CUPRINS

CAP.I ANATOMIA ANALIZATORULUI VIZUALpag2-15 CAP.II CATARACTA-NOTIUNI GENERALE.pag16-30 CAP.III NOTIUNI DE NURSINGpag31-42 CAP.IV PREZENTAREA CAZURILOR CLINICE.pag43-54 -caz clinic nr.1 -caz clinic nr.2 -caz clinic nr.3 CONCLUZIIpag55 BIBILOGRAFIE.pag 56

CAPITOLUL I ANATOMIA ANALIZATORUL VIZUAL

ANATOMIA ANALIZATORULUI VIZUAL Analizatorul vizual e un sistem multifunctional complex format din 3 subsisteme: 1.Subsistemul periferic de receptie,format din globul ocular si anexele acestuia 2.Subsistemul de transmitere a imaginii vizuale: -n.optic incrucisat partial la nivelul chiasmei optice -radiatiile optice 3.Subsistemul de integrare a imaginii vizuale-aria corticala ,campurile 17,18,19 ale lui Brodman.

Globul ocular este o formatiune aproape sferica situata in partea anterioara a orbitei . Axul orbitei este oblic dinainte inapoi si din afara inauntru si face un unghi de 23grd cu axul globului ocular. PLEOAPE = formatiuni musculo-membranoase care inchid anterior orbita si protejeaza astfel globul ocular. -delimiteaza fanta palpebrala -2 margini si 2 unghiuri -marginea libera a pleoapelor prezinta in unghiul intern cate o proeminenta numita tuberculul lacrimal in varful caruia se afla punctul lacrimal Pe marginea libera anterior se insera genele sau cilii iar posterior se gasesc orificiile de deschidere a glandelor Meibomius. Anexate cililor se gasesc in tegumentele pleoapelor glande sebacee (Zeiss) si sudoripare (Moll). STRUCTURA PLOEAPELOR Stratul superficial -la suprafata un strat de piele fina si elastica -gld sudoripare -tesut celular subcutanat lax -stratul muscular alcatuit din 2 muschi striati: ORBICULARUL PLEOPAELOR e un muschi circular inervat de n. facial cu rol in inchiderea ochiului RIDICATORUL PLEOAPEI SUPERIOARE inervat de n. oculomotor comun Stratul profund -tarsul care alcatuieste un adevarat schelet al pleoapelor format din tesut fibros gros si 3

rezistent -muschiul capsulotarsal inervat de fibre din simpaticul cervical si controleaza marimea fantei palpebrale. -conjunctiva palpebrala e foarte aderenta de tars si la fiecare clipit distribuie uniform secretiile glandulare si lacrimile pe suprafata conjunctivei bulbare si cornee ARTERELE VENELE se pleoapelor varsa in sunt venele ramuri ale arterei temporale oftalmice superficiale si si faciale faciale. oftalmice

LIMFATICELE se indreapta catre ganglionii preauriculari si parotidieni iar o parte catre ggl submandibulari APARATUL LACRIMAL e alcatuit dintr-o parte secretorie- gld lacrimala si o parte excretorie-caile lacrimale.

GLANDA LACRIMALA -e asezata in foseta lacrimala situata in unghiul supero-extern al orbitei. Ca structura glanda lacrimala principala e o glanda acinoasa asemanatoare parotidei. In afara glandei lacrimale principale mai exista un numar de glande lacrimale accesorii situate in fundul de sac superior al conjunctivei

CAILE LACRIMALE

Alcatuite din: - punctele lacrimale - canaliculele lacrimale - sacul lacrimal - canalul lacrimo-nazal Punctele lacrimale sunt doua mici orificii aflate pe tuberculul lacrimal in 1/3 interna a pleoapei lipsita de cili. Punctele lacrimale se continua cu canaliculele lacrimale care dupa un traiect vertical de 2-3 mm se indreapta orizontal paralel cu marginea libera a pleoapei si se deschid in sacul lacrimal. Sacul lacrimal e situat in loja lacrimala. Are forma ovalara, alungita, cu portiunea superioara rotunjita numita domul sacului lacrimal.

Partea inferioara a sacului lacrimal se ingusteaza si se continua cu canalul lacrimonazal ce se deschide in meatul inferior al foselor nazale. Secretia lacrimala apare din prima zi de viata dar este redusa.Secretia lacrimala cuprinde secretia reflexa produsa de gld. lacrimala principala, secretie ce dispare noaptea si secretia de baza constanta, realizata de glandele lacrimale accesorii

APARATUL OCULOMOTOR -este alcatuit din: 4 muschi drepti 2 muschi oblici N. oculomotor comun III asigura inervatia m. extrinseci *drept intern *drept superior *drept inferior *oblic mic 6

N. trohlear IV asigura inervatia *oblicului mare N. abducens VI asigura inervatia *drept extern CONJUNCTIVA - mb subtire, mucoasa, stralucitoare ce captuseste fata posterioara a pleoapelor iar apoi se rasfrange trecand pe partea anterioara a globului ocular si tapeteaza fata anterioara a scleroticii. Topografic conjunctiva prezinta 3 portiuni: CONJUNCTIVA PALPEBRALA SAU TARSALA CONJUNCTIVA FUNDULUI DE SAC CONJUNCTIVA BULBARA Rol: -de protectie si aparare -de retinere si stabilitate a filmului lacrimal Artere: doua origini-palpebrala si ciliara. Vene: vene palpebrale si vene ciliare anterioare Limfatice:ggl preauriculari si parotidieni, ggl maxilari

CORNEEA = partea anterioara transparenta a tunicii externe E constituita din lame de tesut conjunctiv fibros asemanatoare scleroticii insa corneea e transparenta datorita dispozitiei regulate a fibrelor si cantitatii constante a lichidelor interstitiale. E o componenta importanta a dioptrului ocular: +43d din cele +60D ale ochiului. Grosimea corneei la periferie e de 1mm si se ingusteaza spre centru pana la 0,5-0.6mm

Zona de trecere intre cornee si sclera se numeste limb sclero-corneean. In grosimea lui se afla elementele anatomice cu rol de drenaj a umorii apoase.

D.p.d.v. histologic corneea e compusa din 5 straturi: a) Epiteliul corneean anterior b) Membrana Bowman c) Stroma corneeana d) Membrana Descemet e) Endoteliul VASCULARIZATIA: corneea normala e lipsita de vase. Neavand vase, sportul energetic si metabolic se face de la nivelul umorii apoase si lacrimilor INERVATIA: inervatia senzitiva e foarte bogata, asigurata de n. ciliari care la randul lor sunt ramuri ale oftalmicului FUNCTII 1. FUNCTIE OPTICA -corneea asigura transmiterea, difuziunea, reflexia si refractia luminii 2.FUNCTIA MECANICA -impreuna cu sclerotica formeaza tunica externa cea mai rezistenta a globului ocular. Membrana Descemet e cea mai rezistenta si elastica 3. FUNCTIA DE CRESTERE SI REPARARE TISULARA :difera in functie de fiecare strat corneean. Epiteliul corneean lezat cu pastrarea mb bazale se reface prin migrarea celulelor active din marginea plagii. O leziune la nivelul stromei se va cicatriza lent cu pierderea transparentei. Endoteliul corneean nu se regenereaza.

SCLERA

= tunica externa a globului ocular reprezentand 4/5 post ale sale E formata dintr-un tesut fibros, dur, inextensibil la adult. Are culoare alb sidefie si nu poate fi strabatuta de razele de soare. Fata externa convexa, la nivelul ei se insera muschii oculomotori Fata interna concava, vine in contact cu coroida. Anterior sclera intalneste corneea Posterior e canalul scleral al nervului optic si are forma de trunchi de con. Canalul scleral e partial inchis de lama criblata care se aseamana cu o sita ce ocupa 2/3 externe ale canalului scleral. Prin perforatiile lamei trec fibrele n.o. care pierd mielinizarea la nivelul lamei. La acest nivel trec vasele centrale ale retinei inconjurate de teaca lor perivasculara. Sclerotica e perforata de numeroase orificii de intrare sau iesire, anterior pentru arterele si venele ciliare anterioare, la ecuator petru venele vorticoase si la polul posterior pentru vasele si nervii ciliari scurti si lungi. Sclera e o membrana foarte putin vascularizata ea fiind nutrita prin imbibitie din straturile vecine. Inervatia sclerei e asigurata de n. ciliari scurti UVEEA

e tunica medie a globului ocular compusa din 3 parti anatomice si functionale distincte: irisul, corpul ciliar, coroida. IRISUL: reprezinta partea anterioara a tractului uveal. E un diafragm subtire prevazut in centru cu un orificiu numit pupila. El imparte compartimentul anterior in camera anterioara situata intre cornee si iris si camera posterioara intre iris cristalin Culoarea irisului stabilita genetic e determinata de cantitatea de pigment prezent. Irisul e o membrana bogat vascularizata. Arterele provin din ciliarele lungi pusterioare. Venele urmeaza traiectul arterelor si ajung in venele proceselor ciliare de unde merg in spatiul supracoroidian pentru a se drena in venele vorticoase. Nu exista limfatice la nivelul irisului. Nervii irisului provin din n. ciliari. Ei contin fibre venite din trigemen, parasimpatic si simpatic. CORPUL CILIAR -e format din procesele ciliare si muschiul ciliar. Se intinde de la radacina irisului pana la ora serata. Daca se face o sectiune sagitala a ochiului corpul ciliar are o forma triunghiulara cu fata anterioara spre iris, o fata externa sclerala si una posterioara in raport cu corpul vitros. MUSCHIUL CILIAR are doua portiuni: m. Brucke-Wallace constituit din fibre longitudinale, inervat de simpatic si intervine in vederea de aproape. m.Rouget-Muller e constituit din fibre circulare si are rol de sfincter, trage zonula spre centru permitand cristalnului sa isi mareasca convexitatea in vederea de aproape. Inervat de parasimpatic. PROCESELE CILARE - au rol in secretia umorii apoase. Umoarea apoasa e secretata in camera post, trece prin orificiul pupilar in camera ant. de unde se dreneaza printr-un sistem trabecular la nivelul canalului lui un tesut conjunctiv in care se afla numeroase celule pigmentare. 10 Schlemm. Sunt formate din ghemuri vasculare anastomozate intre ele. Vasele sunt cuprinse intr-

VASCULARIZATIE: Arterele provin din marele cerc arterial al irisului ce iriga muschiul ciliar si procesele ciliare Venele m. ciliar sunt vene ciliare anterioare, merg la plexul venos intrascleral si de aici la venele musculare ale m. drepti. Venele proceselor ciliare sub denumirea de vene ciliare posterioare ajung in supracoroida. Corpul ciliar nu are vase limfatice. Nervii motori musculari provin din parasimpaticul mezencefalic pe calea n. oculomotor comun pt m. Rouget-\muller si din simpaticul cervical pentru m. Brucke si vase. Nervii senzitivi au originea in trigemen. Venele m. ciliar sunt vene ciliare anterioare, merg la plexul venos intrascleral si de aici la venele musculare ale m. drepti. COROIDA - tapeteaza sclera de la papila n.o. pana la ora serata. E bogat vascularizata si intens pigmentata. E formata din mai multe straturi: 1. Stratul supracoroidian sau lamina fusca alcatuit dintr-un tesut conjunctiv usor pigmentat 2. Stratul intermediar format din artere si vene. Arterele sunt situate pe un plan mai profund si provin din arterele ciliare scurte posterioare. Venele sunt situate superficial si se unesc in patru trunchiuri mari numite vene vorticoase care perforeaza sclera inapoia ecuatorului si se varsa in vena oftalmica. 3. Stratul corio-capilar e format din capilare mai numeroase in zona maculara. Nervii provin din nervii ciliari care in majoritate provin ggl oftalmic (ciliarii scurti) iar cateva ramuri direct din nazal (ciliarii lungi)

11

CRISTALINUL

- e o lentila biconvexa, aplatizata anterior. Fata anterioara si cea posterioara se intalnesc la ecuator. Cristalinul e mentinut in pozitia sa printr-un sistem de fibre care alcatuiesc ligamentul suspensor sau zonula lui Zinn. Aceasta se intinde intre fata interna a corpului ciliar si ecuatorul cristalinului. E un organ unic lipsit de vascularizatie Fata anterioara vine in raport cu irisul si orificiul pupilar. La nivelul marginii pupilare cristalinul vine in contact cu irisul de care se indeparteaza in periferie datorita convexitatii sale. Fata posterioara vine in raport cu hialoida anterioara a corpului vitros. CORPUL VITROS

12

Vitrosul e un gel transparent, neomogen care contine 99% apa. E un tesut conjunctiv avascular. Vitrosul se muleaza pe structurile ce limiteaza cavitatea vitreana: fata posterioara a cristalinului, fascicolul posterior al fibrelor zonulare, corpul ciliar, ora serata, retina si papila. Raporturile se fac prin intermediul hialoidei anterioare si posterioare. RETINA -tunica nervoasa,se insera la nivelul orei serata de corpul ciliar.

Retina are 10 straturi , .Stratul profund,format dincelule pigmentare,are functii de protectie si metabolice,asigurand sinteza pigmentilor fotosensibili.Al doilea strat cuprinde celulele fotosensibile cu conuri si bastonase. Celulele cu conuri , aproximativ 7 mil/retina,predominain pata galbena (macula lutea) si constituie inexclusuvitate fovea centralis,zona cu acuitate vizualamaxima.Pigmentul fotosensibil este iodopsina.Celulele cuconuri au rol important in vederea diurna,in percepereaculorilor si a formelor. Celulele cu bastonase, aproximativ 130 mil/retina,suntmai numeroase la periferie,mai putine in pata galbena silipsesc din foveea centralis.Pigmentul fotosensibil esterodopsina.Celulele cu bastonas asigura vederea la lumina slaba,vederea nocturna.La nivelul stratului de neuroni bipolari si al stratului neuronilor multipolari din retina semanifesta procesul de convergenta.La nivelul foveei centralis nu se manifestaconvergenta.Un neuron multipolar impreuna cu neuronii bipolari care converg la acesta si cu celulelefotoreceptoare care converg

13

la neuronul bipolar formeaza o unitate functionala.Acuitateavizuala depinde de structura unitatilor functionale asupra carora actioneaza lumina . Exista o reprezentare simetrica a acestora pe suprafata retinei, conurile fiind maxim concentrate la nivelul maculei lutea (pata galbena) ,ele asigura vederea diurna, colorata. Pe masura ce ne indepartam de macula spre periferie numarul celulelor cu conuri scade si creste numarul celulelor cu bastonase aici existand cantitatea maxima a vederii nocturne, care apreciaza diferente de alb,negru,cenusiu La nivelul retinei in partea centrala= papila nervului optic care corespunde locului de intrare a acestuia,locului de intrare si iesire a arterei si venei centrale a ochiului. Trunchiurile vasculare centrale la emergenta in papila se divid in 4 ramuri: temporale (sup si inf) si nazale (sup si inf) pentru a asigura vascularizatia retinei in totalitatea ei. Temporal de papila se afla macula lutea, zona de acuitate vizuala maxima NERVUL OPTIC D.p.d.v. al raporturilor pe care le are traiectul n. optic a fost impartit in 4 segmente. 1. Portiunea intrabulbara sau capul nervului optic strabate membranele oculare si se ingusteaza luand forma unui con cu baza la intrare si varful in papila la nivelul lamei ciuruite. Capul nervulu optic e transparent si alcatuieste la fundul de ochi discul optic sau papila n.o. In zona centrala papila prezinta o usoara depresiune denumita excavatie fiziologica, locul de emergenta a vaselor centrale ale retinei. 2.Portiunea intraorbitara -se intinde de la marginea orbitara a canalului optic pana la globul ocular 3.Portiunea intracanaliculara -corespunde traiectului intraosos al canalului optic. De-a lungul acestui canal n.o. adera intim de peretele osos facand loc doar arterei oftalmice care il insoteste. N.o. are in aceasta portiune raporturi stranse cu celulele etmoidale si sinusul sfenoidal 4.Portiunea intracraniana -se intinde de la orificiul cranian al canalului optic pana la unghiul antero-lateral al chiasmei optice.

14

SEGMENTUL DE CONDUCERE Segmentul de conducere al ochiului este reprezentat prin calea optica. Aceasta incepe chiar de la retina unde se gasesc primul si al doilea neuro bi-si multipolar Primul neuron al caii optice este reprezentat de celulele bipolare din retina.dendritele acestora sunt conectate cu celulele fotoreceptoare. Al doilea neuron al caii ilconstituie celulele multipolare retiniene.axonii lor formeaza nerviioptici.Fibrele acestora se incruciseaze partial in chiasma optica,apoi continua subnumele de tracturi optice pana la corpiigeniculati laterali metatalamici unde facsinapsa cu al treilea neuron .Axonii neuronilor metatalamici de releu auproiectie corticala.Din corpii geniculati se desprind colaterale spre nucleii nervilor cranieni III,IV,VI spre maduva cervicodorsala,sprecoliculii cvadrigemeni superiori si spre SAA. Acestea constituie caile reflexelor optice deorientare,adaptare si acomodare. Segmentul centraln este localizat in lobii occipitali ai emisferelor cerebrale,de o parte side alta a scizurii calcarine,unde se afla aria optica primara.In jurul acesteia exista zona deasociatia vizuala care determina realizarea notiunii de spatiu necesara in orientare sirecunoastere si asigura memoria vizuala

15

CAPITOLUL II

CATARACTA-NOTIUNI GENERALE

Definitie Cataracta este o boala a ochiului care consta in diminuarea transparentei cristalinului si poate evolua pana la opacifierea totala a cristalinului, determinand astfel alterarea acuitatii vizuale. Practic, cataracta este o pelicula fina opaca aparuta la nivelul cristalinului, care blocheaza pasajul fasciculului luminos catre retina (componenta nervoasa a globului ocular la nivelul careia se formeaza imaginea), cauzand tulburari de vedere. Tipuri Clasificarea etiologica a cataractei 1. Cataracta congenitala 2. Cataracta neconstitutionala 3. Cataracta legata de anomalii metabolice sau cu sindrom malformativ 4. Cataracta dobandita a. Cataracta legata de varsta ( senila ) b. Cataracta patologica 16

c. Cataracta complicata d. Cataracta toxica ( iatrogena ) e. Cataracta traumatica 5.Cataracta secundara Cauze Principala cauza de aparitie a cataractei o reprezinta afectarea metabolismelor cristalinului: -tulburari ale gradului de hidratare; -leziuni ale capsulei; dezechilibre ionice; -deficitul de selenium, zinc si cupru din organism; -scaderea cantitatii de glutation de la nivelul cristalinului; -agregarea excesiva a proteinelor de la nivelul cristalinului; -hiperglicemia (diabetul zaharat) sau hipoglicemia. Factori de risc - varsta inaintata; - etnia, cu un risc crescut in randul nativilor americani si afro-americani; - sexul feminin, cu toate ca acest lucru nu este dovedit pentru toate tipurile decataracta; - istoricul familial (factorii genetici), in special in cazul persoanelor care sufera side alte boli ereditare. Acestea au un risc de a dezvolta boala de pana la 50% .-diabetul zaharat. Pacientii cu diabet zaharat au un risc crescut de aparitiei acataractei, prin leziuni aparute la nivelul cristalinului ca rezultat al hiperglicemieicronice (nivel crescut al glucozei in sange); -glaucomul. Anumite medicamente folosite in tratamentul glaucomului cresc riscul aparitiei cataracte

17

Alti factori de risc -fumatori au un risc mai mare de a face cataracta datorita faptului ca fumul afecteaza cristalinul prin radicalii liberi si diferitele substante toxice eliberate in timpul fumatului. Radicalii liberi pot afecta orice tip celular, inclusivcelulele cristalinului; - infectiile aparute pe parcursul sarcinii pot afecta fatul, astfel ca rubeola sauvaricela pot cauza cataracta dupa nastere; - lumina ultravioleta (UV), in special tipul B (UVB), pot cauza cataracta. Studiile au aratat ca o expunere indelungata accidentala sau profesionala la UVB cauzeaza cataracta dupa un anumit interval de timp; - alcoolul, in special consumul cronic, a fost definit de diferite studii ca poatecauza cataracta; - corticoterapia indelungata (medicamente cu efect antiinflamator puternic),folosite in mod special in cazul pacientilor cu boli imune, astm bronsic sau emfizem pulmonar(in ultimele 2 boli se foloseste corticoterapia inhalatorie) - hipertrigliceridemia (nivel crescut al trigliceridelor in sange) cu depunerea acestora in vasele sanghine mici, poate agrava cataracta;

18

Formarea cataractei Cataracta reprezinta incetosarea lentilei ochiului - cristalinul. Efectul se aseamana cu murdarirea obiectivului unui aparat de luat vederi si impiedica vizibilitatea normala.

Cataracta se formeaza in lentila ochiului cristalinul - structura transparenta din spatele irisului (membrana colorata din jurul pupilei). Cristalinul focalizeaza lumina pe retina, membrana sensibila la lumina care se afla in partea din spate a ochiului si care converteste impulsurile in semnale nervoase pentru a produce imagini. Incetosarea cristalinului, asemanatoare cu murdarirea obiectivului unui aparat foto se poate dezvolta la orice varsta dar apare mai ales la varste inaintate. Majoritatea cataractelor sunt cauzate de o schimbare in compozitia chimica a cristalinului. Odata cu inaintarea in varsta, compozitia cristalinului sufera schimbari iar structura fibrelor de proteina se distruge. Unele fibre incep sa se adune laolalta, incetosand mici zone ale cristalinului. In timp ce cataracta continua sa se dezvolte, incetosarea devine mai densa si implica o parte din ce in ce mai mare a cristalinului.

19

Simptome Simptomele cataractei includ:

Vedere neclara, estompata, incetosata Dificultate crescuta de a vedea pe timpul noptii Sensibilitate la lumina si la lumina puternica Halouri in jurul luminilor Nevoia de lumina puternica pentru citit si alte activitati Schimbari frecvente a retetelor de ochelari sau lentile de contact Diminuarea sau ingalbenirea culorilor Imagine dubla la un singur ochi

Vederea incetosata poate ingreuna cititul, condusul masinii sau vederea expresiei fetelor celor din jur. Cataractele afecteaza in general vederea la distanta si cauzeaza probleme cu lumina puternica. Ele nu sunt dureroase, nu cauzeaza vedere dubla cu ambii ochi deschisi sau lacrimare anormala. Majoritatea cataractelor se dezvolta incet si nu afecteaza vederea de la inceput, dar pe masura ce incetosarea progreseaza, cataracta, in cele din urma, are efect asupra vederii. Diagnostic Cataractele sunt detectate in mod tipic prin examinarea medicala a ochiului. Pentru ca majoritatea cataractelor asociate cu varsta se dezvolta incet, multi pacienti nu remarca pierderea vederii pana cand ea nu devine severa. Singurul mod de a sti sigur daca pacientul are cataracta este printr-o examinare a ochiului care include mai multe teste:

20

Test de acuitate vizuala Examinarea cu lampa cu fanta Examinarea retinei

Clasificare 1. Cataracta congenitala Este o anomalie de transparenta a cristalinului ce apare de la nastere datorita unor procese malformative intrauterine ( separarea incorecta a veziculei cristaliniene sau tulburarea rezorbtiei vaselor embrionare care inconjura cristalinul ) cu o incidenta de 1 la 2000 de nou nascuti. Poate aparea in structuri cristaliniene normale sau anormale , pot fi unilaterale sau bilaterale, localizate sau sa afecteze intreaga structura cristaliniana. Se poate insoti si de alte anomalii oculare congenitale cum ar fi : peristenta membranei pupilare , opacitati corneene, colobom irian, aniridie etc. In functie de gravitatea opacifierii si de localizare ( ex. cataracta totala si unilaterala ) acest tip de cataracta poate necesita tratament chirurgical de urgenta ( in cursul primei luni de viata ).

2. Cataracta neconstitutionala Este o embriopatie care se prezinta sub forma de cataracta totala alba bilaterala de la nastere si este produsa de numerosi factori : 3. factori infectiosi : infectia mamei cu virusul rubeolic in primul semestru de sarcina iradierea gravidei in primul semestru de sarcina; ingestia de substante medicamentoase ( corticosteroizi, sulfonamide etc ) in timpul factori carentiali materni ( avitaminoze, deficit de acid folic ). Cataracte legate de anomalii metabolice sau cu sindrom malformativ ( cea mai frecventa cauza ), cu virusul rujeolic, virusurile herpetice, gripale, urlian, etc;

sarcinii;

a. Cataractele metabolice apar de la nastere sau imediat dupa si reprezinta una din modificarile ce apar in cadrul unor anomalii metabolice ale copilului ( anomalii ale metabolismului glucidic galactozemia, hipo si hiperglicemia - , anomalii ale metabolismului acizilor aminati sd. Lowe ( oculocerebrorenal )-, hipoparatiroidism, anomalii ale metabolismului lipidic- boala Fabry ( tezaurismoza sfingolipidica ) etc.).

21

b. Cataracte congenitale ce apar in cadrul unor sindroame malformative cu transmitere ereditara , cum ar fi : sd. Alport ( asociaza cataracta congenitala cu nefrita hemoragica si surditatea ), sd. Cockayne ( surditate, retard mental si imbatranire precoce), trisomia 21 ( sd. Down ). Diagnosticul cataractei congenitale este necesar a fi pus cat mai precoce deoarece exista forme clinice care necesita tratament chirurgical de urgenta ( cataracta congenitala unilaterala si cea bilaterala totala ). Anamneza poate descoperi eventuale antecedente familiale de cataracta congenitala precum si circumstantele in care s-a derulat sarcina. Semne clinice posibile : leucocorie ( pupila de culoare alba ), nistagmus, strabism, anomalii de marime si de culoare a ochilor, absenta reactiei la lumina si a capacitatii de a urmari un obiect. Tratament Se recomanda tratamentul chirurgical al cataractei congenitale in urmatoarele cazuri: cataracta congenitala unilaterala ( operatie in prima luna de viata ) cataracta congenitala bilaterala totala sau cu opacitati centrale importante

( operatie pana la varsta de 3 luni, varsta pana la care se formeaza reflexul de fixare, in absenta caruia se instaleaza nistagmusul definitiv ) Celelalte cazuri se vor trata mai tarziu in functie de impactul lor asupra acuitatii vizuale. Interventia chirurgicala se practica sub anestezie generala si consta in aspirarea continutului cristalinian. In functie de varsta copilului se poate implanta un cristalin artificial, iar in lipsa acestei implantari trebuie realizata corectia rapida a afakiei ( lipsa cristalinului natural ). Corectia afakiei se realizeaza dupa stabilirea refractiei in functie de varsta copilului : cu lentile de contact la sugari ( cu afakie uni sau bilaterala ) si la copiii mai mari cu afakie unilaterala. Pentru copiii mai mari de 1 an cu afakie bilaterala corectia se face cu ochelari bifocali care corecteaza atat vederea de aproape cat si pe cea pentru distanta. In jurul varstei de 5 ani se poate implanta per secundam un cristalin artificial de camera posterioara. Prognosticul in ceea ce priveste acuitatea vizuala este in functie de varsta la care este operat copilul, de tipul cataractei ( uni sau bilaterala ), de severitatea opacitatii cristaliniene, de calitate corectiei afakiei si de tratamentul ambliopiei. Cataracta congenitala cu indicatie 22

operatorie care ramane neoperata sau nu este operata in timp util determina instalarea unei ambliopii profunde si definitive . Tratamentul chirurgical corect si efectuat la timp poate asigura acuitati vizuale cuprinse intre 20/20 si 20/40.

4. Cataracta dobandita a. Cataracta legata de varsta ( senila ) Esta cea mai frecventa forma etiologica. Cauzele care duc la opacifierea cristalinului odata cu varsta sunt cresterea volumului si ingalbenirea fibrelor cristaliniene datorita hiperhidratarii cristalinului. Clasificarea topografica a opacitatilor cristaliniene : - opacitati nucleare care se insotesc de instalarea unei miopii de indice ce are ca efect imbunatatirea acuitatii vizuale pentru aproape; - opacitati corticale care sunt mult timp paucisimptomatice; - opacitati subcapsulare posterioare insotite de scaderea progresiva si accentuate a acuitatii vizuale. Simptome - scaderea acuitatii vizuale, rapida ( saptamani sau luni in cataracta subcapsulara posterioara ) sau lenta ( in cataracta nucleara si corticala ); - fotofobie; - halouri colorate in jurul punctelor luminoase; - instalarea unei miopii de indice in cataractele nucleare care amelioreaza acuitatea vizuala de aproape a prezbitilor; - uneori acromatopsie si diplopie monoculara; Semne clinice - leucocorie, strabism divergent ( doar in cataractele totale vechi ), modifcarea refractiei obiective in cataractele nucleare ( datorita miopiei de indice ). - examenul biomicroscopic al polului anterior permite observarea opacitatilor cristaliniene in functie de topografie. - oftalmoscopia trebuie efectuata pentru a se aprecia integritetea functionala a polului posterior. Evolutie 23

Opacitatile cristaliniene pot ramane stationare sau pot evolua catre urmatoarele stadii: - stadiul de cataracta incipienta, corticala sau nucleara; - stadiul de intumescenta in care cristalinul isi mareste volumul si produce o miopizare si bombarea irisului cu blocaj pupilar ( glaucom acut ); - stadiul de maturitate sau de cataracta totala in care acuitatea vizuala este redusa la perceptia luminoasa, iar fundul de ochi nu se mai lumineaza; - stadiul de cataracta morganiana in care cortexul se lichefiaza, iar nucleul dur cu tenta cenusie pluteste in sacul capsular; - stadiul de cataracta hipermatura in care capsula cristaliniana devine permeabila la produsii de degradare ai cristalinului si se instaleaza diverse complicatii ( subluxatii sau luxatii cristaliniene, cresterea tensiunii oculare, uveita facoantigenica ); - stadiul de cataracta membranoasa in care cristalinul se reduce la o capsula retractata, dura. b. Cataracta patologica Apare in legatura cu divese afectiuni genetice, metabolice si dermatologice de care sufera pacientul. Afectiuni metabolice : - Diabetul zaharat determina opacifierea cristalinului la tanar si accelereaza evolutia cataractei la subiectul varstnic. Aceste cataracte se insotesc si de alte complicatii oculare ale diabetului ( retinopatie diabetica, risc hemoragic si infectios crescut in timpul operatiei de cataracta ). - Boala Wilson ( degenerescenta hepatolenticulara ) produce alaturi de inelul Keiser Fleischer ( depozit de oxid de cupru la nivelul membranei Descemet ) si opacitati cristaliniene ca floarea soarelui . - Hipoparatiroidia, hipotiroidia Afectiuni genetice - Sd. Down, sd. Fabry ( deficit de alfa galactozidaza ), distrofia miotonica, sd. Loewe ( oculocerebrorenal ), aniridia, sd. Nieman-Pick ( deficit de sfingomielinaza ) etc. Afectiuni dermatologice - Dermatita atopica, sd Werner ( sclerodermie teleangiectazica )etc. c.Cataracta complicata

24

Apare in urma unor afectiuni oculare inflamatorii, degenerative, ischemice si a glaucomului. Este frecvent unilaterala ( apare la ochiul cu o afectiune preexistenta ). Afectiuni inflamatorii keratita infectioasa, iridociclita cronica. Afectiuni degenerative miopia forte, distrofii retiniene ereditare. Afectiuni ischemice boala Takayasu, trombangeita obliteranta. Glaucomul acut- determina opacitati subcapsulare anterioare in zona pupilara cronic- determina in timp dezvoltarea unei cataracte nucleare

d. Cataracta toxica ( iatrogena ) S-a demonstrat ca exista numeroase substante cataractogene , cum ar fi : corticosteroizii in administrare locala sau generala de lunga durata, substantele miotice fenotiazina etc e. Cataracta traumatica -survine n urma unui traumatism ocular perforant (cauza direct) sau neperforant (cauza indirect). a) Cauza traumatic direct este consecina unui traumatism cu un agent vulnerant (cuit, foarfece, cui, corp strin) care a perforat capsula cristalinian, urmat de ptrunderea U. A. n masa cristalinului i mbibarea acestuia. Opacifierea cristalinului este proporional cu lrgimea plgii capsulare. b) cataracta traumatic indirect este consecina unei contuzii a ochiului sau a regiunii osoase nvecinate (rebordul orbizal, masivul malar) care aparent nu a vzut cristaloida. Cataracta poate apare sub diferite forme: opaciti subcapsulare diseminate, nodulare, punctate, n pnz de pianjen, n rozet, sau opaciferea totala a cristalinului. Ele survin ca o consecin a inhibiiei fibrelor cristaliniene, probabil ca urmare a modificrii permeabilitii capsulare sau datorit unei exudaii subcapsulare ce produce o opacifere local a fibrelor. Cataracta traumatic indirect poate fi nsoit i de alte leziuni endoculare (rupturi coroidiene, dezlipire de retin). ( pilocarpina ), amiodarona, substantele citostatice, antimalaricele de sintaza, sulfonamidele, clorpromazina,

25

Cataracta traumatic se mai poate ntlni n arsurile corneei prin caustice (acid clorhidric), nepturi de albin, parazii ai cristalinului (filarie), corpi strini oxidabili (cataracta siderotic sau calcozic). Tratamentul cataractei traumatice este chirurgical. El const n tratamentul plgii perforante i al procesului infectios iar dup stingerea acestuia, n extracia cristalinului opacifat. n caz de glaucom secundar, se intervine imediat, evacundu-se masele cristaliniene opacifiate. n cataractele contuzive, se va face extracia cristalinului opac.

f. Cataracta secundara Apare dupa chirurgia extracapsulara a cataractei prin opacifierea capsulei posterioare a cristalinului. Se produce la cateva luni de la operatie printr-un proces de proliferare si de migrare a celulelor epiteliale de la nivelul capsulei anterioare restante. Tratamentul consta in capsulotomie laser Yag.

26

Tratamentul cataractei Tratamentul este numai chirurgical.In cataracta bilaterala operatia trebuie efectuata atunci cand vederea scade sub limita utilitatii practice chiar daca cataracta nu este complet matura.Nu vom lasa bolnavul sa devina anxios si vom interveni uni- sau bilateral in aceeasi sedinta operatorie.In cataracta unilaterala vom amana pe cat posibil interventia caci vederea ochiului operat nu poate fi ameliorata prin corectii optice, din cauza diferentei mari de refractie intre cei doi ochi.Utilizarea lentilei de contact si a pseudofacului este ideala.In general se va temporiza cel de-al doilea ochi pana cand cataracta incepe a perturba net functia vizuala. Examenul preoperator consta in o serie de determinari : a) Cercetarea reflexului pupilar la lumina.Absenta reflexului fotomotor arata ca retina a pierdut valoarea functionala si interventia chirurgicala devine inutila. b) Cercetarea perceptiei si a proiectiei luminoase. c) Masurarea tensiunii oculare.Prezenta unui glaucom asociat impune extractia cristalinului cu trabeculectomie sau concomitent cu o alta interventie filtranta. d) Verificarea cailor lacrimale, care trebuie sa fie permeabile si neinfectate. Se va face un examen general al bolnavului cu masurarea tensiunii arteriale.De asemenea se va face un examen calitativ al urinii ( albumina, glucoza).La bolnavii diabetici se va cobori glicemia, inaintea actului operator, cat mai aproape de valorile normale. Extractia cristalinului se face dupa doua metode: - metoda extractiei intracapsulare, prin care se extrage cristalinul in intregime, prinzand cristalinul cu o pensa speciala de capsula, sau prin crioextractia cu ajutorul unui extractor ce utilizeaza temperatura sub -30 grade C ; - metoda extractiei extracapsulare, prin care se scoate numai capsula anterioara ( capsulectomie anterioara sau smulgerea capsulei anterioare ) sau se discizeaza capsula ( capsulotomie ) si apoi se elimina continutul cristalinului.

27

Dupa extractia cristalinului ochiul ramane afak avand o refractie hipermetropica de peste +10 D. Corectia afakiei se face cu lentile sferocilindrica, atat pentru distanta, cat si pentru aproape.Pentru distanta se va prescrie lentila care corecteaza hipermetropia rezultata din lipsa cristalinului ( de ex. +10 D ), iar pentru aproape se va corecta lipsa acomodatiei cu inca +4 D.Corectia afakiei se mai poate face si cu lentile de contact sau lentile corneene, care se aplica direct pe cornee si care se utilizeaza cu succes mai ales in afakiile monoculare. Complicatii in cursul extractiei : iesirea de vitros in 2 % din cazuri.Se previne printr-o sedare buna a bolnavului si interventie cu anestezie generala ; hemoragie expulsiva, complicatie rara si mai putin dramatica ca in trecut, se produce printr-un hematom al coroidei care impinge vitrosul anterior.Se face punctie sclerala prin pars plana, la 6 mm de limb, pentru evacuarea sangelui si sutura firelor. Complicatii tardive sunt : infectia postoperatorie, ca urmare a inocularii in vitros a unor germeni patogeni.BOlnavul prezinta dureri oculare, edem palpebral, chemozis, cornee tulbure, hipopion, vitros opac.Perfuzia cu antibiotice, antibiotice subconjunctival si parabulbar efectuate precoce, a redus mult gravitatea infectiei hemoragii sub forma unor hipeme se resorb spontan in cateva zile.Ele devin grave atunci cand se repeta sau daca sangele nu se resoarbe; glaucom secundar prin greseli de tehnica si hernie de vitros; decolare de retina, edem cistoid al maculei, complicatii mai frecvente dupa extractia intracapsulara. Pentru evitarea complicatiilor se impune o sedare perfecta a bolnavului, o tehnica corecta si asepsie riguroasa. Corectarea afachiei prin implante intraoculare. La 29 noiembrie 1949 h. Ridley introduce un cristalin artifical in ochiul operat de cataracta si deschide un nou capitol in oftalmologie, acela de corijare a afachiei printr-o proteza intraoculara.Metoda s-a putut generaliza datorita atat progreselor tehnologice in fabricarea si

28

sterilizarea implantelor, utilizarea microscopului operator, cat si progreselor de fiziologie oculara prinvind reactia endoteliului corneean, ca si a celorlalte structuri oculare ( iris, vitros, retina ). Fixarea cristalinului se face in unghiul iridocorneean, la nivelul irisului, a planului iridocapsular si la nivelul capsulei posterioarea a cristalinului.Implantele se fac in camera anterioara, in pupila sau in camera posterioara a ochiului.Implantele de camera anterioara si cele pupilare au cedat treptat locul implantelor de camera posterioara care evita facodonezisul. Posibilitatea fabricarii de anse suple sau flexibile permit ca aceeasi lentila sa fie adapatata variatiilor fiziologice si dimensiunilor structurilor oculare.Au fost construite astfel lentile mai mici si mai usoare decat cristalinul natural. Pentru reusita implantului , echipa operatorie trebuie sa faca o etanseitate perfecta a plagii operatorii si sa opereze sub microscop.Blocul operator trebuie sa aiba o sterilizare perfecta si sa nu se execute in aceeasi sala interventii septice.Nu se vor face implante la bolnavii indocili, cu stare generala precara, diabetici sau cu stare imunitara deficitara. Contraindicatii oculare sunt monoftalmi, miopii forte, plagi perforante recente, corpi straini intraoculari retrocristalinieni, hemoragii vitreene spontane sau traumatice. Pe un ochi recent traumatizat riscurile inflamatorii sunt mai mari si de aceea se prefera implantarea cristalinului artificial, tardiv, la rece.In asocierea cataracta-glaucom se prefera implantele de camera posterioara deoarece reducerea camerei anterioare dupa trabeculectomie risca sa oblitereze trabeculul.Irisul si pseudofacul realizeaza totodata un ecran protector mentinand vitrosul la distanta de cornee. Efectuarea unei vitrectomii anterioare, cu aplicarea unui cristalin artificial, mareste riscul edemului macular si al dezlipirii de retina. Complicatii postoperatorii a) Astigmatismul. Lentla intraoculara corijeaza afachia, dar nu si astigmatismul cornean determinat de interventie si care tine de locul si felul inciziei in raport cu limbul, profunzimea suturilor, afrontarea buzelor plagii.Exista si un astigmatism cristalinian ca urmare a deplasarii lentilei. b) Modificari de tonus ocular.Hipotonia este mai rar intalnita printr-o lipsa de etanseitate perfecta a camerei anterioare sau prin reactii uveale determinate de bioincompatibilitate.Hipertonia postoperatorie, mult mai frecventa, poate fi data de blocaj

29

pupilar, uveite hipertensive prin reactii de bioincompatibilitate tranzitorie.Prescrierea sistematica a medicatiei inflamatorii (indometacin, cortizon) va reduce reactia inflamatorie. c) Distrofia corneeana.Endoteliul corneean nu se reface prin multiplicarea celulelor, ci prin marirea si deplasarea lor.Distrofia corneeana poate fi produsa de contactul dintre implant si endoteliu,manevre prelungite in camera anterioara, de plasari postoperatorii ale lentilei, calitatea solutiilor perfuzate in camera anterioara. d) Complicatii iriene. Disfragmul irian este expus la agresiunea mecanica a implantului cu formarea de sinechii iridolenticulare,deformarea puplei, atrofii iriene.Sindromul uveitaglaucom-hipema rezulta din contactul prelungit al lentilei cu irisul si iritarea lui. e) Complicatii retiniene.Edemul macular cistoid se intalneste mai frecvent in extractiile intracapsulare.Este determinat de vasodilatatia capilarelor perifoveolare.Medicatia antiinflamatoare si steroida inhiba sinteza de prostaglandine. Dezlipirea de retina este determinata de leziuni degenerative retiniene si decolarea posterioara brusca de vitros postoperator.Este mai frecventa dupa extractia intracapsulara.Cristalinul artificial impiedica de multe ori vizualizarea periferiei retinei si individualizarea rupturilor. Tratamentul cataractelor traumatice Cataractele limtate, neevolutive si care nu modifica acuitatea vizuala, nu necesita tratament. Cataractele contuzive, care scad acuitatea vizuala, pot fi extrase intra sau extracapsular cu implant de pseudofac pentru recuperarea vederii binoculare. Cataractele cu plagi intinse ale capsulei cristaliniene se extrag chirurgical de urgenta daca survine hipertonie secundara. Pe primul plan se afla refacerea chirurgicala a structurilor oculare si combaterea infectiei.Corpii straini intracristalinieni se extrag cu electromagnetul sau cu pensa. Dupa 5-6 luni de la traumatismul perforant, pe ochi linistit, se poare implanta per secundam un pseudofac.

30

CAPITOLUL III

NOTIUNI DE NURSING

NOIUNI PRIVIND MEDICAMENTELE FOLOSITE N OFTALMOLOGIE I MODUL LOR DE UTILIZARE

Pentru efectuarea tratamentelor se folosesc medicamente care se aplic local (pe ochi) i medicamente care se aplic pe cale general. Medicamentele care se aplic local poart denumirea de colire. Exist colire lichide, colire moi (colire seci, colire gazoase). Colire lichide Sunt soluii medicamentoase dizolvate n ap sau n ulei de msline. Ele trebuie sa fie proaspete n flacoane de culoare nchis, corect astupate, pentru a nu se infecta Colire moi Se prezint sub form de pomezi. Pomda este format dintr-un excipient (vaselin, lanolin) n care este inclus medicamentul activ. Pomezile trebuie s fie perfect omogene, pentru a nu irita conjunctiva i corneea. Colire seci Sunt preparate din pudre, substanele active fiind fie incluse ntr-o pudr fin, fie fiind chiar ele transformate n pudr. Colire gazoase Sunt cele n care substana activ este redus la particule foarte fine, care se pulverizeaz n flacoane speciale de tip spray. Colirele se administreaz sub form de instilaii, atingere i pulverizri. Instilaiile Ca n orice alt manevr medico-chirurgical n care se vine n contact direct cu pacientul, cel ce o efectueaz trebuie s se spele nainte foarte bine pe mini. 31

Ochiul, mai ales cel bolnav, este foarte sensibil, astfel nct manevrele de apsare care se efectueaz asupra lui n timpul instilaiei vor fi fcute cu o deosebit finee. Flaconul trebuie adus nainte de ntrebuinare la temperatura corpului. Pentru aceasta, se va ine n mn cteva minute. Picurtoarele trebuie sterilizate nainte de utilizare. Picurtorul se ine vertical, pentru ca lichidul s nu vin n contact cu mica pomp de cauciuc a tubului de sticl din care se compune picurtorul, aceasta pentru a nu expune ochiul la infectare. Picurtorul nu trebuie s ating pleoapa sau globul ocular. n timpul instilaiei, lng ochiul bolnavului aezm o compres steril sau o batist curat pentru a terge cu ele excesul de lichid care se prelinge pe obraz. n timp ce face instilaia, bolnavul st, fie pe scaun, cu capul uor dat pe spate fie ntins n pat. Se cere bolnavului s priveasc spre frunte apoi, cu mna stnga, i se ndeprteaz (se las n jos) pleoapa inferioar i, cu mna dreapt, se picur prin presarea uoar a pompiei de cauciuc, cteva picturi n apropierea unghiului extern al pleoapei, pe conjunctiva acesteia. Bolnavul va nchide apoi pleoapa foarte blnd, pentru a nu se evacua lichidul introdus. Cu tifonul, se terge de pe obraz plusul de lichid. Bolnavul va face apoi, cu pleoapele nchise, micri ale globului ocular, pentru a ajuta rspndirea colirului aplicat. Atingerile Colirele moi se aplic prin metoda atingerii. Se folosete o spatul de sticl, perfect lefuit, pe care se ia puin din unguentul respectiv i se aplic pe conjunctiva pleoapei inferioare. Colirele seci, care se prezint sub form de pudr, se aplic prin metoda pudrrii. Pudra se ia cu o mic pensul i se scutur pe mucoasa conjunctival a pleoapei inferioare. Pudra se dizolva n lacrimi i se rspndete pe toat conjunctiva i pe cornee. Substane antiseptice Nitratul de argint, soluie de 1%, n conjunctivele acute. Nu se aplic niciodat seara sau de dou ori pe zi. Dup aplicare, se face o spltur a ochiului, cu oxicianur de mercur 1/5000 sau cu ser fiziologic. Se mai folosesc i alte sruri de argint, mai puin caustice: Agrirol 15%, Protargol 1-2%, pentru tratamentul conjunctivelor catarale. Utilizarea acestora nu trebuie s fie limitat, impregneaz conjunctiva i o nnegresc. Substane astringente Alaunul (sulfat dublu de potasiu i aluminiu) se folosete n soluie de glicerina 1%. Sulfatul de zinc l %. Acidul tanic se prepar n glicerina 3%. Rezorcina 1%. 32

Substane vasoconstrictive i vasodilatatoare Adrenalina 1%, simpl sau amestecat cu novocaina, prelungete aciunea anestezic a acestuia din urm. Dionina, soluie de 1-5%, sau n pomda 2%, are o buna aciune analgezic i stimuleaz procesele de cicatrizare a plgilor corneene. Trebuie aplicat cu pruden deoarece produce, n acel moment, o senzaie de arsur, hipotermie si edem conjunctival. Chimioterapice i antibiotice Sulfatiazolul, n soluie apoas de 5%. Se recomand numai n soluii recent preparate. Penicilina, dizolvat n ser fiziologic, se folosete numai n soluie proaspt preparat. Aceste substane sunt foarte utile n tratarea leziunilor conjunci vale i corneene, administrndu-se una-dou picturi din or n or. Substanele care dilat i micoreaz pupila Midiaticele mresc diametrul pupilar prin contracia muchiului radiar al irisului. Sunt folosite pentru a se executa, cu mai mult uurin, examenul fondului de ochi ca i atunci cnd pupila trebuie pstrat deschis pentru tratarea bolilor corneei, irisului i a corpilor ciliari. Se folosesc mai ales preparatele de tip Fenilefrina (Neosinefrina), n soluie de 10%. Dac, n afara dilatrii pupilei, se urmrete s se obin i o paralizie temporar a acomodaiei, se folosesc paralizante ale muchiului ciliar - sulfat de atropin 1% sau comatropin 2%. Mioticele micoreaz diametrul pupilei, prin contracia muchiului circular al irisului. De obicei, se aplic Pinocarpina 1%, salicilatul de ezerin 0,25% sau salicilatul de fizistignin. Anestezicele Pentru operaiile de scurt durat sunt utilizate anestezicele tipice, de tipul Cocainei 2-4% sau al Tetraciclinei. Pantocainei 0,5-1%. Pentru a se obine anestezii de durat mai lung se folosesc injecii cu Novocaina 0,5-1% sau Xilin 1%. Dac la Novocaina se mai adaug i l ml. de Adrenalin, durata anesteziei crete

33

EDUCATIA PENTRU SANATATE , PENTRU PREVENIREA BOLILOR OCULARE 1.MASURI DE PREVENIRE PRIMARA a.Educatia populatiei pentu ingrijirea ochiului - spalarea cu apa curata zilnic - nu se duce mana murdara la ochi - nu se indeparteaza corpii straini oculari de catre persoane necalificate - daca corpii straini sunt mici se vor indeparta prin spalarea cu apa din abundenta aruncata din mana spre ochi - folosirea obiectelor individuale pentru igiena fetei - nu se vor freca ochii deoarece se produc mici traumatisme ale conjunctivei si corneei - controlul prenatal al gravidei pentru prevenirea conjunctivitei gonococice a copilului b.Igiena vederii: - sursa de lumina trebuie sa vina din partea stanga in timpul scrisului , cititului, lucrului - distanta dintre scris-citit trebuie sa fie de 25-30 cm - cand este soare puternic sau zapada stralucitoare se vor purta ochelari fumurii - lumina artificiala va fi focalizata pe hartia de scris-citit - persoanele care executa activitati migaloase, de finite, ce necesita concentrarea vederii, vor face pauze, din timp in timp, privind la distanta - persoanele care lucreaza la sudura vor purta ochelari de protectie - vizionarea spectacolelor de televiziune nu se va face in camera intunecoase iar distanta pentru privit va fi de 2-5 m, ecranul televizorului fiind asezat la inaltimea ochiului - se recomanda alimentatie completa cu respectarea necesarului zilnic de proteine,vitamina C,A,B - examenul periodic al vederii pentru pacientii cu boli generale - indrumarea catre oftalmolog a persoanelor cu cefalee repetata 2.MASURI DE PREVENIRE SECUNDARA a.In cazul in infectiilor ochiului

34

- indrumarea pacientului catre medicul oftalmolog pentru a trata corect aceste infectii - educarea pacientului sa evite transmiterea infectiilor si la ochiul sanatos sau la alte personae b.In cazul deficientelor de vedere - educarea pacientilor care necesita corectarea vaderii cu ochelari sa-i poarte conform prescriptiilor medicale - pentru copii, ochelarii ,vor avea rame colorate si se va avea grija sa nu-si sparga lentilele generand accidente grave - invatarea pacientilor sa-si curete ochelarii-lentilele, stergandu-le cu material moale pentru a preveni zgarierea lor - dispensarizarea pacientilor cu defecte de vedere - indrumarea parintilor a carui copil prezinta strabism sa se prezinte la medicul oftalmolog - invatarea purtatorilor de lentile de contact sa le foloseasca numai cand este necesar, sa le scoata in timpul noptii, nu le vor folosi in mediu cu pulberi , praf 3.MASURI DE PROFILAXIE - educarea pacientilor cu diferite afectiuni de vedere sa nu desfasoare activitati care sa suprasolicite vederea - indrumarea pentru interventii chirurgicale a pacientilor cu cataracta in vederea corectarii vederii - reintegrarea sociala si profesionala a ambliopilor prin indrumarea catre profesii ca masseur,cartonar ELABORAREA PLANULUI DE INGRIJIRI 1)Formularea obiectivelor de ingrijiri 2)Erarhizarea prioritatilor de ingrijire 3)Stabilirea interventiilor proprii si delegate 1).Formularea obiectivelor de ingrijiri a.Definitie: Obiectivul de ingrijire este o stare pe care dorim sa o obtinem de la pacient pentru reducerea dependentei. b.Caracteristicile obiectivului: Pentru formularea unui obiectiv se porneste de la sistemul SPIRO. S =specificitate : cine face actiunea? P = performanta : ce face sau ce se poate face pentru pacient? 35

I = implicare : cum se face actiunea? R = realism : in ce masura se poate face actiunea? O= observabil : cand? Ex. - pacientul sa prezinte vedere buna - corectarea in timp util a strabismului la copil pentru a preveni infirmitatea - pacientul sa-si pastreze acuitatea vizuala intacta - sa se previna aparitia complicatiilor - pacientul sa-si recapete vederea - pacientul sa fie ferit de riscul accidentelor si complicatiilor - sa aiba acuitatea vizuala in limitele varstei - sa se previna complicatiile invaliditante - leziunile sa se vindece fara complicatii Uneori obiectivul nu poate fi formulat respectand aceste reguli . In acest caz obiectivul va fi formulat in termini de interventii executate de asistenta. Ex. - Asigurarea confortului fizic - Prevenirea complicatiilor infectioase Obiectivele pot fi : - pe termen scurt (OTS ) ore , zile - pe termen mediu ( OTS ) o saptamana - pe termen lung ( OTL ) saptamani , luni 2). Erarhizarea prioritatilor de ingrijiri -supravegherea functiilor vitale si vegetative :se masoara pulsul ,TA ,temperatura respiratia -se observa scaunul si urina -supravegherea starii de constiinta -se face profilaxia infectiilor -se previn complicatiile (cicatrici ale pleoapei , ulceratii ,pierderea vederii , infectii, zdrobirea globului ocular 3). Stabilirea interventiilor proprii si delegate: a)Pregatirea materialelor adecvate interventiilor b)Pregatirea psihica si fizica a pacientului c)Efectuarea interventiilor a)Pregatirea materialelor si instrumentelor Instrumentar: - perimetru Forstek

36

- instrumentar chirurgical specific - aparat de masurat tensiunea arteriala cu stetoscop - optotip pentru distanta si aproape; - trusa de lentile sau foropter; - trusa de skiascopie sau refractometru - oftalmoscop; - tonometru; - biomicroscop; - tabele pentru simt cromatic; - lupa frontala. - seringi, tavita renala, - trusa chirurgicala de pansat OFTALMOSCOP

Materiale: - comprese sterile, tampoane, fese - solutii antiseptice - solutii oftalmice - trusa perfuzii - solutii perfuzabile - medicamente

37

- camera obscura - solutii anestezice b)Pregatirea psihica si fizica a pacientului Pregatirea psihica: - informare - explicatie - asigurarea confortului psihic - obtinerea consimtamantului Pregatirea fizica: - pozitie adecvata - asigurarea igienei locale - crearea campului operator - sistarea alimentatiei - administrarea unui regim special

38

INGRIJIREA PACIENTULUI CU CATARACTA

-MANIFESTARI DE DEPENDENTA ( semne si simptome ): -scaderea acuitatii vizuale care poate fi cu instalare insidioasa ( cataracta senile ) sau cu instalare rapida ( cataracta traumatic ); -localizarea cataractei unilateral si apoi la celalalt ochi ( cataracta senile ) si bilateral ( in cataracta congenital ). PROBLEMELE PACIENTULUI: -comunicare ineficienta la nivel senzorial vizual; -anxietate; -izolare; -risc de accidente, caderi in special la varstnici; -reducerea autonomiei in autoingrijire. DIAGNOSTIC DE NURSING: Comunicare ineficienta la nivel senzorial vizual din cauza cataractei senile, manifestata prin scaderea acuitatii vizuale . Anxietate din cauza prognosticului bolii , manifestata prin agitatie si neliniste. Risc de accidente din cauza scaderii acuitatii vizuale, manifestata prin cadere sau lovire de obiectele din jur.

OBIECTIVE: --pacientul sa-si recapete vederea; -sa fie ferit de riscul accidentelor si complicatiilor. INTERVENTII:

39

Asistenta- indruma pacientul ambulator la serviciul de specialitate pt. a aprecia necesitatea actului operator. In perioada preoperatorie asigura semiobscuritate in incapere, ajuta pacientul sa cunoasca topografia sectiei, face exercitii de mers in camera si la exterior cu ochii ocluzionati; -invata pacientul sa foloseasca instalatiile de semnalizare pt. a se adapta perioadei postoperatorii; -recolteaza produse pt. examene de laborator ( sange pt. uree, glicemie, TS, TC ,urina ,secretie oculara); -conduce pacientul la examene de specialitate: examen cardiologic EKG; -asigura linistea si odihna preoperatorie. In perioada postoperatorie supravegheaza pacientul permanent pt. a-si mentine pansamentul binocular ( se panseaza si ochiul sanatos pt. a evita clipitul ); -supravegheaza pulsul , tensiunea arteriala; -educa pacientul sa nu faca miscari bruste, sa vorbeasca in soapta, sa stea in decubit dorsal si lateral pe partea sanatoasa timp de 24 ore; -administreaza calmante contra durerii; -asigura 24 ore regim hidric prin tub de suctiune pt. a evita masticatia; -schimba pansamentul cand este imbibat cu sange si (sau secretie ); -serveste pacientul la pat; -ajuta pacientul sa coboare din pat cand medicul a permis mobilizarea; -supravegheaza tranzitul intestinal pt. a prevenii constipatia; -administreaza tratamentul local si general recomandat; -aplica pansamentul monocular, ochiul sanatos ramanand descoperit cand evolutia este favorabila; -sustine psihic pacientul, constientizandu-l ca vederea se recapata partial, iar trecerea timpului poate aduce rezultatul dorit; -educa pacientul sa se prezinte dupa externare la controale periodice, sa utilizeze corect ochelarii cu lentile convexe pt. distanta si citit ( in cazul in care interventia chirurgicala a constat in extragerea cristalinului, fara implant de cristalin artificial.

EVALUARE: 40

EXPLORAREA FUNCTIONALA A ANALIZATORULUI VIZUAL 1.EXAMENUL ANATOMIC Se realizeaza la lumina zilei,iluminat lateral si se examineaza pleoapele, genele, conjunctiva. Se evidentiaza corpii straini. In camera obscura se examineaza cornea, camera anterioara, irisul, pupila si cristalinul. 2.DETERMINAREA ACUITATII VIZUALE Se determina cu ajutorul OPTOTIPULUI ( A B C 1 2 3 W E M ) pt. distanta care cuprinde: litere, cifre si semene de diferite marimi. Persoana de examinat va fi asezata pe un scaun la 5m distanta de OPTOTIP. Acuitatea vizuala se determina pe rand la fiecare ochi, incepand intotdeauna cu ochiul drept.Ochiul stang se acopera cu un triunghi negru. Pt. un ochi normal trebuie sa fie vazut si citit ultimul rand. Acuitatea vizuala se considera normala cand este egala cu 5/5(adica 1)la fiecare ochi.In aceasta situatie ochii sunt EMETROPI. 3.DETERMINAREA CAMPULUI VIZUAL Campul vizual este spatiul pe care-l cuprinde ochiul in timp ce priveste un punct fix. Se masoara cu ajutorul unui aparat denumit PERIMETRUL F`O`RSTEC. Interpretarea se face utilizand o schema tip pt. ochiul drept si o alta pt.ochiul stang. 4.DETERMINAREA SIMTULUI CROMATIC Examineaza capacitatea pacientului de a distinge culorile. Se face cu ajutorul unor cartoane colorate.Pt. profesiunile obisnuite limitele fiziologice ale simtului cromatic sunt distingerea culorilor: rosu , galben, verde si albastru de la 75cm distanta de ochi. 41

5.OFTALMOSCOPIA( examenul fundului de ochi) Examinarea se face intr-o camera obscura cu ajutorul OFTALMOSCOPULUI care mareste elementele de 15 -20 de ori. Prin oftalmoscopie directa se examineaza corpul vitros, retina , pata oarba , pata galbena si vasele retiniene. Pt. examinarea fundului de ochi (f.o.) este necesar ca pupila sa fie dilatata.In acest scop se va distila una, doua picaturi de HOMATROPINA 1% sau MIDRIUM in sacul conjunctival cu 30min. inainte de examinare. 6.MASURAREA TENSIUNII INTRAOCULARE Se determina cu ajutorul OFTALMODIAMETRULUI imediat dupa examenul fundului de ochi. Val. Norm.=14-20mmHg. Este indicat in:Glaucom, boli cardiovasculare, Diabet, boli pulmonare.

EXAMINAREA CRISTALINULUI

Se poate face astfel: - folosind iluminarea natural sau artificial ambiental i observnd cu ochii liberisau printr-o lup; folosind iluminarea cu fascicul dirijat din lateral i observnd cu ochii liberi sau cu lupa;folosind un oftalmoscop; - folosind biomicroscopul cu lampa cu fant; cu facometrul; cu ultrasonograful. Cu primele dou metode se pun n eviden opacifieri i deplasri ale cristalinului.La exemenul cu oftalmoscopul, cristalinul normal nu se vede. Dac ns este opacifiat parial, zonelerespective apar de culoare neagr pe fond rou. Se pot depista de asemenea deplasari ale cristalinului. Pentru o bservare se folosete lentila de + 20 dpt de pe discul Recos. Examinarea cu biomicroscopul este mai eficient. Folosind iluminarea difuz direct sau iluminarealateral cu fanta ngust se pot vizualiza straturile marginale i cele interne ale cristalinului.Cu facometrul se pot msura distana de la cornee la cristalin i grosimea cristalinului.Ultrasonografia se utilizeaz pentru msurarea grosimii cristalinului 42

CAPITOLUL IV PREZENTARE CAZURI CLINICE CAZ NR.1 CULEGEREA DE DATE Date de identitate: Nume si prenume: N. L. Sexul: feminin Data nasterii: 29. 05. 1934 Starea civila: casatorita Ocupatie: pensionara Religie: ortodoxa Surse de sustinere: sotul si cele doua fete Nivel de instruire: studii medii Cetatenie: romana Domiciliu: MH.Dr-Tr-Severin Perioada internarii: 15.10.2012 23.10.2012 Anamneza: a) Antecedente heredo-colaterale -bolnava neaga boli contagioase in familie b) Antecedente personale: -menarha la 15 ani -doua nasteri - reumatism articular cronic c) Conditii de viata si de munca: -are conditii de viata buna -nefumatoare -consuma o cafea pe zi -nu consuma alcool.

43

d) Comportarea fata de mediu -comportament normal -este sociabila atat cu personalul medical cat si cu ceilalti pacienti din salon. Motivele internarii Bolnava se prezinta in data de 15.10.2012 la Spitalul Judetean, acuzand scaderea vederii la ambii ochi, mai accentuata la ochiul stang, fotofobie, durere violenta cu hemicranie. Boala actuala a debutat in urma cu 6 luni cand bolnava a observat o scadere a vederii la ochiul stang care se accentueaza treptat. Din aceste motive este internata la sectia de oftamologie a Spitalului Judetean, unde i se pune diagnosticul de cataracta OS. In ultimul timp observa o scadere a vederii si la ochiul drept. Se prezinta la Policlinica Spitalului Judetean, de unde este trimisa pentru internare la sectia Oftalmologie. Diagnostic In urma examenului obiectiv si subiectiv oftalmologic la care se constata: blefarospasm, fotofobie , lacrimare, congestia globilor , hemicranie, cornee transparenta, camera anterioara mica,cristalim cu structura modificata. Examen clinic general: - tegumente si mucoase normal colorate cu exceptia mucoasei conjuctivale care este congestionata si rosie; - tesut musculo-adipos slab reprezentat; - sistem osteo-articular integru; - aparat respirator, torace normal conformat, sonoritate pulmonara normala, murmur vezicular prezent; - aparat cardiovascular, soc apexian in spatiul V intercostal stang , zgomote cardiace ritmice, bine batute, matitate cardiaca normala TA=115/60 mmHg, AV= 70 b/min. - aparat digestiv, abdomen suplu si moale, nedureros la palpare, ficat si splina in limite normale, tranzit intestinal prezent; - aparat uro-genital, loji renale libere, mictiuni spontane nedureroase, Giordano ( negativ ); - sistem nervos echilibrat : ROT prezente, reflex pupilar prezent. In vederea interventiei chirurgicale se face examenul cardiologic: EKG clinic normal. ANALIZE DE LABORATOR - Hemoglobina =11,5 gr % - Leucocite =4000/ mmc 44

- VSH=9mm/ora - Glicemie = 85mg% - VDRL =negativ - TS =2,30 min - TC =8 min - examen urina D = 1019, pH =5,5 acid ,A.P.G. absent, epiteli plate rare.

Anamneza asistentei: Bolnava prezinta o stare generala alterata, dureri intense, scaderea vederii la ambii ochi, mai accentuata la ochiul stang, fotofobie, In primele zile de la internare bolnava este nelinistita, avand o PIO crescuta. Bolnava va sta intr-un salon cu putina lumina si va sta in repaus total la pat, i se va aplica un tratament de urgenta care vizeaza scaderea TO si in acelasi timp pregatirea pentru interventia chirurgicala. In acest scop se administreaza: Ederen 1 cp/6 ore, instilatii locale cu Pilocarpina la 2 ore, pentru calmarea durerii si sedare in urmatoarea zi i se administreaza 1 f Mialgin. Bolnava se alimenteaza corespunzator nevoilor organismului, isi poate pastra tegumentele si mucoasele curate si temperatura in limite normale. Cand globii devin nedurerosi, pupila miotica si scade TO, se face pregatirea pentru operatie. In ziua interventiei bolnavei i se impune abstinenta alimentara iar seara i se face o clisma evacuatoare simpla. Inainte de culcare i se administreaza 1 cp. Meprobamat pentru scaderea SN si pentru a obtine un somn fiziologic . In dimineata zilei se va face testul la Xilina si toaleta ce consta din taierea genelor , spalarea pe fata cu sapun steril, dezinfectie cu iod , dupa care se conduce bolnava la sala unde i se prezinta echipa de medici. Postoperator in primele 24 de ore bolnavul va sta culcat pe partea neoperata, supraveghanduise functiile vitale ( T, P, TA, culoarea tegumentelor) si urmarind ca pansamentul sa nu se miste de pe ochi. Se va recomanda bolnavului sa stea cu capul complet nemiscat, sa nu tuseasca, sa nu stranute, sa nu faca miscari bruste, sa vorbeasca in soapta. In primele 24 de ore alimentatia va fi lichida , iar in urmatoarele zile de consistenta moale. Dupa 24 de ore se ridica treptat extremitatea proximala a patului si bolnavul va sta in decubit dorsal. Pansamentul va fi schimbat o data pe zi in primele 4-5 zile. Daca are o evolutie buna in ziua a 6- a se lasa ochiul fara pansament ziua iar seara se acopera din nou. Se va asigura un climat 45

favorabil, se va combate constipatia cu Ciocolax sau supozitoare de Glicerina. Durerea oculara este combatuta cu Xilina 1% si 2% in prima zi dupa operatie , infectia se previne cu Penicilina (800.000) la 4 ore, i se mai administreaza Ederen la 6 ore. Dupa ce se permite ridicarea din pat, bolnava va incepe mobilizarea activa cu sprijinul asistentei pentru a evita pericolul caderii ce consta din plimbarii scurte prin salon si imprejurimi. Dupa ce ochiul nu mai este acoperit bolnavul va face singur miscari, nu se va apleca 3-4 saptamani. Bolnava va fi ajutata sa se imbrace si sa se dezbrace, sa manance,i se va face toaleta pe portiuni in primele zile pana isi va putea pastra singura tegumentele si mucoasele curate. De asemeni i se vor citi carti, ziare, corespondenta. In relatiile cu semenii bolnava este comunicativa iar cu personalul medical cooperanta, dorind ca insanatosirea sa decurga cat mai repede si mai bine. La externare bolnavei i se recomanda o viata linistita, lipsita de stres, de efort fizic si ocular, sa nu ridice greutati, sa nu consume excitante, bauturi alcoolice, sa nu fumeze, sa urmeze tratamentul conform retetei prescrise, sa se prezinte periodic la control prin policlinica, iar la o luna sa se prezinte la spital pentru a i se scoate firele.

46

CAZ NR.2 CULEGEREA DE DATE Date de identitate: Nume si prenume: M.E Sexul: feminin Data nasterii: 29. 07. 1940 Starea civila: casatorita Ocupatie: pensionara Religie: ortodoxa Nivel de instruire: studii medii Cetatenie: romana Domiciliu: MH.Dr-Tr-Severin Perioada internarii: 05.11.2012 13.11.2012 Anamneza: a) Antecedente heredo-colaterale -bolnava neaga b) Antecedente personale: -menarha la 15 ani -doua nasteri - reumatism articular cronic c) Conditii de viata si de munca: -are conditii de viata buna -nefumatoare -consuma o cafea pe zi -nu consuma alcool. d) Comportarea fata de mediu -comportament normal -este sociabila atat cu personalul medical cat si cu ceilalti pacienti din salon. Motivele internarii 47

Bolnava se prezinta in data de 05.11.2012 la Spitalul Judetean, acuzand scaderea vederii la ambii ochi, mai accentuata la ochiul dr, fotofobie, durere violenta cu hemicranie. Boala actuala a debutat in urma cu 4 luni cand bolnava a observat o scadere a vederii la ochiul dr.care se accentueaza treptat. Din aceste motive este internata la sectia de oftamologie a Spitalului Judetean, unde i se pune diagnosticul de cataractaOD. In ultimul timp observa o scadere a vederii si la ochiul drept. Se prezinta la Policlinica Spitalului Judetean, de unde este trimisa pentru internare la sectia Oftalmologie. Diagnostic In urma examenului obiectiv si subiectiv oftalmologic la care se constata: blefarospasm, fotofobie , lacrimare, congestia globilor , hemicranie, cornee transparenta, camera anterioara mica,cristalim cu structura modificata. Examen clinic general: - tegumente si mucoase normal colorate cu exceptia mucoasei conjuctivale care este congestionata si rosie; - tesut musculo-adipos slab reprezentat; - sistem osteo-articular integru; - aparat respirator, torace normal conformat, sonoritate pulmonara normala, murmur vezicular prezent; - aparat cardiovascular, soc apexian in spatiul V intercostal stang , zgomote cardiace ritmice, bine batute, matitate cardiaca normala TA=115/60 mmHg, AV= 70 b/min. - aparat digestiv, abdomen suplu si moale, nedureros la palpare, ficat si splina in limite normale, tranzit intestinal prezent; - aparat uro-genital, loji renale libere, mictiuni spontane nedureroase, Giordano ( negativ ); - sistem nervos echilibrat : ROT prezente, reflex pupilar prezent. In vederea interventiei chirurgicale se face examenul cardiologic: EKG clinic normal. ANALIZE DE LABORATOR - Hemoglobina =10,5 gr % - Leucocite =4200/ mmc - VSH=11mm/ora - Glicemie = 85mg% - VDRL =negativ - TS =2,30 min 48

- TC =8 min - examen urina D = 1019, pH =5,5 acid ,A.P.G. absent, epiteli plate rare.

Anamneza asistentei: Bolnava prezinta o stare generala alterata, dureri intense, scaderea vederii la ambii ochi, hemicranie Diagnosticul de nursing -durere oculara -cefalee intensa -anxietate -deficit in alimentatie Bolnava va sta intr-un salon cu putina lumina si va sta in repaus total la pat, i se va aplica un tratament de urgenta care vizeaza scaderea TO si in acelasi timp pregatirea pentru interventia chirurgicala. In acest scop se administreaza: Ederen 1 cp/6 ore, instilatii locale cu Pilocarpina la 2 ore, pentru calmarea durerii si sedare in urmatoarea zi i se administreaza 1 f Mialgin. Bolnava se alimenteaza corespunzator nevoilor organismului, isi poate pastra tegumentele si mucoasele curate si temperatura in limite normale. In ziua interventiei bolnavei i se impune abstinenta alimentara iar seara i se face o clisma evacuatoare simpla. Inainte de culcare i se administreaza 1 cp. Meprobamat pentru scaderea SN si pentru a obtine un somn fiziologic . In dimineata zilei se va face testul la Xilina si toaleta ce consta din taierea genelor , spalarea pe fata cu sapun steril, dezinfectie cu iod , dupa care se conduce bolnava la sala unde i se prezinta echipa de medici. Postoperator in primele 24 de ore bolnavul va sta culcat pe partea neoperata, supraveghanduise functiile vitale ( T, P, TA, culoarea tegumentelor) si urmarind ca pansamentul sa nu se miste de pe ochi. Se va recomanda bolnavului sa stea cu capul complet nemiscat, sa nu tuseasca, sa nu stranute, sa nu faca miscari bruste, sa vorbeasca in soapta. In primele 24 de ore alimentatia va fi lichida , iar in urmatoarele zile de consistenta moale. Dupa 24 de ore se ridica treptat extremitatea proximala a patului si bolnavul va sta in decubit dorsal. Pansamentul va fi schimbat o data pe zi in primele 4-5 zile. Daca are o evolutie buna in ziua a 6- a se lasa ochiul fara pansament ziua iar seara se acopera din nou. Se va asigura un climat 49

favorabil, se va combate constipatia cu Ciocolax sau supozitoare de Glicerina. Durerea oculara este combatuta cu Xilina 1% si 2% in prima zi dupa operatie , infectia se previne cu Penicilina (800.000) la 4 ore, i se mai administreaza Ederen la 6 ore. Dupa ce se permite ridicarea din pat, bolnava va incepe mobilizarea activa cu sprijinul asistentei pentru a evita pericolul caderii ce consta din plimbarii scurte prin salon si imprejurimi. Bolnava va fi ajutata sa se imbrace si sa se dezbrace, sa manance,i se va face toaleta pe portiuni in primele zile pana isi va putea pastra singura tegumentele si mucoasele curate. De asemeni i se vor citi carti, ziare, corespondenta. In relatiile cu semenii bolnava este comunicativa iar cu personalul medical cooperanta, dorind ca insanatosirea sa decurga cat mai repede si mai bine. La externare bolnavei i se recomanda o viata linistita, lipsita de stres, de efort fizic si ocular, sa nu ridice greutati, sa nu consume excitante, bauturi alcoolice, sa nu fumeze, sa urmeze tratamentul conform retetei prescrise, sa se prezinte periodic la control prin policlinica, iar la o luna sa se prezinte la spital pentru a i se scoate firele.

50

CAZ NR.3 CULEGEREA DE DATE Date de identitate: Nume si prenume: P.E. Sexul: F Data nasterii: 01. 07. 1939 Starea civila: casatorita Ocupatie: pensionara Religie: ortodoxa Nivel de instruire: studii medii Cetatenie: romana Domiciliu: MH.Dr-Tr-Severin Perioada internarii: 05.0.20123 13.01.2013 Anamneza: a) Antecedente heredo-colaterale -bolnava neaga b) Antecedente personale: -menarha la 15 ani c) Conditii de viata si de munca: -are conditii de viata buna -fumatoare -consuma o cafea pe zi -nu consuma alcool. d) Comportarea fata de mediu -comportament normal -este sociabila atat cu personalul medical cat si cu ceilalti pacienti din salon. Motivele internarii Bolnava se prezinta in data de 05.01.2013la Spitalul Judetean, acuzand scaderea vederii la ambii ochi, mai accentuata la ochiul dr, fotofobie, durere violenta cu hemicranie. Boala actuala a debutat in urma cu 4luni cand bolnava a observat o scadere a vederii la ochiul dr.care se accentueaza treptat. 51

Din aceste motive este internata la sectia de oftamologie a Spitalului Judetean, unde i se pune diagnosticul de cataractaOD. In ultimul timp observa o scadere a vederii si la ochiul drept. Se prezinta la Policlinica Spitalului Judetean, de unde este trimisa pentru internare la sectia Oftalmologie. Diagnostic In urma examenului obiectiv si subiectiv oftalmologic la care se constata: blefarospasm, fotofobie , lacrimare, congestia globilor , hemicranie, cornee transparenta, camera anterioara mica,cristalim cu structura modificata. Examen clinic general: - tegumente si mucoase normal colorate cu exceptia mucoasei conjuctivale care este congestionata si rosie; - tesut musculo-adipos slab reprezentat; - sistem osteo-articular integru; - aparat respirator, torace normal conformat, sonoritate pulmonara normala, murmur vezicular prezent; - aparat cardiovascular, soc apexian in spatiul V intercostal stang , zgomote cardiace ritmice, bine batute, matitate cardiaca normala TA=115/60 mmHg, AV= 70 b/min. - aparat digestiv, abdomen suplu si moale, nedureros la palpare, ficat si splina in limite normale, tranzit intestinal prezent; - aparat uro-genital, loji renale libere, mictiuni spontane nedureroase, Giordano ( negativ ); - sistem nervos echilibrat : ROT prezente, reflex pupilar prezent. In vederea interventiei chirurgicale se face examenul cardiologic: EKG clinic normal. ANALIZE DE LABORATOR - Hemoglobina =9,5 gr % - Leucocite =4250/ mmc - VSH=14mm/ora - Glicemie = 105mg% - VDRL =negativ - TS =2,30 min - TC =8 min - examen urina D = 1019, pH =5,5 acid ,A.P.G. absent, epiteli plate rare. Anamneza asistentei:

52

Bolnava prezinta o stare generala alterata, dureri intense, scaderea vederii la ambii ochi, hemicranie ,vedere dubla Diagnosticul de nursing -durere oculara -cefalee intensa -anxietate -deficit in alimentatie Bolnava va sta intr-un salon cu putina lumina si va sta in repaus total la pat, i se va aplica un tratament de urgenta care vizeaza scaderea TO si in acelasi timp pregatirea pentru interventia chirurgicala. In acest scop se administreaza: Ederen 1 cp/6 ore, instilatii locale cu Pilocarpina la 2 ore, pentru calmarea durerii si sedare in urmatoarea zi i se administreaza 1 f Mialgin. Bolnava se alimenteaza corespunzator nevoilor organismului, isi poate pastra tegumentele si mucoasele curate si temperatura in limite normale. In ziua interventiei bolnavei i se impune abstinenta alimentara iar seara i se face o clisma evacuatoare simpla. Inainte de culcare i se administreaza 1 cp. Meprobamat pentru scaderea SN si pentru a obtine un somn fiziologic . In dimineata zilei se va face testul la Xilina si toaleta ce consta din taierea genelor , spalarea pe fata cu sapun steril, dezinfectie cu iod , dupa care se conduce bolnava la sala unde i se prezinta echipa de medici. Postoperator in primele 24 de ore bolnavul va sta culcat pe partea neoperata, supraveghanduise functiile vitale ( T, P, TA, culoarea tegumentelor) si urmarind ca pansamentul sa nu se miste de pe ochi. In primele 24 de ore alimentatia va fi lichida , iar in urmatoarele zile de consistenta moale. Dupa 24 de ore se ridica treptat extremitatea proximala a patului si bolnavul va sta in decubit dorsal. Pansamentul va fi schimbat o data pe zi in primele 4-5 zile. Daca are o evolutie buna in ziua a 6- a se lasa ochiul fara pansament ziua iar seara se acopera din nou. Se va asigura un climat favorabil, se va combate constipatia cu Ciocolax sau supozitoare de Glicerina. Durerea oculara este combatuta cu Xilina 1% si 2% in prima zi dupa operatie , infectia se previne cu Amoxacilina 1,g. Dupa ce se permite ridicarea din pat, bolnava va incepe mobilizarea activa cu sprijinul asistentei pentru a evita pericolul caderii ce consta din plimbarii scurte prin salon si imprejurimi.

53

Bolnava va fi ajutata sa se imbrace si sa se dezbrace, sa manance,i se va face toaleta pe portiuni in primele zile pana isi va putea pastra singura tegumentele si mucoasele curate. La externare bolnavei i se recomanda evitarea efortului fizic si ocular, sa nu ridice greutati, sa nu consume excitante, bauturi alcoolice, sa nu fumeze, sa urmeze tratamentul conform retetei prescrise, sa se prezinte periodic la control prin policlinica.

54

CONCLUZII

Cataracta reprezinta incetosarea lentilei ochiului - cristalinul. Efectul se aseamana cu murdarirea obiectivului unui aparat de luat vederi si impiedica vizibilitatea normala. Vederea incetosata poate ingreuna cititul, condusul masinii sau vederea expresiei fetelor celor din jur. Cataractele afecteaza in general vederea la distanta si cauzeaza probleme cu lumina puternica. Ele nu sunt dureroase, nu cauzeaza vedere dubla cu ambii ochi deschisi sau lacrimare anormala. Majoritatea cataractelor se dezvolta incet si nu afecteaza vederea de la inceput, dar pe masura ce incetosarea progreseaza, cataracta, in cele din urma, are efect asupra vederii. Tratamentul este numai chirurgical.In cataracta bilaterala operatia trebuie efectuata atunci cand vederea scade sub limita utilitatii practice chiar daca cataracta nu este complet matura.Nu vom lasa bolnavul sa devina anxios si vom interveni uni- sau bilateral in aceeasi sedinta operatorie.In cataracta unilaterala vom amana pe cat posibil interventia caci vederea ochiului operat nu poate fi ameliorata prin corectii optice, din cauza diferentei mari de refractie intre cei doi ochi.Utilizarea lentilei de contact si a pseudofacului este ideala.In general se va temporiza cel de-al doilea ochi pana cand cataracta incepe a perturba net functia vizuala.

55

BIBLIOGRAFIE

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI

I.C VOICULESCU

OFTALMOLOGIE PRACTICA

S.BUIUC L.JOLOBCACEASTAI

OFTAMOLOGIE

FODOR POP. D. POPA

CHIRURGIE PENTRU CADRE MEDII

M.MIHAILESCU

TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI GHID DE NURSING

MOZES LUCRETIA TITIRCA

56