Sunteți pe pagina 1din 20

Pregatirea pacientilor inainte de interventie chirurgicala este un proces complex

care cuprinde mai multe etape si care poate imbraca aspecte diferite in raport cu
motivul pentru care se practica interventia chirurgicala (tipul de interventie
chirurgicala), starea generala a pacientului, precum si timpul pe care il avem la
dispozitie, pana in momentul in care se face interventia chirurgicala. Sunt situatii
in care pregatirea preoperatorie se poate face ,, ca la carte, cu toate etapele ei.
Sau sunt situatii de urgenta in care pregatirea operatorie este sumara,
reducandu-se la gesturi esentiale si absolut necesare, pentru a scurta cat mai
mult posibil timpul, cum este cazul urgentelor chirurgicale majore. O buna
pregatire preoperatorie a pacientului imbunatateste prognosticul interventiei
chirurgicale sei reduce mortalitatea intra- si postoperator.
Scopul pregatirii preoperatorii este acela de a echilibra pacientul, din toate
punctele de vedere, cat si de a-i creste capacitatea de aparare a organismului, la
stresul anestezico-chirurgical, prevenind in felul acesta posibilele complicatii.
In linii mari pregatirea preoperatorie a pacientului cuprinde doua laturi
principale:
-pregatirea generala
-pregatirea speciala
Pregatirea generala a pacientului consta in primul rand, in identificarea
constantelor biologice si aplicarea unor tratamente, pentru normalizarea lor. Tot
in cadrul pregatirii generale intra si cresterea rezistentei organismului, in fata
actului chirurgical, prin echilibrarea hidro-electrolitica si hemodinamica,
vitaminizare si in cazuri speciale, antibioterapie preoperatorie. Tot in cadrul
pregatirii generale intra si igienizarea pacientului preoperator, adica toaleta
generala, imbaiere si epilare
( raderea zonei paroase) unde va avea loc
interventia chirurgicala si de asemenea, golirea rezervoarelor naturale a
organismului, prin clisma evacuatorie si montarea unei sonde urinare. In
unele situatii, medicul poate indica spalarea unor cavitati, daca este
cazul( spalatura gastrica, spalatura vaginala).

Pregatirea psihologica a pacientului are si ea un rol important si consta in


lamurirea asupra bolii pe care o are, a operatiei care i se face si a
modului cum va decurge anestezia, operatia si evolutia postoperatorie. Odata
cu aceasta, pacientului ia cunostinta si de riscurile posibile si semneaza
impreuna cu medicul curant, consimtamantul informat. Stabilirea indicatiei
operatorii si a datei operatiei este apanajul medicului curant care va alega
momentul optim, din toate punctele de vedere, pentru a practica interventia
chirurgicala. Pregatirea speciala consta intr-un set de masuri care se
adreseaza, fie unor pacienti cu afectiuni supraadaugate afectiunii de baza
pentru care se practica operatia, cum ar fi: diabetul zaharat, I.R.C, bolile
cardio-vasculare, anemiile, bolile de sistem etc., afectiuni care cer un tratament
preoperator de reechilibrare, fie ca este vorba de un tip special de operatie care
va fi practicat si care are cerinte aparte, necesitand o pregatire anume (operatii

de transplant de organe, operatii de extirpare a unor organe, interventii


chirurgicale mari supraradicale, etc.) sau uneori, satisfacerea unor cerinte
care au legatura, cu anestezia( extirparea unor dinti sau a unor resturi dentare,
in vederea evitarii complicatiilor, in timpul intubatiei oro-traheale). Toate masurile
prezentate mai sus este necesar sa fie aplicate pentru bunul mers al interventiei
chirurgicale si a unei evolutii post-operatorii favorabile. Multe situatii insa, din
cauza caracterului de urgenta al unei interventii chirurgicale, pregatirea
preoperatorie este sumara, deoarece primeaza scurtarea timpului, pana la
operatie, cu scopul de a creste sansele actului chirurgical.

CONSIMTAMANTUL

In cazul unei interventii chirurgicale, medicul curant are obligatia de a prezenta


pacientului sau apartinatorilor acestuia, riscurile inteventiei operatorii
precum si consecintele refuzului sau opririi actului medical( cu interventia
chirurgicala). Pacientul are dreptul sa refuze sau sa opreasca o interventie
chirurgicala, asuman du-si, in scris, raspunderea pentru decizia sa. In cazul
in care pacientul necesita o interventie medicala de urgenta,
consimtamantul reprezentantului legal nu mai este necesar. Cand pacientul
nu-si poate exprima vointa, dar este necesara o interventie medicala de
urgenta, personalul medical are dreptul sa deduca acordul pacientului, dintr-o
exprimare anterioara a vointei acestuia. In cazul in care se cere consimtamantul
reprezentantului legal, pacientul trebuie sa fie implicat in procesul de luare al
deciziei, atat cat permite capacitatea lui de intelegere. Consimtamantul
pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, pastrarea, folosirea tuturor
produselor biologice, prelevate din corpul sau, in vederea stabilirii diagnosticului
sau tratamentelor , cu care acesta este de acord. Pacientul nu poate fi
fotografiat sau filmat, intr-o unitate medicala, fara consimtamantul sau, cu
exceptia in care imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului si
evitarii suspectarii unei culpe medicale.
INGRIJIRI POST-OPERATORII GENERALE
In functie de patologie si de gravitatea cazurilor, ingrijirea post-operatorie a
pacientului se va efectua in sectia de TERAPIE INTENSIVA sau in alte sectii. In
absenta complicatiilor, perioada post-operatorie dureaza de la cateva zile
(chirurgie laparoscopica), pana la 7-10 zile (chirurgie deschisa), se suprapune
intervalului de la sfarsitul interventiei chirugicale, pana la parasirea spitalului.
Trebuie luate masuri care sa previna sau sa trateze unele incidente sau accidente
post-operatorii imediate sau precoce, favorizand o insanatosire grabnica a
pacientului, prin recuperarea functiilor vitale periclitate de traumatismul
chirurgical.
Asadar:

-pozitia bolnavului in pat va fi adaptata tipului de anestezie si interventiei


chirurgicale
-se supravegheaza trezirea bolnavului, cu revenirea starii de constienta, a
sensibilitatii si a motilitati
-se va combate durerea post-operatorie, cu ajutorul medicatiei analgetice si a
terapiei sedative
-combaterea varsaturilor si a parezei intestinale, prin plasarea unei sonde de
aspiratie gastrica, inca din timpul interventiei, a instituirii unei medicatii antiemetice si de stimulare a motilitatii digestive
-profilaxia complicatiilor trombo-embolice post-operatorii, cu ajutorul
medicatiei cu heparina si mobilizarii precoce a bolnavului
-supravegherea functiilor vitale:
-prevenirea complicatiilor respiratorii(posibila depresie respiratorie)
- prevenirea complicatiilor cardio-vasculare, prin urmarirea pulsului central si
periferic; masurarea tensiunii sistolice si diastolice
- urmarirea functiei digestive,prin combaterea varsaturilor si a parezei
intestinale; reluarea alimentatie per os
- urmarirea diurezei-o diureza buna demonstreaza o functie hemodinamica buna
si o hidratare suficienta a bolnavului
-terapia anti-microbiana se poate face curativ si preventiv
-ingrijirea regiunii operate:
- se va urmari plaga operatorie
- existenta tuburilor de dren(conditiile unui drenaj corect-direct, decliv,
eficient) impune racordarea lor, la pungi colectoare
Externarea bolnavilor se face cand plaga operatorie este cicatrizata si
starea generala este buna.
Pregatirea pacientului pentru operatie prin :

restrictionarea aportului de alimente si lichide

pregatirea campului operator (suprafata cutanata)

recoltarea produselor pentru examene de laborator

efectuarea igienei personale si a altor nevoi de baza

asigurarea sigurantei pacientului dupa administrarea medicatiei


preanestezice

Pregatirea documentelor pacientului pentru operatie prin:

revederea semnaturii consimtamantului chirurgical

completarea cu acuratete a listei operatorii

Operatia este un eveniment important in viata pacientului, generator de stress


fizic si psihic.Teama de spital, de anestezie, de operatie, de suferinta
postoperatorie fac ca bolnavii sa fie anxiosi, agitati, deprimati psihic. Incizia
operatorie determina durere si predispune la infectii.Anestezicele si drogurile
analgezice au efect depresiv asupra organismului diminuand durerea dar si
capacitatea de reactie a pacientului fata de stimulii din mediul inconjurator.
Furnizarea, preoperator, de informatii si instructiuni pacientului si familiei
PREGATIREA PREOPERATORIE GENERALA
DIN ZIUA CARE PRECEDE OPERATIA

Se recomanda tact si intelegere empatica in comunicarea cu pacientul


pentru a reduce disconfortul psihic creat de teama de operatie, anestezie.

Se recomanda selectarea pacientilor pe saloane, evitandu-se contactul


celor nou internati cu cei care au avut o evolutie postoperatorie dificila, grava sau
cu muribunzii

Se linisteste pacientul cu privire la anestezie, durere si procedurile


preoperatorii

Se ofera informatii clare, accesibile legate de actul operator si de


consecintele acestuia (limitari, mutilari).

Se obtine consimtamantul scris al pacientului constient, adult sau al


familiei in cazul minorilor sau al pacientilor inconstienti

Se stabileste data interventiei si se comunica bolnavului.

Consimtamantul informat in interventiile chirurgicale este


responsabilitatea medicului; nursa este responsabila din punct de vedere etic, nu
legal, actionand ca un avocat al pacientului (verificand daca pacientul a inteles
informatiile primite si daca sunt respectati toti pasii in pregatirea preoperatorie).

Formele de consimtamant trebuie semnate inainte ca pacientul sa


primeasca medicatia sedativa, preanestezica.

Se administreaza, la indicatia medicului sedative, hipnotice in seara


dinaintea interventiei pentru a asigura o odihna adecvata in timpul noptii

Se face baie, sau dus, sau toaleta pe regiuni, la pat, in cazul bolnavilor
nedeplasabili.

Se curata cu atentie zonele de flexie si cea ombilicala pentru a reduce


riscul infectiei prin flora cutanata.


Se depileaza zona de interventie prin raderea pilozitatilor cu un aparat de
ras individual, pe o suprafata larga (15 / 25cm) avand grija sa nu se creeze solutii
de continuitate.

Se dezinfecteaza zona rasa cu alcool medicinal sau betadina (se exclude


riscul la alergie prin anamneza

Se acopera campul operator cu un camp steril

In caz de urgenta imediata, bolnavul va fi ras la pat inainte de a fi


transportat la blocul operator.

Se contraindica, temporar, actul operator in caz de leziuni cutanate in


regiunea unde urmeaza sa se desfasoare interventia

Se masoara si se reprezinta grafic functiile vitale : temperatura, puls, T.A.,


respiratie.

Se cantareste bolnavul si se apreciaza talia pentru dozarea premedicatiei


si anestezicelor.

Se semnaleaza medicului eventualele modificari ale tegumentelor din


zonele prevazute pentru interventie cum ar fi semnele de inflamatie sau de
alergie.

Se verifica, obligatoriu, pentru toate tipurile de interventii chirurgicale :


grupul sanguin si factorul Rh
hemograma

glicemia

ureea

probele hepatice
factorii de coagulare
sumarul de urina

Se efectueaza :

ECG

Radiografie pulmonara.

GOLIREA INTESTINULUI TERMINAL

Se face clisma evacuatoare in seara dinaintea si in dimineata interventiei


chirurgicale in caz de interventii pe tubul digestiv.

Se administreaza un laxativ cu 12-24 ore inaintea interventiei daca actul


operator nu se desfasoara pe tubul digestiv si tranzitul bolnavului este normal.

Se scade aportul alimentar oral cu o zi inainte de operatie.

Se sisteaza aportul de alimente si lichide de la orele 21, in seara de


dinaintea operatiei.

Se interzice fumatul cu o seara inainte de operatie, precum si consumul de


bauturi alcoolice.

PREGATIREA PREOPERATORIE DIN ZIUA OPERATIEI

Se supravegheaza pacientul sa ramana nemancat si sa nu fumeze.

Se masoara functiile vitale si vegetative: temperatura, puls, T.A..

Se apreciaza starea generala si comportamentul.

Se comunica medicului eventualele modificari patologice ale functiilor


vitale, tusea, diareea, aparitia menstruatiei la femei si modificari din zona de
interventie.

Se indeparteaza bijuteriile, ceasul, peruca, protezele (dentare, membrele


artificiale), agrafele de par, lentilele de contact.

Se cere pacientei sa-si faca toaleta de dimineata fara folosirea machiajului


sau a lacului de unghii, a rujului, pentru o buna observare a extremitatilor.

Se invita pacientul sa-si goleasca ca urinara sau se monteaza aseptic o


sonda cala, daca medicul indica

Se strange parul lung intr-o boneta, sau se impleteste in coada, iar


pacientul imbraca o pijama curata, deschisa, iar femeile camasa de noapte.

Se administreaza medicatia preanestezica (premedicatia) cu 60 de minute


inainte de operatie, daca administrarea este orala si cu 45 de minute inainte de
operatie in administrarea parenterala

Se interzice pacientului sa se mai ridice din pat dupa administrarea


premedicatiei deoarece are actiune sedativa si deprima circulatia, determinand
hipotensiune arteriala ortostatica.

Se predau obiectele de valoare, bijuteriile bolnavului familiei sau nurseisefe, insotite de procesul verbal.

Se transporta bolnavul la sala de operatie cu un mijloc adecvat starii sale


cu brancarda, patul rulant, bine acoperit si insotit de nursa.

Se insoteste bolnavul de documentele administrative: F.O. cu rezultatele


investigatiilor, cu consimtamantul scris.


Se evita transportul prea devreme la sala de operatie pentru a nu stresa
bolnavul.

Se verifica lista operatorie (data, ora, regiunea operatorie).

SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIREA POSTOPERATORIE


Perioada postoperatorie imediata = perioada care dureaza de la sfarsitul
interventiei chirurgicale pana la restabilirea starii de cunostinta si a functiilor
vitale; se mai numeste perioada de trezire.
Perioada postoperatorie precoce incepe din momentul in care pacientul a fost
complet recuperat din anestezie si se termina in momentul externarii.
Obiective:

Restabilirea homeostaziei fizice si psihice.

Prevenirea si tratarea prompta a complicatiilor postoperatorii imediate si


precoce.

Se supravegheaza functiile vitale (R, P, T, T.A., starea de constienta,


durerea) din 15 in 15 pana devin stabile si se noteaza in fisa de trezire a
operatului.

Se raporteaza imediat medicului anestezist si chirurgului orice modificare


(cianoza cu transpiratii, tirajul muschilor intercostali, in caz de obstructie
respiratorie, de exemplu).

Se observa aspectul general al operatului: in mod obisnuit este palid, cu


extremitati reci, cu psihic lent si sensibil la durere.

Se verifica permeabilitatea si pozitia cateterelor, sondelor, tuburilor de


drenaj.

COMPLICATIILE POSTOPERATORII
Supravegherea si ingrijirea postoperatorie, atente si competente au ca obiective:

Grabirea vindecarii si reducerea perioadei de spitalizare

Prevenirea sechelelor postoperatorii si a mortalitatii

Prevenirea cicatricilor inestetice in cazul operatiilor pe zone expuse


TIPURI DE COMPLICATII POSTOPERATORII

a) Dupa factorul temporal:


o

Complicatii imediate: apar in primele ore post-operator

Complicatii precoce: apar in primele zile post-operator

o
Complicatii tardive: apar dupa saptamani, luni sau chiar ani de zile de la
interventia chirurgicala (ex.eventratia)
b) Dupa localizare si mod de manifestare:
o

Complicatii locale: la nivelul plagii operatorii

o
Complicatii generale: la nivelul unor aparate sau sisteme, sau chiar al
intregului organism
c) Dupa gravitate:
o
Complicatiile minore care se vindeca repede si nu influenteaza starea
generala
o
Complicatii majore care se vindeca greu, sunt costisitoare si/sau lasa
sechele cu implicatii sociale, profesionale sau economice
o
Complicatii letale dificil de controlat care determina decese si au uneori
implicatii juridice
COMPLICATIILE POSTOPERATORII IMMEDIATE
Socul- survine cel mai adesea in primele 5 ore care urmeaza interventiei
CAUZE:

Deficitul lichidian preoperator agravat de vasodilatatia

Determinata de anestezie

Hemoragie intraoperatorie insuficient compensata


Pierdere importanta hidroelectrolitica

SEMNE DE RECUNOASTERE:

Puls tahicardic, filiform

Lipsa de aer

Scaderea T.S. (tensiunii sistolice) la 90-80 mm Hg.

Paloarea si racirea pielii, transpiratii reci

Cianoza extremitatilor, oligurie

Somnolenta, apatie sau stare de agitatie

ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA

1.
Supravegherea stricta a bolnavului si semnalarea imediata a semnelor
incipiente
2.

Incalzirea bolnavului prin suplimentarea de paturi

3.

Oxigenoterapie dupa permeabilizarea cailor respiratorii superioare

4.
5.

Administrarea tratamentului etiologic si simptomatic prescris


Monitorizarea functiilor vitale si vegetative: puls,T.A., respiratie, diureza

6.

Administrarea de sange, plasma, electroliti conform indicatiei medicului

7.

Comunicarea si sustinerea psihica a bolnavului/apartinatorilor

ASFIXIA bolnavul se sufoca prin lipsa de aer


CAUZE

Obstructia bronsica si hipoventilatia, mai ales la cei obezi, cu distensie


abdominala ; hipovolemia

Edemul pulmonar acut prin supraincarcare lichidiana prin perfuzii i.v.

Obstacol in caile respiratorii superioare: varsatura inhalata, caderea


posterioara a limbii, etc.

Consecinta recurarizarii (anestezicele de tip curara paralizeaza


musculatura respiratorie)
SEMNE DE RECUNOASTERE

Agitatie, cianoza
Dispnee

ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA


1.

Anuntarea medicului

2.

Aspirarea secretiilor si permeabilizarea cailor respiratorii

3.

Administrarea de O2 sau carbogen (amestec de O2 cu CO2)

4.
Monitorizarea functiilor vitale si vegetative si a concentratiei gazelor in
sange
5.
Pregatirea de urgenta a materialelor necesare pentru intubatie sau
traheostomie acolo unde este cazul
HEMORAGIA EXTERNA poate fi:

Hemoragie la nivelul plagii operatorii


Hemoragie subcutanata (hematom parietal)

CAUZE

Legatura defectuoasa

Desfacerea suturii

SEMNE

Pansament imbibat cu sange

Sange pe tubul de dren si in punga colectoare

ACTIUNI INTREPRINSE DE NURSA


1.
2.
3.
4.

Anuntarea medicului
Schimbarea pansamentului si efectuarea pansamentului compresiv
Administrarea medicatiei hemostatice
Efectuarea tratamentului antisoc conform prescriptiei medicului

PREGTIREA PREOPERATORIE

Pregtirea fizic i psihic a pacientului:

~
Asistenta medical are obligaia s-l ajute pe bolnav s-i exprime
gndurile, grijile, teama.
~

l ajut s-i insufle ncredere n echipa operatorie.

~
Asistenta i explic ce se va ntmpla cu el n timpul transportului i n sala
de preanestezie, cum va fi aezat pe masa de operaie, cnd va prsi patul,
cnd va primi vizite.
~

l asigur ca va fi nsoit.

~
Va rspunde cu amabilitate, profesionalism, siguran i promptitudine
pacientului.

Pregtirea general:

~
Se observ i se consemneaz aspectul general al pacientului: nlime,
greutate, vrsta aparent i real, aspectul pielii, faciesul, starea psihic;
~
Toate datele privind starea general a pacientului i evoluia bolii se
noteaz permanent n foaia de observaie i n planul de ngrijire pentru a obine
un tablou clinic exact.
~

Culegerea de date privind antecedentele pacientului:

~
Familiale: dac n familie au fost bolnavi cu neoplasme, diabet, HTA,
cardiopatii, tuberculoz.
~
Chirurgicale: dac a mai suferit intervenii, dac a avut evoluia bun, dac
au fost complicaii.
~

Patologice:

Se vor nota bolile care au influen asupra anesteziei i interveniei;

Dac a avut afeciuni pulmonare,

Dac este fumtor,

Dac a avut afeciuni cardiace,

Dac sufer de epilepsie.

Urmrirea i msurarea funciilor vitale i vegetative,

Examenul clinic pe aparate,

Bilan paraclinic,

~
Examene de laborator de rutin i examene complete: coagulograma
complet hemoleucogram complet, VSH, ionogram, , probe de

disproteinemie, proteinemie, transaminaze, examen de urin,


electrocardiograma, radiografie sau radioscopie pulmonar.

n ziua precedent:

~
Repaus, regim alimentar uor digerabil, consum de lichide pentru:
meninerea TA, dezintoxicarea i mrirea diurezei, diminuarea setei
postoperatorii i diminuarea acidozei postoperatorii.

n seara zilei precedente:

Pregtirea pielii se face prin baie general

~
Pregtirea tubului digestiv prin clism evacuatoare i alimentaie lejer:
supe de legume, buturi dulci sau alcaline.

n ziua interveniei:

Se face clism cu 4 ore naintea interveniei,

Se ndeprteaz bijuteriile,

Se ndeprteaz proteza dentar,

Se badijoneaz cu un antiseptic regiunea ras.

Se mbrac pacientul cu lenjerie curat,

~
Se pregtesc documentele medicale: foaia de observaie, rezultatele
analizelor, radiografiile, care vor nsoi pacientul.

Transportul:

~
Pacientului n sala de operaie se face nsoit de asistenta medical care
are obligaia s predea pacientul anestezistului, mpreun cu toat documentaia;

ngrijiri n sala de operaie:

Se instaleaz i se fixeaz pacientul pe masa de operaie,

Monitorizarea funciilor vitale,

Obinerea unui abord venos,

Pregtirea cmpului operator,

Badijonarea cu alcool pentru degresarea i curirea pielii,

~
Badijonarea cu tinctur de iod se face ncepnd cu linia de incizie, de la
centru ctre periferie i se termin cu zonele periferice.
~

Se ajut la instalarea cmpului steril protector.

CONCLUZII Pregtirea preoperatorie date generale


1.

Pregtirea psihic:

ncepe din clipa n care bolnavul este internat n secie.

Asistenta l ajut s se familiarizeze ct mai repede cu secia, personalul,


cu bolnavii din salon, cu medicii.

i va inspira sentiment de ncredere n medic i echipa care-l va opera


punndu-l n contact cu ali bolnavi care au fost operai i sunt n convalescen.
2.

Igiena personal:

Se efectueaz toaleta pe regiuni.

3.

Alimentaia preoperatorie:

Dat funcie de anestezia administrat.

4.

Examene de laborator:

Se recolteaz probe de snge pentru:

Timp de sngerare / coagulare.

Grup sanguin, Rh.

Numrtoarea de trombocite.

Ht, Hb, hemoleucogram.

Se recolteaz urin pentru examenul sumar de urin, toate la indicaie


medicului.
5.

Pregtirea preoperatorie local:

Regiunea aleas se spal, se degreseaz cu eter.

Se dezinfecteaz cu tinctur de iod.

Se aeaz cmpuri sterile.

Se efectueaz clism simpl.

ngrijirea bolnavului dup anestezie general:

Bolnavul operat sub anestezie general trebuie supravegheat de medic i


asistent cu foarte mare atenie pn la apariia reflexelor:

De deglutiie i tuse. Faringian. Cornean. Pn la revenirea complet a


strii de contien.

Nu se transport n salon naintea revenirii acestor reflexe.

Supravegherea imediat n salon:


Supravegherea funciilor vitale i a faciesului:
~
nsoit de transpiraii reci i rcirea extremitii indic intrarea bolnavului
n stare de oc.
~
Apariia cianozei, chiar redus, indic insuficien respiratorie sau
circulatorie.
Supravegherea comportamentului bolnavului:
~
Se supravegheaz bolnavul deoarece operatul poate s prezinte la trezire o
stare de agitaie i de aceea trebuie supravegheat pentru c i poate smulge
pansamentul sau tubul de dren.
~

Se poate ridica din pat, poate cdea, poate fugi.

~
n acest caz este imobilizat i sunt indicate paturi speciale specifice
serviciilor de terapie intensiv.
Supravegherea respiraiei:
~
Se supravegheaz respiraia care trebuie s fie ritmic de amplitudine
normal.
~
Dac apare jena respiratorie ea poate trda ncrcarea bronic cu
mucoziti fiind necesar o aspiraie faringian.
~
Cderea limbii este prevenit prin meninerea pipei faringiene Guedel,
pn la trezirea complet a bolnavului.
~
Inundarea cilor respiratorii cu vomismente se previne prin poziia
bolnavului, prin aspiraia secreiilor gastrice.
~

Monitorizarea funciilor vitale puls, tensiune arterial, temperatur.

Supravegherea pansamentului:
~
Pansamentul trebuie s rmn uscat, s nu se mbibe cu snge sau
serozitate (trebuie imediat anunat medicul).
~

Schimbarea poziiei bolnavului se ridic n poziia semieznd.

~
ngrijirea mucoasei bucale pentru a umezi buzele se folosesc tampoanele
mbibate n soluii diluate de bicarbonat de sodiu, acid boric, permanganat de K.
~
Se cur stratul existent pe limb cu tampoane umezite cu o soluie
preparat dintr-o lingur de bicarbonat de sodiu, o linguri glicerin/ pahar cu
ap.
~
Dac starea bolnavului este bun se solicit s-i clteasc gura, s-i
spele dinii, se ung buzele cu vaselin.
Prevenirea escarelor:
~

Schimbarea poziiei bolnavului se face la intervale de 30 minute, 1 or.

~
O compresiune n acelai punct de peste 2 ore la un bolnav imobilizat
provoac apariia escarelor.
~

Se face masajul regiunilor predispuse escarelor cu alcool i se fricioneaz.

Pudrarea cu pudr de talc.

Schimbarea lenjeriei de corp i de pat s fie uscat i bine ntins.

~
talc.

Sub regiunea sacral, calcanee se aeaz colaci, inele de vat pudrate cu

~
Schimbarea poziiei bolnavului nu se face dect atunci cnd afeciunile
bolnavului permit acest lucru.

NGRIJIRI POSTOPERATORII
ngrijiri imediate:

ngrijirile postoperatorii ncep imediat dup terminarea interveniei


chirurgicale i dureaz pn la vindecarea complet.

Scopul ngrijirilor pentru restabilirea funciilor organismului este asigurarea


cicatrizrii normale a plgii i prevenirea complicaiilor.
~

Se aeaz pacientul n decubit dorsal cu capul ntr-o parte.

~
La supravegherea faciesului, apariia palorii nsoit de transpiraii reci i
rcirea extremitilor indic stare de oc: apariia cianozei, chiar reduse, indic
insuficien respiratorie sau circulatorie se administreaz oxigen.
~
Supravegherea comportamentului deoarece poate s prezinte la trezire o
stare de agitaie, atenie ca pacienta s nu-i scoat perfuzia.
~

S nu-i ndeprteze pansamentul, iar dac va fi nevoie va fi imobilizat.

Supravegherea funciilor vitale puls, tensiune arterial, respiraie.

Supravegherea perfuziei.

Schimbarea poziiei.

~
ngrijirea mucoasei bucale se terge mucoasa bucal cu tampoane
umezite n soluii diluate de bicarbonat de sodiu, acid boric, glicerin (1 linguri
la un pahar de ap); se ung buzele cu vaselin, iar dac starea pacientei o
permite i va face toaleta cavitii bucale singur.
~
Evacuarea vezicii urinare dac evacuarea nu se produce se va stimula
miciunea spontan prin aplicarea n regiunea pubian a unei buiote, se va
introduce un bazinet cald sub pacient, se va lsa apa de la robinet s curg sau
se va efectua sondaj vezical.
~

Asigurarea somnului prin administrarea unui hipnotic slab, seara la culcare.

ngrijiri acordate pn la instalarea pacientei n pat:

Pregtirea patului i a camerei.

Pregtirea materialului n vederea reanimrii postoperatorii.

Pregtirea materialului pentru perfuzie: Ace sterile. Seringi sterile. Garou.


Perfuzoare. Soluii perfuzabile.

Se verific sursa de oxigen, aspiratorul, sondele, tensiometrul.

Transportul pacientului operat:

~
Transportul pacientului operat se face cu patul rulant, cu capul ntr-o parte,
se efectueaz silenios, cu blndee, fr zdruncinturi.
~
Pacientul va fi acoperit, ferit de cureni de aer sau schimbri de
temperatur,
~
n timpul transportului asistenta medical va urmrii aspectul feei,
respiraia, pulsul, perfuzia.

Instalarea operatului se va face ntr-o camer cu mobilier redus, care s fie


curat, bine aerisit, linitit, cu temperatura ambiant de 18-200C, prevzut cu
instalaii de oxigen montate la perete, cu prize n stare de funcionare i cu
aparatur pentru aspiraia secreiilor.

Patul va fi accesibil din toate prile i va fi prevzut cu muama i alez


bine ntins, fr pern i dac este cazul, salteaua va fi antidecubit.

Poziia pacientului n pat este variabil.

Supravegherea pacientului se bazeaz pe date clinice i pe rezultatele


examenelor complementare.
~

Se supravegheaz aspectul general al operatului.

Se urmresc parametrii fiziologici.

Se urmresc pierderile de lichide sau snge.

Se fac examene complementare:

Teste de coagulare, timp de protrombin, teste de toleran la heparin.

Hemogram, hematocrit.

Examen sumar de urin etc.

~
Se completeaz foaia de temperatur i foaie de terapie intensiv foi
speciale de reanimare i supraveghere.

Dup trezire i se va asigura pacientului tot confortul, toaleta zilnic,


schimbarea lenjeriei de corp.

Se va lupta mpotriva:

Durerii.

Insomniei.

Anxietii.

Distensiei abdominale.

Ridicarea din pat se va face treptat.

Complicaiilor de decubit.

Alimentaia:

~
Pn la reluarea alimentaiei este necesar s se administreze o raie
hidric, electrolitic i caloric suficient acoperirii necesitilor cotidiene.
~

Buturi ct mai rapid posibil, n cantitate moderat la nceput:

300 ml ceai sau ap, n prima zi administrat cu linguria,

500 ml n a doua zi,

1000 ml n a treia zi;

Perfuzii, rehidratarea venoas completnd necesarul zilnic de lichide.

Bolnavul va bea atunci cnd nu vomit.

Va mnca dup ce a avut scaun precoce sau dup emisia de gaze.

Nu va consuma fructe crude sau glucide n exces.

~
n ziua operaiei pacientul va bea ap cu linguria, rehidratarea fiind
completat cu perfuzii.
~

Dup 24 de ore ceai, citronad, supe de zarzavat strecurate,

~
A doua zi ceai, citronad ndulcit, supe de zarzavat strecurate, lapte cu
ceai,
~

A treia zi iaurt, fidea, tiei cu lapte, piure de cartofi, biscuii,

~
Dup reluarea tranzitului: carne de pui, pete alb i se revine treptat la
alimentaia obinuit,
~

Alimentele trebuie s fie calde, bine preparate, prezentate estetic.

~
Mesele vor fi servite n cantiti mici, repartizate n 6-7 reprize i se vor
alege alimente cu valoare caloric mare.

Supravegherea funciilor vitale i vegetative:

~
Temperatura se msoar dimineaa i seara n prima zi se poate produce o
uoar hipertermie (febr de resorbie).
~

Pulsul i tensiunea arterial.

Diureza.

Se va stabili bilanul hidric.

ngrijiri igienice:

Toaleta pacientului.

Schimbarea lenjeriei de cte ori este nevoie.

Asigurarea urinarelor i bazinetelor la ndemna pacientului.

Mobilizarea ct mai precoce pasiv, apoi activ.

Schimbarea pansamentului.

~
Pansamentul este actul chirurgical prin care plaga operatorie se
aseptizeaz, se trateaz i se protejeaz pentru a-i uura cicatrizarea. Efectuarea
corect a unui pansament va respecta urmtoarele principii fundamentale:
~
Se va lucra ntr-o asepsie perfect instrumentarul i materialele folosite
s fie sterile, iar minile celui care execut i tegumentele din jurul plgii s fie
dezinfectate.
~

S se asigure absorbia secreiilor.

~
S se aseptizeze plaga cu antiseptice corespunztoare stadiului de
evoluie.
~
S se protejeze plaga fa de agenii termici, mecanici, dinamici ai
mediului nconjurtor.
~
Asigurarea repausului sau imobilizarea regiunii lezate pentru a grbi
cicatrizarea.
~

Pansarea zonei operate se va face cu mult blndee i atenie.

~
Peste un strat de comprese i vat steril se va face un bandaj compresiv,
folosind o fa i leucoplast (se va conduce faa circular n jurul abdomenului).
~

Pansamentul se va face o dat pe zi sau de cte ori este nevoie.

~
Plaga operatorie va fi vzut de medic n fiecare zi, iar orice complicaie
aparent va fi anunat medicului.
~
Firele se scot dup circa 7 zile de la operaie i se va face n condiii de
asepsie perfect.

Prevenirea escarelor de decubit.

Exerciii respiratorii.

Alimentaia:

n prima zi ceai nendulcit.

Dup reluarea tranzitului se pot da ceaiuri ndulcite, supe de legume.

Prevenirea i combaterea complicaiilor inflamatorii:

~
Complicaii pulmonare ce se previn prin aspirarea secreiilor mucolitice,
gimnastic, tuse asistat, antibiotice.

~
Complicaii tromboembolice ce se previn prin mobilizare precoce
supravegheat, anticoagulante.
~
Complicaii urinare ce se previn prin evitarea sondajului vezical,
medicaie de stimulare a miciunii.