avitatea toracica este separata de cavitatea abdominala de catre muschiul

diafragma. Acesta prezinta orificii (hiatusuri) prin care trec dinspre torace
spre abdomen aorta si respectiv esofagul. Orificiul prin care esofagul
traverseaza diafragma se numeste hiatus esofagian. Uneori acest hiatus este
largit permitand hernierea stomacului din abdomen in torace. In timp ce
hernia hiatala este insotita invariabil de reflux gastroesofagian (arsuri la
stomac), boala de reflux gastroesofagian poate exista si in absenta herniei
hiatale, ca urmare a unei disfunctionallitati a sfincterului gastroesogfagian.

Mi-am propus sa scriu un material despre hernia hiatala si esofagita de reflux

pentru a va aduce unele lamuriri cu privire la ce inseamna fiecare din aceste
notiuni, cum apar aceste afectiuni, care este simptomatologia si care este
tratamentul corect, scrie dr. Victor Radu.

Hernierea poate avea loc prin alunecarea stomacului in mediastin (hernie hiatala
prin alunecare) sau prin rostogolirea stomacului prin hiatus (hernie hiatala prin
rostogolire).

1. Ce este Boala de Reflux Gastro-Esofagian (BRGE)?

Desi termenul arsuri la stomaceste folosit pentru a descrie o varietate de probleme
digestive, in termeni medicali, pirozisul este cel mai constatnt simptom al bolii de
reflux gastroesofagian, rezultand prin refluarea sucului gastric acid in esofag.
Acesta arsura este perceputa inapoia sternului, in capul pieptului, uneori iradiind
spre baza gatului. Apare mai frecvent cand pacientul sta in pozitie culcata imediat
dupa pranz sau cand isi apleaca trunchiul inainte. Alte simptome: regurgitatii,
varsaturi, dificultati la inghitire, dificultati respiratorii.
2. Care sunt cauzele BRGE?
Alimentele ajung din gura prin intermediul faringelui si esofagului in stomac. La
nivelul jonctiunii intre esofag si stomac in grosimea esofagului exista un muschi
numit sfincter esofagian. Acesta se comporta ca o supapa ce permite trecerea
alimentelor din esofag in stomac dupa care se inchide nepermitand trecerea sucului
gastric acid in esofag. Atunci cand acest sfincter nu functioneaza se produce
refluxul de suc gastric in esofag iritand mucoasa esofagiana ceea ce duce la aparitia
BRGE.
3. Ce contribuie la BRGE?
Unii oameni se nasc cu un sfincter esofagian inferior slab (LES). Pentru altii, insa,
alimente grase si condimentate, anumite tipuri de medicamente, imbracamintea
stramta, fumatul, consumul de alcool, exercitii fizice sau modificari ale pozitiei
corpului (aplecarea inainte sau culcat), pot provoca relaxarea sfincterului, cauzand
reflux.
4. Cum se trateaza BRGE?
Tratamentul include 3 etape:
1. Modificarea stilului de viata. In multe cazuri, schimbarea dietei poate amenda
simptomatologia. Pierdea in greutate, reducerea sau eliminarea fumatului si
consumului de alcool, precum si modificarea obiceiului de a sta intins dupa masa
pot ajuta, de asemenea.
2. Terapie medicamentoasa
Daca simptomele persista dupa aceste modificari de stil de viata, tratamentul
medicamentos poate fi necesar. Antiacidele neutralizeaza acizii din stomac si
antisecretoarele gastrice reduc cantitatea de acid gastric. Ambele pot fi eficiente in
ameliorarea simptomelor. Medicamentele prescrise pot fi eficiente si in vindecarea
esofagitei.
3. Cand ajungeti la CHIRURGIE?
Pacientii care nu raspund bine la schimbarile stilului de viata sau la tratamentul
medicamentos, sau cei care au nevoie de medicamente continuu pentru a controla
simptomatologia, vor trebui sa aleaga intre a trai cu starea lor sau a urma o
procedura chirurgicala. Chirurgia este foarte eficienta in tratarea BRGE.
Exista si proceduri nechirurgicale cunoscute sub numele de abord endoscopic
intraluminal, care sunt alternative la chirurgia laparoscopica si deschisa. In urma
consultatiei, veti stabili impreuna cu medicul curant ce tip de tratament este optim
pentru dumneavoastra.

Care sunt avantajele metodei laparoscopice?

reducerea dureii postoperatorii spitalilzare redusa recuperare rapida si reluarea
activitatilor curente rezultate cosmetice foarte bune
In principiu, tratamentul chirurgical are urmatoarele obiective:
- reducerea herniei hiatale
- calibrarea hiatusului esofagian
- realizarea unei valve antireflux
Operatia se realizeaza sub anestezie generala. Perioada de spitalizare este de 2 3
zile. Recuperarea este rapida, in dupa-amiaza operatiei fiind permis consulmul de
lichide, prima zi postoperator alimentatia fiind una completa.
Inainte de operatie
Cu ocazia consultatiei vi se vor explica riscurile si beneficiile operatiei
Pregatirea preoperatorie include analizele de sange, evaluare medicala, radiografia
pulmonara si un EKG.
Chirurgul va poate solicita golirea completa a colonului inainte de interventia
chirurgicala. Vi se poate solicita sa beti doar lichide clare in ziua dinaintea
interventiei.
Este recomandat sa faceti dus cu o seara inainte sau in dimineata zilei in care va
operati.
Dupa miezul noptii, inainte de operatie, nu ar trebui sa manancati sau sa beti nimic,
cu exceptia medicamentelor pe care medicul dumneavoastra le-a recomandat
Medicamente cum ar fi aspirina, sau alti antiagreganti plachetari (aspenter, plavix
etc), medicamente anti-inflamatorii vor trebui oprite temporar, de la cateva zile la o
saptamana inainte de interventia chirurgicala.
Renuntarea la fumat cu cel putin o saptamana inaintea operatiei.
La ce sa va asteptati in ziua interventiei
De obicei internarea se face in dimineata zilei in care este programata operatia.
O asistenta medicala va plasa un ac mic / cateter in vena, pentru asigurarea
administrarii unor medicamente in timpul interventiei chirurgicale.
Deseori, pre-operator anumite medicamente (sedative, anticoagulante) sunt
necesare.
Veti fi sub anestezie generala adormit in timpul operatiei, care poate dura mai
multe ore.
Dupa operatie veti fi trimis in compartimentul postoperator pana cand veti fi
complet treaz.
Cei mai multi pacienti stau in spital in noaptea de dupa operatie si pot necesita zile
suplimentare in spitalizare.

In ce consta operatia laparoscopica anti-reflux?

Operatia laparoscopica anti-reflux (cel mai folosit procedeu : fundoplicatura
Nissen) presupune consolidarea valvei intre esofag si stomac prin infasurarea
esofagului terminal cu segmntul superior al stomacului (tuberozitatea gastrica).
Pentru a intra in abdomen, se folosesc incizii mici prin care se introduc canule; prin
acestea vor fi introduse instrumentele specifice. Laparoscopul, care este conectat la
o camera video, se introduce printr-o incizie mica supraombilicala, oferind
chirurgului o imagine marita a organelor interne ale pacientului pe un monitor.
Intreaga operatie este realizata dupa ce abdomenul este extins prin umflarea cu
dioxid de carbon.
 Puncte de trocarizare

Calibrarea
hiatusului prin sutura pilierilor

Confectionarea valvei antireflux procedeu Nissen

Ce se intampla daca operatia nu poate fi efectuata sau finalizata PRIN METODA

LAPAROSCOPICa?
La un numar mic de pacienti, metoda laparoscopica nu este fezabila, din cauza
incapacitatii de a vizualiza sau manipula organele in mod eficient. Factorii care pot
creste posibilitatea de conversie la procedura deschisa sunt obezitatea, un istoric de
interventii chirurgicale abdominale anterioare cauzand tesut cicatricial dens, sau
probleme de sangerare in timpul operatiei. Decizia de a efectua procedura deschisa
este o decizie pe care o ia chirurgul, fie inainte fie in timpul operatiei efective.
Atunci cand chirurgul considera ca cel mai sigur este de a converti procedura
laparoscopica intr-una deschisa, aceasta nu este o complicatie, ci mai degraba arata
experienta si prudenta chirurgicala. Decizia de a converti la o procedura deschisa se
bazeaza strict pe criteriile de siguranta pentru pacient.
La ce sa va asteptati dupa operatie
Pacientii sunt incurajati sa reia activitati usoare imediat dupa interventia
chirurgicala (plimbare, mobilizare).
Durerea postoperatorie este, in general, usoara, desi unii pacienti pot necesita
medicatie analgezica.
De obicei medicamente anti-reflux nu sunt necesare dupa interventia chirurgicala.
Dieta postoperatorie se limiteaza la lichide in ziua operatiei, alimente pastoase in
prima zi postoperator si apoi alimentatie normala.
Controlul postoperator va fi stabilit in primele doua saptamani de al operatie.
La externare, pacientul va fi incurajat pentru reluarea activitatilor casnice uzuale,
plimbare, urcat scara, condus masina, reluarea vietii sexuale normale.
Care sunt efectele operatiei?
Studiile au aratat ca marea majoritate a pacientilor la care se practica aceasta
operatie sunt fie asimptomatici, fie au o imbunatatire semnificativa a simptomelor
lor GERD.
Efectele adverse pe termen lung sunt, in general, mai putin frecvente.
Unii pacienti dezvolta dificultate temporara de inghitire imediat dupa operatie.
Acest lucru se remite de obicei in termen de una la trei luni dupa interventia
chirurgicala.
Ocazional, pacientii pot necesita o procedura de dilatare endoscopica a esofagului
sau, rareori, de reinterventie pentru recalibrarea valvei.
Uneori este limitata eructatia, pacientul avand senzatie de balonare.
Foarte rar, unii pacienti nu resimt nici o ameliorare a simptomelor lor.
Ce complicatii pot sa apara?
Desi operatia este considerata sigura, pot sa apara complicatii, ca de altfel in orice
interventie chirurgicala.
Complicatiile pot include, dar nu sunt limitate la:
reactie adversa la anestezie generala
sangerare
lezare de esofag, splina, stomac sau organe interne
infectie a plagii extrem de rar.
Medicul curant va discuta despre acestea inainte de interventie. El va va ajuta, de
asemenea, sa decideti daca raportul intre beneficiile si riscurile unei interventii
chirurgicale laparoscopice anti-reflux este mai mic decat tratamentul conservator.
Semne de alarma care sa justifice sa apelati medicul dumneavoastra
febra persistenta de peste 39 grdC
Sangerare
Balonare
Durere persistenta in pofida tratamentului recomandat
Greata persistenta sau varsaturi
Frisoane
Tuse persistenta sau dificultati de respiratie
Roseata la oricare dintre incizii
Sunteti in imposibilitatea de a manca sau bea lichide