Actualitate, Chirurgie | Publicat la 16.10.

2012 | 126,509 citiri

Hernia hiatala si boala de reflux gastro-esofagian

Cavitatea toracica este separata de cavitatea abdominala de catre muschiul diafragma. Acesta prezinta orificii (hiatusuri) prin care trec dinspre torace spre abdomen
aorta si respectiv esofagul. Orificiul prin care esofagul traverseaza diafragma se numeste hiatus esofagian. Uneori acest hiatus este largit permitand hernierea
stomacului din abdomen in torace. In timp ce hernia hiatala este insotita invariabil de reflux gastroesofagian (arsuri la stomac), boala de reflux gastroesofagian
poate exista si in absenta herniei hiatale, ca urmare a unei disfunctionallitati a sfincterului gastroesogfagian.

Mi-am propus sa scriu un material despre hernia hiatala si esofagita de reflux pentru a va aduce unele lamuriri cu privire la ce inseamna fiecare din aceste notiuni, cum apar
aceste afectiuni, care este simptomatologia si care este tratamentul corect, scrie dr. Victor Radu.
Hernierea poate avea loc prin alunecarea stomacului in mediastin (hernie hiatala prin alunecare) sau prin rostogolirea stomacului prin hiatus (hernie hiatala prin
rostogolire).

1. Ce este Boala de Reflux Gastro-Esofagian (BRGE)?

Desi termenul arsuri la stomaceste folosit pentru a descrie o varietate de probleme digestive, in termeni medicali, pirozisul este cel mai constatnt simptom al bolii de
reflux gastroesofagian, rezultand prin refluarea sucului gastric acid in esofag. Acesta arsura este perceputa inapoia sternului, in capul pieptului, uneori iradiind spre baza
gatului. Apare mai frecvent cand pacientul sta in pozitie culcata imediat dupa pranz sau cand isi apleaca trunchiul inainte. Alte simptome: regurgitatii, varsaturi, dificultati
la inghitire, dificultati respiratorii.
2. Care sunt cauzele BRGE?
Alimentele ajung din gura prin intermediul faringelui si esofagului in stomac. La nivelul jonctiunii intre esofag si stomac in grosimea esofagului exista un muschi numit
sfincter esofagian. Acesta se comporta ca o supapa ce permite trecerea alimentelor din esofag in stomac dupa care se inchide nepermitand trecerea sucului gastric acid in
esofag. Atunci cand acest sfincter nu functioneaza se produce refluxul de suc gastric in esofag iritand mucoasa esofagiana ceea ce duce la aparitia BRGE.
3. Ce contribuie la BRGE?
Unii oameni se nasc cu un sfincter esofagian inferior slab (LES). Pentru altii, ns, alimente grase si condimentate, anumite tipuri de medicamente, mbrcmintea stramta,
fumatul, consumul de alcool, exercitii fizice sau modificri ale pozitiei corpului (aplecarea inainte sau culcat), pot provoca relaxarea sfincterului, cauznd reflux.
4. Cum se trateaza BRGE?
Tratamentul include 3 etape:
1. Modificarea stilului de viata. n multe cazuri, schimbarea dietei poate amenda simptomatologia. Pierdea n greutate, reducerea sau eliminarea fumatului si consumului
de alcool, precum si modificarea obiceiului de a sta intins dupa masa pot ajuta, de asemenea.
2. Terapie medicamentoas
Dac simptomele persist dup aceste modificri de stil de viat, tratamentul medicamentos poate fi necesar. Antiacidele neutralizeaza acizii din stomac si
antisecretoarele gastrice reduc cantitatea de acid gastric. Ambele pot fi eficiente in ameliorarea simptomelor. Medicamentele prescrise pot fi eficiente si in vindecarea
esofagitei.
3. Cand ajungeti la CHIRURGIE?
Pacientii care nu rspund bine la schimbarile stilului de viata sau la tratamentul medicamentos, sau cei care au nevoie de medicamente continuu pentru a controla
simptomatologia, vor trebui s aleaga intre a tri cu starea lor sau a urma o procedura chirurgicala. Chirurgia este foarte eficienta in tratarea BRGE.
Exist si proceduri nechirurgicale cunoscute sub numele de abord endoscopic intraluminal, care sunt alternative la chirurgia laparoscopica si deschisa. In urma consultatiei,
veti stabili impreuna cu medicul curant ce tip de tratament este optim pentru dumneavoastra.
Care sunt avantajele metodei laparoscopice?
reducerea dureii postoperatorii spitalilzare redusa recuperare rapida si reluarea activitatilor curente rezultate cosmetice foarte bune
In principiu, tratamentul chirurgical are urmatoarele obiective:
- reducerea herniei hiatale
- calibrarea hiatusului esofagian
- realizarea unei valve antireflux
Operatia se realizeaza sub anestezie generala. Perioada de spitalizare este de 2 3 zile. Recuperarea este rapida, in dupa-amiaza operatiei fiind permis consulmul de
lichide, prima zi postoperator alimentatia fiind una completa.
Inainte de operatie
Cu ocazia consultatiei vi se vor explica riscurile si beneficiile operatiei
Pregtirea preoperatorie include analizele de sange, evaluare medicala, radiografia pulmonara si un EKG.
Chirurgul va poate solicita golirea completa a colonului inainte de interventia chirurgicala. Vi se poate solicita s beti doar lichide clare in ziua dinaintea interventiei.
Este recomandat s faceti dus cu o seara nainte sau in dimineata zilei in care va operati.
Dup miezul noptii, inainte de operatie, nu ar trebui s mnncati sau sa beti nimic, cu exceptia medicamentelor pe care medicul dumneavoastr le-a recomandat
Medicamente cum ar fi aspirina, sau alti antiagreganti plachetari (aspenter, plavix etc), medicamente anti-inflamatorii vor trebui oprite temporar, de la cteva zile la o
sptmn inainte de interventia chirurgicala.
Renuntarea la fumat cu cel putin o saptamana inaintea operatiei.
La ce sa va asteptati in ziua interventiei
De obicei internarea se face n dimineata zilei in care este programata operatia.
O asistenta medicala va plasa un ac mic / cateter in vena, pentru asigurarea administrarii unor medicamente n timpul interventiei chirurgicale.
Deseori, pre-operator anumite medicamente (sedative, anticoagulante) sunt necesare.
Veti fi sub anestezie generala adormit n timpul operatiei, care poate dura mai multe ore.
Dupa operatie veti fi trimis in compartimentul postoperator pn cnd veti fi complet treaz.
Cei mai multi pacienti stau in spital in noaptea de dupa operatie si pot necesita zile suplimentare n spitalizare.

In ce consta operatia laparoscopica anti-reflux?

Operatia laparoscopica anti-reflux (cel mai folosit procedeu : fundoplicatura Nissen) presupune consolidarea valvei intre esofag si stomac prin infasurarea esofagului
terminal cu segmntul superior al stomacului (tuberozitatea gastrica).
Pentru a intra in abdomen, se folosesc incizii mici prin care se introduc canule; prin acestea vor fi introduse instrumentele specifice. Laparoscopul, care este conectat la o
camera video, se introduce printr-o incizie mic supraombilicala, oferind chirurgului o imagine marita a organelor interne ale pacientului pe un monitor.
Intreaga operatie este realizat dup ce abdomenul este extins prin umflarea cu dioxid de carbon.

Puncte de trocarizare

Calibrarea hiatusului prin sutura

pilierilor

Confectionarea valvei antireflux procedeu Nissen

Ce se ntmpl dac operatia nu poate fi efectuat sau finalizat PRIN METODA LAPAROSCOPIC?
La un numr mic de pacienti, metoda laparoscopica nu este fezabil, din cauza incapacittii de a vizualiza sau manipula organele n mod eficient. Factorii care pot creste
posibilitatea de conversie la procedura deschisa sunt obezitatea, un istoric de interventii chirurgicale abdominale anterioare cauzand tesut cicatricial dens, sau probleme
de sngerare n timpul operatiei. Decizia de a efectua procedura deschis este o decizie pe care o ia chirurgul, fie inainte fie in timpul operatiei efective. Atunci cnd
chirurgul consider c cel mai sigur este de a converti procedura laparoscopica intr-una deschis, aceasta nu este o complicatie, ci mai degrab arata experienta si
prudenta chirurgicala. Decizia de a converti la o procedur deschis se bazeaz strict pe criteriile de siguranta pentru pacient.
La ce sa va asteptati dupa operatie
Pacientii sunt ncurajati s reia activitati usoare imediat dupa interventia chirurgicala (plimbare, mobilizare).
Durerea postoperatorie este, n general, usoar, desi unii pacienti pot necesita medicatie analgezica.
 De obicei medicamente anti-reflux nu sunt necesare dup interventia chirurgical.
Dieta postoperatorie se limiteaza la lichide in ziua operatiei, alimente pastoase in prima zi postoperator si apoi alimentatie normala.
Controlul postoperator va fi stabilit in primele doua saptamani de al operatie.
La externare, pacientul va fi incurajat pentru reluarea activitatilor casnice uzuale, plimbare, urcat scara, condus masina, reluarea vietii sexuale normale.
Care sunt efectele operatiei?
Studiile au artat c marea majoritate a pacientilor la care se practica aceasta operatie sunt fie asimptomatici, fie au o imbunatatire semnificativa a simptomelor lor GERD.
Efectele adverse pe termen lung sunt, n general, mai putin frecvente.
Unii pacienti dezvolta dificultate temporar de nghitire imediat dup operatie. Acest lucru se remite de obicei n termen de una la trei luni dupa interventia chirurgicala.
Ocazional, pacientii pot necesita o procedura de dilatare endoscopica a esofagului sau, rareori, de reinterventie pentru recalibrarea valvei.
Uneori este limitata eructatia, pacientul avand senzatie de balonare.
Foarte rar, unii pacienti nu resimt nici o ameliorare a simptomelor lor.
Ce complicatii pot s apar?
Desi operatia este considerata sigura, pot s apar complicatii, ca de altfel in orice interventie chirurgicala.
Complicatiile pot include, dar nu sunt limitate la:
reactie advers la anestezie generala
sngerare
lezare de esofag, splina, stomac sau organe interne
infectie a plgii extrem de rar.
Medicul curant va discuta despre acestea inainte de interventie. El v va ajuta, de asemenea, s decideti dac raportul intre beneficiile si riscurile unei interventii
chirurgicale laparoscopice anti-reflux este mai mic dect tratamentul conservator.
Semne de alarma care sa justifice sa apelati medicul dumneavoastra
febr persistent de peste 39 grdC
Sngerare
Balonare
Durere persistenta in pofida tratamentului recomandat
Great persistent sau vrsturi
Frisoane
Tuse persistent sau dificultti de respiratie
Roseat la oricare dintre incizii
Sunteti n imposibilitatea de a mnca sau bea lichide
Autor: Dr. Victor Radu, medic primar chirurgie generala si laparoscopie
www.tratamenthernie.ro.