Comunicarea a fost definit ca o form particular a relaiei de schimb ntre
dou sau mai multe persoane, dou sau mai multe grupuri. Eseniale pentru actul comunicrii sunt: relaia dintre indivizi sau dintre grupuri, schimbul, transmiterea i receptarea de semnificaii, modificarea voit sau nu a comportamentului celor angajai n actul comunicrii Comunicarea didactica este prin specificul sau o forma de comunicare preponderent verbala, care reflecta calitatile celor doi parteneri (profesor si elevi), precum si calitatile curriculei scolare. n acelasi timp, comunicarea didactica depinde si de ansamblul componentelor para si nonverbale, care vin sa sustina interactiunea formativa dintre profesorul-emitator traditional si scolarul-receptor, interactiune care vizeaza planurile: cognitiv, afectiv, caracterial, motivational. ntre cele trei tipuri de comunicare, se instituie relatii temporare si de sens. Simultaneitatea este obligatorie n cazul celei verbale si paraverbale, n timp ce comportamentul nonverbal poate fi simultan, anticipativ sau succesiv. De aceea Bourdieu a tinut cont n calcularea eficientei actului de comunicare educativa att de caracteristicile schemei de comunicare, ct si de faptul ca la un moment dat sau chiar pe ntreaga perioada a comunicarii, aceasta poate deveni lateralizata daca sensul sau este unidimensionat si unidirectionat, de la emitator la receptor, cnd receptorul nu devine niciodata emitator si deci actul comunicarii nu e o interactiune autentica pentru ca nu exista feed-back. ntr-o comunicare didactica care este preponderent verbala comunicarea paraverbala si comunicarea nonverbala nu vin n completare, ci formeaza un ntreg bine structurat, complex si convergent. Desi nu au aceleasi regimuri si ritmuri de codare, transmitere si decodare, lipsa uneia sau alteia saraceste si ngreuneaza comunicarea, cu att mai mult cu ct comunicarea paraverbala si comunicarea nonverbala sunt de 4,5 ori mai rapid decodificate(interpretare, nteles) dect comunicarea verbala; de multe ori mentionez comunicarea nonverbala este cea care da sens mesajului (un gest, o clipire, o mimica etc.). De asemenea, un mesaj informational caruia i se adauga voit latura paraverbala, si schimba cu 180 grade semnificatia (un accent, o pauza/tacere, o anumita inflexiune a vocii, un anumit ritm poate sa treaca mesajul de la seriozitate la persiflare/interogare/amenintare/indiferenta/stupoare/ angoasa/etc.)