvoltă diabetul insipid
58. Gonadotropinele: d. [ ] exercită acţiune vasodilatatoare
a) [x] controlează funcţiile glandelor sexuale e. [x] exercită acţiune vasopresoare
b) [ ] includ hormonul luteinizant (LH); hormonul
foliculostimulant (FSH) şi prolactina 65. Oxitocina:
c) [x] FSH promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi a. [ ] este un octapeptid
pregătirea lor pentru ovulaţie b. [x] exercită acţiune contractilă asupra uterului în
d) [] FSH inhibă spermatogeneza travaliu
e) [ ] FSH inhibă sinteza proteinei transportatoare de c. [x] contribuie la contracţia celulelor mioepiteliale în
testosteron. glanda mamară şi la ejecţia laptelui
d. [ ] se mai numeşte hormon antidiuretic
59.Hormonul luteinizant (LH): e. [ ] inhibă sinteza proteinelor în celulele glandulare
a) [x] promovează sinteza de estrogeni şi de progesteronă mamare
b) [] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni
c) [] la bărbaţi stimulează producţia de corticosteron de 66. Hormonii tiroidieni:
către celulele interstiţiale a. [x] sunt derivaţi ai tirozinei
d) [ ] la bărbaţi induce producţia de progesteronă b. [] sursa de sinteză este triptofanul
e) [x ] la bărbaţi stimulează producţia de testosteron de c. [ ] prezintă derivaţi ioduraţi ai histidinei
către celulele interstiţiale d. [] prezintă derivaţi ioduraţi ai treoninei
e. [ ] sunt proteinopeptide
-lipotropina:
a) [x] se formează din proopiomelanocortină împreună cu 67. Iodtironinele:
ACTH a. [x] activate biologică posedă triiodtironina (T3) şi tiroxina (T
b) [] face parte din grupul hormonilor somatomamotropi liberi
c) [ x] din ea se formează β-endorfinele b. [ ] activate biologică posedă triiodtironina (T3) şi tiroxina le
d) [x] endorfinele atenuează durerea, reglează emoţiile, de proteine
influienţează memoria c. [x] moleculele deiodurate nu posedă activitate
e) [ ] este sursă de encefaline d. [ ] mai activ este T4
e. [x] mai activ este T3
61. Hormonii neurohipofizari:
a. [x] sunt reprezentaţi de vasopresină şi oxitocină 68. Sinteza hormonilor glandei tiroide include următoarele etape
b.[] sunt reprezentaţi de malanotropină a. [x] biosinteza tireoglobulinei
c. [x] prezintă nonapeptide b. [x] captarea iodului
d.[] se produc în lobul posterior al hipofizei c. [x] organificarea iodului
e. [x] împreună cu neurofizina specifică sunt depozitaţi în d. [ ] condensarea iodului, aminoacizilor, unor glucide şi lipide
terminaţiunile nervoase din neurohipofiză. e. [] transportul tiroxinei şi tireoglobulinei
69. Tireoglobulina prezintă:

62. Vasopresina şi oxitocina: a. [x] o proteină glicozilată
a. [] vasopresina se sintetizează în nucleul paraventricular b. [ ] o proteină simplă
c. [ ] peste 100 de resturi de serină
d. [x] peste 100 de resturi de tirozină 76. Metabolismul hormonilor tiroidieni:
e. [ ] o cromoproteină
1. [ ] primar- se supun transaminării
70. Tireoglobulina: 2. b) [x] primar - se supun deioduгării
a. [x] este o glicoproteină (10 % glucide) ce conţine aproximativ 3. c) [ ] se rupe nucleul imidazolic
100 resturi tirozil 4. d) [x] prin monodeiodurare T4 formează T3 şi revers T3
b. [x] se sintetizează în celulele tiroidiene 5. e) [ x] T ½ pentru T4 este de 6-7 zile şi de 1-2 zile
c. [] este o glicoproteină (10 % glucide) ce conţine 100 resturi pentru
de T3
treonină
d. [ ] este secretată în coloid pînă la glicozilare 77. Reglarea sintezei şi secreţiei hormonilor tiroidieni:
e. [x ] este secretată în coloid după glicozilare
a. [x] se află sub controlul feed-back negativ la care participă
71. Asigurarea cu iod: tireoliberina, tireotropina şi iodtironinele circulante
a. [ ] se realizează din rezervele tisulare b. [x] nivelul scăzut de T3 stimulează sinteza tireotropinei
b. [x] iodul pătrunde în organism odată cu alimentele şi apă potabilă
c. [ ] sinteza şi secreţia iodtironinelor sunt controlate de către
c. [x] din plasmă ionii de iod sunt captaţi de tiroidă printr-un corticotropină
proces şi somatostatină
activ dependent de ATP (pompa de iod) d. [] nivelul plasmatic crescut al T 3 stimulează sinteza şi secreţi
d. [ ] mecanismul principal de captare al iodului este difuzia tireotropină şi tireoliberină
e. [ ] ionii de iod pătrund în celulă prin mecanismul antiport cu e. Na[x ] tiroida posedă mecanisme de autoreglare independente d
tireotropină
72. Biosinteza hormonilor glandei tiroide – oxidarea iodului:
a. [x] are loc pe suprafaţa apicală a celulelor tiroidiene 78. Mecanismul de acţiune al T3 şi T4:
b. [ ] H2O2 se formează intracelular sub acţiunea catalazei a) [x] traversează liber membrana celulară
c. [x] H2O2 se formează intracelular sub acţiunea unei peroxidaze b) [ ] interacţionează cu receptorii membranari
NADPH -dependente c) [] micşorează concentraţia de AMPc
d. [ ] H2O2 se formează sub acţiunea oxidazei FMN-dependente d) [x] hormonul preluat de receptori citozolici cu afinitate
e. [x ] iodul oxidat este utilizat la iodurarea resturilor de tirozină
joasă
dineste fixat pe receptorul nuclear
tireoglobulină e) [x ] în nucleu activează transcrierea unor gene specifice
73. Biosinteza hormonilor glandei tiroide – iodurarea resturilor79.de Efectele metabolice ale T3 şi T4:
tirozină : a) [x] stimulează producerea ATP-ului
b) [ ] nu posedă acţiune calorigenă
a. [x] iodul aderă la inelul fenolic al resturilor de tirozină cu c) [ ] scad viteza metabolismului bazal
ajutorul enzimelor peroxidazice d) [x] diminuează rezervele energetice (glucide, lipide)
b. [ ] peroxidaza catalizează iodurarea resturilor de tirozină îne)lipsa
[x] intensifică catabolismul proteinelor (bilanţ azotat negativ)
H2O 2
c. [] iodurarea decurge pînă la sinteza tireoglobulinei 80. Efectele metabolice ale T3 şi T4:
d. [] prin iodurare se formează monoiodtironină şi diiodtironină a)[x] rol esenţial în dezvoltarea fetală şi postnatală îndeosebi asu
e. [x] prin iodurare se formează monoiodtirozină şi diiodtirozină sistemului nervos şi scheletic
b)[x] reglează metabolismul oxidativ prin sporirea sintezei de
74. Biosinteza hormonilor glandei tiroide – eliberarea T 3 şi T Na+/K+-ATP-ază
tireoglobulină: c)[x] stimulează fosforilarea oxidativă în mitocondrii şi utilizarea
O2
a. [x] suprafaţa apicală a celulelor inglobează picături de coloidd)[ ]şiîn concentraţii fiziologice posedă efect decuplant puternic
prin endocitoză picăturile sunt internalizate e)[ ] inhibă transcrierea genelor, ce inhibă şi sinteza enzimelor
b. [x] are loc fuziunea picăturilor de coloid cu lizozomii şi hidroliza
respectiv
tireoglobulinei
c. [ ] sunt secretaţi în sînge T3, T4, monoiodtirozina (MIT) şi 81. Hiperfuncţia glandei tiroide se manifestă prin:
diiodtirozina ( DIT) a)[ ] micşorarea oxidării glucidelor şi lipidelor
d. [x] se secretă în sînge în principal T4 şi mai puţin T3 b)[x] intensificarea metabolismului bazal
e. [ ] T3 şi T4 sunt eliberaţi în cantităţi egale c)[x ] creşterea temperaturii corpului
d)[x] bilanţ azotat negativ
75. Transportul hormonilor tiroidieni este realizat de: e)[ ] mărirea nivelului de TSH
a. [x] globulina fixatoare de tiroxină (TBG)
b. [x] prealbumina fixatoare de tiroxină (TBPA) 82. Hipofuncţia glandei tiroide se manifestă prin:
c. [x] albumine a)[x] cretinism
d. [ ] fibrinogen b)[x] la maturi se dezvoltă mixedemul
e. [ ] hemoglobină c)[x] scăderea metabolismului general, temperaturii corpului
d)[ ] amplificarea oxidarei glucidelor şi lipidelor
e)[] micşorarea nivelului de TSH 90. Trăsăturile metabolice ale hipoparatiroidismului:
a) [x] hipocalciemie şi hiperfosfatemie
83. Hipofuncţia glandei tiroide se manifestă prin: b) [ ] hipercalciemie şi hiperfosfatemie
f) [x] în cretinism se constată o dereglare psihică profundă c) [x] depolarizarea membranelor şi hiperexcitabilitatea celul
g) [] în cretinism corpul se dezvoltă proporţional musculare şi nervoase
h) [] micşorarea nivelelor de T3, T4 şi TSH d) [] mobilizarea calciului şi fosfatului din oase
i) [x] micşorarea nivelelor de T3, T4 şi creşterea nivelului dee)
TSH [ ] osteoporoză.
j) [] tahicardie, exoftalm
91. Trăsăturile metabolice ale hiperparatiroidismului:
84. Homeostazia extracelulară a calciului este asigurată de: a) [] hipocalciemie şi hiperfosfatemie
a) [x] hormonul paratiroid (parathormonul) b) [ ] hipercalciemie şi hiperfosfatemie
b) [x] calcitonină c) [x] hipercalciemie şi hipofosfatemie
c) [ ] vitaminele K şi E d) [x] excreţia sporită a calciului cu urina
d) [x] 1,25-dihidroxi-colecalciferolul (D3) e) [ x] osteoporoză.
e) [] tireotropină
92. Calcitonina este:
85. Parathormonul: a) [x] produsă de celulele C adiacente celulelor foliculare ale

a) [ ] este produs de tiroidă tiroidei
b) [x] este un polipeptid (84 aminoacizi) b) [ ] produsă de paratiroide
c) [x] se sintetizează sub formă de preprohormon c) [] hormon steroid format din 32 de aminoacizi
d) [ ] se sintetizează în formă activă d) [ ] un derivat al tirozinei
e) [x] creşterea calciemiei accelerează degradarea e) [x] este un polipeptid
parathormonului
93. Reglarea secreţiei de calcitonină:
86. Parathormonul: a) [x] sinteza şi secreţia ei depind de concentraţia plasmatică
a) [x] degradarea hormonului are loc în special în ficat calciului ionizat
b) [ ] are acţiune hipocalcemiantă b) [x ] în concentraţia fiziologică a calciului secreţia calcitoni
c) [x] mecanismul de acţiune este mediat de AMPc este constantă
d) [ ] iniţial se sintetizează sub formă de prohormon c) [x] secreţia ei depinde indirect de aportul alimentar de calc
e) [x]se activează prin proteoliză parţială gastrină şi glucagon
d) [ ] sinteza şi secreţia ei depind de nivelul lui T3 şi T4
87. Efectele hormonului paratiroid la nivelul ţesutului osos: e) [] cantitatea ei suferă variaţii diurne, dependente de ciclul
a) [x] reglează diferenţierea osteoblastelor veghe-somn
b) [] creşte capacitatea osului de a fixa Ca 2+
c) [ ] hiperproducţia determină creşterea cantităţii colagenului 94. şiEfectele
a metabolice ale calcitoninei:
proteoglicanilor a)[] inhibă translocarea fosfaţilor din lumenul extracelular în flui
d) [x] la hiperfuncţie în celule creşte izocitratul, lactatul; în periostal
sînge - şi în celulele osoase
fosfataza alcalină b)[] sporeşte reabsorbţia calciului şi fosfaţilor în celule
e) [x] eliberarea în fluxul extracelular a ionilor de Ca 2+ c)[] provoacă hipercalciemie şi hiperfosfatemie
d)[x ] sporeşte depozitarea de Ca2+ şi fosfat în oase
88. Efectele hormonului paratiroid la nivelul ţesutului renal: e)[x] se opune creşterii calciului şi fosfatului în plasmă
a) [x] creşte reabsorbţia calciului şi inhibă reabsorbţia ionilor de
fosfat 94. 1,25 dihidroxi-colecalciferol (calcitriol):
b) [x] inhibă reabsorbţia tubulară a potasiului, carbonatului şi
fosfaţilor a) [x] este derivatul activ al vit.D3 (colecalciferol)
c) [ ] creşte reabsorbţia tubulară a fosfaţilor b) [] se produce în intestin din vitamina D alimentară
d) [] inhibă 1-alfa-hidroxilaza renală c) [x] vit. D3 în ficat este hidroxilată în poziţia 25 cu formare
e) [] inhibă sinteza 1,25(OH)2D3 25-hidroxi-D3
d) [x] 25-hidroxi-D3 în rinichi sub influienţa 1-α-hidroxilazei
89. Efectele hormonului paratiroid la nivelul intestinului: mai supune unei hidroxilări şi se transformă în 1,25-dihidroxi-D
a) [x] promovează absorbţia Ca2+ din intestin printr-un mecanism e) [ ] este un hormon hidrosolubil
indirect
b) []promovează absorbţia Ca2+ din intestin printr-un mecanism 95. 1,25-dihidroxi-D3 (calcitriol): controlul sintezei şi acţiunea
direct fiziologică:
c) [x ] sporeşte absorbţia fosfaţilor
d) [] la acest nivel se sintetizează 1,25-(OH)2D3 a) [x] 1,25-dihidroxi-D3 inhibă propria sa formare prin feedb
e) [x]1,25-(OH)2D3 mediază absorbţia intestinală a calciului b) şi [x] parathormonul stimulează activitatea 1-α-hidroxila
fosfaţilor. şi sinteza calcitriolului
c) [ ] calcitonina stimulează sinteza de calcitriol
2+
d) [ ] 1,25 (OH)2D3 sporeşte depunerea de Ca şi fosfat în102. oase Insulina:
e) [x] ţesutul ţintă pentru 1,25(OH)2-D3 este intestinul, undea) [x] favorizează depozitarea excesului caloric sub formă de
promovează absorbţia calciului şi a fosfatului. lipide, glicogen, proteine
b) [ ] sporeşte degradarea lipidelor, glicogenului, proteinelor
96. Hormonii pancreatici: c) [x] exercită acţiuni mitogene: influenţează creşterea fetală,
diferenţierea celulară, procesele de regenerare
a) [ ] celulele insulare alfa produc şi secretă insulina d) [x] ţesuturile ţintă pentru insulină sunt: ţesutul adipos,
b) [ ] celulele insulare beta produc şi secretă glucagon muscular şi hepatic
c) [x] celulele insulare D produc şi secretă somatostatina e) [ ] activează glicogen sintaza prin fosforilare.
d) [x] insulina şi glucagonul sunt principalii reglatori ai
homeostaziei glicemice 103. Efectele insulinei (metabolismul glucidic):
e) [x] polipeptidul pancreatic este sintetizat de celulele F şi a) [] activarea glicogenfosforilazei
reglează diverse funcţii ale tractului digestiv . b) [x] majorarea activităţii glicogensintazei
c) [] activarea gluconeogenezei
97. Insulina: d) [ ] activarea glicogenolizei
e) [x] induce sinteza de glucokinază în hepatocite
a) [x] este produsă de celulele beta ale pancreasului
b) [] are acţiune hiperglicemiantă 104. Insulina amplifică:
c) [ ] este hormon de natură steroidă a) [x] transportul glucozei în ţesuturi
d) [x] conţine 2 lanţuri polipeptidice: A - 21 resturi de aminoacizi
b) [] conversia glicerolului la glucoză
şi B - 30 resturi de aminoacizi c) [] conversia aminoacizilor la glucoză în muşchi
e) [ ] lanţurile A şi B sunt legate între ele prin 3 punţi disulfurice.
d) [x ] utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaţilor
e) [x] viteza sintezei transportorului de glucoză (GLUT)
98. Insulina:
105. Efectele insulinei asupra metabolismului glucidic:
a) [] se sintetizează direct în stare activă a) [ ] diminuiază toate căile de utilizare a glucozei în muşchi,
b) [] se sintetizează sub formă de proinsulină ficat, ţesut adipos
c) [x] se sintetizează sub formă de precursor inactiv b) [x] suprimă gluconeogeneza
preproinsulină c) [ ] favorizează glicogenoliza
d) [x ] din proinsulină se formează insulina şi peptidul C d) [x] favorizează sinteza de glicogen
e) [ ] fiecare lanţ separat - A şi B posedă activitate. e) [ ] inhibă enzimele glicolizei
99. Insulina -reglarea secreţiei: 106. Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:
a) [ ] accelerează lipoliza
a) [x] glicemia - factorul reglator principal al secreţiei ei b) [x] inhibă trigliceridlipaza din ţesutul adipos
b) [x] fructoza, manoza stimulează secreţia de insulină c) [x] activează lipoproteinlipaza
c) [ ] somatostatina stimulează secreţia de insulină d) [ ] activează trigliceridlipaza din ţesutul adipos
d) [ ] serotonina inhibă secreţia de insulină e) [ ] măreşte sinteza corpilor cetonici
e) [ ] adrenalina stimulează secreţia de insulină.
107. Efectele insulinei asupra metabolismului proteic:
a) [x] facilitează transportul aminoacizilor în muşchi
100. Insulina - metabolism: b) [x] stimulează biosinteza proteinelor
c) [x] influenţează sinteza unor proteine specifice la nivelul
a) [] timpul de înjumătăţire este de 30-50 minute transcrierei genelor (glucokinaza, fosfoenolpiruvat carboxikinaza
b) [x] în principal este inactivată în ficat d) [] inhibă biosinteza proteinelor
c) [x ] timpul de înjumătăţire al ei este de 3-5 minute e) [ ] stimulează degradarea proteinelor.
d) [] în principal insulina este inactivată în intestin
e) [ ] este inactivată în pancreas. 108. Diabetul zaharat se caracterizează prin:
a) [x] hiperglicemie şi glucozurie
b) [x] hipercetonemie şi cetonurie
101. Insulina - mecanismul de acţiune: c) [ ] hipoglicemie, uremie
a) [] este citozolic nuclear d) [x ] polifagie, polidipsie, poliurie
b) [x] este o formă particulară a mecanismului membrano- e) [ ] oligurie.
intracelular
c) [x] receptorul insulinei reprezintă un complex heterotetrameric
α2β2 109. Glucagonul:
d) [] subunitatea beta este extracelulară şi leagă insulina
e) [x ] subunitatea beta posedă activitate enzimatica de tip a) [ ] se sintetizează în celulele insulare beta
tirozinkinazică b) [x] se sintetizează în celulele insulare alfa
c) [x] este un polipeptid (29 resturi de aminoacizi)
d) [ ] este un derivat al triptofanului gastrointestinal, creier
e) [ ] este un compus de natură steroidă. b) [ ] se sintetizează în formă activă
c) [] activează secreţia de glucagon şi insulină
d) [x] inhibă secreţia de glucagon şi de insulină
110. Glucagonul: e) [ ] activează secreţia unor hormoni gastrointestinali ca:
a) [x] este sintetizat sub forma unui precursor de pre-pro- secretina, colecistokinina.
glucagon
b) [ ] se sintetizează direct în formă activă 117. Catecolaminele sunt:
c) [x] se transformă în hormon activ prin proteoliză limitată
d) [ ] prin proteoliză limitată nu se transformă în hormon activ
a) [x] dopamina, noradrenalina, adrenalina
e) [ ] acţiunile majore reglatorii se manifestă numai la nivelul
b) [x] derivaţi ai tirozinei
ficatului c) [ ] derivaţi ai treoninei
d) [ ] hormoni ai cortexului suprarenal
111. Glucagonul – reglarea secreţiei: e) [] hormoni proteinopeptidici
a) [x] somatostatina inhibă secreţia lui 118. Catecolaminele- biosinteză:

b) [] hiperglicemia favorizează secreţia lui
c) [] hipoglicemia inhibă secreţia lui k) [x] se sintetizează din tirozină
d) [x ] agoniştii beta adrenergici stimulează secreţia lui b) [ ] metilarea noradrenalinei necesită CH 3-tetrahidrofolat
e) [ ] insulina activează secreţia lui. c) [x] metilarea noradrenalinei necesită S-adenozilmetionină
d) [ ] tirozină → noradrenalină→ dopamină→ adrenalină
112. Glucagonul - acţiuni: e)[] la sinteză nu participă vitamina C
a) [x] amplifică concentraţia de AMPc 119. Depozitarea, secreţia şi catabolismul catecolaminelor:

b) [ ] activează lipogeneza
c) [ ] inhibă lipoliza a) [x] adrenalina şi noradrenalina sunt depozitate împreună cu
d) [ ] scade conţinutul acizilor graşi în sînge ATP-Mg2+, Ca2+ şi cromogranină
e) [ ] efectul este mediat de Ca2+. b) [] eliberarea hormonilor nu este dependentă de influxul ion
de Ca2+
113. Glucagonul – acţiuni: c) [ ] timpul de înjumătăţire a hormonilor este lung (10-30 mi
a) [x] efectele celulare sunt mediate de AMPc şi de proteinkinaza
d) [x ] sunt catabolizate sub acţiunea catecol-O-metil transfer
A şi monoamin oxidazei
b) [x] activează lipoliza e) [x] catabolitul comun este acidul vanilmandelic care este
c) [x] activează gluconeogeneza secretat cu urina
d) [ ] inhibă activitatea enzimelor cheie a gluconeogenezei
e) [ ] activează enzimele glicolizei. 120. Catecolaminele (mecanisme de acţiune):
114. Hormonii gastrointestinali: a) [x] în ţesuturi există receptori membranari adrenergici α, β

subclasele lor
a) [x] toţi sunt polipeptide b) [ ] diferiţi receptori sunt cuplaţi cu aceleaşi sisteme mesage
b) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor secunde
c) [ ] sunt de natură steroidă c) [] receptorii α1 şi α 2 sunt cuplaţi cu adenilatciclaza prin
d) [x] secretina stimulează secreţia de apă şi bicarbonaţi intermediul proteinei "Gs" şi determină creşterea de AMPc
e) [x] gastrina stimulează secreţia de HCl şi de pepsină d) [x] receptorii α2 sunt cuplaţi cu proteina "Gi", determină
scăderea AMPc
115. Hormonii gastrointestinali: e) [x] receptorii α1 determină creşterea intracelulară de Ca 2+.
a) [x] GIP (gastric inhibitory polypeptide) este produs de 121. Catecolaminele (mecanisme de acţiune):
mucoasa gastrică a) [ ] catecolaminele interacţionează cu receptorii citoplasma
b) [x ] GIP inhibă activitatea şi secreţia gastrică b) [ ] catecolaminele interacţionează cu receptorii nucleari
c) [ ] GIP inhibă eliberarea de insulină de către celulele c) [x] actitvarea receptorilor beta2 provoacă relaxarea muşch
pancreatice netezi din vase
d) [] colecistokininele inhibă secreţia pancreatică şi contracţia
d) [x] activarea receptorilor alfa 2 stimulează contracţia muşc
vezicii biliare striaţi
e) [x] colecistokinina stimulează secreţia pancreatică şi contracţia
e) [ ] blocarea receptorilor beta1 favorizează creşterea vitezei
vezicii biliare. forţei de contracţie a miocardului.
116. Somatostatina: 122. Catecolaminele - efecte :

a) [x] se sintetizează în hipotalamus, pancreas (celule D), tractul
a) [x] constricţia vaselor periferice d) [x] produşii rezultaţi se conjugă cu formele active ale acidu
b) [ ] micşorarea presiunei arteriale glucuronic şi sulfuric apoi sunt excretaţi cu urina (17-
c) [x] hiperglicemia şi glucozuria cetosteroizi)
d) [x] excitarea sistemului nervos central e) [ ] la conjugare se transformă în compuşi liposolubili.
e) [ ] inhibă gluconeogeneza
130. 17-cetosteroizi:
123. Catecolaminele realizează: a) [x] sunt produşi de degradare a corticosteroizilor şi
androgenilor eliminaţi cu urina
a) [ ] constricţia vaselor coronariene b) [x ] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizi eliminaţi prezintă
b) [x] dilatarea vaselor coronariene produsele catabolismului androgenilor
c) [x] relaxarea musculaturii netede a bronhilor c) [ ] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizi eliminaţi prezintă
d) [x] stimularea lipolizei în ţesutul adipos produsele catabolismului glucocorticoizilor
e) [ ] inhibarea triacilglicerol lipazei. d) [x] majorarea excreţiei acestor cataboliţi se constată în tum
ale testiculilor şi a cortexului suprarenal (cca 600/mg/24 or
124. Feocromocitomul: e) [] excreţii crescute însoţesc tireotoxicoza, hipofuncţia
a) [ ] este dereglarea funcţiei cortexului suprarenalelor adenohipofizei, boala Addison.
b) [x] creşte producerea şi concentraţia plasmatică a adrenalinei şi
noradrenalinei 131. Glucocorticoizii – reglarea sintezei şi secreţiei:
c) [x] apare hiperglicemie a) [x]în stări de stres, sistemul nervos central mediază secreţi
d) [] apare hipoglicemie corticoliberinei şi ACTH-ului
e) [ x] clinic se manifestă prin hipertensiune arterială. b) [ ] reglarea se bazează pe efectele alosterice
c) [x] ACTH-ul stimulează formarea pregnenalonului
125. Cortexul suprarenalelor: d) [x ] nivelul plasmatic suferă o variaţie diurnă (ritm circadia
a) [x] zona glomerulară produce mineralocorticoizi e) [] depind de cantitatea potasiului plasmatic.
b) [ ] zona fasciculată produce mineralocorticoizi şi androgeni
c) [ ] zona reticulată produce mineralocorticoizi 132. Glucocorticoizii – acţiuni:
d) [x] zona fasciculata produce glucocorticoizi a) [x] acţionează prin mecanismul citozolic -nuclear
e) [x] zona reticulată produce androgeni şi glucocorticoizi b) [ ] stimulează activitatea fosfolipazei "C" cu formare de
diacilgliceroli
126. Corticosteroizii conţin (particularităţi de structură): c) []stimulează activitatea adenilatciclazei cu formare de AM
a) [x] inelul ciclopentanperhidrofenantrenic d) [ x] utilizează receptori intracelulari care acţionează la nive
b) [ ] 20 aminoacizi genomului uman
c) [x] legătură dublă între C4 şi C5 e) [] utilizează receptorii membranari care acţionează la nivel
d) [ ] gruparea carboxil în poziţia C3 genomului uman .
e) [x] cetogrupa în poziţia C3.
133. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului proteic:
127. Corticosteroizii - biosinteză: a) [x] stimulează biosinteza ARNm şi a proteinelor în ficat şi
a) [x] precursorul general este colesterolul rinichi
b) [x] colesterolul este obţinut din beta-lipoproteinele plasmei
b) sau[ ] accelerează transportul aminoacizilor în celulele ţesutul
sintetizat de novo muscular şi limfoid
c) [ ] ca precursori sunt fosfolipidele şi sfingomielina c) [x] inhibă biosinteza ARNm şi a proteinelor în muşchi
d) [x] etapa comună este transformarea colesterolului în d) [ ] accelerează biosinteza proteinelor în muşchi
pregnenelonă (enzima hidroxilaza, conţine citocromul P e) [x] inhibă biosinteza ARNm şi a proteinelor în ţesutul limf
e) [ ] după biosinteză sunt depozitaţi în celule.
134. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului glucidic:
a) [] activează glicogensintaza în ficat
128. Corticosteroizii - transport: b) [x ] stimulează gluconeogeneza din aminoacizi în ficat şi
a) [ ] în sînge circulă preponderent în stare liberă rinichi
b) [x] în sînge circulă fixaţi de proteine c) [] accelerează transportul glucozei în muşchi, ţesut adipos
c) [x ] cortizolul este transportat de transcortină (70%) şi delimfoid
serumalbumină (15%) d) [x ] diminuă utilizarea glucozei în muşchi şi ţesutul adipos
d) [ ] cortizolul este transportat doar în stare liberă e) [] creşte producerea glicogenului în muşci.
e) [x ] aldosteronul şi androgenii sunt transportaţi de
serumalbumină. 135. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului lipidic:
a) [] inhibă lipoliza în ţesutul adipos al membrelor
129. Metabolizarea corticoizilor: b) [ x] în organele centrale (faţă, trunchi) favorizează depuner
a) [ ] T1/2 pentru cortizol este 15-20 ore de lipide
b) [x] T1/2 pentru cortizol este 1,5-2 ore c) [x] provoacă mobilizarea grăsimilor de la extremităţi
c) [x] calea majoră de catabolizare (în ficat) este hidrogenarea
d) [ ] cetogeneza este inhibată complet
dublei legături de la C4 şi a grupării cetonice de la C3 e) [] scade cantitatea acizilor graşi liberi în sînge
136. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului ţesutului 143. Mineralocorticoizii la nivelul rinichilor favorizează:
osos: a) [x] reabsorbţia Na+, Cl- şi a apei
a) [] stimulează biosinteza ARNm b) [ ] eliminarea de Na+, Cl- şi apă
b) [ ] accelerează biosinteza proteinelor c) [x] eliminarea de K+, H+, NH4+
c) [x] inhibă biosinteza proteinelor d) [ ] reabsorbţia de K+, H+, NH4+
d) [x ] sporesc eliminarea Ca şi a fosfaţilor din oase în sîngee) [x] reabsorbţia de Na+ prin mecanismul activ Na+/K+-
e) [x] produc osteoporoză ATP-aza.
137. Glucocorticoizii - efecte: 144. Efectele metabolice ale mineralocorticosteroizilor:

a) [x antiinflamator a) [ ] majorează concentraţia de K+ în sînge şi reduce
b) [ x] în concentraţii mari inhibă formarea de anticorpi concentraţia de Na+, Cl-
c) [x] facilitează acţiunea catecolaminelor, glucagonului (efect
b) [x] măresc reabsorbţia de Na+, Cl- şi HCO3- în tubii
permisiv) distali renali
d) [ ] hipoglicemiant c) [x] accelerează schimbul de sodiu extracelular cu
e) [] activează sinteza şi secreţia prostaglandinelor. potasiu intracelular
d) [] scade reabsorbţia apei
138. Hormonii mineralocorticoizi: e) [ ] creşte eliminarea sodiului.
a) [x] sunt C21 steroizi
b) [ ] la om 11-dezoxicorticosteronul este de 30-50 ori mai activ
145. Excesul de glucocorticoizi provoacă:
ca aldosteronul a) [ ] sindromul Conn
c) [x] se sintetizează din colesterol b) [x] sindromul Cushing
d) [ ] se sintetizează din fenilalanină şi tirozină c) [] boala Addison
e) [] mecanismul de acţiune e membrano-intracelular. d) [] sindromul Turner
e) [ ] sindromul Marfan.
139. Reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronului depinde de:
a) [x]sistemul renină-angiotensină 146. Sindromul Cushing se caracterizează prin:
b) [ ] cantitatea ionilor de calciu plasmatic a) [] hiposecreţia, în special a glucocorticoizilor
c) [x] ACTH b) [ x] obezitate centripetă
d) [x ] cantitatea ionilor de potasiu şi sodiu plasmatic c) [x] apariţia hipertoniei, osteoporozei
e) []cantitatea ionului de magneziu plasmatic. d) [x] piele subţire cu vergeturi violacee, hirsutism,
amenoree
140. Reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronului prin sistemule) [ ] dezvoltarea diabetului steroid cu hipoglicemie.
"renină-angiotensină":
a) [ ] renina (R) este o enzimă proteolitică produsă de 147. Deficitul de corticosteroizi provoacă:
hepatocite a) [ ] sindromul Conn
b) [x] renina este eliberată în sînge sub influenţa b) [] sindromul Cushing
diferitor factori (presiunea sîngelui, hipoxia renală, c) [x] boala Addison
concentraţia de Na+, Cl- în plasmă etc.) d) [] sindromul Turner
c) [x] renina scindează un decapeptid din e) [ ] sindromul Marfan.
angiotensinogen generînd angiotensina I
d) [x] enzima de conversie transformă angiotensina I în 148. Hipersecreţia de aldostereon se întîlneşte în:
angiotensină II (octapeptid) a) [x ] sindromul Conn
e) [ ] angiotensina II este vasodilatator. b) [x] sindromul Cushing
c) [] boala Addison
141. Angiotensina II: d) [] sindromul Turner
a) [x] măreşte presiunea sângelui e) [ ] sindromul Marfan.
b) [x] stimulează secreţia de aldosteron
c) [ ] inhibă secreţia de aldosteron 149. Hiposecreţia corticosteroizilor se caracterizează prin:
d) [ ] se formează direct din angiotensinogen a) [] obezitate
e) [ ] nu se supune degradării sub acţiunea b) [ ] creşterea conţinutului de Na+, Cl-, apă şi scaderea
+
angiotensinasei. K în sânge
c) [x] scaderea conţinutului de Na+, Cl- şi creşterea K+
142. Efectele metabolice ale mineralocorticosteroizilor: în sânge
d) [] hiperglicemie, glucozurie
a) [x] organul ţintă este rinichiul e) [x] hiperpigmentarea tegumentelor
b) [x] reglează homeostazia hidrică şi electrolitică
c) [] reglează concentraţia ionilor de calciu şi fosfor 150. Hiperaldosteronismul (sindromulConn) se
d) [ ] reglează sinteza parathormonului caracterizează prin:
e) [ ] reglează glicemia. a) [x] nivel scăzut de K+ în sânge
b) [x] creşterea concentraţiei de Na in sânge 157. Androgenii:
c) [ ] hiposecreţia corticotropinei a) [x] sunt C19 steroizi
d) [ ] edeme şi hipotensiune b) [x ] se sintetizează în celulele interstiţiale Leydig din
e) [x] mărirea excitabilităţii miocardului. testicule
c) [ ] hormonul luteinizant micşorează secreţia
testosteronului
151. Utilizarea practică a corticosteroizilor: d) [ ] circulă în plasmă în formă liberă (98%)
a) [x] în tratamentul colagenozelor (reumatism, e) [] fracţiunea legată de proteine este biologic activă
poliartrită nespecifică)
b) [x] ca agenţi desensibilizanţi (în astmul bronţic, 158. Catabolismul androgenilor:
bolile alergice) a) [x] are loc primordial în ficat
c) [x] ca imunodepresanţi în transplantarea organelor şi b) [ ] are loc numai în rinichi
ţesururilor c) [x] se conjugă cu formele active ale acidului
d) [x] folosirea îndelungată poate provoca atrofia glucuronic şi sulfuric şi se elimină cu urina
cortexului suprarenalelor d) [ ] la bărbaţi 2/3 din 17-cetosteroizi sunt de natură
e) [ ] folosirea îndelungată nu provoacă atrofia testiculară
cortexului suprarenalelor e) [ x] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizi sunt de natură
testiculară
152. Hormonii sexuali :
a) [ ] se sintetizează numai în glandele sexuale 159. Androgenii – efecte metabolice:
b) [x] sunt de natură steroidă a) [x] activează replicarea şi transcrierea în ţesuturile
c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor ţintă, stimulînd sinteza proteinelor
d) [x] în reglarea secreţiei participă gonadotropinele b) [ ] inhibă sinteza proteinelor în ţesuturile ţintă şi
e) [ ] utilizează receptorii membranari induc bilanţ azotat negativ
c) [ x] majorează sinteza proteinelor în ficat şi rinichi
153. Hormonii sexuali sunt : d) [x] stimulează mineralizarea ţesutului osos
a) [ ] folitropina e) [] provoacă hiperglicemie
b) [x] testosteronul
c) [ ] hormonul luteinizant 160. Androgenii – efecte fiziologice:
d) [x] estradiolul a) [x] asigură spermatogeneza
e) [x ] progesterona b) [ ] nu determină particularităţile sexuale secundare
c) [x ]contribuie la dezvoltarea caracterelor sexuale
154. Sinteza hormonilor sexuali: secundare şi a comportamentului la bărbaţi
a) [ ] se sintetizează numai în glandele sexuale d) [x] rol anabolizant în dezvoltarea scheletului şi a
b) [x] se sintetizează din colesterolul muşchilor
c) [ ] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în e) [] inhibă spermatogeneza
special progesterona
d) [x] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în 161. Hormonii ovarieni (estrogenii şi progesterona):
special estrogenii
e) [ ] în faza a doua a a ciclului ovarian se sintetizează a) [ ] se produc numai în ovare
în special estrogenii. b) [x] în cantităţi reduse se sintetizează în testiculi,
adrenale, ficat, piele
155. Regalarea sintezei şi secreţiei hormonilor sexuali: c) [x] în timpul gestaţiei se produc şi în unitatea feto-
a) [ ] lutropina reglează la bărbaţi sinteza placentară
glucocorticoizilor d) [x ] estrogenii circulă în plasmă legaţi de proteine
b) [x] folitropina influenţează spermatogeneza transportatoare specifice
c) [x] folitropina induce dezvoltarea foliculilor ovarieni e) [x] progesterona este intermediarul comun în
d) [ ] lutropina contribuie la dezvoltarea musculaturii biosinteza hormonilor steroizi
scheletului
e) [ ] progesterona induce secreţia lutropinei şi 162. Hormonii estrogeni - catabolism:
folitropinei şi inhibă secreţia prolactinei
a) [x] se petrece în ficat
156. Androgenii: b) [] se petrece doar în rinichi
a) [x] reprezentatul cardinal este testosteronul c) [] se petrece în intestin
b) [ ] principalul androgen este androsteronul d) [ x] principalul catabolit este estriolul
c) [ ] se depozitează în celule după sinteză e) [ x] estriolul se conjugă cu forma activă a acidului
d) [ ] sunt transportaţi în sânge în stare liberă glucuronic sau sulfuric şi se elimină prin bilă şi urină
e) [x] sunt transportaţi de o globulină sanguină
specifică 163. Efectele metabolice ale estrogenilor:
a) [x] induc sinteza ARNm şi producerea proteinelor
specifice în celulele organelor ţintă (organele sferei 6. În celulele şi ţesuturile omului predomină
genitale, glandelor mamare, cartilajului laringelui, următorii acizi graşi:
cartilajului epifizar al oaselor tubulare etc.) a) [ ] caprinic
b) [ ] sunt inductori ai enzimelor gluconeogenezei b) [ ] caproic
c) [ ] stimulează acumularea lipidelor în ficat şi ţesutul c) [x ] oleic
adipos d) [x] palmitic
d) [ ] inhibă eliminarea biliară a colesterolului e) [x] stearic
e) [x] stimulează sinteza colagenului şi depozitarea
calciului şi fosfaţilor în epifizele oaselor 7. Pentru organismul uman sunt esenţiali următorii
acizi graşi:
164. Efectele fiziologice ale estrogenilor: a) [ ] lignoсeric
a) [x] dezvoltarea organelor genitale feminine b) [ ] oleic
b) [x] dezvoltarea caracterelor sexuale secundare c) [ ] palmitoleic
feminine d) [x] linolenic
c) [ ] inhibarea modificărilor ploriferative ale e) [x] linoleic
endometriului
d) [ ] inhibarea contracţiilor uterului în faza foliculară a 8. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai
ciclului ovarian mică temperatură de topire?
e) [x] asigură desfăşurarea sarcinii, a procesului de a) [ ] stearic (С18)
naştere şi lactaţia b) [x] arahidonic (С20:4)
c) [] nervonic (С24:1)
d) [ ] palmitic (С16)
LIPIDE e) [] oleic (С18:1)
1. Lipidele sunt: 9. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai
a) [ ] substanţe organice solubile în apă mică temperatură de topire?
b) [ ] substanţe neorganice solubile în apă a) [ ] lignoceric(C24)
c) [x]substanţe organice solubile în solvenţi organici b) [ ] miristic (C14)
d) [] omogene după structură c) [x] butiric (C4)
e) [x] substanţe organice insolubile în apă d) [] caprilic (C8)
e) [ ] lauric (C12)
2. Funcţiile lipidelor:
a) [ x] energetică 10. Acilglicerolii:
b) [ x] izolatoare a) [] sunt constituenţi ai membranelor biologice
c) [ ] catalitică b) [x ] sunt esterii glicerolului şi ai acizilor graşi
d) [x] structurală c) [x ] reprezintă o formă de stocare a energiei
e) [ ] contractilă d) [ ] sunt mai grei decât apa şi se dezolvă în ea
e) [ ] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic
3. Clasificarea structurală a lipidelor:
a) [] protoplasmatice 11. Glicerofosfolipidele:
b) [] de rezervă a) [] sunt insolubile în solvenţi organici
c) [x] saponifiabile b) [ ] sunt esterii glicerolului şi ai acizilor grşi
d) [] neutre c) [x ] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic
e) [ x] nesaponifiabile d) [ ] reprezintă o formă de stocare a energiei
e) [x] sunt componentele membranelor biologice
4. După rolul biologic lipidele se clasifică în:
a) [x] structurale 12. Lecitinele şi cefalinele:
b) [x] de rezervă a) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic
c) [] saponifiabile b) [x] sunt lipide structurale
d) [] neutre c) [ ] sunt derivaţi ai sfingozinei
e) [ ] nesaponifiabile d) [] sunt grasimi neutre
e) [x] fosfolipaza D hidrolizează fosfolipidele cu
5. După proprietăţile fizico-chimice lipidele se generarea acidului fosfatidic
clasifică în:
a) [x] amfifile 13. Fosfatidilcholina:
b) [] esenţiale a) [ ] se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilare
c) [] saponifiabile b) [ ] capătul polar posedă sarcină negativă
d) [x] neutre c) [ ] se mai numesc şi cefaline
e) [ ] nesaponifiabile d) [ x] sunt componente principale ale surfactantului
pulmonar
e) [x] rezultă prin metilarea cefalinelor 21. Cerebrozidele:
a) [x] se află în cantităţi mari în substanţa albă a
14. Fosfatidiletanolamina: creierului
a) [ ] reprezintă o formă de depozitare a energiei b) [] nu conţine sfingozină
b) [ ] conţine sfingozina c) [x] rezultă din unirea ceramidei cu beta-galactoza
c) [ ] conţine ceramida sau beta-glucoza
d) [ ] se mai numeşte şi lecitină d) [] conţin oligozaharide
e) [x] se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilare e) [ x] din ele se formează sulfatidele
15. 446) Fosfatidilcholina şi fosfatidiletanolamina: 22. Gangliozidele:

a) [ ] sunt reprezentanţi ai ceridelor a) [ ] conţin câteva resturi de glicerol
b) [x] sunt componenţii principali ai membranelor b) [x] conţin acid N-acetilneuraminic (NANA)
celulare c) [ ] oligozaharidul este prezentat numai de glucoza
c) [ ] prezintă o rezervă de energie d) [ ] conţin şi resturi sulfat legate de galactoză
d) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic e) [ ] se conţin pe suprafaţa internă a membranelor
e) [ ] se deosebesc după sarcina electrică
23. Gangliozidul conţine in structura sa:
16. Care din compuşii de mai jos au caracter acid? a) [ ] acid N-acetilneuraminic (NANA), hexoze, acid
a) [ ] lecitinele fosforic, ceramidă
b) [ ] cefalinele b) [ ] acid sialic, etanolamină, acid gras
c) [x] fosfatidilserina c) [ ] glicerol, acid fosfatidic, NANA
d) [ ] trigliceridele d) [x] NANA, oligozaharid, sfingozină, acid gras
e) [ ] cerebrozidele e) [ ] fosforilserină, NANA, sulfat, hexoze
17. Fosfolipazele: 24. Glicolipidele:

a) [ ] fosfolipaza D hidrolizează fosfolipidele până la a) [x] reprezintă ceramida legată de mono- sau
acid fosfatidic şi acid gras oligozaharide
b) [ ] fosfolipaza A1 hidrolizează fosfolipidele cu b) [x ] gangliozidele conţin unul sau mai multe resturi
generarea lizolecitinelor de acid sialic
c) [x] fosfolipazele D şi C scindează c) [ ] gangliozidele sunt glicerofosfolipide
fosfatidiletanolamina în diacilglicerol, acid fosforic şi d) [ ] gangliozidele conţin acid fosfatidic
etanolamină e) [] gangliozidele conţin cardiolipină, acid N-
d) [x] ] fosfolipaza A2 hidrolizează fosfolipidele cu acetilneuraminic
generarea de lizofosfatidă şi acid gras
e) [] sub acţiunea fosfolipazei D se eliberează 2 25. Care din compuşii de mai jos conţin fosfor:
resturi de acizi graşi a) [x] cardiolipina
b) [ ] sulfatidele
18. Cardiolipina: c) [ ] gangliozidele
a) [ ] prezintă un lipid ce conţine azot d) [ ] cerebrozidele
b) [x] conţine 2 resturi de fosfatidil legate prin e) [ ] ceramida
glicerol
c) [x] este componentă a membranei interne 26. Colesterolul:
mitocondriale a) [x] este derivat al
d) [] conţine colină ciclopentanperhidrofenantrenului
e) [ ] este un lipid de rezervă b) [x ] posedă o grupă hidroxil în ciclul A la C3
c) [ x] posedă o legătură dublă în ciclul B la C5
19. Sfingomielinele conţin: d) [ ] posedă o legătură dublă în ciclul A la C3
a) [ ] sfingozină, acid gras, glucoză, acid fosforic e) [ ] catena laterală se finisează cu gruparea carboxil
b) [ ] etanolamină, acid gras, ceramidă, acid fosforic
c) [ ] polialcool ciclic, ceramida 27. Acizii biliari:
d) [x] ceramidă, acid fosforic, colină a) [x] sunt derivaţi ai colesterolului
e) [ ] acid fosfatidic, cholină, glicerol b) [ ] constau din 28 atomi de carbon
c) [ ] se conjugă în ficat cu bilirubina
20. Sfingozina: d) [x] sunt compuşi polari
a) [ ] este un aminoalcool dihidroxilic saturat e) [x] participă la emulsionarea grasimilor
b) [x ] e component al sfingomielinei
c) [ x] este constituent al glicolipidelor 28. Metabolismul acizilor biliari:
d) [] este baza structurală a glicerofosfolipidelor a) [x ] se sintetizează în ficat din colesterol
e) [ ] nu intră în structura ceramidei b) [] se conjugă cu acidul glucuronic şi ionul sulfat în
formele lor active
c) [x] se conjugă cu taurina în raţia alimentară bogată
în proteine 35. Lipidele sunt componente indispensabile ale raţiei
d) [x] se conjugă cu glicina în raţia alimentară bogată alimentare, deoarece:
în glucide a) [x] asigură aprovizionarea cu acizi graşi nesaturaţi
e) [ ] acizii biliari se excretă în bilă numai în formă esenţiali
liberă b) [ x] asigură absorbţia vitaminelor liposolubile
c) [ ] servesc ca sursă de substanţe proteice
29. Componentele lipidice ale membranelor celulare d) [ ] participă la sinteza nucleotidelor
sunt: e) [ ] sunt sursă de intermediari pentru sinteza
a) [ ] glicolipidele, triacilglicerolii, esterii bilirubinei
colesterolului
b) [ ] prostaglandinele, acizii graşi liberi, ceridele 36. Digestia lipidelor alimentare la adulţi:
c) [x] fosfogliceridele, sfingomielinele, a) [] are loc în stomac
gangliozidele, cerebrozidele şi colesterolul b) [ x] are loc în duoden
d) [ ] glicolipidele, fosfolipidele, esterii colesterolului c) [ ] enzimele lipolitice sunt de origine biliară
e) [ ] ceridele, sulfatidele, acizii graşi liberi d) [ ] bila şi sucul pancreatic conţin fosfaţi ce
neutralizează HCl al sucului gastric
30. Funcţiile membranelor biologice(1) şi componenta e) [x ] se digeră doar lipidele emulsionate
structurală, responsabilă de această funcţie (2):
a) [] receptoare de fosfolipide 37. Scindarea completă a triacilgliceridelor în tractul
b) [x] metabolică de proteine gastro-intestinal necesită:
c) [] permeabilitatea de a) [x] lipazele pancreatică şi intestinală
triacilgliceroli b) [ ] lipoproteinlipaza
d) [x] compartimentalizarea de lipidele c) [ ] fosfolipazele A2, B, C, D
protoplasmatice d) [ ] lipaza gastrică
e) [ ] generarea mesagerilor secunzi de gangliozide e) [ ] colesterolesteraza
31. Caracteristicile principale ale membranei: 38. Acţiunea enzimelor lipolitice din tractul gastro-
a) [] simetria intestinal:
b) [x ] fluiditatea a) [x] fosfolipazele (A1, A2, C, D) scindează
c) [x ] asimetria fosfogliceridele
d) [ ] imobilitatea componentelor b) [ ] colesterolesteraza scindează colesterolul liber
e) [ ] monostratul lipidic c) [ ] ceramidaza scindează sfingozina
d) [ ] lipaza gastrică este activă la adulţi
32. Membranele biologice sunt stabilizate de: e) [ ] lipaza pancreatică scindează restul acil din
a) [x] interacţiuni hidrofobe poziţia beta a trigliceridelor .
b) [x] forţele Van-der-Waals 39. Activarea fosfolipazelor în tractul gastro-intestinal
c) [x] legături de hidrogen are loc prin:
d) [ ] legături peptidice a) [ ] fosforilare
e) [ ] legături disulfidice b) [ ] defosforilare
c) [ ] conjugarea cu activatorul
33. Proteinele membranelor biologice: d) [ ] interactiunea cu coenzima
a) [x] pot fi superficiale, semiintegrale sau integrale e) [x] proteoliza limitata sub actiunea tripsinei
b) [x ] formează legături atât cu lipidele, cât şi cu
glucidele membranare 40. Hidroliza lipidelor alimentare duce la formarea:
c) [] posedă numai capacitate de mişcare laterală a) [x] monogliceridelor
d) [ x] îndeplinesc funcţiile de transport b) [x] acidului fosforic
transmembranar, recepţie, comunicare intercelulară, c) [ ] numai a acizilor graşi cu catenă mică
antigenică d) [ ] numai a acizilor graşi cu catenă lungă
e) [] sunt precursori ai mesagerilor secunzi e) [ ] bazelor azotate
hormonali:AMPc; GMPc, Ca 2+
41. Sub ce formă se absorb componentele lipidice în
34. Glucidele membranelor biologice sunt: tractul gastro-intestinal:
a) [x] prezentate masiv pe suprafeţele ce nu a) [ x] acizii graşi cu catenă scurtă şi glicerolul – prin
contactează cu citoplasma difuzie simulă
b) [x ] fixate covalent de lipide sau proteine b) [ ] acizii graşi cu catenă lungă şi 2-monogliceridele –
c) [] aranjate izolat fără a forma catene oligo- sau prin transport activ c) [x] acizii graşi cu catenă lungă,
polizaharidice 2-monogliceride, colesterolul – prin difuzie micelară
d) [ ] responsabile de permeabilitatea membranei d) [ ] acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride,
e) [x] responsabile de identificarea intercelulară colesterolul – prin difuzie facilitată
e) [ ] acidul fosfatidic – prin transport a) [ ] apoproteina principală este apoB48
pasiv b) [ ] reprezintă substrat pentru trigliceridlipaza
hormon-sensibilă
42. Referitor la micelele lipidice şi difuzia micelară c) [x] sunt sintetizate în ficat
sunt corecte afirmatiile: d) [x] transportă trigliceridele sintetizate în ficat din
a) [ ] se absorb numai în duoden excesul de glucide
b) [x] conţin acizi graşi cu catenă lungă, e) [ ] au rol antiaterogen
monogliceride şi colesterol
c) [x] se absorb în spatiile intervilozitare la nivelul 49. Catabolismul VLDL:
jejunului a) [x ] sunt degradate de lipoproteinlipază
d) [ ] conţin glicerol, acizi graşi cu catenă mică b) [ ] prin pierderea de colesterol se transformă în
e) [ ] sunt secretate în sistemul capilar al enterocitelor LDL
c) [] insulina inhibă catabolismul VLDL
43. Formele în care se absorb produsele digestiei d) [x] se transformă în plasmă în LDL prin acumulare
lipidelor: de colesterol
a) [ ] glicerolul - fosforilat e) [] sunt degradate de lecitincolesterolacil
b) [ ] acizii graşi cu catenă mică - în formă activă transferază
c) [x] acizii graşi cu catenă mare - prin difuzie
micelară 50. LDL :
d) [x] acidul fosforic - în formă de săruri de Na+ sau a) [x ] contin apoB100
K+ b) [ x] procentul colesterolului atinge cota de 45%
e) [x] monogliceridele - prin difuzie micelară c) [ ] se formează în plasmă din chilomicroni
d) [] se sintetizează în ficat
44. Soarta produselor digestiei lipidelor absorbite în e) [x] transportă colesterolul spre tesuturi
intestin:
a) [ ] sunt eliminate în sînge în sistemul venei porta 51. Catabolismul LDL :
b) [ ] sunt eliminate în sînge la nivelul venelor a) [] se catabolizează numai în enterocite
hemoroidale b) [ x] are loc prin intermediul receptorilor B,E
c) [x] se includ în resinteza lipidelor complexe în c) [x ] colesterolul furnizat celulelorde LDL inhibă
enterocite sinteza endogenă de colesterol
d) [] se includ în resinteza lipidelor complexe în d) [] colesterolul furnizat celulelor de LDL activează
intestinul gros sinteza receptorilor B,E
e) [x] lipidele resintetizate interacţionează cu e) [ ] activează enzima beta-hidroxi beta-
apoproteinele şi formează chilomicronii metilglutaril-CoA reductaza
45. Chilomicronii: 52. Hipercolesterolemia primară (hiperlipoproteidemia

a) [] se sintetizează în ficat tipul II) se caracterizează prin:
b) [] se secretă din intestin direct în sînge a) [ ] niveluri majore de HDL circulant
c) [ ] apoproteina de bază este apoB100 b) [x] conţinut crescut de LDL plasmatic
d) [ ] lipidul predominant este colesterolul c) [x] activarea beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA
e) [x ] trasportă trigliceridele exogene reductazei
d) [ ] risc înalt pentru pancreatite
46. Catabolismul chilomicronilor: e) [x] ateroscleroză pronunţată.
a) [x ] resturile chilomicronice se supun hidrolizei in
hepatocite 53. HDL:
b) [ ] lipoproteinlipaza este activată de apoB a) [x ] sunt sintetizate ăi secretate de hepatocite şi
c) [ x] sunt hidrolizaţi de lipoproteinlipaza enterocite
d) [ x] lipoproteinlipaza este activată de insulina b) [x ] lecitincolesterolacil transferaza transformă
e) [] sunt hidrolizaţi de trigliceridlipaza hormon HDL discoidale in mature
sensibilă c) [] transportă colesterolul spre tesuturile
extrahepatice
47. Hiperchilomicronemia primară d) [] sunt lipoproteine proaterogene
(hiperlipoproteinemie tip I) se caracterizează prin: e) [ ] subiecţii cu HDL majorat prezintă un risc
a) [ ] valori majore de alfa-lipiproteine (HDL) aterogen înalt
b) [x] cantităţi mari şi persistente de triacilgliceroli
c) [ ] ateroscleroză pronunţată 54. Lipoproteinlipaza:
d) [x] risc înalt pentru pancreatite a) [ ] este o enzimă intracelulară
e) [x] depuneri masive de trigliceride in ţesuturi b) [ ] este activată de apoproteina B100
c) [ ] substratul ei este colesterolul esterificat
48. VLDL: d) [x] apoproteina CII este activatorul enzimei
e) [ ] lipseşte în ţesutul adipos clivare
e) [ ] dehidrogenare, hidratare, reducere, clivare
55. LCAT (lecitincolesterolacil transferaza):
a) [] scindează trigliceridele 62. Transformarea acil-CoA (prima reacţie a beta-
b) [x] este asociată cu HDL oxidarii acizilor graşi):
c) [ ] în reacţia catalizată de LCAT se formează a) [ ] are loc decarboxilarea substratului
lizolecitină şi colesterol liber b) [ ] are loc hidratarea substratului
d) [x] favorizează formarea HDL c) [] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza
e) [x] insuficienţa LCAT micsorează conţinutul NAD+-dependentă
esterilor de colesterol în HDL d) [x ] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza
FAD-dependentă
56. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea e) [ ] are loc dehidratarea substratului
acizilor graşi):
a) [ ] carnitina + ATP + AG → acilcarnitina + ADP 63. Produşii dehidrogenării acil-CoA ( primei reactii a
b) [ ] AG + ATP + biotina → acil-AMP + biotin-P beta-oxidării acizilor graşi) sunt:
c) [x] AG + ATP + HS-CoA → acil-CoA + AMP + PP a) [ ] acil-CoA + NADH + H+
d) [] AG + ATP + HSCOA + H2O → acil-AMP + b) [x] enoil-CoA + FADH2
HSCoA + AMP +2P c) [ ] cetoacil-CoA + FADH2
e) [ ] coenzima Q + ATP + AG → acil-CoQ +AMP + 2P d) [ ] hidroxiacil-CoA + NADPH + H+
e) [ ] enoil-CoA + NADH + H+
57. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea
acizilor graşi): 64. A doua reacţie a beta-oxidării acizilor graşi:
a) [ x] este prima etapă a oxidării AG în ţesuturi a) [ ] este o dehidratare
b) [ ] se petrece în mitocondrii b) [ ] este o dehidrogenare
c) [ ] reacţia este catalizată de acetil-CoA carboxilază c) [x ] este catalizată de enzima enoil-CoA hidrataza
d) [x] reacţia este catalizată de acil-CoA sintetaza d) [] este catalizată de enzima acil-CoA hidrataza
e) [] activarea este o reacţie reversibila e) [ x] produsul reacţiei este beta-hidroxiacil-CoA
58. Transportul acizilor graşi (AG) din citoplasmă în 65. Produsul reacţiei a doua a beta-oxidării acizilor
mitocondrii în procesul beta-oxidării: graşi:
a) [ ] necesită energie a)[ ] enoil-CoA + H2O
b) [x] în proces participă carnitin-acil-transferazele I b) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH + H+
şi II c) [x] beta-hidroxiacil-CoA
c) [x] sistemul-navetă transportă numai AG activaţi d) [ ] acil-CoA + NADH + H+
d) [ ] AG pot fi transportaţi numai în stare liberă e) [ ] cetoacil-CoA
e) [x] AG sunt transportaţi în formă de acil-carnitină
66. A treia reacţie a beta-oxidării acizilor graşi este:
59. Structura (CH)3N+-CH2 -CHOH-CH2 -COO- a) [ ] hidratarea beta-cetoacil-CoA
corespunde: b) [ ] dehidratarea beta-hidroxiacil-CoA
a) [ ] ornitinei c) [ ] reducerea beta-cetoacil-CoA
b) [ ] putrescinei d) [ ] decarboxilarea acil-CoA
c) [ ] sfingozinei e) [x] dehidrogenarea beta-hidroxiacil-CoA
d) [] colinei
e) [x] carnitinei 67. Produşii reacţiei a 3-a a beta-oxidării şi enzima ce
catalizează această reacţie:
60. Beta-oxidarea acizilor graşi (AG): a) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH betahidroxiacil-
a) [x] se desfasoară în matricea mitocondriilor CoA dehidrogenaza
b) [ ] se oxidează AG liberi b) [ ] trans-enoil-CoA + H2O transacilaza
c) [ ] se desfasoară in citozol c) [x] beta-cetoacil-CoA + NADH + H+ hidroxiacil-CoA
d) [x] constă în scindarea completă a acil-CoA până dehidrogenaza
la acetil-CoA d) [ ] beta-oxoacil-CoA + FADH2, hidroxiacil-CoA
e) [ ] acetil-CoA este produsul final de oxidare a dehidrogenaza
acizilor graşi e) [ ] tioacil-CoA + NADH + H+ tioesteraza
61. Spirala Lynen (beta-oxidarea) implică desfasurarea 68. Selectaţi a 4-a reacţie a beta-oxidării şi enzima ce
unei succesiuni de 4 reacţii. Ordinea lor corectă este: catalizează această reacţie:
a) [ ] hidratare, oxidare, dehidratare, clivare a) [ ] hidroliza cetoacil-CoA cetoacil hidrolaza
b) [ ] oxidare, dehidratare, reducere, clivare b) [ ] hidratarea cetoacil-CoA cetoacil hidrataza
c) [ ] aditie, oxidare, reducere, hidratare c) [ ] dehidratara cetoacil-CoA cetoacil dehidrataza
d) [x] dehidrogenare, hidratare, dehidrogenare, d) [x] scindarea cetoacil-CoA tiolaza
e) [ ] oxidarea cetoacil-CoA cetoacil oxidaza b) [ ] acidul acetoacetic, acidul valerianic, acidul
lactic
69. În rezultatul unei spire de beta-oxidare, acizii c) [ ] acidul beta-hidroxibutiric, acidul piruvic, acidul
graşi suferă urmatoarele modificări: malic
a) [ x] se oxidează d) [x] acetona, acidul acetoacetic, acidul beta-
b) [] se reduc hidroxibutiric
c) [ ] se scurtează cu 4 atomi de carbon e) [ ] acidul beta-aminobutiric, acidul fumaric, acidul
d) [x] se scurtează cu 2 atomi de carbon acetic
e) [x] se formează o moleculă de acetil-CoA
76. Referitor la compusul CH3-CO-CH2-COOH sunt
70. Câte spire parcurge (1), câte molecule de acetil- corecte afirmaţiile:
CoA (2) şi câte molecule de ATP (3) se formează la a) [x ] este un corp cetonic
oxidarea completă a acidului palmitic (C16): b) [x] formula prezintă acidul acetoacetic
a) [ ] 6 8 131 c) [ ] se utilizează in ficat
b) [] 6 7 114 d) [ ] se sintetizează în ţesuturile extrahepatice
c) [x] 7 8 130 e) [ ] concentraţia sangvină a compusului este
d) [ ] 5 6 121 micşorată în diabetul zaharat
e) [ ] 8 9 143
77. Beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA poate fi
71. Utilizarea acetil-CoA: utilizat pentru:
a) [x] se oxidează în ciclul Krebs a) [x] sinteza corpilor cetonici
b) [ ] se utilizează pentru sinteza aminoacizilor b) [ ] sinteza aminoacizilor
c) [x] se utilizează pentru sinteza acizior graşi c) [ ] beta-oxidare
d) [ ] se include in gluconeogeneză d) [x] sinteza colesterolului
e) [x] se utilezează in cetogeneză e) [ ] sinteza glucozei
72. Beta-oxidarea acizilor graşi în peroxizomi: 78. Utilizarea corpilor cetonici în ţesuturi
a) [ ] generează mai multe molecule de ATP a) [ ] sunt utilizaţi doar de ficat
b) [x] este amplificată in diabet b) [x] sunt utilizaţi efectiv de miocard, muşchii
c) [x] este caracteristică pentru acizii graşi cu catenă scheletici ca sursă de energie
lungă c) [x] necesită prezenţa oxaloacetatului
d) [x] enzima ce catalizează prima reacţie este d) [ ] pot fi convertiţi in piruvat, apoi in glucoza
oxidaza e) [x] acumularea lor conduce la cetoacidoza
e) [ ] aspirina inhibă beta-oxidarea peroxizomala
79. Beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA:
73. Oxidarea acizilor graşi polinesaturaţi necesită: a) [x] se sintetizează din 3 molecule de acetil-CoA
a) [x] prezenţa cis-Δ3-trans-Δ2-enoil-CoA- b) [x] sub acţiunea liazei din acest compus se obţine
izomerazei acetoacetatul
b) [ ] o moleculă de HSCoA suplimentara c) [ ] se sintetizează din acetoacetat
c) [x] prezenţa trans-Δ2-cis-Δ4-dienoil-CoA- d) [ ] hidroximetilglutaril-CoA-reductaza conduce la
reductazei formarea lui
d) epimerazei ce modifică configuraţia grupei OH e) [x] este intermediar în sinteza colesterolului
e) [ ] o moleculă de NAD+ suplimentară
f) [ ] randamentul energetic este acelaşi ca şi la 80. Afirmaţii corecte referitor la corpii cetonici:
oxidarea acizilor graşi saturaţi a) [x] în inaniţie prelungită creierul utilizează corpi
cetonici
74. Oxidarea acizilor graşi cu numar impar de atomi b) [ ] nivelul corpilor cetonici se măreşte în
de carbon: fenilcetonurie
a) [x] în ultimul ciclu de beta-oxidare se obţine o c) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în
molecuă de propionil-CoA şi una de acetil-CoA diabetul zaharat insulino-dependent
b) [x] oxidarea completă a propionil-CoA necesită d) [x] în inaniţie corpii cetonici sunt combustibil
vitaminele H şi B12 excelent pentru miocard
c) [ ] propionil-CoA se include direct în ciclul Krebs e) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în
d) [x] oxidarea completă a propionil-CoA necesită boala Hartnup
CO2, ATP, Mg2+
e) [ x] propionil-CoA se include în ciclul Krebs în 81. Cetonemia:
formă de succinil-CoA a) [x] poate apărea în inaniţie
b) [ ] poate fi generată de o dietă săracă in lipide
75. Corpii cetonici sunt urmatorii compuşi: c) [ ] este determinată de o raţie bogată în glucide
a) [ ] acetona, acidul acetic, acidul beta-hidroxibutiric d) [x] este cauzată de sinteza sporită a corpilor
cetonici în ficat
e) [ ] este determinată de utilizarea intensă a corpilor 88. Enzimele implicate în transportul acetil-CoA din
cetonici în ţesuturi mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):
a) [ ] piruvat dehidrogenaza
82. Referitor la acetoacetat sunt corecte afirmaţiile: b) [x] citratliaza
a) [x] spontan prin decarboxilare generează acetona c) [x] enzima malica
b) [x] poate fi redus la beta-hidroxibutirat d) [ ] succinat dehidrogenaza
c) [ ] se sintetizează din malonil-CoA e) [ ] fumaraza
d) [ ] sinteza lui are loc in citozol
e) [ ] se utilizează ca substrat energetic în ficat 89. Biosinteza malonil-CoA (sinteza acizilor graşi):
a) [x] este o reacţie de carboxilare a CH3-CO-SCoA
83. Deosebirile dintre oxidarea şi biosinteza acizilor b) [ ] ca coenzimă acetil-CoA carboxilaza utilizează
graşi: vitamina B6
a) [ ] sinteza acizilor graşi are loc în mitocondrii, iar c) [x] carboxilarea necesită ATP şi biotină
oxidarea – în citozol d) [x] în coenzimă vitamina H se fixează de gruparea
b) [x] la sinteza acizilor graşi intermediarii sunt legaţi NH2 a lizinei
de ACP, iar la oxidare – cu HSCoA e) [ ] sinteza necesită 2 molecule de ATP
c) [x] la oxidare se utilizează NAD+ şi FAD, la
sinteză – NADPH 90. Sintaza acizilor graşi:
d) [ ] enzimele beta-oxidării sunt asociate în complex a) [ ] este um complex enzimatic cu organizare
polienzimatic, iar enzimele sintezei – nu funcţională
e) [x] la sinteză participă restul malonil, iar la beta- b) [x] catalizează reacţiile sintezei acizilor graşi, cu
oxidare – nu excepţia formării malonil-CoA
c) [x] conţine proteina purtătoare de acil (ACP)
84. Biosinteza acizilor graşi: d) [ ] reprezintă um tetramer enzimatic
a) [ ] are loc in mitocondrii e) [ ] conţine două grupări -OH la care se leagă
b) [x] enzimele sintezei sunt organizate în complexe intermediarii biosintezei
polienzimatice
c) [ ] enzimele nu sunt predispuse la asociere 91. Activatorul (1) şi inhibitorul (2) acetil-CoA
d) [x] în reacţiile de oxido-reducere participă carboxilazei (enzima reglatoare a sintezei acizilor graşi):
NADPH a) [ ] ATP ADP
e) [ ] ca donator de H se utilizează NADH b) [ ] AMP ATP
c) [ ] malonat AMP
85. Biosinteza acizilor graşi: d) [ ] acetoacetat citrat
a) [x] intermediarii sintezei sunt legaţi la gruparea SH e) [x] citrat palmitoil-CoA
a ACP
b) [x] enzimele formează complexul acid gras-sintaza 92. Pentru sinteza malonil-CoA se utilizează CO2
c) [x] donator activ de unităţi carbonice este restul marcat cu C14. Malonil-CoA este utilizat în sinteza
malonil acidului palmitic. Care din atomii de C ai acidului palmitic
d) [ ] ca donator de unităţi carbonice serveste acetil- vor fi marcaţi?
CoA a) [ ] toţi atomii impari
e) [ ] sinteza se petrece exclusiv în absenţa CO2 b) [ ] numai carbonul carboxilic
c) [ ] toţi atomii pari
86. Indicaţi compusul iniţial în sinteza acizilor graşi d) [ ] numai carbonul metilic terminal
(1) şi forma sa de transport din mitocondrie în citozol (2): e) [x] nici unul dintre atomii de carbon
a) [ ] butiril-CoA citrat
b) [ ] hidroxibutirat carnitină 93. Care dintre atomii de carbon ai acidului palmitic ar
c) [ ] acidul fumaric oxaloacetat fi C14, dacă pentru sinteza lui sa utilizat acetil-CoA marcat
d) [ ] acetil-CoA aspartat cu C14 la gruparea metil:
e) [x] acetil-CoA citrat a) [ ] numai carbonul carboxilic
b) [ ] numai carbonul metilic terminal
87. Transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol c) [ ] toti atomii de carbon impari
(biosinteza acizilor graşi): d) [x] toti atomii de carbon pari
a) [ ] transportul este activ e) [ ] nici unul dintre atomii de carbon
b) [x] este realizat de sistemul-navetă al citratului
c) [ ] pentru transport se utilizează GTP 94. Donator de echivalenţi reducători în sinteza
d) [x] este însoţit de generarea NADPH necesar acizilor graşi serveste NADPH generat în:
pentru biosinteza acizilor graşi a) [ ] ciclul acizilor tricarboxilici
e) [ ] la transport participă enzima acetil-CoA b) [ ] glicoliză
carboxilaza c) [x] reacţia catalizată de enzima malică
d) [ ] oxidarea acidului glucuronic număr par de atomi de carbon:
e) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei a) [ ] foloseşte 2 molecule de malonil-ACP
b) [x] utilizează 2 molecule de NADPH
95. Biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi: c) [x] finalizează cu formarea butiril-ACP
a) [x] începe cu legarea acetilului şi a malonilului la d) [ ] finalizează cu formarea unui compus alcătuit
ACP din 5 atomi de carbon
b) [ ] ambii radicali se leagă la gruparea –SH a e) [x] forţa motrice a procesului este eliminarea CO2
cisteinei
c) [ ] în reacţiile de transfer al resturilor acetil şi 101. Sinteza unei molecule de acid palmitic necesită:
malonil se utilizează ATP a) [ ] 8 acetil-CoA + 7ATP + malonil-CoA
d) [x] reacţiile sunt catalizate de aciltransacilaza şi b) [ ] 7acetil-CoA + 7ATP + 7CO2 + 7H+
maloniltransacilaza c) [ ] 8acetil-CoA + 7 NADPH + 7H+ + 7CO2
e) [] reacţiile sunt catalizate de acetil-CoA sintază d) [ ] 8acetil-CoA + 14 NADPH + 7H+
e) [x] acetil-ACP + 14 NADPH + 14H+ + 7malonil-
96. Reacţia de sinteză a beta-cetoacil-ACP (biosinteza ACP
propriu-zisă a acizilor graşi):
a) [x] este reacţia de condesare a acetilului cu 102. Elongarea acizilor graşi (sinteza acizilor graşi cu
malonilul catenă mai mare de C16):
b) [ ] este reacţia-cheie reglatoare a biosintezei a) [ ] are loc prin scurtarea acizilor graşi de origine
acizilor graşi alimentară
c) [ ] este însoţită de consumul unei molecule de CO2 b) [ ] nu este posibilă în organismul uman
d) [x] este catalizată de enzima beta-cetoacil-ACP c) [x] are loc in reticulul endoplasmatic
sintaza d) [x] sursa unităţilor dicarbonice este malonil-CoA
e) [ ] este catalizată de enzima tiolaza e) [x] unităţile dicarbonice se ataşază la capatul
carboxilic al acidului gras
97. Reacţia de reducere a beta-cetoacil-ACP
(biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi): 103. Sinteza acizilor graşi monoenici:
a) [x] ca donator de hidrogeni se utilizează NADPH a) [ ] nu este posibilă în organismul uman
b) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în enoil-ACP b) [ ] are loc prin saturarea acizilor graşi polienici
c) [x] beta-cetoacil-ACP este redus la beta-hidroxiacil- c) [x] se realizează prin desaturarea acizilor graşi
ACP saturaţi
d) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în acil-ACP d) [ ] reacţia este catalizată de reductază şi necesită
e) [ ] ca donator de hidrogeni se utilizează NADH NADH
e) [x] reacţia este catalizată de monooxigenaza
98. Enzima (1) şi produsul reacţiei (2) de transformare microzomală şi necesită NADPH şi O2
a beta-hidroxiacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor
graşi): 104. Acizii graşi polienici:
a) [ ] beta-hidroxiacil-ACP hidrataza butiril-ACP a) [ ] acidul linoleic şi linolenic se sintetizează în
b) [ ] beta-hidroxiacil-ACP dehidrogenaza crotonil- organismul uman prin desaturarea acidului oleic
ACP b) [ ] legăturile duble se întroduc între atomul C9 şi
c) [ ] beta-hidroxiacil-ACP reductaza capătul metilic terminal
hidroxibutiril-ACP c) [x] acidul arahidonic se obţine prin desaturarea,
d) [x] beta-hidroxiacil-ACP dehidrataza trans-enoil- elongarea şi desaturarea succesivă a acidului linoleic
ACP d) [ ] toţi acizii graşi polienici se sintetizează în
e) [ ] beta-hidroxiacil-ACP dehidrataza cis-enoil- organismul uman
ACP e) [x] în cantităţi mari îi primim cu uleiurile vegetale
99. Enzima (1) şi produşii transformării (2) enoil-ACP 105. Biosinteza triacilglicerolilor:
(biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi): a) [ ] are loc exclusiv în ţesutul adipos
a) [ ] enoil-ACP hidrataza butiril-ACP + FAD b) [ ] se intensifică în inaniţie
b) [ ] enoil-ACP hidrolaza acetoacetil-ACP + c) [ ] se amplifică în diabetul zaharat tipul I
FADH2 d) [x] este activată de insulină
c) [ ] enoil-ACP reductaza hidroxibutiril-ACP e) [x] depozitarea trigliceridelor în ţesutul adipos este
+ NADP+ nelimitată
d) [ ] enoil-ACP dehidrataza cetoacil-ACP +
NADPH 106. Biosinteza triacilglicerolilor:
e) [x] enoil-ACP reductaza acil-ACP + a) [ ] se produce din glicerol şi acizi graşi liberi
NADP+ b) [x] substraturile necesită să fie activate la glicerol-
3-fosfat şi acil-CoA
100. Prima spiră de sinteză a acizilor graşi saturaţi cu c) [ ] în sintă se utilizează acizii graşi liberi şi
glicerol-3-fosfat
d) [ ] constă în ataşarea concomitentă a resturilor acil 113. 567) Sursa de grupare metil pentru sinteza de novo
la grupările –OH ale glicerolului a fosfatidilcolinei:
e) [x] acidul fosfatidic este intermediar în sinteza a) [ ] serina
trigliceridelor b) [ ] cisteina
c) [x] S-adenozilmetionina
107. Glicerol-3-fosfatul se formează: d) [ ] S-adenozilhomocisteina
a) [ ] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea e) [ ] tetrahidrofolatul
enzimei glicerol fosforilaza
b) [x] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea 114. 567) Sinteza fosfogliceridelor:
enzimei glicerol kinaza a) [x] se poate realiza de novo din acid fosfatidic şi
c) [x] prin reducerea dihidroxiaceton-fosfatului serină
d) [ ] prin reducerea gliceraldehid-3-fosfatului b) [x] se poate realiza din produse gata (calea de
e) [ ] în ţesutul adipos – se obţine exclusiv prin rezervă)
fosforilarea glicerolului c) [ ] ca activator al intermediarilor sintezei de novo
serveşte ATP-ul
108. În procesul de biosinteză a tracilglicerolilor acidul d) [ ] ca activator al intermediarilor căii de rezervă
fosfatidic: serveşte GTP-ul
a) [ ] se acilează sub acţiunea transacilazei şi se transformă e) [x] ca activator al intermediarilor ambelor căi
în triglicerid serveşte CTP-ul
b) [ ] se fosforilează sub acţiunea kinazei şi se transformă
în lecitină 115. Sinteza de novo a fosfogliceridelor:
c) [x] se hidrolizează sub acţiunea fosfatazei şi se a) [ ] serina interacţionează cu acidul fosfatidic,
transformă în diglicerid formând fosfatidilserină
d) [ ] se esterifică sub acţiunea esterazei şi se transformă in b) [ ] iniţial serina se activează, formând CDP-serină
diacilglicerol c) [ ] ulterior CDP-serina interacţionează cu acidul
e) [ ] pierde acidul gras din poziţia II şi se transformă în fosfatidic, formând fosfatidilserină
lizolecitina d) [x] iniţial acidul fosfatidic se activează, formând
CDP-diglicerid
109. Intermediarul comun in sinteza trigliceridelor şi a e) [x] ulterior CDP-digliceridul interacţionează cu
fosfatidelor: serina, formând fosfatidilserină
a) [ ] monoglicerid
b) [ ] UDP-diglicerid 116. Sinteza fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserină
c) [x] acidul fosfatidic (sinteza de novo a fosfogliceridelor):
d) [ ] CDP-diglicerid a) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin
e) [ ] acidul fosforic transmetilarea fosfatidilserinei
b) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin
110. Direcţionarea acidului fosfatidic spre sinteza carboxilarea fosfatidilserinei
trigliceridelor sau a fosfatidelor este determinată de: c) [x] fosfatidiletanolamina se obţine prin
a) [ ] aportul alimentar de trigliceride şi fosfolipide decarboxilarea fosfatidilserinei
b) [x] prezenţa substanţelor lipotrope d) [x] ca cofactor serveşte vitamina B6
c) [x] starea funcţională a ficatului e) [ ]ca cofactor serveşte biotina
d) [ ] prezenţa acidului fosforic
e) [ ] prezenţa glicerolului 117. Sinteza fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamină
(sinteza de novo a fosfogliceridelor):
111. Substanţele lipotrope: a) [x] fosfatidilcolina se obţine prin transmetilarea
a) [ ] glicerolul, acizii graşi saturaţi fosfatidiletanolaminei
b) [x ] colina, metionina, inozitolul b) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin carboxilarea
c) [x] vitaminele B6, B12, acidul folic fosfatidiletanolaminei
d) [ ] vitaminele liposolubile c) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin decarboxilarea
e) [ ] favorizează sinteza trigliceridelor în ţesutul fosfatidiletanolaminei
adipos şi în ficat d) [ ] ca cofactor serveşte vitamina B6
e) [x] în reacţie participă S-adenozilmetionina
112. Nucleotidele cu rol specific în sinteza lipidelor
sunt: 118. Sinteza fosfatidilcolinei din produse gata (calea
a) [ ] adenilice de rezervă):
b) [ ] timidilice a) [ ] colina interacţionează direct cu acidul
c) [x] citidilice fosfatidic, formând fosfatidilcolina
d) [ ] guanidilice b) [x] iniţial colina se activează, formând CDP-colină
e) [x] uridilice c) [ ] ulterior CDP-colina interacţionează cu acidul
fosfatidic, formând fosfatidilcolină b) [ ] se referă la gangliozide
d) [x] ulterior CDP-colina interacţionează cu c) [x] se referă la cerebrozide
digliceridul, formând fosfatidilcolină d) [x] ca sursă de sulfat serveste PAPS
e) [ ] ulterior CDP-colina interacţionează cu (fosfoadenozilfosfosulfatul)
trigliceridul, formând fosfatidilcolină e) [ ] ca sursă de sulfat serveşte sulfatul de kaliu
119. Sinteza fosfatidiletanolaminei din produse gata 126. Catabolismul gangliozidelor:

(calea de rezervă): a) [x] degradarea lor este catalizată de enzime
a) [ ] etanolamina interacţionează direct cu acidul lizosomale hidrolitice
fosfatidic, formând fosfatidiletanolamină b) [ ] la hidroliza gangliozidelor se obţine acid
b) [x] iniţial etanolamina se activează, formând CDP- fosfatidic
etanolamină c) [ ] la scindarea gangliozidelor participă
c) [ ] ulterior CDP-etanolamina interacţionează cu fosfolipazele A2 şi C
acidul fosfatidic, formând fosfatidiletanolamină d) [x] în urma scindării gangliozidelor se obţin acizi
d) [ ] ulterior CDP-etanolamina interacţionează cu sialici
trigliceridul, formând fosfatidiletanolamină e) [ ] scindarea lor are loc cu consum de energie
e) [x] ulterior CDP-etanolamina interacţionează cu
digliceridul, formând fosfatidiletanolamină 127. Afecţiunea TAY SACHS:
a) [ ] este o glicogenoză
120. Fosfatidilinozitolii: b) [x] este gangliozidoza GM2
a) [ ] sunt precursorii vitaminelor liposolubile c) [x] este cauzată de deficienţa enzimei lizozomale
b) [x] sunt precursori ai mesagerilor secunzi: hexozaminidaza
inozitolfosfaţi şi diacilgliceroli d) [ ] are loc acumularea sfingomielinei în creier
c) [ ] sunt precursori ai mesagerilor secunzi: e) [ ] se acumulează glicogen în rinichi
inozitolfosfaţi şi triacilgliceroli
d) [ ] inozitolul este un compus azotat şi poate fi 128. Maladia NIEMANN-PICK:
fosforilat a) [x] este cauzată de defectul genetic al enzimei
e) [x] inozitolul este un polialcool ciclic şi poate fi sfingomielinaza
fosforilat b) [ ] este cauzată de defectul genetic al enzimei
glicogen fosforilaza
121. Precursorii sfingozinei sunt: c) [ ] are loc acumulare de glicogen în ţesuturi
a) [ ] fosforilcholina d) [x] se manifestă clinic prin retard mental;
b) [ ] asparagina e) [ ] se manifestă prin hipoglicemie
c) [x] serina
d) [ ] stearoil-CoA 129. În sinteza gangliozidelor participă:
e) [x] palmitoil-CoA a) [ ] CDP-glucoza
b) [x] cerebrozida
122. Sfingozina: c) [x] CMP-NANA
a) [ ] este componentă a triacilglicerolilor d) [ ] CDP-glucoza
b) [ ] este componentă a fosfogliceridelor e) [ ] acidul fosfatidic
c) [x] este componentă a glicolipidelor
d) [x] este componentă a sfingomielinelor 130. Biosinteza colesterolului:
e) [x] induce apoptoza a) [ ] are loc numai în ficat
b) [x] necesită NADPH
123. La sinteza sfingomielinei participa: c) [x] substrat serveşte acetil-CoA
a) [x] ceramida d) [ ] substraturi servesc succinil-CoA şi glicina
b) [ ] enzima ceramidaza e) [ ] viteza sintezei nu depinde de aportul alimentar
c) [ ] UTP-colina de colesterol
d) [ ] acidul fosfatidic
e) [x] CDP-cholina 131. Reacţia limitanta în sinteza colesterolului este:
a) [ ] generarea acetoacetil-CoA
124. La sinteza cerebrozidlor participă: b) [ ] formarea beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA
a) [ ] acidul fosfatidic (HMG-CoA)
b) [x] ceramida c) [ ] ciclizarea scualenului
c) [ ] acizii sialici d) [ ] formarea 5-pirofosfomevalonatului
d) [ ] CDP-glucoza e) [x] sinteza acidului mevalonic din HMG-CoA
e) [x] UDP-galactoza
132. Reglarea biosintezei colesterolului:
125. Sulfatidele: a) [ ] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-
a) [ ] se referă la sfingomieline metilglutaril-CoA-sintaza
b) [x] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta- d) [ ] creşterea concentraţiei HDL
metilglutaril-CoA-reductaza e) [x] glicozilarea lipoproteinelor
c) [ ] enzima reglatoare este activată de colesterol şi
de acidul mevalonic 139. Dupa o alimentaţie abundendă în glucide are loc:
d) [x] insulina activează enzima reglatoare prin a) [ ] sinteza intensă de colesterol în ficat
defosforilarea ei b) [x] accelerarea sintezei de acizi graşi în ficat
e) [ ] insulina activează enzima reglatoare prin c) [ ] activarea lipolizei
fosforilarea ei d) [ ] eliberarea acizilor graşi din fosfolipide
e) [x] intensificarea sintezei trigliceridelor şi VLDL
133. Metabolismul LDL (lipoproteine cu densitate în ficat
joasă):
a) [ ] LDL sunt translocate în celulă, unde 140. Degenerescenţa grasă a ficatului ("ficatul gras"):
interacţionează cu LDL-receptorii citozolici a) [ ] este rezultatul acumulării fosfolipidelor în
b) [x] LDL interacţionează cu receptorii membranari hepatocite
c) [x] complexul LDL-receptor este translocat în b) [x] are loc acumulare de grăsimi neutre în ficat
celule prin endocitoză c) [ ] apare în surplusul de cholină in raţia alimentară
d) [ ] colesterolul furnizat celulelor de LDL nu d) [x] este cauzată de insuficienţa metioninei,
influenţează sinteza endogenă de colesterol vitaminelor B12, B6
e) [x] deficitul ereditar de LDL-receptori cauzează e) [ ] este cauzată de intensificarea sintezei
hipercolesterolemia familială apolipoproteinelor
134. Cauzele majorarii concentraţiei colesterolului în 141. În inaniţie are loc:

sânge: a) [ ] accelerarea lipogenezei
a) [x] activitatea scăzută a lecitincolesterolacil b) [x] cetogeneză intensă
transferazei c) [x] amplificarea lipolizei în ţesutul adipos
b) [ ] hipo- sau a-beta-lipoproteinemia familială d) [ ] activarea biosintezei acizilor graşi
c) [ ] activitate înaltă a lipoproteinlipazei e) [ ] accelerarea sintezei fosfolipidelor
d) [x] valori scăzute de HDL
e) [ ] sinteza sprită a acizilor biliari 142. Lipogeneza este stimulată de:
a) [ ] concentratia înaltă de AMPc
135. Ateroscleroza: b) [ ] nivel crescut de catecolamine
a) [ ] este cauzată de creştera concentraţiei HDL- c) [x] flux abundent de glucoza in ficat
colesterolului d) [x] permeabilitate crescută a membranelor pentru
b) [x] are loc acumulare de colesterol în macrofage glucoză
c) [ ] chilomicronii sunt lipoproteine proaterogene e) [ ] concentraţia scăzută de insulină în sânge
d) [ ] LDL sunt lipoproteine antiaterogene
e) [x] LDL oxidate favorizează ateroscleroza 143. Precursorul eicosanoizilor:
a) [ ] acidul arahic
136. Obezitatea: b) [x] acidul arahidonic
a) [ ] se caracterizează prin acumulare excesivă de c) [ ] acidul linolenic
fosfolipide în ţesutul adipos d) [ ] acidul fosfatidic
b) [ ] este cauzată de hiperinsulinism e) [ ] acidul behenic
c) [x] activitatea enzimei trigliceridlipaza este scăzută
d) [x] predispune la boli cardiovasculare, diabet 144. Eicosanoizii:
zaharat tipul II a) [x] sunt substanţe cu acţiune autocrină şi paracrină
e) [ ] este prezentă în hipertiroidie b) [ ] sunt substante de natura proteica
c) [x] derivă de la acidul prostanoic - C20
137. Hiperlipidemia alcoolică: d) [ ] sunt secretate de glandele endocrine
a) [ ] este cauzată de consumul excesiv de lipide e) [ ] sunt derivaţi ai steranulii
b) [x] are loc acumulare de NADH
c) [ ] are loc activarea beta-oxidării acizilor graşi 145. La eicosanoizi se referă:
d) [x] se amplifică biosinteza trigliceridelor în ficat a) [x] tromboxanii
e) [ ] este însoţită de amplificarea sintezei acizilor b) [ ] endotelinele
biliari c) [ ] endorfinele
d) [x] prostaciclinele
138. Mecanismele biochimice ale dislipidemiei e) [x] leucotrienele
diabetice:
a) [x] diminuarea activitatii lipoproteinlipazei 146. Biosinteza eicosanoizilor:
b) [ ] activarea lecitincolesterolacil transferazei a) [ ] acidul arahidonic este eliberat sub acţiunea
c) [x] amplificarea sintezei VLDL fosfolipazei C din trigliceridele membranare
b) [x] acidul arahidonic este eliberat sub acţiunea e) [x] participă la reglarea funcţiei de reproducere
fosfolipazei A2 din fosfolipidele membranare
c) [ ] are loc numai în celulele sistemului nervos 153. Anionul superoxid:
d) [x] în diferite celule se sintetizează diferite tipuri a) [x] se obţine prin reducerea incompletă a
de prostaglandine oxigenului
e) [ ] după sinteză prostaglandinele se depozitează în b) [x] reprezintă o specie reactivă a oxigenului
celule c) [ ] protejază lipidele, proteinele, acizii nucleici de
oxidare
147. Ciclooxigenaza: d) [x] se transformă în H2O2 sub acţiunea superoxid
a) [x] posedă activitate dioxigenazică şi peroxidazică dismutazei
b) [ ] are activitate hidrolazică e) [ ] H2O2 se obţine numai sub acţiunea superoxid
c) [ ] participă la sinteza leucotrienelor dismutazei din anionul superoxid
d) [x] participă la sinteza prostaciclinelor şi a
tromboxanilor 154. Glutation peroxidaza:
e) [x] este o hemoproteină a) [ ] participă la formarea H2O2
b) [x] participă la scindarea H2O2
148. Biosinteza eicosanoizilor: c) [ ] catalizează reacţia de sinteză a glutationului
a) [ ] din endoperoxizii prostaglandinici se obţin d) [x] catalizeaza reactia H2O2 + 2G-SH → 2H2O +
leucotrienele G-S-S-G
b) [x] sinteza prostaciclinelor predomină în endoteliul e) [x] functionează în ansamblu cu glutation
vascular, inimă reductaza
c) [ ] aspirina activează cicloxigenaza
d) [x] aspirina diminuează sinteza prostaglandinelor 155. Vitaminele liposolubile:
e) [x] profilul enzimatic al celulei determină tipul a) [ ] includ acidul ascorbic, biotina, acidul folic,
prostaglandinei sintetizate acidul pantotenic
b) [x] includ vitaminele A,E, K şi D
149. Lipoxigenaza: c) [ ] nu se depozitează în organismul uman
a) [ ] este prezentă în toate ţesuturile d) [ ] se acumulează în ţesutul muscular
b) [ ] participă la scindarea trigliceridelor din ţesutul e) [x] sunt derivaţi izoprenici
adipos
c) [x] participă la sinteza leucotrienelor 156. Vitamina A:
d) [ ] participă la sinteza prostaglandinelor clasice, a) [ ] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii
prostaciclinelor şi a tromboxanilor b) [x] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic
e) [ ] este o hidrolază c) [ ] retinolul întră în componenţa rodopsinei
d) [x] are acţiune antioxidantă
150. Reglarea biosintezei eicosanoizilor: e) [ ] se depozitează în ţesutul muscular
a) [ ] corticosteroizii activează sinteza
prostaglandinelor 157. Vitamina E:
b) [x] corticosteroizii inhibă fosfolipaza A2, a) [x] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii
diminuând biosinteza prostaglandinelor b) [ ] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic
c) [ ] aspirina activează sinteza leucotrienelor c) [x] favorizează fertilitatea
d) [x] aspirina inhibă cicloxigenaza d) [x] este cel mai potent antioxidant neenzimatic
e) [ ] aspirina inhibă lipoxigenaza natural
e) [ ] se depozitează în cantităţi mari în ţesutul osos
151. Eicosanoizii (mecanismul de acţiune):
a) [ ] acţionează extracelular 158. Vitamina K:
b) [x] modifică concentratia nucleotidelor ciclice a) [ ] vicasolul este forma vegetală a vitaminei K
c) [x] moduleaza nivelul intracelular de Ca2+ b) [x] tratamentul cu antibiotice provoacă
d) [ ] modifică concentratia ionilor de Mg2+ hipovitaminoza K
e) [x] influenţează transcrierea genelor şi sinteza c) [x] posedă acţiune antihemoragică
proteinelor d) [ ] posedă acţiune anticoagulantă
e) [x] este coenzimă a carboxilazei acidului glutamic
152. Eicisanoizii (efectele biologice): din componenţa factorilor coagulării II, VII, IX şi X
a) [x] leucotrienele sunt implicate în procesele
inflamatoare şi alergice 159. Vitamina D:
b) [ ] prostaciclinele reglează masa musculară a) [ ] nu se sintetizează în organismul uman
c) [x] agregarea plachetară depinde de echilibrul b) [x] poate fi atât de origine animală, cât şi de
leucotriene/tromboxani origine vegetală
d) [ ] tromboxanii sunt utilizaţi ca agenţi c) [ ] este derivat al glicerolului
antiulcerogeni d) [x] se poate depozita în organismul omului (ficat)
e) [ ] colecalciferolul este de origine vegetală a) [ ] asparagina
b) [x ] histidina
160. Metabolismul vitaminei D: c) [ ] glicina
a) [x] se sintetizează în piele sub acţiunea razelor d) [x] arginina
ultraviolete e) [ ] fenilalanina
b) [ ] forma activă a vitaminei D este colecalciferolul
c) [x] forma activă este calcitriolul 6. Afirmaţii corecte referitor la compusul chimic:
d) [ ] calcitriolul se sintetizează în piele prin
hidroxilarea colesterolului CH2 - CH - COOH
e) [ ] formarea calcitriolului este inhibată de hormonii
tiroidieni NH2
NH
161. Calcitriolul:
a) [ ] este vitamina D de origine vegetală a) [ ] este histidina
b) [x] se sintetizează prin două hidroxilări b) [x] este aminoacid heterociclic
consecutive în ficat şi în rinichi din colecalciferol c) [ ] este aminoacid dispensabil
c) [x] contribuie la reglarea calcemiei şi a fosfatemiei d) [ ] conţine ciclul imidazol
d) [ ] inhibă biosinteza proteinei ce asigură absorbţia e) [x] dă reacţia xantoproteică pozitivă
Ca2+ din intestin
e) [ ] acţionează prin AMPc 7. Afirmaţii corecte referitor la compusul chimic:
HOOC-CH2-CH2-CH-COOH
|
Metabolismul proteinelor NH2
1. Funcţiile biologice ale proteinelor: a) [ ] este asparagina

b) [ ] este glutamina
a) [ ] coenzimatică c) [ ] este aminoacid esential
b) [x] catalitică d) [x] dă reacţia ninhidrinică pozitivă
c) [x] plastică e) [ ] este aminoacid bazic
d) [x] de transport
e) [x] imunologică 8. Afirmaţii corecte referitor la compusul chimic:
HOOC-CH2-CH2-CH-COOH
2. Funcţiile biologice ale proteinelor: |
NH2
a) [x ] antigenică
b) [ ] genetică a) [ ] este încărcat pozitiv
c) [x] contractilă b) [ ] dă reacţia Fol pozitivă
d) [x] energetică c) [ ] dă reacţia xantoproteică pozitivă
e) [x] reglatoare d) [x] posedă proprietăţi acide
e) [x ] este precursorul acidului gama-aminobutiric
3. Valoarea biologică a proteinelor este determinată de
aminoacizii esenţiali: 9. Rolul HCl în digestia proteinelor:
a) [ ] alanină a) [ ] activează tripsinogenul

b) [x] triptofan b) [ ] activează chimotripsinogenul
c) [ ] acid glutamic c) [x] сreează рН optimal pentru acţiunea pepsinei
d) [x] fenilalanină d) [ ] creează рН optimal pentru acţiunea
e) [ ] serină carboxipeptidazelor
e) [x] denaturează parţial proteinele alimentare
4. Valoarea biologică a proteinelor este determinată de
aminoacizii esenţiali: 10. Rolul HCl în digestia proteinelor:
a) [ ] asparagină a) [x] posedă acţiune antimicrobiană

b) [ ] cisteină b) [ ] este emulgator puternic
c) [x] metionină c) [x] accelerează absorbţia fierului
d) [x] treonină d) [ ] inhibă secreţia secretinei
e) [ ] prolină e) [ ] stimulează formarea lactatului în stomac
5. Selectaţi aminoacizii semidispensabili: 11. Reglarea secreţiei sucului pancreatic şi intestinal:

a) [ ] secretina stimulează secreţia sucului pancreatic sărac 17. Tripsina:
în bicarbonaţi
b) [x] secretina stimulează secreţia sucului pancreatic sărac a) [ ] scindează legăturile peptidice la formarea cărora
în enzime participă Lys şi Arg prin gruparea -NH2
c) [ ] pancreozimina este sintetizată în celulele stomacului b) [x] scindează legăturile peptidice la formarea cărora
d) [ ] pancreozimina reglează secreţia sucului gastric participă Lys si Arg prin gruparea -COOH
e) [x ] pancreozimina stimulează secreţia sucului c) [x ] pH-ul optimal de acţiune a tripsinei este 7,2-7,8
pancreatic bogat în enzime d) [ ] pH-ul optimal de acţiune a tripsinei este 1,5-2,5
e) [ ] scindează proteinele până la aminoacizi liberi
12. Proprietăţile pepsinei:
18. Enterokinaza:
a) [x] pepsina este secretată sub formă de pepsinogen de
celulele principale ale mucoasei stomacale a) [ ] este o enzimă care scindează proteinele alimentare
b) [ ] pepsina este secretată de celulele parietale ale b) [x ] scindează de la capătul N-terminal al
mucoasei stomacului tripsinogenului o hexapeptidă acidă
c) [ ] activarea pepsinei are loc prin fosforilare c) [x] e secretată de mucoasa intestinală sub formă de
d) [x] activarea pepsinogenului constă în scindarea de la kinazogen inactiv
capătul N-terminal a unei peptide (41 de aminoacizi) d) [ ] activarea enterokinazei are loc sub acţiunea
e) [ ] activarea pepsinei are loc în celulele mucoasei bicarbonaţilor
stomacale e) [x] activarea enterokinazei are loc sub acţiunea tripsinei
19. Chimotripsina:
13. Proprietăţile pepsinei:
a) [ ] este secretată de mucoasa intestinală în formă de
a) [ ] activarea pepsinogenului are loc sub acţiunea chimotripsinogen inactiv
bicarbonaţilor b) [ ] este secretată de pancreasul exocrin în formă activă
b) [x] activarea pepsinogenului constă în proteoliza c) [x] este o endopeptidază
limitată d) [ ] activarea chimotripsinogenului are loc în pancreas
c) [ ] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 3,0-4,0 e) [x] activarea chimotripsinogenului are loc sub acţiunea
d) [x] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 1,5-2,5 tripsinei şi a chimotripsinei prin proteoliza limitată
e) [ ] este o enzimă lipolitică
20. Chimotripsina:
14. Pepsina:
a) [ ] scindează legăturile peptidice la formarea cărora
a) [x] scindează legăturile peptidice la formarea cărora participă Phe, Tyr, Trp prin gruparea -NH2
participă grupările -NH2 ale Phe, Tyr, Trp b) [ ] este sintetizată de celulele principale ale stomacului
b) [ ] acţionează asupra tuturor legăturilor peptidice în formă activă
c) [ ] scindează legăturile peptidice din keratine, histone, c) [ ] scindează proteinele până la aminoacizi liberi
protamine şi mucopolizaharide d) [x] centrul activ al chimotripsinei conţine -OH al Ser şi
d) [ ] scindează proteinele până la aminoacizi liberi inelul imidazolic al His
e) [x] este o endopeptidază e) [ ] pH-ul optimal de acţiune este 1,5 – 2,5
15. Tripsina: 21. Carboxipeptidazele:
a) [x] este secretată sub formă de tripsinogen inactiv a) [x] sunt secretate sub formă de zimogeni de pancreasul
b) [ ] este o aminopeptidază exocrin
c) [ ] este o carboxipeptidază b) [ ] sunt secretate de celulele mucoasei intestinale
d) [x] activarea tripsinogenului are loc sub acţiunea c) [x] carboxipeptidaza A conţine Zn++ şi scindează de la
enterokinazei şi a tripsinei capătul C-terminal aminoaczii aromatici
e) [ ] activarea tripsinogenului are loc sub acţiunea HCl d) [x] carboxipeptidaza A posedă şi acţiune esterazică ce
se amplifică la substituirea Zn++ cu Ca++
16. Tripsina: e) [ ] carboxipeptidaza B scindează Phe, Tyr şi Trp de la
capătul C-terminal
a) [x] Ca++ exercită efect activator asupra tripsinei
b) [ ] este secretată de celulele principale ale mucoasei 22. Aminopeptidazele:
stomacale
c) [ ] este secretată de celulele mucoasei intestinale a) [ ] sunt endopeptidaze
d) [x] transformarea tripsinogenului în tripsină constă în b) [ ] posedă specificitate absolută de substrat
proteoliza limitată c) [ ] sunt secretate de pancreasul exocrin
e) [ ] activarea tripsinei are loc în pancreas d) [x] funcţionează preponderent intracelular
e) [x] sunt activate de Mg++ şi Mn++
23. Funcţiile proteazelor: a) [x] este scindarea aminoacizilor sub acţiunea enzimelor
microflorei intestinale
a) [x] de protecţie (coagularea sângelui, liza celulelor) b) [ ] are loc sub acţiunea enzimelor proteolitice gastrice şi
b) [x] generarea substanţelor biologic active (hormonilor, pancreatice
agenţilor vasoactivi) c) [x] conduce la formarea atât a substanţelor toxice, cât şi
c) [x] activarea enzimelor proteolitice digestive a celor netoxice
d) [ ] sinteza zimogenilor d) [ ] alcoolii, aminele, acizi graşi si cetoacizii sunt
e) [ ] sinteza aminelor biogene produse toxice
e) [ ] crezolul, fenolul, scatolul, indolul sunt produse
24. Absorbţia aminoacizilor (AA): netoxice
a) [ ] AA sunt absorbiţi prin difuzie simplă 30. Produsele putrefacţiei aminoacizilor în intestin:
b) [ ] transportul AA este activ primar şi necesită ATP
c) [ x] transportul AA este activ secundar şi necesită ATP a) [ ] scatolul şi indolul se formează din histidină
d) [x] la transportul AA participă Na+ ,K+ -АТP-aza b) [x] putrescina este produsul de decarboxilare a ornitinei
e) [ ] la transportul AA participă ATP-sintaza c) [ ] cadaverina este produsul de decarboxilare a ornitinei
d) [ ] crezolul şi fenolul se formează din triptofan
25. Absorbţia aminoacizilor (AA): e) [ ] metilmercaptanul şi acidul sulfhidric se obţin din
serină
a) [ ] ouabaina stimulează transportul AA
b) [x] la transportul AA are loc simportul AA şi a Na+ 31. Neutralizarea produselor de putrefacţie a
c) [ ] la transportul AA are loc antiportul AA şi a Na + aminoacizilor:
d) [x] peptidele si proteinele nehidrolizate se pot absorbi
prin endocitoză a) [ ] are loc în intestinul gros prin conjugarea cu acidul
e) [x] în celule peptidele şi proteinele nehidrolizate pot fi sulfuric şi acidul glucuronic
scindate de proteazele lizozomale b) [x] forma activă a acidului sulfuric este
fosfoadenozinfosfosulfatul (PAPS)
26. Absorbţia aminoacizilor (AA): c) [ ] forma activă a acidului glucuronic este CDP-
glucuronatul
a) [ ] are loc in stomac si în intestinul gros d) [x] la conjugare participă enzimele hepatice UDP-
b) [x] are loc in intestinul subţire glucuroniltransferaza şi arilsulfotransferaza
c) [x] este dependentă de concentraţia Na+ e) [x] conjugarea este precedată de oxidarea substanţelor
d) [ ] este dependentă de concentraţia Ca+ + toxice
e) [x] exista sisteme specifice de transport pentru AA
înrudiţi structural 32. Produsele de putrefacţie a aminoacizilor:
27. Ciclul gama-glutamilic: a) [ ] scatolul si indolul sunt produse de putrefacţie a

tirozinei
a) [ ] este un mecanism de transport al glucozei prin b) [ ] indicanul este produsul de putrefacţie a triptofanului
membranele celulare c) [x] indicanul este indoxilsulfatul de potasiu
b) [ ] decurge fără utilizare de energie d) [x] cantitatea de indican in urină indică starea
c) [x] enzima-cheie a ciclului este gama- funcţională a ficatului
glutamiltransferaza e) [x] cantitatea de indican in urină indică gradul de
d) [ ] cofactorul enzimei este acidul glutamic putrefacţie in intestin
e) [x] cofactorul enzimei este tripeptida glutation (GSH)
33. Compusul chimic:
28. Ciclul gama-glutamilic:
C - NH - CH2 - COOH
a) [x] reprezintă un mecanism de transport al aminoacizilor
prin membranele celulare O
b) [ ] ATP-ul este utilizat direct la transportul
aminoacizilor a) [ ] reprezintă acidul benzoic
c) [x] nemijlocit la transportul aminoacizilor e utilizată b) [x] reprezintă acidul hipuric
energia de hidroliză a legăturilor –CO–NH– din glutation c) [ ] se formează în intestin in procesul de putrefacţie
d) [x] funcţionarea ciclului necesită resinteza glutationului d) [x] se formează în ficat în rezultatul conjugării benzoil-
e) [ ] constă din 6 reacţii în care se utilizează 6 molecule de CoA cu glicina
ATP e) [x] este o probă de examinare a funcţiei de dezintoxicare
a ficatului
29. Putrefacţia aminoacizilor în intestin:
a) [x ] este o cale minoră, caracteristică anumitor
34. Reglarea digestiei proteinelor în stomac: aminoacizi
b) [x] Ser + H2O → piruvat + NH3 + H2O (enzima –
a) [x] histamina stimulează secreţia de HCl şi mai puţin serindehidrataza)
secreţia de pepsinogen c) [ ] Thr + H2O → piruvat + NH3 + H2O (enzima –
b) [ ] histamina stimulează secreţia de pepsinogen şi mai treonindehidrataza)
puţin secreţia de HCl d) [x ] His → acid urocanic + NH3 (enzima – histidin
c) [ ] gastrina stimulează numai secreţia de HCl amonioliaza)
d) [x] gastrina stimulează secreţia de HCl şi de pepsinogen e) [ ] histidaza este o enzimă cardiospecifică
e) [x] gastrina acţionează prin AMP ciclic
41. Dezaminarea oxidativa directa a acidului glutamic:
35. Utilizarea aminoacizilor (AA) în ţesuturi:
a) [ ] are loc sub acţiunea enzimei glutamat oxidaza
a) [x] sinteza proteinelor, inclusiv şi a enzimelor b) [ x] are loc sub acţiunea enzimei glutamat
b) [ ] toţi AA pot fi utilizaţi în gluconeogeneză dehidrogenaza
c) [ ] surplusul de AA nu poate fi transformat în lipide c) [ ] este un proces ireversibil
d) [x] toţi AA pot fi oxidaţi până la CO2 şi H2 O d) [ x] coenzimele sunt NAD+ şi NADP+
e) [ ] scindarea AA nu generează energie e) [ ] coenzimele sunt FAD şi FMN
36. Căile generale de degradare a aminoacizilor: 42. Dezaminarea oxidativa directa a acidului glutamic:
a) [x] dezaminarea
b) [ ] transsulfurarea a) [x] este un proces reversibil
c) [x] transaminarea b) [x] în dezaminare se utilizează NAD+, iar în reaminare –
d) [x] decarboxilarea NADPH
e) [ ] transamidinarea c) [ ] în dezaminare se utilizează NADP+, iar în reaminare
– NADH
37. Tipurile de dezaminare a aminoacizilor: d) [ ] reaminarea este o etapă a catabolismului
aminoacizilor
a) [x] reductivă e) [ ] dezaminarea glutamatului este o etapă în sinteza
b) [x] intramoleculară aminoacizilor dispensabili
c) [x] hidrolitică
d) [x] oxidativă 43. Glutamat dehidrogenaza:
e) [ ] omega-dezaminare
a) [ ] este o enzimă din clasa hidrolazelor
38. Dezaminarea (DA) aminoacizilor: b) [x] este enzimă alosterică
c) [ ] în calitate de coenzime utilizează FAD şi FMN
a) [ ] DA intramoleculară este caracteristică pentru toţi d) [x] ATP şi GTP sunt inhibitori alosterici ai enzimei
aminoacizii e) [ ] activitatea glutamat dehidrogenazei nu se reglează
b) [x] DA oxidativă conduce la formarea alfa-cetoacizilor
şi a amoniacului 44. Transaminarea aminoacizilor (TA):
c) [ ] toţi aminoacizii se supun DA oxidative directe
d) [ ] în rezultatul DA intramoleculare se obţin alfa- a) [x] reprezintă transferul grupării -NH2 de la un alfa-
cetoacizi şi amoniac aminoacid la un alfa-cetoacid
e) [ ] DA reprezintă calea principală de sinteză a b) [x] este o etapă a dezaminării indirecte a aminoacizilor
aminoacizilor dispensabili c) [ ] este un proces ireversibil
d) [ ] Glu, Asp şi Ala nu se supun TA
39. Dezaminarea oxidativă a aminoacizilor (AA): e) [ ] numai Glu, Asp şi Ala se supun TA
a) [x ] are loc sub acţiunea oxidazelor L- şi D 45. Transaminazele aminoacizilor:

aminoacizilor
b) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este FAD a) [ ] sunt enzime din clasa izomerazelor
c) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este NAD+ b) [x] reacţiile catalizate de transaminaze sunt reversibile
d) [ ] oxidazele L-AA posedă o activitate înaltă la pH-ul c) [ ] toate transaminazele posedă specificitate absolută
fiziologic pentru substrat
e) [ ] dezaminarea oxidativă directă este principala cale de d) [ ] specificitatea transaminazelor este determinată de
dezaminare a tuturor L-AA coenzimă
e) [x] partea prostetică a transaminazelor este
40. Dezaminarea directa a aminoacizilor: piridoxalfosfatul
46. Mecanismul reacţiei de transaminare (TA) a

aminoacizilor: c) [x] în prima etapă are loc aminarea reductivă a alfa-
cetoglutaratului
a) [x ] TA are loc prin formarea unor compuşi intermediari d) [x] în etapa a doua are loc transaminarea glutamatului
(baze Schiff) cu un alfa-cetoacid
b) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a e) [ ] la reaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NAD+
piridoxalfosfatului (PALP) în piridoxaminfosfat (PAMP)
c) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a 52. Transdezaminarea alaninei:
piridoxaminfosfatului în piridoxalfosfat
d) [x ] alfa-aminoacid + PALP ↔ alfa-cetoacid + PAMP a) [ ] este dezaminarea directă a alaninei
e) [ ] alfa-aminoacid + PAMP ↔ alfa-cetoacid + PALP b) [ ] este procesul de biosinteză a alaninei din piruvat şi
NH3
47. Transaminazele aminoacizilor: c) [x] include dezaminarea acidului glutamic
d) [x] participă enzimele alaninaminotransferaza (ALT) şi
a) [ ] sunt enzime excretorii hepatice glutamatdehidrogenaza
b) [ ] în condiţii normale posedă activitate înaltă în sânge e) [ ] în procesul de transdezaminare
c) [ x] în hepatite creşte preponderent activitatea serică a glutamatdehidrogenaza utilizează NADPH+H+
alaninaminotransferazei (ALT)
d) [ x] în infarctul miocardic creşte considerabil activitatea 53. Transdezaminarea alaninei. Selectaţi reacţiile
serică a aspartataminotransferazei (AST) procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizează aceste reacţii:
e) [ ] ALT şi AST nu sunt enzime organospecifice
a) [ ] Ala + H2O → piruvat + NH3 + H2O
48. COOH-CH2-CHNH2-COOH + COOH-CH2-CH2-CO- alanindehidrataza
COOH ↔ b) [x] Ala + alfa-cetoglutarat → piruvat + Glu
COOH-CH2-CO-COOH + COOH-CH2-CH2-CH NH2- alaninaminotransferaza
COOH c) [ ] Gln + H2O → Glu + NH3
glutaminaza
a) [ ] este reacţia de transaminare a alaninei d) [x] Glu + NAD+ + H2O → alfa-cetoglutarat +
b) [x] este o etapă a dezaminării indirecte a aspartatului NADH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza
c) [ ] e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT) e) [ ] Glu + NADP+ + H2O → alfa-cetoglutarat +
d) [x] e catalizată de aspartataminotransferaza (AST) NADPH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza
e) [ ] în rezultatul reacţiei se formează piruvat şi glutamat
54. Biosinteza alaninei (transreaminarea):
49. CH3-CHNH2-COOH + COOH-CH2-CH2-CO-COOH
↔ a) [ ] este aminarea directă a piruvatului
CH3-CO-COOH + COOH-CH2-CH2-CHNH2-COOH b) [x] include aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului cu
formarea glutamatului
a) [x] este reacţia de transaminare a alaninei c) [ ] include dezaminarea acidului glutamic
b) [ ] este reacţia de dezaminare directă a aspartatului d) [x] participă enzimele alaninaminotransferaza (ALT) şi
c) [x] e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT) glutamatdehidrogenaza
d) [ ] e catalizată de aspartataminotransferaza (AST) e) [ ] în procesul de transreaminare glutamatdehidrogenaza
e) [ ] în rezultatul reacţiei se formează oxaloacetat şi utilizează NAD+
glutamat
55. Biosinteza alaninei (transreaminarea). Selectaţi
50. Dezaminarea indirectă a aminoacizilor reacţiile procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizează aceste
(transdezaminarea): reacţii:
a) [ ] este un proces ireversibil a) [ ] Glu + NH3 + ATP → Gln + ADP + H3PO4

b) [ ] este principala cale de sinteză a aminoacizilor glutaminsintetaza
dispensabili b) [ ] alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 → Glu +
c) [x] în prima etapă are loc transaminarea aminoacidului NAD+ + H2O glutamatdehidrogenaza
cu alfa-cetoglutaratul c) [x] alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3 → Glu +
d) [x] în etapa a doua are loc dezaminarea oxidativă a NADP+ + H2O glutamatdehidrogenaza
acidului glutamic d) [ ] piruvat + NH3 + H2O → Ala + H2O
e) [ ] la dezaminare glutamatdehidrogenaza utilizează alaninhidrataza
NADPH+H+ e) [x] piruvat + Glu → Ala + alfa-cetoglutarat
alaninaminotransferaza
51. Transreaminarea aminoacizilor:
56. Transdezaminarea aspartatului:
a) [ ] este un proces ireversibil
b) [ ] este o cale de sinteză a tuturor aminoacizilor a) [ ] este dezaminarea directă a aspartatului
b) [ ] este procesul de biosinteză a aspartatului din şi oxaloacetat
oxaloacetat şi NH3 b) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre aspartat şi
c) [ ] include dezaminarea asparaginei alfa-cetoglutarat
d) [x] participă enzimele aspartataminotransferaza (AST) c) [x] activitatea serică a AST creşte semnificativ în
şi glutamatdehidrogenaza formele grave ale afecţiunilor hepatice
e) [x ] participă coenzimele piridoxalfosfat şi NAD+ d) [x] în infarctul miocardic activitatea serică a AST atinge
valori maximale în 24-48 ore
57. Transdezaminarea aspartatului. Selectaţi reacţiile e) [ ] în infarctul miocardic şi afecţiunile hepatice
procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizează aceste reacţii: activitatea serică a AST scade
a) [ ] Asp + H2O → oxaloacetat + NH3 + H2O 62. Decarboxilarea aminoacizilor:

aspartatdehidrataza
b) [x] Asp + alfa-cetoglutarat → oxaloacetat + Glu a) [x] este reacţia de înlăturare a grupării –COOH din
aspartataminotransferaza aminoacizi în formă de CO2
c) [ ] Asn + H2O → Asp + NH3 b) [ ] este un proces reversibil
asparaginaza c) [x] in organismele vii au fost descoperite 4 tipuri de
d) [ ] Glu + NADP+ + H2O → alfa-cetoglutarat + decarboxilare
NADPH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza d) [ ] toţi aminoacizii se supun tuturor tipurilor de
e) [x] Glu + NAD+ + H2O → alfa-cetoglutarat + decarboxilare
NADH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza e) [x] în rezultatul alfa-decarboxilării se obţin aminele
biogene
58. Biosinteza aspartatului (transreaminarea):
63. Decarboxilazele aminoacizilor (AA):
a) [ ] este aminarea directă a oxaloacetatului
b) [x] include aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului cu a) [ ] toate decarboxilazele AA poseda specificitate
formarea glutamatului absolută de substrat
c) [ ] include dezaminarea acidului glutamic b) [ ] specificitatea decarboxilazelor AA depinde de
d) [x] participă enzimele aspartataminotransferaza (AST) coenzimă
şi glutamatdehidrogenaza c) [x] coenzima decarboxilazelor AA este piridoxalfosfatul
e) [ ] participă coenzimele tiaminpirofosfat şi NAD+ (derivatul vitaminei B6)
d) [ ] coenzima decarboxilazelor AA este
59. Biosinteza aspartatului (transreaminarea). Selectaţi tiaminpirofosfatul (derivatul vitaminei B 1)
reacţiile procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizează aceste e) [ ] se disting de decarboxilazele cetoacizilor doar prin
reacţii: natura coenzimei
a) [ ] Glu + NH3 + ATP → Gln + ADP + H3PO4 64. Reacţia chimică:

glutaminsintetaza
b) [ ] alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 → Glu + HC C CH2 CH COOH HC C C
NAD+ + H2O glutamatdehidrogenaza N NH
NH2 N NH
c) [x] alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3 → Glu +
NADP+ + H2O glutamatdehidrogenaza
d) [ ] oxaloacetat + NH3 + H2O → Asp + H2O a) [x] e alfa-decarboxilare
aspartatsintaza b) [ ] e omega-decarboxilare
e) [x] oxaloacetat + Glu → Asp + alfa-cetoglutarat c) [x] este reacţia de formare a histaminei
aspartataminotransferaza (AST) d) [ ] este reacţia de formare a serotoninei
e) [ ] produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare
60. Alaninaminotransferaza (ALT):
65. Reacţia chimică:
a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină HC C CH2 CH COOH HC C C
şi piruvat
b) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre alanină şi N NH N NH
NH2
alfa-cetoglutarat
c) [x] activitatea serică a ALT creşte în hepatitele acute şi
cronice, hepatopatiile toxice a) [ ] este reacţia de sinteză a triptaminei
d) [ ] are valoare diagnostică înaltă în infarctul miocardic b) [ ] este o reacţie de decarboxilare a alfa-cetoacizilior
e) [ ] în afecţiunile hepatice activitatea serică a ALT scade c) [ ] produsul reacţiei inhibă secreţia de HCl în stomac
d) [x] produsul reacţiei posedă acţiune vasodilatatoare
61. Aspartataminotransferaza (AST): e) [x] produsul reacţiei este mediator în reacţiile alergice şi
inflamatorii
a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină
66. Reacţia chimică: R-CH2-NH2 + H2O + O2 → R-COH + NH3 + H2O2
HO C CH2 CH COOH C deCH

HO a) [ ] este reacţia formare
2 CH a aminelor
2 + CO biogene
2
b) [x] este reacţia de neutralizare a aminelor biogene
NH2 c) [x] esteNH
catalizată de enzima
NH2monoaminoxidaza (MAO)
NH d) [ ] cofactorul MAO este piridoxalfosfatul
e) [x] cofactorul MAO este FAD-ul
a) [ ] este reacţia de formare a histaminei
b) [x] este reacţia de formare a serotoninei
c) [ ] e reacţia de decarboxilare a triptofanului
d) [ ] e reacţia de decarboxilare a tirozinei
e) [x] produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare
NH2 NH2
HO C CH2 CH COOH HO C CH2 CH2 + CO2
| |
)
HOOC - CH- (CH2 2 - COOH → CH 2 - (CH2)2 - COOH
NH NH2 NH NH2
+ CO2
a) [ ] este reacţia de formare a histaminei
a) [ ] este catalizată de enzima glutamatcarboxilaza
b) [ ] produsul reacţiei poseda acţiune vasodilatatoare
b) [ ] este catalizată de enzima glutamatdehidrogenaza
c) [ ] produsul reacţiei contribuie la secreţia de HCl în
c) [x] produsul reacţiei este acidul gama-aminobutiric
stomac
(GABA)
d) [x] produsul reacţiei participă la reglarea temperaturii,
d) [ ] produsul reacţiei este mediator activator în SNC
tensiunii arteriale, respiraţiei
e) [x] produsul reacţiei este utilizat în tratamentul
e) [x] produsul reacţiei este mediator în SNC
epilepsiei
72. Vitaminele necesare pentru activitatea mono- şi
diaminoxidazelor:
HO CH2 CH COOH HO CH2 CH2 + CO2
a) [ ] tiamina
HO NH2 HO
NH2
b) [ ] niacina
c) [x] riboflavina
d) [ ] acidul ascorbic
a) [ ] e reacţia de decarboxilare a tirozinei e) [x] vitamina B6
b) [ ] e reacţia de decarboxilare a triptofanului
c) [x] este reacţia de formare a dopaminei 73. Precursorul catecolaminelor:
d) [ ] este reacţia de formare a tiraminei
e) [x] produsul reacţiei este precursorul noradrenalinei şi al a) [ ] glutamatul
adrenalinei b) [x] tirozina
c) [ ] triptofanul
69. Reacţia chimică: d) [ ] histidina
e) [ ] glutamina
HO CH2 CH COOH HO CH2 CH2 + CO2
74. Precursorul histaminei:
HO HO
NH2 NH2
a) [ ] triptofanul
b) [x] histidina
a) [x] este reacţia de decarboxilare a 3,4-dioxifenilalaninei c) [ ] tirozina
(DOPA) d) [ ] fenilalanina
b) [x] DOPA este precursorul melaninelor e) [ ] aspartatul
c) [x] este catalizată de decarboxilaza aminoacizilor
aromatici 75. Serotonina se sintetizează din:
d) [x] inhibitorul decarboxilazei aminoacizilor aromatici
(alfa-metildopa) contribuie la scăderea tensiunii arteriale a) [ ] histidină
e) [ ] alfa-metildopa măreşte tensiunea arterială b) [ ] glutamat
c) [ ] tirozină
70. Reacţia chimică: d) [ ] fenilalanină
e) [x] triptofan
c) [ ] este sinteza acidului uric
76. Produsele finale ale scindării proteinelor simple: d) [x] decurge parţial în citoplasmă, iar parţial în
mitocondrii
a) [x] CO2 e) [x] este mecanismul de dezintoxicare finală a NH 3
b) [x] NH3
c) [ ] CO 83. Ureogeneza:
d) [x] H2O
e) [ ] acidul uric a) [ ] este mecanismul de neutralizare temporară a NH 3
b) [x] necesită consum de energie
77. Amoniacul se obţine în următoarele procese: c) [ ] are loc în toate ţesuturile
d) [ ] ureea este compus toxic
a) [ ] ciclul Krebs e) [x] ureea este sintetizată în ficat şi eliminată cu urina
b) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi
c) [x] dezaminarea aminoacizilor 84. Enzimele ciclului ureogenetic:
d) [ ] glicoliză
e) [x] degradarea nucleotidelor purinice şi pirimidinice a) [ ] glutaminaza
b) [x] carbamoilfosfatsintetaza I
78. Amoniacul se obţine în următoarele procese: c) [x] ornitincarbamoiltransferaza
d) [ ] glutaminsintetaza
a) [ ] transaminarea aminoacizilor e) [ ] glutamatdehidrogenaza
b) [x] neutralizarea aminelor biogene
c) [x] putrefacţia aminoacizilor în intestin 85. Enzimele ciclului ureogenetic:
d) [ ] gluconeogeneză
e) [ ] oxidarea corpilor cetonici a) [ ] asparaginaza
b) [ ] asparaginsintetaza
79. Reacţia chimică: c) [x] argininosuccinatsintetaza
d) [x] argininosuccinatliaza
Glu + NH3 + ATP → Gln + ADP + H3PO4 e) [x] arginaza
a) [x] este o reacţie de dezintoxicare temporară a 86. Aminoacizii-intermediari ai ciclului ureogenetic:

amoniacului
b) [ ] are loc doar în ficat şi în rinichi a) [x] arginina
c) [x] este catalizată de glutaminsintetaza b) [ ] alanina
d) [ ] Gln este unica formă de transport al NH3 de la c) [x] ornitina
ţesuturi spre ficat şi rinichi d) [x] citrulina
e) [ ] Gln este forma finală de dezintoxicare a amoniacului e) [ ] lizina
80. Ciclul glucoză-alanină: 87. Câte molecule de ATP sunt necesare pentru sinteza
unei molecule de uree?
a) [x] este un mecanism de transport al NH3 din muşchi
spre ficat a) [ ] 1
b) [x] este un mecanism de transport al piruvatului din b) [ ] 2
muşchi spre ficat c) [x] 3
c) [ ] în muşchi are loc reacţia: NH3 + piruvat → Ala + d) [ ] 4
H2O e) [ ] 5
d) [ ] în ficat are loc reacţia: Ala + H 2O → piruvat + NH3
e) [x] implică transreaminarea şi transdezaminarea alaninei 88. Câte legături macroergice sunt utilizate la sinteza a 200
molecule de uree?
81. Enzimele şi coenzimele ciclului glucoză-alanină:
a) [ ] 200
a) [x] alaninaminotransferaza (ALAT) b) [ ] 400
b) [x] glutamatdehidrogenaza c) [ ] 600
c) [ ] aspartataminotransferaza (ASAT) d) [x] 800
d) [ ] tiaminpirofosfat e) [ ] 1000
e) [ ] FAD
89. Câte molecule de CO2 sunt necesare pentru sinteza a
82. Ureogeneza: 100 molecule de uree?
a) [x] are loc exclusiv în ficat a) [x] 100

b) [ ] are loc în rinichi b) [ ] 200
c) [ ] 300
d) [ ] 400 95. Care aminoacizi dispensabili se pot sintetiza din
e) [ ] 500 intermediarii ciclului Krebs cu participarea
transaminazelor?
90. Ciclul ureogenetic (prima reacţie):
a) [ ] serina
a) [x ] debutează cu formarea carbamoilfosfatului b) [x] acidul aspartic
b) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este c) [ ] tirozina
glutamatul d) [x] acidul glutamic
c) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este e) [ ] glicina
glutamina
d) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o 96. Selectaţi compuşii care prin dezaminare pot genera
legătură macroergică amoniac:
e) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic
a) [ ] alfa-cetoglutaratul
91. Sinteza carbamoilfosfatului (prima reacţie în sinteza b) [x] guanina, adenina
ureei): c) [x] glutamina
d) [ ] piruvatul
a) [ ] HCO3- + NH4+ + ATP + H2O → carbamoilfosfat + e) [ ] oxaloacetatul
ADP + H3PO4
b) [x] HCO3- + NH4+ + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + 97. NH3 este utilizat:
2ADP + H3PO4
c) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I a) [ ] la sinteza aminoacizilor esenţiali
(mitocondrială) b) [ ] la sinteza corpilor cetonici
d) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II c) [x] în aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului
(citoplasmatică) d) [x] la sinteza glutaminei şi a asparaginei
e) [x] carbamoilfosfatsintetaza I este activată de N- e) [x] la formarea sărurilor de amoniu
acetilglutamat
98. NH3 este utilizat la sinteza:
92. Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic:
a) [x] ureei
a) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + 2ATP→ citrulină + b) [ ] acidului uric
2ADP + 2H3PO4 c) [ ] acetonei
b) [x] carbamoilfosfat + ornitină → citrulină + H3PO4 d) [ ] beta-hidroxibutiratului
c) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + ATP→ citrulină + ADP e) [ ] acetoacetatului
+ H3PO4
d) [ ] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + ADP + 99. Selectaţi aminoacizii care transportă NH3 de la ţesuturi
H3PO4 spre ficat şi rinichi:
e) [x] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + AMP +
H4P2O7 a) [x] glutamina
b) [ ] glicina
93. Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic: c) [x] alanina
d) [ ] arginina
a) [x ] argininosuccinat → arginină + fumarat e) [x] asparagina
b) [ ] argininosuccinat + H2O → arginină + fumarat
c) [ ] argininosuccinat + ATP → arginină + fumarat + 100. Sursele nemijlocite de azot pentru sinteza ureei sunt:
AMP + H4P2O7
d) [ ] arginină → H2N-CO-NH2 + ornitină a) [ ] glutamatul
e) [x] arginină + H2O → H2N-CO-NH2 + ornitină b) [x] aspartatul
c) [ ] glutamina
94. Eliminarea renală a amoniacului: d) [ ] alanina
e) [x] NH4+
a) [x] este cuplată cu menţinerea echilibrului acido-bazic
b) [ ] este cuplată cu menţinerea echilibrului fluido- 101. Glutamatdehidrogenaza face parte din:
coagulant
c) [x] în rinichi glutaminaza catalizează reacţia: Gln + H2O a) [ ] hidrolaze
→Glu + NH3 b) [ ] ligaze
d) [ ] glutaminaza nu este prezentă în rinichi c) [x] oxidoreductaze
e) [x] NH3 + H+ + Cl- → NH4Cl este reacţia de formare a d) [ ] liaze
sărurilor de amoniu în rinichi e) [ ] izomeraze
d) [x] hemului
102. Produsele finale de dezintoxicare a NH3: e) [ ] nucleotidelor pirimidinice
a) [ ] glutamina 109. Glicina participă la:

b) [ ] asparagina
c) [x] ureea a) [x] sinteza serinei
d) [x] sărurile de amoniu b) [ ] sinteza indicanului
e) [ ] acidul uric c) [ ] sinteza metioninei
d) [x] conjugarea acizilor biliari
103. Conexiunea dintre ciclul ureogenetic şi ciclul Krebs: e) [x] serveşte ca sursă de grupări cu un atom de carbon
pentru tetrahidrofolat (THF)
a) [ ] ciclul Krebs furnizează NADH şi FADH2 necesar
pentru sinteza ureei 110. Glutationul:
b) [x] ciclul Krebs asigură sinteza ureei cu ATP
c) [x] intermediarul comun al ciclurilor este fumaratul a) [x] este o tripeptidă
d) [ ] fumaratul din ciclul Krebs este utilizat pentru sinteza b) [ ] este o enzimă conjugată
ureei c) [x] participă la transportul aminoacizilor prin membrane
e) [ ] intermediarul comun al ciclurilor este aspartatul d) [ ] participă la transportul glucozei prin membrane
e) [x] este alcătuit din glutamat, cisteină şi glicină
104. Azotul neproteic sangvin include:
111. Glutationul:
a) [ ] proteidele
b) [x] ureea a) [ ] e coenzima glutamatdehidrogenazei
c) [ ] hemoglobina b) [x] e coenzima gama-glutamiltransferazei
d) [x] aminoacizii c) [ ] e coenzima catalazei
e) [x] peptidele d) [x] e coenzima glutationperoxidazei
e) [x] glutationul inactivează unele proteine (insulina)
105. Azotul neproteic sangvin include:
112. Serina (Ser):
a) [ ] glucoza
b) [x] creatina, creatinina a) [ ] este aminoacid indispensabil
c) [x] acidul uric b) [ ] este aminoacid cetoformator
d) [x] indicanul c) [x] se sintetizează din 3-fosfoglicerat
e) [ ] corpii cetonici d) [x] se poate forma din glicină
e) [ ] participă la sinteza metioninei
106. Câte molecule de ATP se generează la oxidarea
aerobă a unei molecule de alanină până la CO2, H2O şi 113. Serina (Ser):
NH3?
a) [x] participă la sinteza glicerofosfolipidelor
a) [ ] 6 b) [x] serveşte ca sursă de fragmente cu un atom de carbon
b) [ ] 15 pentru tetrahidrofolat (THF)
c) [x] 18 c) [ ] participă la sinteza hemului
d) [ ] 38 d) [ ] participă la sinteza nucleotidelor purinice şi
e) [ ] 36 pirimidinice
e) [x] întră în componenţa centrelor active ale
107. Glicina: serinproteinazelor
a) [ ] este aminoacid esenţial 114. Cisteina (Cys):

b) [x] se transformă în serină
c) [ ] este un aminoacid cetogen a) [ ] e un aminoacid esenţial
d) [ ] transformarea glicinei în serină este o reacţie b) [x] două molecule de Cys legate prin legătura
ireversibilă disulfidică formează cistina
e) [x] la transformarea glicinei în serină participă N5,N10- c) [ ] Cys este sursă de sulf pentru sinteza metioninei
СН2-THF (tetrahidrofolat) d) [ ] Cys participă la sinteza serinei
e) [x] Cys se sintetizează din metionină şi serină
108. Glicina participă la sinteza:
115. Cisteina (Cys):
a) [x] nucleotidelor purinice
b) [ ] glutaminei a) [x] gruparea –SH a Cys se conţine în centrele active ale
c) [x] creatinei unor enzime
b) [ ] este un aminoacid cetoformator
c) [x] din Cys se sintetizează taurina, utilizată pentru 122. Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr) sunt precursorii:
conjugarea acizilor biliari
d) [ ] Cys degradează până la oxaloacetat şi NH3 a) [x] catecolaminelor
e) [x] Cys se scindează până la H2S, SO32-, SCN-, NH3, b) [ ] serotoninei
piruvat c) [ ] histaminei
d) [x] triiodtironinei (T3) şi tiroxinei (T4)
116. Metionina: e) [x] melaninei
a) [ ] este aminoacid dispensabil 123. Sinteza tirozinei (Tyr) din fenilalanină (Phe):
b) [ ] se sintetizează din cisteină şi treonină
c) [x] este aminoacid indispensabil a) [x] este catalizată de enzima fenilalaninhidroxilaza
d) [x] este donator de sulf pentru sinteza cisteinei b) [ ] fenilalaninhidroxilaza este hidrolază
e) [ ] este aminoacid cetoformator c) [x] fenilalaninhidroxilaza este oxidoreductază
d) [x ] în calitate de cofactor enzima utilizează
117. Metionina (Met): tetrahidrobiopterina
e) [ ] deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei cauzează
a) [ ] metionina liberă este donator de grupări -CH3 în alcaptonuria
reacţii de transmetilare
b) [x] din Met se sintetizează S-adenozilmetionină (SAM) 124. Bolile ereditare cauzate de defectele enzimelor
c) [ ] sinteza SAM nu necesită energie implicate în metabolismul fenilalaninei şi al tirozinei:
d) [x ] SAM este donator de grupări -CH3 în reacţii de
transmetilare a) [x] alcaptonuria
e) [x] în rezultatul transmetilării SAM se transformă în S- b) [ ] boala Hartnup
adenozilhomocisteină (SAHC) c) [ ] boala urinei cu miros de arţar
d) [x] albinismul
118. S-adenozilmetionina (SAM): e) [x] fenilcetonuria
a) [ ] este produsul de catabolism al metioninei 125. Fenilcetonuria:

b) [x] este forma activă a metioninei
c) [x] serveşte ca donator de grupări -CH3 a) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a
d) [ ] serveşte ca donator de adenozil fenilalaninhidroxilazei
e) [ ] serveşte ca donator de metionină b) [ ] manifestările clinice sunt determinate de mărirea
concentraţiei de tirozină
119. S-adenozilmetionina (SAM) serveşte ca donator de c) [ ] manifestările clinice sunt determinate de micşorarea
grupare metil la sinteza: concentraţiei de fenilalanină
d) [x] manifestările clinice sunt determinate de mărirea
a) [ ] noradrenalinei concentraţiei fenilpiruvatului, fenillactatului,
b) [x] adrenalinei fenilacetatului
c) [x] creatinei e) [x] se manifestă clinic prin retard mental
d) [ ] fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserină
e) [x] fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamină 126. Alcaptonuria:
120. Homocisteina: a) [ ] este cauzată de deficienţa ereditară a

fenilalaninhidroxilazei
a) [ ] se obţine prin demetilarea metioninei b) [ ] se acumulează fenilpiruvat, fenillactat, fenilacetat
b) [x] se obţine la hidroliza S-adenozilhomocisteinei c) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a
(SAHC) homogentizatdioxigenazei
c) [x] este utilizată pentru resinteza metioninei d) [x] urina se înnegreşte în contact cu aerul datorită
d) [x] este utilizată pentru sinteza cisteinei prezenţei acidului homogentizinic
e) [ ] este aminoa

Limbă

Teste La Biochimie 2012

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste La Biochimie 2012

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Release by MedTorrents.

Teste la a) [ ] este dextrogiră

Biochimie c) [ ] este anomer alfa

2012 depărtat de gruparea carbonil este identică cu cea a

7. Referitor la monozaharide sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] amiloza 8. Reacţiile de reducere a monozaharidelor:

12. Zaharoza: 19. Selectaţi homoglicanii:

a) [ ] este alcătuită din 2 molecule de alfa-glucoză a) [ ] heparina

13. Glucoza: a) [ ] amilopectina

14. Galactoza: a) [x] lactoza se conţine în laptele mamiferelor

16. Dezoxiriboza: 23. Digestia glucidelor:

a) [ ] este o cetoză 24. Intoleranţa la lactoză:

a) [ ] glucoza + ATP → glucozo-1-fosfat + ADP a) [x] sinteza glicogenului

40. Glicogen sintaza: 46. Boala von Gierke:

41. Reglarea hormonală a glicogenogenezei: 47. Glucokinaza:

a) [x] insulina activează glicogenogeneza a) [x] este prezentă doar în ficat

42. Formarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen 48. Hexokinaza:

43. Glicogenina: a) [ ] are loc doar în ficat şi muşchii scheletici

a) [x] este o reacţie a glicolizei 58. Reacţia: 1,3-difosfoglicerat + ADP ↔ 3-fosfoglicerat +

79. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a a) [x ] glicerolul

80. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a a) [ ] beta-hidroxibutiratul

a) [ ] este enzimă a glicolizei 95. Glucozo-6-fosfataza:

90. Fosfoenolpiruvat carboxikinaza: 97. Activatori ai gluconeogenezei sunt:

a) [ ] este enzimă a glicolizei a) [ ] glucoza

a) [x] alaninaminotransferaza a) [ ] FADH2

114. Metabolismul fructozei în muşchii scheletici (selectaţi a) [x] galactokinaza

a) [x] hexokinaza 122. Intoleranţa la galactoză:

125. Sinteza lactozei: 132. Insulina stimulează:

a) [x] UDP-galactoza + glucoza → lactoza + UDP a) [x] transportul glucozei în ţesuturi

126. În intervalele interprandiale glicemia este menţinută a) [ ] diminuarea glicolizei

129. Hipoglicemia poate fi cauzată de: a) [x] glucagonul amplifică glicogenoliza

130. Afecţiunile însoţite de hiperglicemie: a) [x] hiperglicemia stimulează secreţia de insulină

69. Tireoglobulina prezintă:

85. Parathormonul: a) [x] produsă de celulele C adiacente celulelor foliculare ale

a) [x] somatostatina inhibă secreţia lui 118. Catecolaminele- biosinteză:

a) [x] amplifică concentraţia de AMPc 119. Depozitarea, secreţia şi catabolismul catecolaminelor:

114. Hormonii gastrointestinali: a) [x] în ţesuturi există receptori membranari adrenergici α, β

116. Somatostatina: 122. Catecolaminele - efecte :

137. Glucocorticoizii - efecte: 144. Efectele metabolice ale mineralocorticosteroizilor:

15. 446) Fosfatidilcholina şi fosfatidiletanolamina: 22. Gangliozidele:

17. Fosfolipazele: 24. Glicolipidele:

45. Chilomicronii: 52. Hipercolesterolemia primară (hiperlipoproteidemia

119. Sinteza fosfatidiletanolaminei din produse gata 126. Catabolismul gangliozidelor:

134. Cauzele majorarii concentraţiei colesterolului în 141. În inaniţie are loc:

1. Funcţiile biologice ale proteinelor: a) [ ] este asparagina

a) [ ] alanină a) [ ] activează tripsinogenul

a) [ ] asparagină a) [x] posedă acţiune antimicrobiană

5. Selectaţi aminoacizii semidispensabili: 11. Reglarea secreţiei sucului pancreatic şi intestinal:

15. Tripsina: 21. Carboxipeptidazele:

27. Ciclul gama-glutamilic: a) [ ] scatolul si indolul sunt produse de putrefacţie a

a) [x ] are loc sub acţiunea oxidazelor L- şi D 45. Transaminazele aminoacizilor:

46. Mecanismul reacţiei de transaminare (TA) a

a) [ ] este un proces ireversibil a) [ ] Glu + NH3 + ATP → Gln + ADP + H3PO4

a) [ ] Asp + H2O → oxaloacetat + NH3 + H2O 62. Decarboxilarea aminoacizilor:

a) [ ] Glu + NH3 + ATP → Gln + ADP + H3PO4 64. Reacţia chimică:

HO C CH2 CH COOH C deCH

a) [x] este o reacţie de dezintoxicare temporară a 86. Aminoacizii-intermediari ai ciclului ureogenetic:

a) [x] are loc exclusiv în ficat a) [x] 100

a) [ ] glutamina 109. Glicina participă la:

a) [ ] este aminoacid esenţial 114. Cisteina (Cys):

a) [ ] este produsul de catabolism al metioninei 125. Fenilcetonuria:

120. Homocisteina: a) [ ] este cauzată de deficienţa ereditară a