Colegiul Naional de Medicin i FarmacieRaisa Pocalo

Catedra:Nursing Disciplina:Bazele asistenei medicale cu studiul deontologiei

Referat
Tema: Pregtirea preoperatorie i
ngrijirea postoperatorie

Chiinu 2013

Planul
1) Pregatirea pacientului pentru operatie 2) Consimtamintul 3) Supravegherea si ingrijirea postoperatorie 4) Complicatii postoperatorii

Pregatirea pacientilor inainte de interventie chirurgicala este un proces complex care cuprinde mai multe etape si care poate imbraca aspecte diferite in raport cu motivul pentru care se practica

interventia chirurgicala (tipul de interventie chirurgicala), starea generala a pacientului, precum si timpul pe care il avem la dispozitie, pana in momentul in care se face interventia chirurgicala. Sunt situatii in care pregatirea preoperatorie se poate face ,, ca la carte, cu toate etapele ei. Sau sunt situatii de urgenta in care pregatirea operatorie este sumara, reducandu-se la gesturi esentiale si absolut necesare, pentru a scurta cat mai mult posibil timpul, cum este cazul urgentelor chirurgicale majore. O buna pregatire preoperatorie a pacientului imbunatateste prognosticul interventiei chirurgicale sei reduce mortalitatea intra- si postoperator. Scopul pregatirii preoperatorii este acela de a echilibra pacientul, din toate punctele de vedere, cat si de a-i creste capacitatea de aparare a organismului, la stresul anestezico-chirurgical, prevenind in felul acesta posibilele complicatii. In linii mari pregatirea preoperatorie a pacientului cuprinde doua laturi principale:

-pregatirea generala -pregatirea speciala Pregatirea generala a pacientului consta in primul rand, in identificarea constantelor biologice si aplicarea unor tratamente, pentru normalizarea lor. Tot in cadrul pregatirii generale intra si cresterea rezistentei organismului, in fata actului chirurgical, prin echilibrarea hidro-electrolitica si hemodinamica, vitaminizare si in cazuri speciale, antibioterapie preoperatorie. Tot in cadrul pregatirii generale intra si igienizarea pacientului preoperator, adica toaleta generala, imbaiere si epilare ( raderea zonei paroase) unde va avea loc interventia chirurgicala si de asemenea, golirea rezervoarelor naturale a organismului, prin clisma evacuatorie si montarea unei sonde urinare. In unele situatii, medicul poate indica spalarea unor cavitati, daca este cazul( spalatura gastrica, spalatura vaginala).

Pregatirea psihologica a pacientului are si ea un rol important si consta in lamurirea asupra bolii pe care o are, a operatiei care i se face si a modului cum va decurge anestezia, operatia si evolutia postoperatorie. Odata cu aceasta, pacientului ia cunostinta si de riscurile posibile si semneaza impreuna cu medicul curant, consimtamantul informat. Stabilirea indicatiei operatorii si a datei operatiei este apanajul medicului curant care va alega momentul optim, din toate punctele de vedere, pentru a practica interventia chirurgicala. Pregatirea speciala consta intr-un set de masuri care se adreseaza, fie unor pacienti cu afectiuni supraadaugate afectiunii de baza pentru care se practica operatia, cum ar fi: diabetul zaharat, I.R.C, bolile cardio-vasculare, anemiile, bolile de sistem etc., afectiuni care cer un tratament preoperator de reechilibrare, fie ca este vorba de un tip special de operatie care va fi practicat si care are cerinte aparte, necesitand o pregatire anume (operatii de transplant de organe, operatii de extirpare a unor organe, interventii chirurgicale mari supraradicale, etc.) sau uneori, satisfacerea unor cerinte care au legatura, cu anestezia( extirparea unor dinti sau a unor resturi dentare, in vederea evitarii complicatiilor, in timpul intubatiei orotraheale). Toate masurile prezentate mai sus este necesar sa fie aplicate pentru bunul mers al interventiei chirurgicale si a unei evolutii post-operatorii favorabile. Multe situatii insa, din cauza caracterului de urgenta al unei interventii chirurgicale, pregatirea preoperatorie este sumara, deoarece primeaza scurtarea timpului, pana la operatie, cu scopul de a creste sansele actului chirurgical.

CONSIMTAMANTUL

In cazul unei interventii chirurgicale, medicul curant are obligatia de a prezenta pacientului sau apartinatorilor acestuia, riscurile inteventiei operatorii precum si consecintele refuzului sau opririi

actului medical( cu interventia chirurgicala). Pacientul are dreptul sa refuze sau sa opreasca o interventie chirurgicala, asuman du-si, in scris, raspunderea pentru decizia sa. In cazul in care pacientul necesita o interventie medicala de urgenta, consimtamantul reprezentantului legal nu mai este necesar. Cand pacientul nu-si poate exprima vointa, dar este necesara o interventie medicala de urgenta, personalul medical are dreptul sa deduca acordul pacientului, dintr-o exprimare anterioara a vointei acestuia. In cazul in care se cere consimtamantul reprezentantului legal, pacientul trebuie sa fie implicat in procesul de luare al deciziei, atat cat permite capacitatea lui de intelegere. Consimtamantul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, pastrarea, folosirea tuturor produselor biologice, prelevate din corpul sau, in vederea stabilirii diagnosticului sau tratamentelor , cu care acesta este de acord. Pacientul nu poate fi fotografiat sau filmat, intr-o unitate medicala, fara consimtamantul sau, cu exceptia in care imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului si evitarii suspectarii unei culpe medicale. INGRIJIRI POST-OPERATORII GENERALE In functie de patologie si de gravitatea cazurilor, ingrijirea post-operatorie a pacientului se va efectua in sectia de TERAPIE INTENSIVA sau in alte sectii. In absenta complicatiilor, perioada post-operatorie dureaza de la cateva zile (chirurgie laparoscopica), pana la 7-10 zile (chirurgie deschisa), se suprapune intervalului de la sfarsitul interventiei chirugicale, pana la parasirea spitalului. Trebuie luate masuri care sa previna sau sa trateze unele incidente sau accidente postoperatorii imediate sau precoce, favorizand o insanatosire grabnica a pacientului, prin recuperarea functiilor vitale periclitate de traumatismul chirurgical. Asadar: -pozitia bolnavului in pat va fi adaptata tipului de anestezie si interventiei chirurgicale -se supravegheaza trezirea bolnavului, cu revenirea starii de constienta, a sensibilitatii si a motilitati -se va combate durerea post-operatorie, cu ajutorul medicatiei analgetice si a terapiei sedative -combaterea varsaturilor si a parezei intestinale, prin plasarea unei sonde de aspiratie gastrica, inca din timpul interventiei, a instituirii unei medicatii anti-emetice si de stimulare a motilitatii digestive -profilaxia complicatiilor trombo-embolice post-operatorii, cu ajutorul medicatiei cu heparina si mobilizarii precoce a bolnavului -supravegherea functiilor vitale: -prevenirea complicatiilor respiratorii(posibila depresie respiratorie) - prevenirea complicatiilor cardio-vasculare, prin urmarirea pulsului central si periferic; masurarea tensiunii sistolice si diastolice - urmarirea functiei digestive,prin combaterea varsaturilor si a parezei intestinale; reluarea alimentatie per os - urmarirea diurezei-o diureza buna demonstreaza o functie hemodinamica buna si o hidratare suficienta a bolnavului -terapia anti-microbiana se poate face curativ si preventiv -ingrijirea regiunii operate: - se va urmari plaga operatorie

- existenta tuburilor de dren(conditiile unui drenaj corect-direct, decliv, eficient) impune racordarea lor, la pungi colectoare Externarea bolnavilor se face cand plaga operatorie este cicatrizata si starea generala este buna. Pregatirea pacientului pentru operatie prin : restrictionarea aportului de alimente si lichide pregatirea campului operator (suprafata cutanata) recoltarea produselor pentru examene de laborator efectuarea igienei personale si a altor nevoi de baza asigurarea sigurantei pacientului dupa administrarea medicatiei preanestezice

Pregatirea documentelor pacientului pentru operatie prin: revederea semnaturii consimtamantului chirurgical completarea cu acuratete a listei operatorii Operatia este un eveniment important in viata pacientului, generator de stress fizic si psihic.Teama de spital, de anestezie, de operatie, de suferinta postoperatorie fac ca bolnavii sa fie anxiosi, agitati, deprimati psihic. Incizia operatorie determina durere si predispune la infectii.Anestezicele si drogurile analgezice au efect depresiv asupra organismului diminuand durerea dar si capacitatea de reactie a pacientului fata de stimulii din mediul inconjurator. Furnizarea, preoperator, de informatii si instructiuni pacientului si familiei PREGATIREA PREOPERATORIE GENERALA DIN ZIUA CARE PRECEDE OPERATIA Se recomanda tact si intelegere empatica in comunicarea cu pacientul pentru a reduce disconfortul psihic creat de teama de operatie, anestezie. Se recomanda selectarea pacientilor pe saloane, evitandu-se contactul celor nou internati cu cei care au avut o evolutie postoperatorie dificila, grava sau cu muribunzii Se linisteste pacientul cu privire la anestezie, durere si procedurile preoperatorii Se ofera informatii clare, accesibile legate de actul operator si de consecintele acestuia (limitari, mutilari). Se obtine consimtamantul scris al pacientului constient, adult sau al familiei in cazul minorilor sau al pacientilor inconstienti Se stabileste data interventiei si se comunica bolnavului. Consimtamantul informat in interventiile chirurgicale este responsabilitatea medicului; nursa este responsabila din punct de vedere etic, nu legal, actionand ca un avocat al pacientului (verificand daca pacientul a inteles informatiile primite si daca sunt respectati toti pasii in pregatirea preoperatorie). Formele de consimtamant trebuie semnate inainte ca pacientul sa primeasca medicatia sedativa, preanestezica. Se administreaza, la indicatia medicului sedative, hipnotice in seara dinaintea interventiei pentru a asigura o odihna adecvata in timpul noptii Se face baie, sau dus, sau toaleta pe regiuni, la pat, in cazul bolnavilor nedeplasabili. Se curata cu atentie zonele de flexie si cea ombilicala pentru a reduce riscul infectiei prin flora cutanata. Se depileaza zona de interventie prin raderea pilozitatilor cu un aparat de ras individual, pe o suprafata larga (15 / 25cm) avand grija sa nu se creeze solutii de continuitate. Se dezinfecteaza zona rasa cu alcool medicinal sau betadina (se exclude riscul la alergie prin anamneza Se acopera campul operator cu un camp steril In caz de urgenta imediata, bolnavul va fi ras la pat inainte de a fi transportat la blocul operator.

Se contraindica, temporar, actul operator in caz de leziuni cutanate in regiunea unde urmeaza sa se desfasoare interventia Se masoara si se reprezinta grafic functiile vitale : temperatura, puls, T.A., respiratie. Se cantareste bolnavul si se apreciaza talia pentru dozarea premedicatiei si anestezicelor. Se semnaleaza medicului eventualele modificari ale tegumentelor din zonele prevazute pentru interventie cum ar fi semnele de inflamatie sau de alergie. Se verifica, obligatoriu, pentru toate tipurile de interventii chirurgicale : grupul sanguin si factorul Rh hemograma glicemia ureea probele hepatice factorii de coagulare sumarul de urina Se efectueaza : ECG Radiografie pulmonara.

GOLIREA INTESTINULUI TERMINAL

Se face clisma evacuatoare in seara dinaintea si in dimineata interventiei chirurgicale in caz de interventii pe tubul digestiv. Se administreaza un laxativ cu 12-24 ore inaintea interventiei daca actul operator nu se desfasoara pe tubul digestiv si tranzitul bolnavului este normal. Se scade aportul alimentar oral cu o zi inainte de operatie. Se sisteaza aportul de alimente si lichide de la orele 21, in seara de dinaintea operatiei. Se interzice fumatul cu o seara inainte de operatie, precum si consumul de bauturi alcoolice.

PREGATIREA PREOPERATORIE DIN ZIUA OPERATIEI Se supravegheaza pacientul sa ramana nemancat si sa nu fumeze. Se masoara functiile vitale si vegetative: temperatura, puls, T.A.. Se apreciaza starea generala si comportamentul. Se comunica medicului eventualele modificari patologice ale functiilor vitale, tusea, diareea, aparitia menstruatiei la femei si modificari din zona de interventie. Se indeparteaza bijuteriile, ceasul, peruca, protezele (dentare, membrele artificiale), agrafele de par, lentilele de contact. Se cere pacientei sa-si faca toaleta de dimineata fara folosirea machiajului sau a lacului de unghii, a rujului, pentru o buna observare a extremitatilor. Se invita pacientul sa-si goleasca ca urinara sau se monteaza aseptic o sonda cala, daca medicul indica Se strange parul lung intr-o boneta, sau se impleteste in coada, iar pacientul imbraca o pijama curata, deschisa, iar femeile camasa de noapte. Se administreaza medicatia preanestezica (premedicatia) cu 60 de minute inainte de operatie, daca administrarea este orala si cu 45 de minute inainte de operatie in administrarea parenterala Se interzice pacientului sa se mai ridice din pat dupa administrarea premedicatiei deoarece are actiune sedativa si deprima circulatia, determinand hipotensiune arteriala ortostatica. Se predau obiectele de valoare, bijuteriile bolnavului familiei sau nursei-sefe, insotite de procesul verbal. Se transporta bolnavul la sala de operatie cu un mijloc adecvat starii sale cu brancarda, patul rulant, bine acoperit si insotit de nursa.

Se insoteste bolnavul de documentele administrative: F.O. cu rezultatele investigatiilor, cu consimtamantul scris. Se evita transportul prea devreme la sala de operatie pentru a nu stresa bolnavul. Se verifica lista operatorie (data, ora, regiunea operatorie). SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIREA POSTOPERATORIE Perioada postoperatorie imediata = perioada care dureaza de la sfarsitul interventiei chirurgicale pana la restabilirea starii de cunostinta si a functiilor vitale; se mai numeste perioada de trezire. Perioada postoperatorie precoce incepe din momentul in care pacientul a fost complet recuperat din anestezie si se termina in momentul externarii. Obiective: Restabilirea homeostaziei fizice si psihice. Prevenirea si tratarea prompta a complicatiilor postoperatorii imediate si precoce.

Se supravegheaza functiile vitale (R, P, T, T.A., starea de constienta, durerea) din 15 in 15 pana devin stabile si se noteaza in fisa de trezire a operatului. Se raporteaza imediat medicului anestezist si chirurgului orice modificare (cianoza cu transpiratii, tirajul muschilor intercostali, in caz de obstructie respiratorie, de exemplu). Se observa aspectul general al operatului: in mod obisnuit este palid, cu extremitati reci, cu psihic lent si sensibil la durere. Se verifica permeabilitatea si pozitia cateterelor, sondelor, tuburilor de drenaj.

COMPLICATIILE POSTOPERATORII Supravegherea si ingrijirea postoperatorie, atente si competente au ca obiective: Grabirea vindecarii si reducerea perioadei de spitalizare Prevenirea sechelelor postoperatorii si a mortalitatii Prevenirea cicatricilor inestetice in cazul operatiilor pe zone expuse

TIPURI DE COMPLICATII POSTOPERATORII a) Dupa factorul temporal: o Complicatii imediate: apar in primele ore post-operator o Complicatii precoce: apar in primele zile post-operator o Complicatii tardive: apar dupa saptamani, luni sau chiar ani de zile de la interventia chirurgicala (ex.eventratia) b) Dupa localizare si mod de manifestare: o Complicatii locale: la nivelul plagii operatorii o Complicatii generale: la nivelul unor aparate sau sisteme, sau chiar al intregului organism c) Dupa gravitate: o Complicatiile minore care se vindeca repede si nu influenteaza starea generala

o Complicatii majore care se vindeca greu, sunt costisitoare si/sau lasa sechele cu implicatii sociale, profesionale sau economice o Complicatii letale dificil de controlat care determina decese si au uneori implicatii juridice COMPLICATIILE POSTOPERATORII IMMEDIATE Socul- survine cel mai adesea in primele 5 ore care urmeaza interventiei CAUZE: Deficitul lichidian preoperator agravat de vasodilatatia Determinata de anestezie Hemoragie intraoperatorie insuficient compensata Pierdere importanta hidroelectrolitica

SEMNE DE RECUNOASTERE: Puls tahicardic, filiform Lipsa de aer Scaderea T.S. (tensiunii sistolice) la 90-80 mm Hg. Paloarea si racirea pielii, transpiratii reci Cianoza extremitatilor, oligurie Somnolenta, apatie sau stare de agitatie

ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Supravegherea stricta a bolnavului si semnalarea imediata a semnelor incipiente Incalzirea bolnavului prin suplimentarea de paturi Oxigenoterapie dupa permeabilizarea cailor respiratorii superioare Administrarea tratamentului etiologic si simptomatic prescris Monitorizarea functiilor vitale si vegetative: puls,T.A., respiratie, diureza Administrarea de sange, plasma, electroliti conform indicatiei medicului Comunicarea si sustinerea psihica a bolnavului/apartinatorilor

ASFIXIA bolnavul se sufoca prin lipsa de aer CAUZE Obstructia bronsica si hipoventilatia, mai ales la cei obezi, cu distensie abdominala ; hipovolemia Edemul pulmonar acut prin supraincarcare lichidiana prin perfuzii i.v. Obstacol in caile respiratorii superioare: varsatura inhalata, caderea posterioara a limbii, etc. Consecinta recurarizarii (anestezicele de tip curara paralizeaza musculatura respiratorie)

SEMNE DE RECUNOASTERE Agitatie, cianoza Dispnee ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA 1. Anuntarea medicului 2. Aspirarea secretiilor si permeabilizarea cailor respiratorii 3. Administrarea de O2 sau carbogen (amestec de O2 cu CO2) 4. Monitorizarea functiilor vitale si vegetative si a concentratiei gazelor in sange

5.

Pregatirea de urgenta a materialelor necesare pentru intubatie sau traheostomie acolo unde este cazul

HEMORAGIA EXTERNA poate fi: Hemoragie la nivelul plagii operatorii Hemoragie subcutanata (hematom parietal)

CAUZE Legatura defectuoasa Desfacerea suturii

SEMNE Pansament imbibat cu sange Sange pe tubul de dren si in punga colectoare

ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA 1. Anuntarea medicului 2. Schimbarea pansamentului si efectuarea pansamentului compresiv 3. Administrarea medicatiei hemostatice 4. Efectuarea tratamentului antisoc conform prescriptiei medicului

PREGTIREA PREOPERATORIE

 Pregtirea fizic i psihic a pacientului: ~ Asistenta medical are obligaia s-l ajute pe bolnav s-i exprime gndurile, grijile, teama. ~ l ajut s-i insufle ncredere n echipa operatorie. ~ Asistenta i explic ce se va ntmpla cu el n timpul transportului i n sala de preanestezie, cum va fi aezat pe masa de operaie, cnd va prsi patul, cnd va primi vizite. ~ l asigur ca va fi nsoit. ~ Va rspunde cu amabilitate, profesionalism, siguran i promptitudine pacientului. Pregtirea general: ~ Se observ i se consemneaz aspectul general al pacientului: nlime, greutate, vrsta aparent i real, aspectul pielii, faciesul, starea psihic; ~ Toate datele privind starea general a pacientului i evoluia bolii se noteaz permanent n foaia de observaie i n planul de ngrijire pentru a obine un tablou clinic exact. ~ Culegerea de date privind antecedentele pacientului: ~ Familiale: dac n familie au fost bolnavi cu neoplasme, diabet, HTA, cardiopatii, tuberculoz. ~ Chirurgicale: dac a mai suferit intervenii, dac a avut evoluia bun, dac au fost complicaii. ~ Patologice: Se vor nota bolile care au influen asupra anesteziei i interveniei; Dac a avut afeciuni pulmonare, Dac este fumtor, Dac a avut afeciuni cardiace, Dac sufer de epilepsie. ~ Urmrirea i msurarea funciilor vitale i vegetative, ~ Examenul clinic pe aparate, ~ Bilan paraclinic, ~ Examene de laborator de rutin i examene complete: coagulograma complet hemoleucogram complet, VSH, ionogram, , probe de disproteinemie, proteinemie, transaminaze, examen de urin, electrocardiograma, radiografie sau radioscopie pulmonar. n ziua precedent: ~ Repaus, regim alimentar uor digerabil, consum de lichide pentru: meninerea TA, dezintoxicarea i mrirea diurezei, diminuarea setei postoperatorii i diminuarea acidozei postoperatorii. n seara zilei precedente: ~ Pregtirea pielii se face prin baie general ~ Pregtirea tubului digestiv prin clism evacuatoare i alimentaie lejer: supe de legume, buturi dulci sau alcaline. n ziua interveniei: ~ Se face clism cu 4 ore naintea interveniei, ~ Se ndeprteaz bijuteriile, ~ Se ndeprteaz proteza dentar, ~ Se badijoneaz cu un antiseptic regiunea ras. ~ Se mbrac pacientul cu lenjerie curat, ~ Se pregtesc documentele medicale: foaia de observaie, rezultatele analizelor, radiografiile, care vor nsoi pacientul. Transportul:

~ Pacientului n sala de operaie se face nsoit de asistenta medical care are obligaia s predea pacientul anestezistului, mpreun cu toat documentaia; ngrijiri n sala de operaie: ~ Se instaleaz i se fixeaz pacientul pe masa de operaie, ~ Monitorizarea funciilor vitale, ~ Obinerea unui abord venos, ~ Pregtirea cmpului operator, ~ Badijonarea cu alcool pentru degresarea i curirea pielii, ~ Badijonarea cu tinctur de iod se face ncepnd cu linia de incizie, de la centru ctre periferie i se termin cu zonele periferice. ~ Se ajut la instalarea cmpului steril protector.

CONCLUZII Pregtirea preoperatorie date generale 1. Pregtirea psihic: ncepe din clipa n care bolnavul este internat n secie. Asistenta l ajut s se familiarizeze ct mai repede cu secia, personalul, cu bolnavii din salon, cu medicii. i va inspira sentiment de ncredere n medic i echipa care-l va opera punndu-l n contact cu ali bolnavi care au fost operai i sunt n convalescen. 2. Igiena personal: Se efectueaz toaleta pe regiuni. 3. Alimentaia preoperatorie: Dat funcie de anestezia administrat. 4. Examene de laborator: Se recolteaz probe de snge pentru: Timp de sngerare / coagulare. Grup sanguin, Rh. Numrtoarea de trombocite. Ht, Hb, hemoleucogram. Se recolteaz urin pentru examenul sumar de urin, toate la indicaie medicului. 5. Pregtirea preoperatorie local: Regiunea aleas se spal, se degreseaz cu eter. Se dezinfecteaz cu tinctur de iod. Se aeaz cmpuri sterile. Se efectueaz clism simpl. ngrijirea bolnavului dup anestezie general: Bolnavul operat sub anestezie general trebuie supravegheat de medic i asistent cu foarte mare atenie pn la apariia reflexelor: De deglutiie i tuse. Faringian. Cornean. Pn la revenirea complet a strii de contien. Nu se transport n salon naintea revenirii acestor reflexe. Supravegherea imediat n salon: Supravegherea funciilor vitale i a faciesului: ~ nsoit de transpiraii reci i rcirea extremitii indic intrarea bolnavului n stare de oc. ~ Apariia cianozei, chiar redus, indic insuficien respiratorie sau circulatorie. Supravegherea comportamentului bolnavului:

~ Se supravegheaz bolnavul deoarece operatul poate s prezinte la trezire o stare de agitaie i de aceea trebuie supravegheat pentru c i poate smulge pansamentul sau tubul de dren. ~ Se poate ridica din pat, poate cdea, poate fugi. ~ n acest caz este imobilizat i sunt indicate paturi speciale specifice serviciilor de terapie intensiv. Supravegherea respiraiei: ~ Se supravegheaz respiraia care trebuie s fie ritmic de amplitudine normal. ~ Dac apare jena respiratorie ea poate trda ncrcarea bronic cu mucoziti fiind necesar o aspiraie faringian. ~ Cderea limbii este prevenit prin meninerea pipei faringiene Guedel, pn la trezirea complet a bolnavului. ~ Inundarea cilor respiratorii cu vomismente se previne prin poziia bolnavului, prin aspiraia secreiilor gastrice. ~ Monitorizarea funciilor vitale puls, tensiune arterial, temperatur. Supravegherea pansamentului: ~ Pansamentul trebuie s rmn uscat, s nu se mbibe cu snge sau serozitate (trebuie imediat anunat medicul). ~ Schimbarea poziiei bolnavului se ridic n poziia semieznd. ~ ngrijirea mucoasei bucale pentru a umezi buzele se folosesc tampoanele mbibate n soluii diluate de bicarbonat de sodiu, acid boric, permanganat de K. ~ Se cur stratul existent pe limb cu tampoane umezite cu o soluie preparat dintr -o lingur de bicarbonat de sodiu, o linguri glicerin/ pahar cu ap. ~ Dac starea bolnavului este bun se solicit s-i clteasc gura, s-i spele dinii, se ung buzele cu vaselin. Prevenirea escarelor: ~ Schimbarea poziiei bolnavului se face la intervale de 30 minute, 1 or. ~ O compresiune n acelai punct de peste 2 ore la un bolnav imobilizat provoac apariia escarelor. ~ Se face masajul regiunilor predispuse escarelor cu alcool i se fricioneaz. ~ Pudrarea cu pudr de talc. ~ Schimbarea lenjeriei de corp i de pat s fie uscat i bine ntins. ~ Sub regiunea sacral, calcanee se aeaz colaci, inele de vat pudrate cu talc. ~ Schimbarea poziiei bolnavului nu se face dect atunci cnd afeciunile bolnavului permit acest lucru.

NGRIJIRI POSTOPERATORII ngrijiri imediate: ngrijirile postoperatorii ncep imediat dup terminarea interveniei chirurgicale i dureaz pn la vindecarea complet. Scopul ngrijirilor pentru restabilirea funciilor organismului este asigurarea cicatrizrii normale a plgii i prevenirea complicaiilor. ~ Se aeaz pacientul n decubit dorsal cu capul ntr-o parte. ~ La supravegherea faciesului, apariia palorii nsoit de transpiraii reci i rcirea extremitilor indic stare de oc: apariia cianozei, chiar reduse, indic insuficien respiratorie sau circulatorie se administreaz oxigen. ~ Supravegherea comportamentului deoarece poate s prezinte la trezire o stare de agitaie, atenie ca pacienta s nu-i scoat perfuzia. ~ S nu-i ndeprteze pansamentul, iar dac va fi nevoie va fi imobilizat. ~ Supravegherea funciilor vitale puls, tensiune arterial, respiraie. ~ Supravegherea perfuziei. ~ Schimbarea poziiei. ~ ngrijirea mucoasei bucale se terge mucoasa bucal cu tampoane umezite n soluii diluate de bicarbonat de sodiu, acid boric, glicerin (1 linguri la un pahar de ap); se ung buzele cu vaselin, iar dac starea pacientei o permite i va face toaleta cavitii bucale singur. ~ Evacuarea vezicii urinare dac evacuarea nu se produce se va stimula miciunea spontan prin aplicarea n regiunea pubian a unei buiote, se va introduce un bazinet cald sub pacient, se va lsa apa de la robinet s curg sau se va efectua sondaj vezical. ~ Asigurarea somnului prin administrarea unui hipnotic slab, seara la culcare. ngrijiri acordate pn la instalarea pacientei n pat: Pregtirea patului i a camerei. Pregtirea materialului n vederea reanimrii postoperatorii. Pregtirea materialului pentru perfuzie: Ace sterile. Seringi sterile. Garou. Perfuzoare. Soluii perfuzabile. Se verific sursa de oxigen, aspiratorul, sondele, tensiometrul. Transportul pacientului operat: ~ Transportul pacientului operat se face cu patul rulant, cu capul ntr-o parte, se efectueaz silenios, cu blndee, fr zdruncinturi. ~ Pacientul va fi acoperit, ferit de cureni de aer sau schimbri de temperatur, ~ n timpul transportului asistenta medical va urmrii aspectul feei, respiraia, pulsul, perfuzia. Instalarea operatului se va face ntr-o camer cu mobilier redus, care s fie curat, bine aerisit, linitit, cu temperatura ambiant de 18-200C, prevzut cu instalaii de oxigen montate la perete, cu prize n stare de funcionare i cu aparatur pentru aspiraia secreiilor. Patul va fi accesibil din toate prile i va fi prevzut cu muama i alez bine ntins, fr pern i dac este cazul, salteaua va fi antidecubit. Poziia pacientului n pat este variabil. Supravegherea pacientului se bazeaz pe date clinice i pe rezultatele examenelor complementare. ~ Se supravegheaz aspectul general al operatului. ~ Se urmresc parametrii fiziologici. ~ Se urmresc pierderile de lichide sau snge. ~ Se fac examene complementare: ~ Teste de coagulare, timp de protrombin, teste de toleran la heparin. ~ Hemogram, hematocrit.

~ Examen sumar de urin etc. ~ Se completeaz foaia de temperatur i foaie de terapie intensiv foi speciale de reanimare i supraveghere. Dup trezire i se va asigura pacientului tot confortul, toaleta zilnic, schimbarea lenjeriei de corp. Se va lupta mpotriva: ~ Durerii. ~ Insomniei. ~ Anxietii. ~ Distensiei abdominale. ~ Ridicarea din pat se va face treptat. ~ Complicaiilor de decubit. Alimentaia: ~ Pn la reluarea alimentaiei este necesar s se administreze o raie hidric, electrolitic i caloric suficient acoperirii necesitilor cotidiene. ~ Buturi ct mai rapid posibil, n cantitate moderat la nceput: 300 ml ceai sau ap, n prima zi administrat cu linguria, 500 ml n a doua zi, 1000 ml n a treia zi; ~ Perfuzii, rehidratarea venoas completnd necesarul zilnic de lichide. ~ Bolnavul va bea atunci cnd nu vomit. ~ Va mnca dup ce a avut scaun precoce sau dup emisia de gaze. ~ Nu va consuma fructe crude sau glucide n exces. ~ n ziua operaiei pacientul va bea ap cu linguria, rehidratarea fiind completat cu perfuzii. ~ Dup 24 de ore ceai, citronad, supe de zarzavat strecurate, ~ A doua zi ceai, citronad ndulcit, supe de zarzavat strecurate, lapte cu ceai, ~ A treia zi iaurt, fidea, tiei cu lapte, piure de cartofi, biscuii, ~ Dup reluarea tranzitului: carne de pui, pete alb i se revine treptat la alimentaia obinuit, ~ Alimentele trebuie s fie calde, bine preparate, prezentate estetic. ~ Mesele vor fi servite n cantiti mici, repartizate n 6-7 reprize i se vor alege alimente cu valoare caloric mare. Supravegherea funciilor vitale i vegetative: ~ Temperatura se msoar dimineaa i seara n prima zi se poate produce o uoar hipertermie (febr de resorbie). ~ Pulsul i tensiunea arterial. ~ Diureza. ~ Se va stabili bilanul hidric. ngrijiri igienice: ~ Toaleta pacientului. ~ Schimbarea lenjeriei de cte ori este nevoie. ~ Asigurarea urinarelor i bazinetelor la ndemna pacientului. ~ Mobilizarea ct mai precoce pasiv, apoi activ. Schimbarea pansamentului. ~ Pansamentul este actul chirurgical prin care plaga operatorie se aseptizeaz, se trateaz i se protejeaz pentru a-i uura cicatrizarea. Efectuarea corect a unui pansament va respecta urmtoarele principii fundamentale: ~ Se va lucra ntr-o asepsie perfect instrumentarul i materialele folosite s fie sterile, iar minile celui care execut i tegumentele din jurul plgii s fie dezinfectate. ~ S se asigure absorbia secreiilor.

S se aseptizeze plaga cu antiseptice corespunztoare stadiului de evoluie. S se protejeze plaga fa de agenii termici, mecanici, dinamici ai mediului nconjurtor. Asigurarea repausului sau imobilizarea regiunii lezate pentru a grbi cicatrizarea. Pansarea zonei operate se va face cu mult blndee i atenie. Peste un strat de comprese i vat steril se va face un bandaj compresiv, folosind o fa i leucoplast (se va conduce faa circular n jurul abdomenului). ~ Pansamentul se va face o dat pe zi sau de cte ori este nevoie. ~ Plaga operatorie va fi vzut de medic n fiecare zi, iar orice complicaie aparent va fi anunat medicului. ~ Firele se scot dup circa 7 zile de la operaie i se va face n condiii de asepsie perfect. ~ ~ ~ ~ ~ Prevenirea escarelor de decubit. ~ Exerciii respiratorii. ~ Alimentaia: ~ n prima zi ceai nendulcit. ~ Dup reluarea tranzitului se pot da ceaiuri ndulcite, supe de legume. Prevenirea i combaterea complicaiilor inflamatorii: ~ Complicaii pulmonare ce se previn prin aspirarea secreiilor mucolitice, gimnastic, tuse asistat, antibiotice. ~ Complicaii tromboembolice ce se previn prin mobilizare precoce supravegheat, anticoagulante. ~ Complicaii urinare ce se previn prin evitarea sondajului vezical, medicaie de stimulare a miciunii.

Colegiul Naional de Medicin i FarmacieRaisa Pocalo

Catedra:Nursing Disciplina:Bazele asistenei medicale cu studiul deontologiei

Referat
Tema: Comunicarea n educaia pentru
prevenirea i combaterea tuberculozei

Chiinu 2013

Planul
1) Principiile de baz ale educaie sanitare antituberculoase 2) Obiective educaiei sanitare 3) Educaia sanitar

EDUCAIA SANITAR A BOLNAVULUI TUBERCULOS

 Definiie: ~ S-a crezut mult timp c atitudinea bolnavilor este determinat de nivelul lor de cunotine sanitare. Pe aceast baz s-a creat edificiul educativ-sanitar, n care esenial este transferul de cunotine considerate necesare pentru a determina bolnavul s adopte o atitudine raional fa de boala sa. ~ n practic trebuie inut seama de faptul c comportamentul este determinat nu numai de factori raionali, intelectuali, ci i de cei emoionali, afectivi. Principiile de baz ale educaie sanitare antituberculoase: ~ Educaia sanitar trebuie s se axeze pe problemele centrale ale luptei antituberculoase i s difuzeze n mas cunotinele tiinifice cele mai noi. ~ Educaia antituberculoas trebuie s fie concret, adic s trateze acele probleme care intereseaz nemijlocit persoanele crora se adreseaz. ~ Educaia sanitar trebuie s fie atractiv i chiar distractiv; s foloseasc metode cu mare putere de influen, variate i vii, fr a se ncrca peste msur cu multitudinea datelor tiinifice. ~ Educaia sanitar trebuie difereniat n funcie de grupul de populaie cruia se adreseaz. n domeniul tuberculozei, accentul se pune pe urmtoarele 3 grupe: ~ Populaia sntoas. ~ Bolnavii de tbc. ~ colarii. Obiective educaiei sanitare: ~ Sensibilizarea populaiei fa de problemele luptei antituberculoase prin conferine, expoziii, convorbiri pe grupe de populaie, articole de pres, expuneri audio-video toate convergente spre a forma o opinie public despre tuberculoz. Se urmrete totodat modificarea conceptului privind modul de via. Se elimin factorii de risc. Adoptarea unui mod de via sanogen. ~ Educaia sanitar n coli, la vrsta de cea mai mare receptivitate este de o importan capital. Obiectivul principal nu este att de nsuire a unor noiuni teoretice, ct de ndrumare ctre un comportament igienic. Educaia antituberculoas n coli se asociaz cu problemele cu care copilul vine n mod curent n contact: testarea biologic, vaccinarea BCG, chimioprofilaxie etc. n general educaia sanitar va avea un caracter optimist, cu posibiliti reale de prevenire i vindecare a tuberculozei. Aciuni de educaia pentru sntate se face n ce privete: ~ Strnutul. ~ Tusea - folosirea batistei. ~ nchiderea colilor pe perioada epidemiilor de boli infecioase aerogene. ~ Vaccinare. ~ Chimioprofilaxie. ~ Alimentaie raional. Educaia sanitar se adreseaz: ~ Bolnavilor pentru prentmpinarea bolii prin protecia cu dosul palmei sau batist n timpul tusei, utilizarea scuiptorii; vesela i obiectele de toalet separate, respectare a recomandrilor medicului. ~ ntregii populaii: pentru a se feri de contaminare i pentru a se prezenta din timp la control. Recomandri la externare: ~ Igien riguroas, cu dezinfecia periodic a lenjeriei veselei. ~ Cura de repaus obligatorie. ~ Aeroclimatoterapia are efect tonifiant fizic i psihic prin aerul curat, ozonat de munte i cadrul de frumusee natural. ~ Camera moderat nclzit. ~ Alimentaia bogat n calorii i vitamine. Observaii: ~ Educaia sanitar este dificil pentru c se ridic problema adoptrii regimului de via, de activitate i de alimentaie, s favorizeze evoluia bolii. Bolnavii trebuie s fie contieni c tot ce fac este numai spre binele propriei persoane i c numai dac respect indicaiile prescrise vor putea avea o via normal alturi de semenii lor.

~ Protecia muncii n seciile de pneumologie prevede purtarea mtilor de tifon n cursul unor procedee ca: schimbarea lenjeriei de pat, schimbarea bolnavului, executarea toaletei bolnavului, recoltarea sputei i a secreiilor naso-faringiene. Masca trebuie s acopere att gura, ct i orificiile nazale. ~ Hainele de protecie se vor schimba ct mai des, iar nainte de a prsi serviciul se va face baie / du i se va schimba complet mbrcmintea. ~ Asistenta care ngrijete astfel de bolnavi este bine s-i petreac timpul liber n aer curat, s se prezinte contiincios la controale sanitare periodice i s aib un regim de via ordonat.

Colegiul Naional de Medicin i FarmacieRaisa Pocalo

Catedra:Nursing Disciplina:Bazele asistenei medicale cu studiul deontologiei

Referat
Tema: Fitoterapia n afeciunile
sistemului digestiv

Chiinu 2013

Aparatul digestiv prin insasi posibilitatile sale de a intra in contact direct si imediat cu diferitele substante ingerate se preteaza cel mai bine la utilizarea plantelor medicinale, alaturi de alti factori terapeutici (dieta, folosirea apelor minerale, apiterapia s.a.), de regula ca adjuvanti pretiosi ai tratamentului medicamentos, in forme simple, incipientei, fitoterapia putand regla ea singura unele disfunctii.Sint utilizate un mare numar de specii cu actiuni foarte variate (tonic-amare, laxative, antidiareice, carminative, antiulceroase), actiuni interesind de la segmentul buco-faringian si pina la glandele anexe.

3.1. Stomatita Este o inflamaie a mucoasei bucale. Papilele gingivale se umfl i deseori sngereaz. Limba se acoper cu un strat de culoare deschis care apoi devine cafeniu. Alteori apar pe mucoas pete albicioase. Evoluia bolii este de lung durat, iar primul pas este eliminarea factorilor iritani - tutun, alcool, alimente picante. Fitoterapie Infuzia de ceai de mueel - are efect dezinfectant la nivelul mucoasei i, de obicei, nltur senzaia neplcut a stomatitei. Se prepar o infuzie concentrat, din 4 lingurie la o can de ap i se face gargar de 3-4 ori pe zi. Tot pentru gargar se folosete decoctul de coada racului i de cerenel. Remedii rapide: Dieta de 3 zile - se ine o cur cu sucuri de fructe i zarzavat, boabe de ienupr i ceai din plante: 10 g salvie, 10 g drgaic, 10 g coada oricelului, 10 g glbenele, 10 g coada calului, 10 g suntoare, 30 g ttneas, 20 g trifoi rou. Se face o infuzie din care se beau 2 cni pe zi. n acelai timp se face gargar cu tinctur de glbenele, propolis, ptlagin, aloe, 10 g de tinctur la 100 ml de ap cldu.

3.2. Candidoza bucal Este infecia cu o ciuperc numit candida. Se localizeaz n zona mucoaselor. n gur se formeaz plci albe de diferite dimensiuni, constituite din filamentele ciupercii, acoperind o zon roie, presrat cu eroziuni i plesnituri. n colurile gurii se poate forma o plesnitur adnc, dureroas (numit zblu). Leziunile sunt rezistente la tratament i recidiveaz frecvent. Tratamentul se face prin badijonri cu soluii antiseptice. Fitoterapie Ca i n cazul stomatitei, gargara cu mueel are efect calmant i cicatrizant. Mai eficient este cura de afine proaspete. Se consum cte o jumtate de can de afine, timp de o sptmn, apoi se face pauz dou sptmni i se poate repeta. n timul iernii se poate face o infuzie din trei linguri de afine uscate peste care se toarn 200 g de ap fierbinte. Lichidul se bea dup mesele principale, cu sorbituri mici, timp de o sptmn. Candidoza bucal se trateaz cu gargar din soluie de bicarbonat de sodiu, 1 lingur de praf la 1 l de ap. 3.3. Faringita Este inflamaia mucoasei faringiene, inclusiv a amigdalelor. Boala se mai numete i angin i este o infecie cu streptococi sau stafilococi. Debuteaz cu durere la nghiit, senzaii de nepturi i cldur n faringe, uscciunea gurii. De multe ori bolnavul prezint o tuse seac, obositoare. Fitoterapie Infuzia de mueel - din dou lingurie de plant la o can cu ap, ndulcit cu miere de tei sau flori de cmp este considerat un dezinfectant eficient al mucoasei farnigiene. Ceaiul de ovrv - 2-3 cni pe zi, preparat dintr-o linguri de plant la can este, i el, util. Infuziile de mueel i ovrv pot fi folosite pentru gargar.

3.4. Gastrita Se manifest prin dureri n regiunea epigastric, accentuate dup mese copioase sau dup consumarea excitanilor (cafea, alcool, substane acre, mncruri grele). Deseori apar balonri, eructaii, regurgitri, vrsturi, grea. Este recomandat o alimentaie strict, cu eliminarea mncrurilor grase, a prjelilor, cruditilor i condimentelor. Un regim dietetic echilibrat, servirea meselor la ore regulate i n linite pot asigura succesul tratamentului naturist. Tratamentul dietetic al gastritei const, n primul rnd, ntr-o alimentaie uoar (supe de zarzavat, brnz de vaci, pine alb veche, mere coapte). Bolnavul trebuie s mnnce ncet, iar, n cazul durerilor, dup mas, va sta culcat cu o compres cldu pe abdomen, timp de 15 minute. Fitoterapie Principiile active ale pelinului l fac eficient n mai multe afeciuni, printre care i n gastritele de aciditate sczut. Se pune o linguri de plant ntr-o can de ap fiart. Lichidul trebuie s se bea ntre mese, nendulcit, cu toate c este foarte amar. Infuzia de glbenele - din dou lingurie cu flori de glbenele la o can cu ap se prepar o infuzie care se bea pe parcursul unei zile, nainte de mese. Infuzia de glbenele are efect cicatrizant i calmant, vindec ulceraiile produse pe mucoase i distruge anumii microbi. Ceaiul gastric - reprezint o combinaie pe care o putei face chiar acas. Are proprieti antiseptice, uor astringente, cicatrizante i de calmare a durerilor, iar prin aciunea valerianei, mentei i ppdiei se calmeaz spasmele ce provoac durerile violente specifice crizelor de gastrit. Exist dou formule de ceai gastric pe care le putei alterna. Formula 1: flori de coada oricelului, flori de glbenele, flori de mueel, rdcin de valerian, izmbun, ppdie. Formula 2: flori de glbenele, suntoare, coada-calului, troscot, intaur, anason, coriandru. Apiterapie Mierea de albine, n special cea poliflor, de fnea, are aciune de normalizare a activitilor secretorie i motorie a stomacului. Se poate consuma ca atare, cu 30 de minute nainte de mesele principale, cte 50 g. Cura este de lung durat, 2-3 luni, iar la nevoie se poate relua. Tratamentul se completeaz cu tinctur de propolis 20 la sut, din care se iau cte 20 g, pe stomacul gol, n 100 ml lapte cald. Cura dureaz pn la ameliorarea i chiar vindecarea bolii. Aromoterapie Uleiul volatil de busuioc - este antispastic, antiinflamator, analgezic, mucolitic, antiinfecios, tonic general, fiind indicat n gastrite, ulcer gastro-duodenal, colite spastice, enterocolite infecioase. Se administreaz intern cte 2-4 picturi de 3 ori pe zi n miere cu ap, ceai sau pe un cub de zahr. Durata tratamentului va fi de cel mult trei sptmni. 3.5.1 Constipaia Este o tulburare funcional, provocat fie de scderea elasticitii musculaturii intestinale, fie de contractura acestei musculaturi. Bolnavul sufer de o evacuare insuficient i ntrziat a coninutului intestinal. Respectarea orelor de mas, evitarea sedentarismului, practicarea exerciiilor de gimnastic sunt eficiente n tonificarea musculaturii intestinale. Alimentaia trebuie s fie echilibrat. Fitoterapie Coaja de cruin - are cea mai puternic aciune laxativ. Se folosete coaja veche, de cel puin un an, ca decoct, cu o linguri de coaj la o can cu ap clocotit. Se las timp de 20 de minute, apoi se fierbe, timp de o jumtate de or. Se bea ndulcit cu miere. Seminele de in - au aciune mecanic rezolvnd constipaiile rebele. Se face o past din dou lingurie de semine, puin zdrobite, i cteva linguri de ap cldu. Se consum dup amiaza sau seara, nainte de culcare. Seminele de mutar - se consum ca atare sau nmuiate n puin ap, timp de o sptmn, mrind progresiv cantitatea, de la o jumtate de linguri la o lingur. Nu se consum mai mult de o sptmn. Ceaiul laxativ - coaj de cruin, frunze de roini, rdcin de lemn dulce, volbur. Se bea seara, la

culcare, cte un ceai ndulcit cu miere. n cazul constipaiilor rebele putei repeta doza dimineaa, pe stomacul gol. 3.5.2 Diareea Dereglare intestinal manifestat printr-un numr mare de scaune lichide. Apare n urma unei tulburri care privete motilitatea, absorbia sau secreia intestinului sau unei inflamaii a mucoasei intestinale, provocat de diferite micoorganisme sau de toxinele lor. Profilaxia diareelor const ntrun regim alimentar echilibrat care s cuprind o hran complet, bine pregtit, servit la ore de mas regulate. Poate avea complicaii la sugar i copilul mic, datorit deshidratrii rapide care se produce atunci cnd enterita este nsoit i de vrsturi. De aceea o diet hidric este esenial n aceste cazuri. Fitoterapie Ceai de ment concentrat - infuzie cu 2 lingurie de plant la o can cu ap clocotit. Se consum cte 2-3 cni, nendulcit, pe parcursul unei zile ntregi. Decoct de fructe de afine - se prepar fie decoct, dintr-o linguri de fructe puin zdrobite la o can, fie soluie macerat la rece, timp de 7-8 ore. Frunze de fragi, mure i zmeur - se face o infuzie din dou lingurie de frunze uscate sau proaspete la o can cu ap. Are un gust aromat, plcut i efect garantat. Infuzie de frunze de nuc - se beau dou cni pe zi dintr-o infuzie fcut din 2 lingurie de plant la o can. Infuzia de petale de trandafir (cel din care se prepar i dulceaa) - este plcut la gust i se folosete n diareele rebele i cele cronice. Se pun 2 lingurie de plant la o can cu ap clocotit i se pot bea trei cni pe zi. Formula de ceai antidiareic: coaj de stejar, frunze de nuc, rdcin de cerenel, coada-racului, rchitan, turi-mare, cimbrior de cmp, izm-bun. Turia-mare, rchitanul, coada-racului, frunzele de nuc, coaja de stejar i rdcina de cerenel au un puternic efect antidiareic, iar izma-bun i cimbriorul calmeaz durerile i au aciune antiseptic. Se beau 2-3 cni pe zi, de preferin nendulcite. Remedii rapide: Usturoiul, consumat ca atare, are efect antimicrobian la nivelul mucoasei digestive. l putei combina, dac nu reuii s-l mncai crud, cu o linguri de miere.

3.6. Colecistita Este inflamaia veziculei biliare i se manifest prin dureri vii n regiunea ficatului care rspund pn n spata umrului drept i sunt nsoite de semnele unei infecii - febr i frisoane. Dac inflamaia a cuprins i cile biliare, apare icterul. Uneori apar crize acute, dureroase, puternice, dup consumarea anumitor alimente: grsimi, sosuri, ou, mezeluri, tocturi, maioneze. Fitoterapie Se vor consuma ceaiurile amare, datorit capacitii lor de a mri secreia bilei. Ceai de anghinare - preparat din patru lingurie de plant la 500 ml de ap clocotitt. Are aciune antimicrobian i coleretic. Se poate bea ndulcit cu miere, n cure de o lun de zile, naintea meselor principale. Decoctul de cicoare - are efect depurativ i colagog. Decoctul se face din 2 lingurie de plant mrunit la o can cu ap rece. Se las 15 minute, apoi se fierbe la foc mic 5 minute. Se bea naintea meselor principale. Ceaiul de glbenele - are aciune antiinflamatoare. Se bea o infuzie preparat din dou lingurie de plant la o can cu ap. Se bea fracionat, pe parcursul unei zile ntregi, cu nghiituri mici. Alte remedii: Apele minerale dreneaz vezica biliar provocnd refluxul biliar, de evacuare. Se consum un pahar cu ap, nclzit uor, cu 30 de minute naintea meselor. Apoi bolnavul va sta 15 minute culcat n pat, pe partea dreapt.

Alte remedii: Pentru calmarea spasmelor digestive adugai, peste trei vrfuri de cuit de pulbere de scorioar, un pahar de ap fierbinte. Lsai puin la infuzat, apoi consumai butura cu nghiituri mici. Aciunea scorioarei este prompt. 3.7. Dischinezia biliar Este o tulburare n evacuarea bilei. Boala se ntlnete mai des la femei, n jurul vrstei de 40 de ani, i poate aprea fie datorit obiceiurilor alimentare greite, fie datorit unor tulburri ale organelor nvecinate (boli ginecologice, colite, gastrite). Bolnavii se plng de o greutate n regiunea ficatului, o stare de indispoziie general, dureri de cap, balonri, grea, gust amar. Fitoterapie Decoctul de cicoare - are efect depurativ, laxativ i coleretic. Stimuleaz funciile ficatului. Decoctul se face din 2 lingurie de plant mrunit la o can cu ap rece. Se las 15 minute, apoi se fierbe la foc mic 5 minute. Se bea naintea meselor principale. Infuzia de glbenele - are efect sedativ local, antiinflamator, coleretic, colagog. Se prepar o infuzie din dou lingurie de plant la o can cu ap clocotit din care se bea, cu nghiituri mici, pe parcursul unei zile. Infuzia de intaur - mrete activitatea vezicii biliare. Se bea cte o jumtate de can naintea meselor principale. Ceaiul de levnic - are aciune antispasmodic, calmant, antiseptic. Se beau dou cni de ceai pe zi, dintr-o infuzie de 2 lingurie la o can cu ap fierbinte. Infuzia de rostopasc - are efect antiseptic i sedatic local. Se pot bea dou cni pe zi, dintr-o infuzie de o linguri la o can cu ap.

3.8. Colici abdominale Sunt dureri acute ale regiunii abdominale, cauzate fie de toxiinfecii alimentare, fie de parazii intestinali. Crizele apar brusc, se manifet violent, iar bolnavul pare s nu prezinte alte semne dect durerea insuportabil de "burt". Dac scaunele sunt normale i nu se adaug vrsturi, se va ncerca doar calmarea bolnavului i administrarea unor plante cu efect calmant. Este important meninerea unui regim de via echilibrat, evitarea tensiunilor nervoase, mai ales n momentele serii i n timpul mesei. Persoanele nervoase pot urma cromoterapia sau terapia prin muzic. Fitoterapie Infuzie combinat de flori de tei, mueel i frunze de ment, uor ndulcit cu miere sau zahr. Se bea cldu, cu nghiituri mici. Formula de ceai mpotriva colicilor - capsule de mac, flori de coada oricelului, flori de mueel, frunze de roini, fenicul, izm-bun, cimbru de cultur. Plantele care intr n compoziia acestui amestec au aciune antiseptic, calmant i antivomitiv. Astfel, mueelul i coada oricelului, datorit uleiurilor volatile bogate n aluzen, au o aciune puternic antiseptic, calmnd spasmele musculaturii stomacului. Roinia, menta i capsulele de mac opresc contraciile ce provoac durerile, suprim greurile i stimuleaz funciile digestive. Fructele de fenicul ajut la eliminarea gazelor, iar cimbrul i celelalte plante uleio-eterice au proprieti antiseptice i stimulative. Pentru calmarea colicilor ceaiul se bea cldu, pe parcursul crizei, cu nghiituri mici. Abcese dentare 1.infuzie din trei linguri flori de mueel la o can cu ap; infuzia cldu se ine n cavitatea bucal cte 5 minute i se repet tratamentul la interval de o or. 2.infuzie din 2 linguri flori de coada oricelului la o can cu ap, cu care se cltete gura la fiecare or. Vrsturi 1.infuzie dintr-o lingur ment uscat la o can cu ap; dup rcire se beau treptat 1-2 cni pe zi. 2.infuzie din 1-2 lingurie frunze de roini la o can cu ap; 1-2 cni pe zi.

Gastrite hiperacide. Ulcer gastric i duodenal 1.Ceaiuri i alte produse pe baz de Suntoare - 1-2 lingurie plant la o can sub form de infuzie; maxim 2 cni pe zi dup mas 2.Frunze de Ptlgin; pulbere, cte o linguri de 2-3 ori pe zi; infuzie, din 2 linguri frunze la o can cu ap - cte o linguri la 2-3 ore.