Pedagogie Sinteze

ALEXANDRA SILVAŞ
PEDAGOGIE
Sinteze
© Alexandra Silvaş
Referenţi ştiinţifici:
Prof. univ. dr. Maria-Ana Georgescu

Prof. univ. dr. Vasile Cernat
Editura EIKON
www.edituraeikon.ro
&
Editura ȘCOALA ARDELEANĂ

Cluj-Napoca, str. Mecanicilor Nr. 48
Redacția: tel. 0364-117.252; 0728.084.801
e-mail: office@scoalaardeleanacluj.ro, redactie@scoalaardeleanacluj.ro
Difuzare: tel/fax 0364-117.246; 0728.084.803
e-mail: difuzare@scoalaardeleanacluj.ro,esadifuzare@gmail.com
www.scoalaardeleanacluj.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

SILVAŞ, ALEXANDRA
Pedagogie : sinteze / Alexandra Silvaş. - Cluj-Napoca : Editura Şcoala Ardeleană ;
Bucureşti : Eikon, 2018
Conţine bibliografie
ISBN 978-606-797-350-1
ISBN 978-606-711-961-9
37
Copertă și tehnoredactare: Cristina Braiț

Editor: Vasile George Dâncu
ALEXANDRA SILVAŞ
PEDAGOGIE
Sinteze
2018
Alexandra Silvaş s-a născut la 7 februarie 1971 în Drăgăneşti – Olt. Studiile liceale le parcurge la Craiova,
profilul pedagogic, urmând ca în perioada 1992-1997 să îşi desăvârşească formarea profesională în
Specializarea Pedagogie, Facultatea de Sociologie, Psihologie şi Pedagogie din cadrul Universităţii
Bucureşti, încununând-o cu titlul de Doctor în Pedagogie, obţinut în anul 2008, la Universitatea „Babeş-
Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei.
În Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureş parcurge succesiv treptele universitare de la preparator
(2002), până la conf. univ. dr. (2014) şi director (2015) al Departamentului pentru Pregătirea
Personalului Didactic. Din 21 septembrie 2018 este conf. univ. dr. şi director al Departamentului pentru
Pregătirea Personalului Didactic în cadrul Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din
Tg. Mureş. A mai publicat: Adolescenţii şi alegerea carierei (2007), Consiliere şi orientare în carieră
(2011), Pedagogie (2013), Comunicarea în procesul educaţional (2013), Lexicon de pedagogie (2016),
precum şi numeroase studii, articole şi lucrări ştiinţifice.
____________________________________
Complexitatea pedagogiei
ca ştiinţă ____________________________________
____________________________________
Fazele constituirii pedagogiei
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
Complexitatea pedagogiei ca ştiinţă

____________________________________
• Ştiinţa este un ansamblu sistematic de cunoştinţe
referitoare la un obiect determinat;
____________________________________
• Un domeniu ca să fie declarat ştiinţă trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii: ____________________________________
- Să aibă obiect de studiu determinat; ____________________________________
- Să aibă legi proprii după care să funcţioneze; ____________________________________

- Să aibă metode proprii de lucru. ____________________________________
____________________________________
Categoriile de ştiinţe
____________________________________
• Ştiinţele pozitive – descoperă legile care dirijează
fenomenele naturale, relaţiile de cauzalitate existente; ____________________________________
• Ştiinţele filosofice – problemele care trebuie
____________________________________
rezolvate depăşesc concretul, lumea materială;
• Ştiinţele naturale – utilizează ca metodă specifică ____________________________________
explicaţia;
____________________________________
• Ştiinţele socioumane – utilizează ca metodă
specifică înţelegerea. ____________________________________
____________________________________
ALEXANDRA SILVAŞ
Pedagogia între artă şi ştiinţă ____________________________________

• Arta este o aplicare a cunoştinţelor descoperite, ____________________________________
inventate sau asimilate;
____________________________________
• Pedagogia ştiinţifică aparţine atât ştiinţei pozitive cât
şi celei filozofice deoarece trebuie avute în vedere
două planuri: descriptiv şi normativ; ____________________________________
• Pedagogia se ocupă,din perspectiva fenomenului ____________________________________

educaţional, de: ceea ce este (capacitatea individului
– realul), ceea ce trebuie să fie (cerinţa societăţii – ____________________________________
idealul) şi ceea ce se poate face (realizarea).
____________________________________
Fazele constituirii pedagogiei

____________________________________
ca ştiinţă
____________________________________
• I. Etapa reflectării educaţiei în conştiinţa comună a
oamenilor;
____________________________________
• II. Etapa filosofică;
____________________________________
• III. Etapa pedagogiei moderne;
____________________________________
• IV. Etapa pedagogiei experimentale;
____________________________________
• V. Etapa educaţiei interdisciplinare.
____________________________________
Etape
____________________________________
• I. Etapa reflectării educaţiei în conştiinţa comună
a oamenilor ____________________________________
• D.p.d.v. Istoric corespunde cu existenţa comunei ____________________________________

primitive;
____________________________________
• Fenomenul educaţional este prezent în conştiinţa
oamenilor sub forma unor idei, păreri izolate, utilizate ____________________________________
în mod empiric în activităţile practice.
____________________________________
____________________________________
6
PEDAGOGIE. Sinteze
Etape
• II. Etapa filosofică:
____________________________________
• Pedagogia nu era văzută ca o disciplină, ci era o
componentă a sistemelor filosofice; ____________________________________
• Reprezentanţii acestei etape sunt reprezentanţii ____________________________________
filosofiei scolastice:
• Socrate (469-399 îen) – nu are scrieri proprii, ci ____________________________________

este cunoscut prin intermediul lui Xenofon şi Platon,
dar a rămas de la el „metoda socratică”. ____________________________________
____________________________________
____________________________________
Etape
____________________________________
• I. Etapa reflectării educaţiei în conştiinţa
comună a oamenilor ____________________________________
• D.p.d.v. Istoric corespunde cu existenţa comunei ____________________________________

primitive;
____________________________________
• Fenomenul educaţional este prezent în conştiinţa
oamenilor sub forma unor idei, păreri izolate, utilizate ____________________________________
în mod empiric în activităţile practice.
____________________________________
____________________________________
Etape
____________________________________
• Democrit (460-370 îen) – din scrierile lui au rămas
doar fragmente, deoarece nu au fost privite bine de
biserica vremii; ____________________________________
• Se constată optimismul său în ceea ce priveşte
problema educabilităţii omului; ____________________________________
• Platon ( 427-347 îen) – reprezentant al
aristocrației ateniene, susţinea că lucrurile sunt doar ____________________________________
factor secund , iar izvorul cunoaşterii constă în
amintirile sufletului despre ideile contemplate de el ____________________________________
înainte de naştere;
• 0-6 ani – educaţia se realizează în familie ____________________________________
• 7-12 ani – educaţia se realizează în şcoală de stat
(cititul, socotitul, cântatul, scrisul).
____________________________________
7
ALEXANDRA SILVAŞ
Etape ____________________________________
• 12-16 ani – exerciţii fizice (gimnastică);
____________________________________
• 16-18 ani – aritmetică, geometrie, astronomie;
• 18-20 ani – instrucţie militară; ____________________________________
• 20-30 ani – filosofia;
____________________________________
• 20-35 ani – instruiţi în diverse magistraturi;
• Aristotel (384-322 îen) – ideile pedagogice se ____________________________________
regăsesc în: „Etica”, „Politica”, „Despre suflet”; ____________________________________
• Omul este: corp şi suflet.
____________________________________
Etape
____________________________________
• Sufletul are trei laturi cărora le corespunde un anume
tip de educaţie: ____________________________________
• Sufletul vegetativ – ed. Fizică;
• Sufletul animal – ed. Morală; ____________________________________
• Sufletul raţional – ed. Intelectuală;
• Periodizarea educaţiei: ____________________________________
• 0-7 ani – în familie;
• 7-14 ani – învăţământul public de stat; ____________________________________
• 14-21 ani – instrucţia superioară şi pregătirea
militară:
____________________________________
• Discipline: scrisul, gramatica,desenul, muzica etc.
____________________________________
Etape
• III. Etapa pedagogiei moderne – finele evului mediu ____________________________________

şi începutul epocii moderne;
____________________________________
• În pedagogie au existat 2 direcţii:
____________________________________
• Inductivă (J. Amos Comenius, H. Pestalozzi);
____________________________________
• Deductivă ( J.J. Rousseau, J.F. Herbart);
____________________________________
• J. Amos Comenius ( Komensky) – întemeietorul
pedagogiei moderne,a studiat teologia şi matematica
dar a fost practician în domeniul educaţiei. A organizat ____________________________________
şi condus şcoli.
____________________________________
8
PEDAGOGIE. Sinteze
Etape
• În mai multe ţări: Cehia, Polonia, Suedia, Anglia. ____________________________________
• Didactica Magna (1657) – este socotită ca fiind ____________________________________

primul manual de pedagogie;
____________________________________
• Este primul pedagog care stabileşte principiile
didacticii; ____________________________________
• Lecţia este principala formă de organizare a
procesului instructiv-educativ; ____________________________________
• Există 4 etape şcolare: 0-6 ani – şcoala maternă; 6- ____________________________________

12 ani – şcoala elementară;
____________________________________
Etape
• 12-19 ani – gimnaziul; 18-24 ani – academia;

• J.J. Rousseau (1712- 1778) – scriitor, filozof şi ____________________________________
pedagog francez;
• Emil sau despre educaţie – 1762 – opera sa de bază
____________________________________
în domeniul educaţiei; – educaţia este eficientă doar
dacă se realizează în conformitate cu legile de ____________________________________
dezvoltare a omului.” ...totul este bun când iese din
mâinile autorului... totul degenerează în mâinile ____________________________________
omului...”
____________________________________
• „Natura vrea copii care să fie copii înainte de a fi
oameni...” (Texte pedagogice alese, edp, Buc. 1960).
____________________________________
• Sistemul de educaţie cuprinde următoarele etape:
____________________________________
Etape
• 0-12 ani – natura trebuie să hotărască în dezvoltarea ____________________________________

copilului ci nu educaţia – grija educatorului este de a
supraveghea dezvoltarea în contact cu lumea, dar în ____________________________________
acord cu natura;
____________________________________
• 12-15 ani – începe educaţia morală, religioasă şi
cetăţenească;
____________________________________
• J. H. Pestalozzi (1746-1827) – orfan de tată,
studiază teologia şi dreptul dar le abandonează şi se ____________________________________
îndreaptă către agricultură;
____________________________________
• 1774-1780 la Neuhof, înfiinţează o fermă – şcoală
unde elevii învaţă şi se întreţin din munca proprie;
____________________________________
9
ALEXANDRA SILVAŞ
Etape
• În urma acestei experienţe îşi scrie ideile despre ____________________________________

educaţie în lucrarea „Cum îşi educă Gertruda copiii”
(1801); ____________________________________
• J.F. Herbart – 1776-1841 – are la bază concepţie
filozofică şi psihologică; ____________________________________
• Susţine că educaţia este realizabilă prin instrucţie-
____________________________________
idealul educaţiei constă în viziunea lui în formarea
tăriei de caracter, a moralităţii;
____________________________________
• Succes mai ales în domeniul didacticii unde a aplicat
teoria treptelor formale: procesul instructiv e unic, ____________________________________
trecând prin următoarele etape: claritate, asociere,
sistemă, metodă;
____________________________________
Etape
____________________________________
• IV. Etapa pedagogiei experimentale (sec XIX-XX)
____________________________________
• Este o perioadă de marcă în evoluţia pedagogiei
datorită evoluţiei şi a celorlalte ştiinţe cu care ____________________________________
pedagogia este în relaţie;
• Se constată două orientări: ____________________________________
• A. Sociologizantă – se supralicitează aspectele sociale ____________________________________

ale educaţiei: pedagogia utilitaristă (H. Spencer); teoria
educaţiei cetăţeneşti (G. Kerschensteiner); pedagogia ____________________________________
sociologică (E. Durkheim, D. Gusti, Stanciu Stoian).
____________________________________
•B. Psihologistă- educaţia este centrată pe nevoile
Etape
____________________________________
• V. Etapa educaţiei interdisciplinare – epoca
contemporană; ____________________________________
• Interdisciplinaritate în ştiinţele educaţiei – presupune ____________________________________

valorificarea tuturor rezultatelor obţinute de diverse
discipline care se ocupă de educaţie şi fenomenul ____________________________________
educaţional.
____________________________________
____________________________________
____________________________________
10
PEDAGOGIE. Sinteze
____________________________________
____________________________________
Educaţia morală ____________________________________
____________________________________
Delimitări
____________________________________
____________________________________
____________________________________
Concepte de bază ____________________________________

• Etimologie – latină – mos – moris – lege, regulă, ____________________________________
obicei, caracter
• Morala – formă a conştiinţei sociale care reflectă ____________________________________
ansamblul concepţiilor, ideilor şi principiilor care
călăuzesc şi reglementează comportamentul ____________________________________
oamenilor în societate, în familie şi în afara ei, la locul
de muncă etc. ____________________________________
• Morala se manifestă sub două forme:
• A. Conştiinţă morală a societăţii; ____________________________________
• B. Conştiinţă morală a individului.
Limbajul moral
____________________________________
• Limbajul moral cuprinde:
• termeni instrumentali: normă morală, acţiune

____________________________________
morală; relaţie morală; lege morală; normativitate
morală; ____________________________________
• termeni pragmatici: trebuinţă morală; interes ____________________________________

morală; scop moral; opţiuni morale; situaţie morală;
conflict moral; ____________________________________
• termeni atitudinali: bine/rău; datorie morală; ____________________________________
obligaţie morală; libertate, demnitate; curaj.
11
ALEXANDRA SILVAŞ
Conţinutul educaţiei morale
• A. Idealul moral – ceea ce este caracteristic ca ____________________________________

imagine a perfecţiunii din punct de vedere moral, de
către membrii societăţii, sub formă de model. Este ____________________________________
nucleul în jurul căruia acţionează celelalte elemente
componente ale sistemului moral; ____________________________________
• B. Valorile morale – reflectă anumite cerinţe şi
exigenţe generale, ce se impun comportamentului ____________________________________
uman în virtutea idealului uman;
____________________________________
• C. Normele şi regulile morale – prelungiri ale valorii
morale, au semnificaţie de prescripţie cu caracter de ____________________________________
permisiune şi/sau obligaţie pentru comportamentul
moral. Sunt elaborate şi aplicabile în societate.
____________________________________
• D. Aspiraţia morală – se reflectă prin ceea ce ____________________________________

suntem şi ceea ce putem fi;
____________________________________
• E. Relaţia morală – se realizează longitudinal şi
transversal între componentele morale dar şi între
indivizi precum şi între societate şi indivizi;
____________________________________
• Relaţia se prezintă sub două aspecte: ____________________________________

• 1. aspectul intern obiectiv – vizează situaţiile
morale de viaţă, anumite comportamente ce se ____________________________________
realizează în funcţie de scopurile urmărite;
• 2. aspectul psihologic – este reprezentat de ____________________________________
procesele de selecţie şi apreciere a stimulilor din
exterior; ____________________________________

____________________________________
• F. Stiluri comportamentale: •- comportamentul
impulsiv-reactiv;•- comportamentul dur – care nu
admite abateri de la normele morale; ____________________________________
•- comportamentul labil – instabilitate, caracter ____________________________________
surprinzător;
•- comportamentul imitativ-copiativ, mimetic; •- ____________________________________
comportamentul duplicitar (oportunist);
• G. Atitudinea morală – manifestare a ____________________________________
comportamentului moral, care decurge din caracterele
corespunzătoare şi necorespunzătoare eului moral. Se ____________________________________
prezintă ca organizare de procese cognitive şi
emoţionale; ____________________________________
12
PEDAGOGIE. Sinteze

____________________________________
• Atitudinile morale sunt de două feluri: ____________________________________
• 1. corecte – orice atitudine morală exprimă o ____________________________________

sensibilitate la tot ce se petrece în viaţa socială;
____________________________________
• 2. negative – refractare – atitudine conflictuală
– oportuniste – respectivul subiect îşi ____________________________________
exprimă doar interesul personal;
____________________________________
____________________________________
Metode de educaţie morală
• Metodele de educaţie utilizate în învăţământ sunt

considerate potrivite şi pentru a îndeplinii obiectivele
educaţiei morale; ____________________________________
• Cele mai eficiente metode în educaţia morală sunt
considerate:
• A. Exemplul moral – se bazează pe intuirea directă a
____________________________________
faptelor care sunt considerate modele;
• Se realizează prin două procedee importante: ____________________________________
• - exemple directe – cele oferite de persoanele apropiate
anturajului copilului; ____________________________________
• - exemple indirecte – relatarea unor comportamente ale
unor persoane în anumite situaţii;
• Reguli în utilizarea exemplului: ____________________________________
• - crearea unui climat adecvat;
• - profesorul – să nu se declare exemplu în mod direct; ____________________________________
• - nici un membru al grupului nu poate fi considerat
exemplu integral;
____________________________________
Metode
• - utilizarea modelelor negative doar în situaţiile în care ____________________________________
copilul manifestă faţă de acestea o conduită negativă;
• B. Exerciţiul moral – constă în executarea sistematică şi ____________________________________
organizată a unor fapte şi acţiuni în condiţii relativ identice,
cu scopul formării deprinderilor şi obişnuinţelor de ____________________________________
comportare morală;
• Exerciţiul moral presupune două momente principale: ____________________________________
• - formularea cerinţelor – educatorul utilizează în activitatea
sa următoarele forme: ordinul, dispoziţia, îndemnul, ____________________________________
sugestia, rugămintea, încrederea, încurajarea, etc.
• - exersarea propriu-zisă – se utilizează diverse situaţii de ____________________________________
exersare a comportamentului moral respectiv;
____________________________________
13
ALEXANDRA SILVAŞ
Metode
Metode
____________________________________
• C. Convorbirea morală – urmăreşte transmiterea şi
asimilarea cunoştinţelor morale ca şi explicaţia şi
prelegerea morală; ____________________________________
• În convorbire are loc un dialog între educatori şi
elevi, aceştia participând în mod direct, activ şi ____________________________________
reciproc, fiecare oferind informaţiile care fac obiectul
dialogului; ____________________________________
• - se stabileşte anterior un plan al convorbirii;
• - climatul în care se desfăşoară convorbirea trebuie ____________________________________
să asigure elevilor o exprimare sinceră;
• D. Povestirea morală – este utilizată cu precădere
____________________________________
la clasele mici şi se bazează pe relatarea sub formă
de naraţiune a unor fapte şi întâmplări care conţin
semnificaţii morale; ____________________________________
• - figurile de stil, limbajul expresiv, materialul de sprijin
adecvat sunt condiţii pe care le cere îndeplinite o ____________________________________
povestire morală;
____________________________________
Metode
• E. Dezbaterile morale – oferă posibilitatea elevilor

____________________________________
de a asista la discutarea unor fapte şi întâmplări
morale, de a constata diversitatea opiniilor şi puterea ____________________________________
de argumentare a lor până la o concluzie finală,
unanim acceptată; ____________________________________
• - este în general utilizată cu succes la elevii mai mari. ____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
14
PEDAGOGIE. Sinteze
____________________________________
Educaţia intelectuală ____________________________________
____________________________________
Conţinut, obiective
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
Etimologie, definiţii
• „intelectus” – minte, gândire, raţiune, act raţional,

____________________________________
capacitate de a gândi, raţiona, cunoaşte, de a opera
cu noţiuni, concepte; ____________________________________
• Educaţia intelectuală – latură a educaţiei care
____________________________________
contribuie la formarea şi dezvoltarea tuturor
capacităţilor intelectuale: funcţiuni cognitive,
instrumentale, scheme asimilatorii, precum şi a ____________________________________
mobilurilor (procese reglatorii) care declanşează,
orientează şi întreţin activitatea elevului; ____________________________________
• Educaţia pentru şi prin ştiinţă (face trecerea de la
pregătirea pentru înţelegerea noţiunilor la
____________________________________
intelectualizarea personalităţii – utilizarea lor).
____________________________________
Obiectivele şi conţinutul educaţiei intelectuale
Educaţia intelectuală stă la baza pregătirii elevului

pentru înţelegerea noţiunilor şi abilitarea lui cu tehnici ____________________________________
de prelucrare şi utilizare a acestora în procesul
formării sale.
____________________________________
Obiectivele educaţiei intelectuale (finalităţile,
rezultatele): ____________________________________
I. Transmiterea, prelucrarea şi asimilarea cunoştinţelor
din diferite domenii ale cunoaşterii practice: ____________________________________
- Se selectează cunoştinţele care facilitează formarea
integral-vocaţională şi creatoare a personalităţii; ____________________________________
- Se asigură echilibrul între diferite categorii de
discipline ( teoretice – practice, realiste – umaniste,
____________________________________
obligatorii – opţionale, cultură generală – de
specialitate).
____________________________________
15
ALEXANDRA SILVAŞ
Obiective
____________________________________
• II. Formarea culturii generale
____________________________________
• Cultura generală – este un ansamblu de cunoştinţe,
priceperi şi deprinderi, capacităţi, din mai multe ____________________________________
domenii, asimilate şi formate în cadrul acţiunii
educaţionale, formale, nonformale şi informale;
____________________________________
• Sarcini ( obiective asumate) ale culturii generale:
• 1. formarea orizontului de cunoaştere; ____________________________________
• 2. Formarea, înţelegerea şi însuşirea conceptelor,
____________________________________
teoriilor care explică fenomenele naturii, societăţii şi
ale activităţii umane;
____________________________________
Obiective
____________________________________
____________________________________
____________________________________
• Sarcini (obiective asumate) ale culturii generale:
teoriilor care explică fenomenele naturii, societăţii şi
____________________________________
____________________________________
Obiective
____________________________________
____________________________________
____________________________________
• Sarcini (obiective asumate) ale culturii generale:
teoriilor care explică fenomenele naturii, societăţii şi ____________________________________
____________________________________
16
PEDAGOGIE. Sinteze
Obiective
• 3. realizarea transferului interdisciplinar de cunoştinţe; ____________________________________

• 4. cunoaşterea altor popoare şi naţiuni prin
intermediul culturii lor; ____________________________________
• III. Formarea culturii profesionale;
• Cultura profesională sau de specialitate cuprinde un ____________________________________
set de cunoştinţe, priceperi, deprinderi, abilităţi şi
capacităţi necesare, dintr-un domeniu şi cele conexe ____________________________________
acestuia, pentru exercitarea cu succes a unei profesii
sau a mai multora care aparţin aceluiaşi domeniu de
____________________________________
activitate;
• Cultura profesională se bazează şi se construieşte
pe cultura generală. ____________________________________
____________________________________
Obiective
• IV. Formarea motivaţiei optime a activităţii intelectuale ____________________________________

în general şi în activitatea şcolară în special;
• Motivaţia – ansamblul imboldurilor, determinărilor ce ____________________________________
stau la baza activităţii umane.
• Motivaţia este de două feluri: ____________________________________
• A. Extrinsecă
____________________________________
• B. Intrinsecă
• Metode de realizare a educaţiei intelectuale în ____________________________________
şcoală: sunt metodele pe care profesorul le utilizează
în procesul de predare – învăţare. ____________________________________
____________________________________
17
ALEXANDRA SILVAŞ
____________________________________
Educaţia estetică ____________________________________
Educaţie estetică şi educaţie artistică ____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
Etimologie şi concepte
• Estetica – limba greacă – aisthesis, aisthetikos – ____________________________________

ceea ce se referă la sensibil, plăcut, frumos;
• Estetica – ştiinţa care studiază frumosul, legile şi ____________________________________
categoriile acestuia;
• Educaţia estetică – latură a educaţiei care ____________________________________
urmăreşte pregătirea elevului pentru actul de
valorificare ( receptare, asimilare) şi cel de creare a ____________________________________
valorilor estetice.
• Educaţia artistică – componentă a educaţiei ____________________________________
estetice şi subordonată acesteia;
• Componentele educaţiei estetice şi artistice sunt:arta
şi estetica fiinţei umane indiferent de vârstă.
____________________________________
____________________________________
Categoriile educaţiei estetice
• Idealul estetic – categoria care exprimă modelul spre

____________________________________
care se tinde, aspiră să-l cultive şi să-l finalizeze un artist,
un individ sau o comunitate umană; ____________________________________
• Stilul estetic – exprimă calităţile şi capacităţile ____________________________________

omului de a percepe şi a trăi frumosul;
____________________________________
• Gustul estetic – exprimă calitatea şi capacitatea
omului de a iubi şi aprecia frumosul sub raport ____________________________________
cognitiv, afectiv şi comportamental;
____________________________________
• Spiritul de creaţie – exprimă capacitatea şi
abilitatea de a imagina şi crea frumosul.
____________________________________
18
PEDAGOGIE. Sinteze
Categoriile educaţiei estetice ____________________________________
____________________________________
• 1. categoria obiectivelor care urmăresc formarea ____________________________________

capacităţii de a percepe, însuşi şi folosi adecvat
valorile estetice; ____________________________________
• 2. categoria obiectivelor care urmăresc dezvoltarea ____________________________________
capacităţilor de a crea noi valori estetice, cultivarea
aptitudinilor estetice creatoare;
____________________________________
____________________________________
Esteticul
• Esteticul – se referă la momentul contemplării şi este
alcătuit din: frumosul, sublimul, urâtul, tragicul, comicul. ____________________________________
(limbajul estetic)
• În cadrul limbajului estetic se situează valoarea de frumos; ____________________________________
• Frumosul – este atribut al creaţiei . Primul estetician –
Platon – vorbeşte de lucruri şi fiinţe frumoase: „...un lucru ____________________________________
este frumos dacă este plăcut şi util....”;
• Substitute ale frumosului utilizate în limbajul uzual:
armonie, graţios, nobil, tandru... ____________________________________
• Sublimul – măreţ, eroic, monumental, elevat;
• Urâtul – ceva respingător, dizgraţios, penibilul, trivialul, ____________________________________
hidosul, groaznicul;
• Comicul – satiric, amuzant, sarcastic, caricatural;
• Tragicul – o pierdere a valorii umane în urma unui conflict ____________________________________
ce se instituie între acţiunea dreaptă a omului şi condiţiile
ostile realizării ei. ____________________________________
Artisticul
____________________________________
• Nucleul limbajului artistic este alcătuit din:
imaginea artistică, ideea estetică, stilul artistic, metoda ____________________________________
creaţiei artistice;
____________________________________
• Nucleul dezvăluie capacităţile spirituale ale artistului
ce privesc: intuiţia, fantezia, inspiraţia, puterea ____________________________________
expresivă, concepţia artistului despre lume,
inventivitatea artistică; ____________________________________
____________________________________
____________________________________
19
ALEXANDRA SILVAŞ
Comportament estetic şi artistic

____________________________________
• Dezvoltarea comportamentului estetic şi artistic la
elevi înseamnă: ____________________________________
• 1. educarea capacităţii de receptare artistică şi ____________________________________
estetică;
• 2. transmiterea şi asimilarea cunoştinţelor despre ____________________________________
valorile estetice şi artistice;
____________________________________
• 3. încurajarea, orientarea şi dezvoltarea aptitudinilor
creative artistice; ____________________________________
• 4. practicarea frumosului în viaţă, în mediul şcolar şi
în relaţiile interumane. ____________________________________
Receptarea ____________________________________
____________________________________
• Eficienţa actului receptării este influenţată de următoarele
elemente:
____________________________________
• 1. orientarea specifică spre receptarea operei de artă;
____________________________________
• 2. interesul pentru artă;
• 3. gustul estetic – capacitatea de a discerne în mod

____________________________________
spontan între ceea ce este frumos şi ceea ce este urât;
____________________________________
• 4. receptarea cognitivă şi emoţională a operei de artă –
cunoaşterea conţinutului încorporat cu forma operei; ____________________________________
• 5. satisfacţia sau plăcerea estetică.
Metodologia educaţiei estetice

____________________________________
• Implicarea unor discipline şcolare în dezvoltarea ____________________________________

percepţiei senzoriale în cunoaşterea şi asimilarea
limbajelor estetice şi artistice specifice unor arte ____________________________________
vizuale;
____________________________________
• Predarea unor tehnici de execuţie a artelor plastice;
• Însuşirea unor tehnici de înţelegere a unei opere de

____________________________________
artă;
____________________________________
____________________________________
20
PEDAGOGIE. Sinteze
____________________________________
____________________________________
Educaţia civică
____________________________________
Conţinuturi, obiective, metode ____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
Delimitări conceptuale
____________________________________
• Educaţia pentru democraţie studiază:
____________________________________
• relaţia dintre majoritate şi minoritate;
____________________________________
• Caracteristicile statului democrat;
• Funcţiile statului;
____________________________________
• Importanţa constituţiei; ____________________________________

• Educaţia moral-civică – sintagmă confuză deoarece cele ____________________________________
două laturi ale educaţiei au limbaje, norme, scopuri şi
conţinuturi diferite.
____________________________________
Obiectul şi conţinutul educaţiei civice
• Obiectul de studiu al educaţiei civice – relaţia ____________________________________

cetăţean-stat-societate civilă;
____________________________________
• Conţinutul educaţiei civice:- valorile civice:
• - toleranţă; ____________________________________
• - solidaritate;
____________________________________
• - respectul diversităţii umane:
• Educaţia civică este latură a educaţiei ce îi ajută pe ____________________________________
cei aflaţi în procesul de formare şi educare să
asimileze cunoştinţe care să permită funcţionarea ____________________________________
instituţiilor de stat şi se desfăşoară pe două
coordonate;
____________________________________
21
ALEXANDRA SILVAŞ
Coordonate ale educaţiei civice
• A. Socializarea copilului şi adolescentului; ____________________________________

• B. Educarea respectului pentru drepturile omului; ____________________________________
• Există patru categorii de drepturi civice:
• 1. drepturi civile: ____________________________________
• - d. la viaţă; d. la ocrotire a legii; egalitatea bărbat- ____________________________________
femeie; d. la cetăţenie; la căsătorie; la proprietate;
• 2. drepturi politice: ____________________________________
• - d. la libertatea gândirii; conştiinţei; religiei; la libera
circulaţie; de a participa la conducerea statului; ____________________________________
____________________________________
Categorii de drepturi
• 3. drepturi sociale:
____________________________________
• - d. la asigurări sociale; la asociere; la un nivel de trai
satisfăcător; la sănătate; ____________________________________
• 4. drepturi culturale: • - d. la educaţie; de a participa ____________________________________

la viaţa culturală;
____________________________________
• Obligaţii: • - şcolaritate obligatorie;
____________________________________
• - fidelitate faţă de patrie;
____________________________________
• - serviciul militar;
____________________________________
Scopurile educaţiei civice

____________________________________
• - cunoaşterea de către copil a structurii şi
funcţionalităţii statului de drept; ____________________________________
• - asigurarea cunoştinţele despre legile statului; ____________________________________
• - cunoaşterea şi asimilarea valorilor democraţiei ____________________________________

pluraliste;
____________________________________
• - cunoaşterea drepturilor omului;
____________________________________
• - dezvoltarea respectului ca valoare şi însuşire civică;
____________________________________
22
PEDAGOGIE. Sinteze
Metodologia educaţiei civice

____________________________________
• - implicarea civică a elevilor în acţiunile de protecţia
mediului; ____________________________________
• - implicarea elevilor în acţiuni de promovare a ____________________________________

sănătăţii;
____________________________________
• - predarea-învăţarea unor cunoştinţe cu referire la
drepturile omului; ____________________________________
• - predarea-învăţarea unor cunoştinţe care cuprind
elemente despre valorile statului;
____________________________________
____________________________________
23
ALEXANDRA SILVAŞ
____________________________________
____________________________________
Noile educaţii
____________________________________
Răspuns la dezvoltarea lumii
contemporane
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
Noile educaţii
____________________________________
• Modul de dezvoltare al lumii contemporane este legat în mare
măsură , de modul în care educaţia poate să satisfacă cerinţele ____________________________________
acestei dezvoltări;
• Noile tipuri de conţinuturi sau noile educaţii – sunt considerate cel
mai util şi cel mai pertinent răspuns al sistemelor educative la ____________________________________
imperativele generate de problematica lumii contemporane;
• În denumirea de noile educaţii se încadrează:
• 1. educaţia relativă la mediu; ____________________________________
• 2. educaţia pentru pace şi pentru cooperare;
• 3. educaţia pentru participare şi pentru democraţie; ____________________________________
• 4. educaţia în materie de populaţie;
• 5. educaţia economică şi casnică modernă;
• 6. educaţia pentru comunicare; ____________________________________
• 7. educaţia tehnologică;
• 8. educaţia pentru sănătate;
____________________________________
Educaţia relativă la mediu
• Îşi propune să-l conducă pe elev spre formarea unui punct ____________________________________
de vedere mai obiectiv asupra realităţii, al cărui fundament
este relaţia om-oameni-mediu, să-l incite la participare, să ____________________________________
devină conştient de viitor, de faptul că viaţa generaţiilor
viitoare, calitatea ei, depinde şi de opţiunile sale;
____________________________________
• Scopurile generale – au fost formulate de Conferinţa
interguvernamentală – 1977, la Tbilisi- “ educaţia relativă la ____________________________________
mediu trebuie să urmărească dezvoltarea gradului de
conştiinţă şi a simţului responsabilităţii tuturor oamenilor faţă ____________________________________
de mediu şi problemele sale. Oamenii trebuie să
dobândească cunoştinţele, atitudinile, motivaţia , angajarea
şi instrumentele necesare pentru a acţiona individual şi ____________________________________
colectiv, în vederea soluţionării problemelor actuale şi
prevenirii apariţiei unor noi probleme.” ____________________________________
24
PEDAGOGIE. Sinteze
Obiectivele
____________________________________
• În perspectivă şcolară, elevul trebuie ajutat să:
• 1.înţeleagă că omul este inseparabil de mediul său şi că ____________________________________
efectele negative ale acţiunilor sale se repercutează asupra
lui însuşi;
____________________________________
• 2. obţină cunoştinţe de bază necesare soluţionării
problemelor mediului său;
____________________________________
• 3. judece responsabilităţile individuale şi colective, să se
angajeze în obţinerea cooperării pe linia rezolvării unor
____________________________________
probleme;
• 4. dezvolte instrumente de analiză, reflecţie şi acţiune ____________________________________
pentru a înţelege, preveni şi corecta neajunsurile provocate
mediului;
____________________________________
Caracteristici ale educaţiei relative la mediu

____________________________________
•- stabilirea interdependenţelor între factori şi efectele
____________________________________
în lanţ;
•- să se realizeze în condiţii de interdisciplinaritate;
•- punctul de plecare este mediul imediat al elevului; ____________________________________
•- este utilă formarea judecăţii de valoare;
•- utilizarea metodelor de acţiune – anchete, ____________________________________
cercetarea documentelor, discuţiile-dezbatere;
•- acţiunile educaţiei relative le mediu trebuie să ____________________________________
implice comunitatea în care trăieşte elevul – familia,
clasa, şcoala, cartierul; ____________________________________
•- eficienţa educaţiei relative le mediu se poate
vizualiza doar pe termen lung. ____________________________________
Educaţia pentru pace
• Corespunde şirului de activităţi educative, de la simpla ____________________________________

menţionare în clasa a nivelurile diferite ale conflictului şi ale
problemelor internaţionale, până la integrarea mai ____________________________________
comprehensivă a cercetării, care are ca scop pregătirea
oamenilor în vederea participării la consolidarea unei lumi ____________________________________
mai drepte şi a unei ordini sociale în care violenţa directă
sau structurală este redusă pe cât posibil. (Stehen, M.,
1983) ____________________________________
• Johan Galtung deosebeşte patru aspecte esenţiale ale
educaţiei pentru pace: ____________________________________
• Dezvoltarea – oferă posibilitatea de a prezenta valori de
bază, tendinţe esenţiale şi starea evoluţiilor internaţionale;
• Pacea – oferă posibilitatea de a discuta modul în care ____________________________________
dezvoltarea şi abordarea în mod creator a conflictului se pot
uni împotriva violenţei directe sau structurale; ____________________________________
25
ALEXANDRA SILVAŞ
Educaţia pentru pace (aspecte)
• Conflictul – oferă posibilitatea de a discuta modul în care

valorile sau interesele vin în conflict, dinamica lor şi oprirea ____________________________________
conflictului;
• Viitorul – oferă posibilitatea de a proiecta toate aceste ____________________________________
tendinţe pe un ecran al viitorului, făcând propuneri pentru
acţiune;
• Obiective ale educaţiei pentru pace: • Respectul pentru
____________________________________
om, ca valoare socială supremă;
• Respectul faţă de valorile culturale şi acceptarea ____________________________________
diversităţii acestora;
• Toleranţă, acceptarea unor comportamente diferite; ____________________________________
• Descurajarea violenţei şi a agresivităţii;
• Formarea spiritului critic şi autocritic;
• Educaţia pentru pace presupune cultivarea unor atitudini ____________________________________
superioare şi formarea oamenilor în vederea evitării şi a
promovării dialogului constructiv. ____________________________________
Constituirea unei pedagogii a păcii
• Profesorul Ştefan Bârsănescu propunea constituirea unei ____________________________________

pedagogii a păcii care trebuie să urmărească următoarele:
• Educarea copiilor astfel încât aceştia să se debaraseze de ____________________________________
impulsuri agresive şi de comportamente ostile şi să devină
sensibili la ordine, linişte, echilibru, dreptate;
• Formarea tinerilor în spiritul ideilor de înţelegere mutuală, ____________________________________
cooperare, toleranţă;
• Educarea tinerilor în ideea unei concepţii despre lume care să ____________________________________
le permită să se entuziasmeze de valorile spirituale ale omenirii.
( Bârsănescu, 1975).
• Disputele se soluţionează prin discuţii, argumentări,
____________________________________
demonstraţii,iar apelul la raţiune implică încrederea în
capacitatea omului de a învăţa să-şi exercite spiritul de ____________________________________
înţelegere mutuală.
____________________________________
Educaţia economică şi casnică modernă
Iniţierea în teoria şi practica economiei favorizează dobândirea

conştiinţei şi conduitei economice ca temei al unei vieţi
echilibrate şi cu o bună integrare în planul vieţii sociale. ____________________________________
În realizarea educaţiei economice se au în vedere următoarele ____________________________________
aspecte:
• educarea unor atitudini corespunzătoare faţă de bunuri; ____________________________________
• dezvoltarea spiritului de cooperare; • respectul faţă de munca ____________________________________

proprie şi a altora; • iniţierea în problematica economiei casnice;
• pregătirea economică pentru viaţa individuală şi pentru cea
socială;
____________________________________
____________________________________
26
PEDAGOGIE. Sinteze
____________________________________
Bazele psihologice ale instruirii ____________________________________
____________________________________
Importanţa proceselor psihice în
activitatea de învăţare ____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
Categorii de procese psihice

____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
Procese psihice senzoriale

____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
27
ALEXANDRA SILVAŞ
Procese psihice cognitive

____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
Procese psihice reglatorii

____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
Interdependenţa proceselor psihice

____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
28
PEDAGOGIE. Sinteze
• Axiologie – Studiul filosofic sau teoria valorilor (etice,

religioase, estetice) • Praxiologie-ramură a științei care
studiază structura generală a acțiunilor umane și a ____________________________________
condițiilor eficacității acestora;
____________________________________
• Antropologie – Știință care se ocupă cu studiul
tipurilor omenești, din punct de vedere anatomic și ____________________________________
psihologic și cu originile civilizației omenești;
____________________________________
• Filosofie – Știință constituită dintr-un ansamblu
închegat de noțiuni și idei, care interpretează și
reflectă realitatea sub aspectele ei cele mai generale; ____________________________________
concepție generală despre lume și viață; Totalitatea
concepțiilor și a principiilor metodologice care stau la ____________________________________
baza unei discipline sau a unei științe.;
____________________________________
• Gnoseologie – Teorie filozofică asupra capacității
omului de a cunoaște realitatea și de a ajunge la ____________________________________
adevăr; teoria cunoașterii. • Epistemologie – parte a
filosofiei care studiază procesul cunoașterii așa cum ____________________________________
se desfășoară în cadrul științelor; teorie a cunoașterii
științifice.
____________________________________
Bibliografie ____________________________________
• Abric, J.-C., Psihologia comunicării, Editura Polirom,
____________________________________
Iaşi, 2002;
• Atkinson, R.L., Atkinson, R.C., Smith, E.E., Bem, ____________________________________

D.J., Introducere în psihologie, Editura Tehnică,
București, 2002; ____________________________________
• Baron, R.A., Essentials of Psychology, Allyn and ____________________________________

Bacon, Boston, USA, 2002 • Mattelart, A., Mattelart,
M., Istoria teoriilor comunicării, Ed. Polirom, Iaşi, 2002; ____________________________________
• Mucchielli, A., Arta de a influenţa, Editura Polirom, ____________________________________
Iaşi, 2002 • Schaub, H., Zenke, K., Dicţionar de
pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2001;
____________________________________
• Wood, S.E., Green Wood, E.R., (2002), The World of
psychology, Allyn and Bacon, Boston, U.S.A; ____________________________________
• Zlate, M., Introducere în psihologie, Ed. Polirom, Iaşi, ____________________________________

2002.
____________________________________
29
ALEXANDRA SILVAŞ
____________________________________
Sistemul de învăţământ şi procesul de
învăţământ ____________________________________
Procesul de învăţământ ____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________

învăţământ ____________________________________
• Sistemul de învăţământ – se referă la organizarea
instituţională a învăţământului, este unitatea instituţiilor ce ____________________________________
funcţionează independent şi în interacţiune urmărind
realizarea unor obiective educative; ____________________________________
• Procesul de învăţământ – se referă la realizarea propriu-
zisă a educaţiei, la aspectele psihopedagogice pe care le
____________________________________
presupun predarea şi asimilarea cunoştinţelor; P de Î se
desfăşoară în cadrul diverselor unităţi ale sistemului de
învăţământ, având particularităţi specifice de la o unitate ____________________________________
instituţională la alta, punându-şi astfel amprenta asupra
funcţionalităţii procesului de învăţământ. ____________________________________
• Interdependenţa dintre P de Î şi S de Î se concretizează în
fluxul de ieşire comun pentru ambele, care este exprimat în
nivelul de instrucţie şi educaţie al celor aflaţi sub influenţa ____________________________________
procesului de învățământ în cadrul sistemului de înv.

învăţământ
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
30
PEDAGOGIE. Sinteze
Procesul de învăţământ ca sistem cu (de)

autoreglare ____________________________________
• P de Î este un tip de sistem de comandă şi control, de dirijare a
activităţii de învăţare şi formare a personalităţii umane. ____________________________________
• P de Î este dinamic şi se constituie ca un cuplu, cu cei doi poli –
profesorul şi elevul, între care se realizează comunicarea de tip
bilateral, de transmitere şi receptare a informaţiei.
____________________________________
• Atât profesorul cât şi elevul au propriul lor repertoriu de
comunicare, iar comunicarea este posibilă doar atunci când cele ____________________________________
două repertorii considerate ca mulţimi se intersectează iar plaja de
intersecţie este mare.
• Autoreglarea în procesul de învăţământ se realizează prin ____________________________________
intermediul funcţiilor de comandă şi control;
• Funcţia comenzii constă în prelucrarea şi transmiterea informaţiei
în vederea obţinerii celui mai bun efect, iar funcţia controlului
____________________________________
constă în a urmări modul în care efectul anticipat prin comandă s-a
înfăptuit; ____________________________________

autoreglare
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________

autoreglare
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
31
ALEXANDRA SILVAŞ

autoreglare ____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________

autoreglare
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________

autoreglare ____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
32
PEDAGOGIE. Sinteze
Procesul de învăţământ ca unitate a formării şi

informării ____________________________________
• Procesul de învăţământ ca unitate a formării şi informării ____________________________________

se referă la interacţiunea dintre informaţia şi influenţele ce
pleacă de la profesor şi consecinţele lor în planul dezvoltării
psihice a elevului;•Informarea presupune transmiterea unui ____________________________________
sistem de cunoştinţe. Caracterul informativ indică rolul
procesului de învăţământ în transmiterea unui conţinut de ____________________________________
cunoştinţe esenţializate, cu efecte în planul formării elevilor.
• Formarea presupune dezvoltarea biopsihosocială a
personalităţii elevului.
____________________________________
• Informarea şi formarea se află într-o strânsă
interdependenţă iar formarea este întotdeauna o consecinţă ____________________________________
a informării.
• Nu există o informare sau formare pură, cele două laturi ____________________________________
realizându-se concomitent, ponderea şi relaţia dintre ele
depinde de organizarea internă a procesului de învăţământ.
• Formativul presupune unele calităţi psihologice ____________________________________
fundamentale: gândire, inteligenţă, moralitate, şi este
influenţat de selecţia informaţiei ce urmează a fi transmisă.
Procesul de învăţământ ca proces cibernetic ____________________________________

Componentele principale ale şcolii din
perspectivă cibernetică ____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
Procesul de învăţământ ca proces cibernetic

• Din punct de vedere cibernetic, procesul de învăţământ ____________________________________
este un sistem dinamic complex constituit dintr-un ansamblu
de elemente şi interrelaţii. ____________________________________
• Principiile din perspectiva ciberneticii care vizează
procesul de înv.:
• Principiul comenzii – constă în transmiterea şi ____________________________________
receptarea informaţiei; comanda se realizează prin
intermediul unui program; ____________________________________
• Principiul prelucrării şi stocării informaţiei – elevul
răspunde fiecărei unităţi logice ce i se prezintă, altfel nu ____________________________________
poate trece mai departe;
• Principiul conexiunii inverse – răspunsurile corecte ale
elevilor sunt mesaje ale conexiunii inverse prin care ____________________________________
profesorul este informat asupra modului în care s-a făcut
recepţionarea informaţiei. ____________________________________
33
ALEXANDRA SILVAŞ
Procesul de învăţământ ca proces cibernetic

____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
Procesul de învăţământ ca proces de

cunoaştere
____________________________________
• Prin intermediul procesului de învăţământ, elevii sunt
____________________________________
îndrumaţi să reflecteze asupra informaţiilor, să le
prelucreze şi apoi să le utilizeze ca şi cunoştinţe,
capacităţi, abilităţi, etc. ____________________________________
• Cunoaşterea se realizează prin intermediul
interacţiunilor dintre predare şi învăţare, dintre ____________________________________
activitatea elevului şi cea a profesorului
____________________________________
procesul de P-Î-E
Profesor Elev ____________________________________
Cunoaștere
____________________________________
34
PEDAGOGIE. Sinteze
____________________________________
____________________________________
Procesul de predare-învăţare
____________________________________
Caracterizare generală ____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
Procesul de predare-învăţare
____________________________________
• Pentru a analiza procesul de p – î trebuie răspuns la următoarele
întrebări: ____________________________________
• Cum se organizează secvenţele de predare?
• Ce anume să înveţe elevul?
• De ce învaţă elevul? ____________________________________
• Cum învaţă elevul?
• Cât anume învaţă elevul?
• Primele două întrebări se referă la conţinutul şi organizarea ____________________________________
predării, iar întrebarea 3 vizează motivele activităţii de învăţare.
Întrebarea 4 priveşte modul de coordonare, dirijare al activităţilor şi ____________________________________
procesul intern al învăţării, iar ultima are în vedere investiţia de
efort şi de timp, precum şi reglajul activităţii de însuşire a
cunoştinţelor şi deprinderilor. ____________________________________
• Cele cinci întrebări precum şi răspunsurile aferente se află în
interrelaţie şi se intercondiţionează reciproc.
____________________________________
Predarea
• A preda nu este sinonim cu a spune, a dicta şi a

cere,lecţia viitoare, restituirea verbală a celor spuse. ____________________________________
• A preda înseamnă:•1.- a prezenta fapte, exemple,
modele, exponate, decupaje din realitate;
• 2.- a propune elevilor o activitate asupra acestora, adică a-
____________________________________
i conduce să le analizeze, să le compare;
• 3- a extrage apoi esenţialul care să se condenseze în ____________________________________
definiţii, legi, principii, reguli;
• 4.- a face operante cunoştinţele în exerciţii, activităţi ____________________________________
aplicative;
• Mijloacele de transmitere a informaţiei sunt în şcoală:
exemplul, modelul, decupajul din realitate, scheme, definiţia, ____________________________________
regula, textul descriptiv.
• În mod curent prin predare se transmit cunoştinţe dar şi ____________________________________
tehnici de muncă intelectuală care să facă operante
aceste cunoștinţe.
____________________________________
35
ALEXANDRA SILVAŞ
Predarea
• În predarea cunoştinţelor se porneşte fie de la ____________________________________
exemple/fapte concrete pentru a se ajunge prin analiză,
sinteză şi generalizare la definiţia noţiunii, la enunţul unei ____________________________________
reguli, (calea inductivă), fie că se introduc iniţial definiţii
ori descrieri concise, care se ilustrează apoi cu ajutorul
datelor concrete (calea deductivă). ____________________________________
• În alegerea uneia din cele două căi este indicat să se ţină
cont de: ____________________________________
• - aportul informaţional al exemplelor;
• - articularea lor în anumite secvenţe;
• - alternanţa între enunţuri teoretice şi exemple; ____________________________________
• - rolul schemelor, al modelelor;
• - stăpânirea unor noţiuni anterioare pe care să se bazeze ____________________________________
cele noi (noţiunile ancoră – noţiunile extrem de importante
care au rol de suport pentru însuşirea noţiunilor viitoare);
____________________________________
Predarea
• Un anume set de cunoştinţe se consideră accesibil ____________________________________

când rezultatul este proporţional cu efortul depus
pentru achiziţie. Unele noţiuni pot fi însuşite mai de ____________________________________
timpuriu, dar efortul este mult mai mare pentru
obţinerea unui rezultat satisfăcător; ____________________________________
• O noţiune se consideră accesibilă când ____________________________________

întruneşte cel puţin 66% reuşită în testul de
verificare. Când procentul de însuşire este mult mai
____________________________________
mic apar semne de întrebare. Acest procent de reuşită
trebuie să se apropie de 80% pentru ca rezultatul să
fie satisfăcător. ____________________________________
____________________________________
Învăţarea şcolară
____________________________________
• Este formă tipică de învăţare umană care se
realizează în contextul procesului de instruire în mod
sistematic, organizat şi instituţionalizat. Este orientată ____________________________________
în direcţia asimilării de cunoştinţe şi a formării
structurilor psihice şi de personalitate; ____________________________________
• Obiectivele învăţării şcolare: ____________________________________
• 1. proiectarea;
____________________________________
• 2. anticiparea;
____________________________________
• 3. dirijarea;
• 4. control şi decizie; ____________________________________
36
PEDAGOGIE. Sinteze
• Sarcini: ____________________________________
•- asimilare de informaţii; ____________________________________

•- formarea unor capacităţi de orientare;
____________________________________
•- formarea şi dezvoltarea gândirii divergente;
____________________________________
•- dezvoltarea creativităţii;
•- flexibilizarea structurilor cognitive şi atitudinale; ____________________________________
• Scopul: - adaptarea optimă la schimbările rapide ce ____________________________________
marchează lumea modernă;
____________________________________
Caracteristici
• Este organizată ; ____________________________________
• Se realizează sub îndrumarea specialiştilor în cadru
instituţionalizat; ____________________________________
• Este influenţată de relaţiile socio-afective, de
comunicare şi de cunoaştere; ____________________________________
• Este un demers conştient, care presupune anticiparea
scopului şi mobilizarea voluntară a efortului;
• Are caracter gradual în ceea ce priveşte sarcinile de ____________________________________
lucru;
• Are caracter secvenţial; ____________________________________
• Caracter informativ-formativ;
• Este proces dirijat din exterior ce tinde să fie ____________________________________
autodirijat.
____________________________________
Procesualitatea învăţării
• Activitatea de învăţare şcolară prezintă o desfăşurare

procesuală în care se pot distinge mai multe faze:
• 1. perceperea/ receptarea materialului – inducerea unei ____________________________________
stări de atenţie, de activare cerebrală;
• 2. înregistrarea, perceperea activă a datelor – se
____________________________________
desprind datele şi notele relevante, relaţiile dintre ele prin
analiză, sinteză, generalizare;
• 3. înţelegerea, pătrunderea prin gândire a datelor – ____________________________________
condensarea informaţiei în noţiuni, legi, principii, teorii etc.;
• 4. stocarea informaţiei – fixarea în memorie; ____________________________________
• 5. utilizarea informaţiei – sub diferite forme: reproducere,
transfer de cunoştinţe, operare cu ele în condiţii apropiate cu
cele de la lecţie sau într-un context nou; ____________________________________
• Un material se consideră învăţat atunci când anumiţi indici
de control au fost atinşi. Există criterii concrete care înlesnesc ____________________________________
aprecierea asupra gradului de stăpânire a diverselor teme din
programele şcolare.
____________________________________
37
ALEXANDRA SILVAŞ
Tehnica învăţării
• Cum învaţă elevii?

• La cca 50% din elevii din clasele I-VI, tendinţa este de ____________________________________
memorare textuală a conţinutului predat;
• Începând cu cls a VII-a, când volumul materialului de
învăţat este mai mare, elevul tinde spre învăţarea unei ____________________________________
versiuni condensate a textului sau chiar tinde să obţină
parafraza materialului – suport; ____________________________________
• Care sunt paşii pe care îi parcurge, elevul când
întâmpină dificultăţi în rezolvarea unei sarcini?
• 1. caută precedente în caietul propriu;
____________________________________
• 2. revede partea teoretică;
• 3. dacă tema îl depăşeşte , elevul evadează din sarcină şi ____________________________________
îşi găseşte altă preocupare – ascultă muzică etc.
• Eşecurile repetate ale unui elev îl fac pe acesta să ____________________________________
găsească performanţele în altă parte, de regulă în acte de
bravură care să-l aducă în prim-plan.
____________________________________
Criteriile de stabilire a nivelului învăţării

____________________________________
• O poezie – se consideră învăţată când elevul
cunoaşte semnificaţia termenilor, mesajul poeziei, ____________________________________
noţiunile despre rimă, semnificaţia semnelor de
punctuaţie şi o reproduce de două ori fără greşeală, în ____________________________________
absenţa materialului faptic;
• O teoremă, lege, etc. – se apreciază a fi cunoscută
dacă elevul cunoaşte enunţul ei, poate să o ____________________________________
demonstreze şi reuşeşte să o aplice în rezolvarea unei
probleme; ____________________________________
• O lecţie care face parte dintr-o disciplină
socioumană – se consideră a fi cunoscută când ____________________________________
şcolarul reuşeşte să o prezinte şi să o susţină mai ales
cu cuvinte proprii – adică să parafrazeze – în cadrul ____________________________________
verificării orale sau scrise.
• Criteriile sau indicii de evaluare diferă de la o temă la ____________________________________
alta, iar şcolarul ia cunoştinţă cu acestea din ceea ce-i
pretinde profesorul , din modul în care a predat şi nu
din verbalizarea lor directă.
____________________________________
38
PEDAGOGIE. Sinteze
____________________________________
____________________________________
Taxonomia finalităţilor
educaţionale ____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
Principii de stabilire a taxonomiilor
• În pedagogie, taxonomiile sunt teorii şi abordări clasificatoare,

descriptive şi explicative;
• Ele s-au impus îndeosebi prin cercetările şi lucrările publicate de
____________________________________
Bloom şi colaboratorii săi ( 1951, 1964, 1969);
• Mai există şi alte taxonomii: Guilford, D’Hainaut ( 1981) şi a lui de ____________________________________
Landshere;
• Principii care stau la baza elaborării taxonomiilor :
• 1. principiul didactic – taxonomia trebuie să se axeze pe marile ____________________________________
grupuri de obiective urmărite în procesul de învăţământ,
respectându-se epistemologia şi logica didactică;
• 2. principiul psihologic – face referire la suporturile psihologice
____________________________________
ale învăţării şi proceselor de formare a trăsăturilor personalităţii,
relevate de psihologia educaţională, psihologia învăţării, psihologia ____________________________________
genetică;
• 3. principiul logic – vizează caracterul înlănţuirii logice,
structural-sistemice; ____________________________________
• 4. principiul funcţional – integralist – vizează organizarea,
structurarea, ierarhizarea în diferite subsisteme al aceloraşi
elemente taxonomic.
____________________________________
Categorii şi domenii de finalităţi
• Având în vedere generalitatea, se clasifică în: ____________________________________

• A. La nivel macroeducaţional:
• - ideal; ____________________________________
• - scopuri;
• - ob. generale;
• - ob. cadru; ____________________________________
• - ob. specifice;
• - ob. de referinţă;
• B. La nivel microeducaţional ____________________________________
• - ob. operaţionale
• Având în vedere domeniul, se clasifică: ____________________________________
• 1. obiective cognitive;
• 2. obiective afective;
• 3. obiective psihomotorii; ____________________________________
____________________________________
39
ALEXANDRA SILVAŞ
____________________________________
Categorii şi domenii de obiective
____________________________________
• Profesorul trebuie să utilizeze cu supleţe categoriile
taxonomice ale fiecărui domeniu, să ierarhizeze şi să ____________________________________
relaţioneze logic obiectivele operaţionale cu cele
neoperaţionale, să conştientizeze faptul că fiecare ____________________________________
obiectiv psihomotor sau cognitiv are şi o componentă
afectivă, motivaţională şi atitudinală, după cum diferite ____________________________________
structuri afective, diferite motive, interese, atitudini –
valori, convingeri au şi componente intelectuale; ____________________________________
____________________________________
Modelul taxonomic al obiectivelor pentru

domeniul cognitiv, adaptat diferitelor
discipline şcolare, după Bloom
____________________________________
• 1. Achiziţia cunoştinţelor
• 1.1 Cunoaşterea datelor particulare ____________________________________
• 1.1.1. cunoaşterea terminologiei
• 1.1.2. cunoaşterea faptelor particulare
• 1.2. Cunoaşterea căilor care permit prelucrarea datelor ____________________________________
particulare•1.2.1. cunoaşterea regulilor ( convenţiilor)
• 1.2.2.cunoaşterea tendinţelor şi secvenţelor ____________________________________
• 1.2.3. cunoaşterea clasificărilor
• 1.2.4. cunoaşterea criteriilor
____________________________________
• 1.2.5. cunoaşterea metodelor
• 1.3. Cunoaşterea elementelor generale aparţinând unui
domeniu de activitate ____________________________________
• 1.3.1. cunoaşterea principiilor şi legilor
• 1.3.2. cunoaşterea teoriilor ____________________________________
Modelul taxonomic al obiectivelor pentru

domeniul cognitiv, adaptat diferitelor
discipline şcolare, după Bloom
• 2. Înţelegerea (comprehensiunea) • 2.1. Transpoziţia
____________________________________
(transformarea)
• 2.2. Interpretarea ____________________________________
• 2.3. Extrapolarea ( transferul)
• 3. Aplicarea ____________________________________
• 4. Analiza • 4.1 Analiza elementelor
• 4.2. Analiza relaţiilor
• 4.3. Analiza principiilor de organizare ____________________________________
• 5. Sinteza
• 5.1. Definirea unui concept ____________________________________
• 5.2. Elaborarea unui plan de acţiuni
• 5.3. Derivarea unui ansamblu de relaţii abstracte
• 6. Evaluarea ____________________________________
• 6.1. Evaluarea pe baza unor criterii interne
• 6.2. Evaluarea pe baza unor criterii externe ____________________________________
40
PEDAGOGIE. Sinteze
Operaţionalizarea obiectivelor pedagogice

• Operaţionalizarea :
• - semnifică transpunerea, respectiv derivarea procesului
didactic în obiective specifice şi a acestora în obiective ____________________________________
concrete, prin precizarea unor comportamente cognitive sau
/ şi psihomotorii direct observabile şi măsurabile;
____________________________________
• - presupune mai întâi, transpunerea unui obiectiv în
termeni de acţiuni, acte, operaţii, manifestări direct
observabile; ____________________________________
• - presupune o delimitare şi secvenţiere analitică a
obiectivelor, concretizarea lor; ____________________________________
• - presupune şi un aspect tehnic care rezidă în enunţarea
obiectivelor sub forma observabilă şi măsurabilă cu ajutorul
verbelor de acţiune; ____________________________________
• Esenţial pentru operaţionalizare este faptul că se
precizează ceea ce va face elevul, performanţa şi/ sau ____________________________________
competenţa de care va fi capabil după anumite secvenţe ale
procesului de predare.
____________________________________
Criterii de operaţionalizare a obiectivelor
• 1. orice obiectiv operaţional se referă la activitatea ____________________________________

de învăţare a elevului, se exprimă în termeni de
acţiune, la timpul conjunctiv prezent; ____________________________________
• - enunţuri ambigue, nerecomandate: să cunoască, ,
să ştie, să înţeleagă, să se familiarizeze cu... – sunt ____________________________________
considerate intelectualiste şi susceptibile de a provoca
dezacorduri între educatori, deoarece nu pot fi ____________________________________
măsurate şi observate imediat şi astfel pot da naştere
la interpretări variate;
____________________________________
• - enunţuri corecte: să selecteze, să execute, să
descrie, să compună, să compare, să enumere, să
denumească, să rezolve, să definească, să redea, să ____________________________________
recunoască etc.;
____________________________________
2. pentru orice obiectiv operaţional se precizează

situaţia în care se realizează învăţarea – ex.: să redea ____________________________________
conţinutul poeziei în absenţa materialului faptic; să
comenteze un text la prima vedere, etc.; ____________________________________
3. orice obiectiv operaţional trebuie să conţină ____________________________________
nivelul de realizare al sarcinii, descriptorul de
performanţă – ex – să rezolve corect opt exerciţii din
____________________________________
zece, aplicând formula corectă de calcul; - să
analizeze corect din punct de vedere morfo-sintactic
cel puţin cinci substantive; - să enumere corect cel ____________________________________
puţin trei caracteristici ale romanilor, având ca şi
criteriu armele pe care le foloseau în lupte; ____________________________________
____________________________________
41
ALEXANDRA SILVAŞ
____________________________________
____________________________________
Tehnologie didactică şi design
instrucţional ____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
În activitatea teoretică şi practico-aplicativă a ____________________________________

designu-lui instrucţional şi educaţional,
paradigmele învăţării se aplică în concordanţă cu ____________________________________
taxonomia finalităţilor educaţionale, stabilite de
către subiectul educaţiei, pentru componentele de ____________________________________
achiziţie, comprehensiune, transpoziţie, analiză,
sinteză şi generalizare a cunoştinţelor în plan ____________________________________
intelectual şi praxiologic.
____________________________________
____________________________________
____________________________________
Exerciţiu
____________________________________
• Care sunt elementele care stau la baza alegerii ____________________________________

modalităţilor de abordare a actului de P – Î – E, din
perspectiva DUMNEAVOASTRĂ? ____________________________________
• Care credeţi că sunt modalităţile aşteptate, din ____________________________________

perspectiva STUDENŢILOR, de abordare a actului de
P – Î – E, de către PROFESOR? ____________________________________
____________________________________
____________________________________
42
PEDAGOGIE. Sinteze
Personalitatea umană
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
Factorii dezvoltării personalităţii
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
Relaţia instrucţie-educaţie
Instrucţia (I) – cunoştinţe din domeniile cunoaşterii ____________________________________

ştiinţifice;
Educaţia (E) – comportamente de utilizare la nivel teoretic
şi
____________________________________
practic, cunoaşterea ştiinţifică.
I – „a şti” !!!! ____________________________________
E – „a aplica ceea ce ştii” !!!!
____________________________________
Instrucţie Educaţie Autoeducaţie Educaţie
permanentă
____________________________________
____________________________________
EDUCAŢIE – biunivocitate şi reciprocitate – DEZVOLTARE
____________________________________
43
ALEXANDRA SILVAŞ
Categorii de ştiinţe
____________________________________
Ştiinţe Criterii de selecţionare
a cunoştinţelor ____________________________________
Pozitive Ştiinţific
____________________________________
Filozofice Filozofic
____________________________________
Naturale Psihologic
____________________________________
Sociale Pedagogic ____________________________________
____________________________________
Curriculumul şcolar
____________________________________
FINALITĂŢI
(obiective; competenţe) ____________________________________
____________________________________
____________________________________
TEHNOLOGIE ȘI
METODOLOGIE ____________________________________
____________________________________
CONŢINUTURI TIMP
____________________________________
Predarea
INDUCTIVĂ DEDUCTIVĂ ____________________________________
____________________________________
Simplu –
Complex Abstract – Concret
____________________________________
Particular – General –
General particular ____________________________________
Concret – Complex – Simplu ____________________________________

Abstract
Divergent –
Convergent ____________________________________
Convergent –
divergent
____________________________________
44
PEDAGOGIE. Sinteze
Competenţă şi abilitate didactică
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
Metode de colectare a datelor cu conţinut

instructiv-educativ ____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
45
ALEXANDRA SILVAŞ
Metode de interpretare a datelor cu conţinut

instructiv-educativ
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
Metodologia procesului didactiv
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
Metode şi procedee expozitive
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
46
PEDAGOGIE. Sinteze
Metode şi procedee euristice
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
Metode şi procedee de tip algoritmizat
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
Metode evaluativ-stimulative (Clasice)
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
47
ALEXANDRA SILVAŞ
Metode evaluativ-stimulative complementare
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
Metode didactice utilizate în educaţia adulţilor
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
Metode de spargere a gheţii (utilizate în partea de

început a activităţii)
____________________________________
• Modalităţi de prezentare ____________________________________

• Hărţi (ECO, a vieţii, etc.) ____________________________________
• Diagrame (Eu, Soarele meu etc.)
____________________________________
• Grafice (Vieţii mele, Analiza SWOT)
____________________________________
• Prezentarea verbală
____________________________________
• Jocul de rol
____________________________________
48
PEDAGOGIE. Sinteze
Metode activ-participative
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
49
ALEXANDRA SILVAŞ
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
50
PEDAGOGIE. Sinteze
Metode expozitive
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
Prelegerea universitară – tipuri

Criteriul – finalitatea fundamentală şi
momentul din anul universitar ____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
Prelegerea universitară – tipuri

Criteriul – procedeul didactic utilizat
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
51
ALEXANDRA SILVAŞ
Prelegerea universitară-aspecte ale

proiectării şi desfăşurării
____________________________________
Algoritm didactic :
____________________________________
Finalităţile urmărite (de instruire, de educaţie);
Conţinuturile utilizate care să conducă la atingerea ____________________________________

finalităţilor;
____________________________________
Strategia didactică utilizată;
Evaluarea (mai mult implicită) ____________________________________
Cum se evaluează? ____________________________________

Cu ce se evaluează?
____________________________________
Seminarul universitar şi problemele sale

contemporane
____________________________________
____________________________________
• Mai este o activitate didactică fundamentală în
învăţământul superior? ____________________________________
____________________________________
• Trebuie să fie în conexiune strânsă cu tema de la
curs sau poate fi şi independent?
____________________________________
____________________________________
____________________________________
Funcţiile seminarului
• Îndrumarea şi formarea stilului muncii independente;

____________________________________
• Precizarea, clarificarea, aprofundarea, completarea,
sistematizarea, aplicarea şi verificarea însuşirii ____________________________________
cunoştinţelor predate;
____________________________________
• Crearea unei atitudini pozitive faţă de disciplina de
studiu; ____________________________________
• Familiarizarea cu tehnicile de muncă intelectuală şi ____________________________________

ale cercetării ştiinţifice;
____________________________________
• Stimularea investigaţiilor proprii în cadrul
problematicii abordate.
____________________________________
52
PEDAGOGIE. Sinteze
Tipuri şi forme ale seminarului didactic

Criteriul – legătura cu prelegerea
____________________________________
• Seminar anexă – dependent în totalitate de
prelegere .
• Seminar complementar – reia în dezbatere unele ____________________________________
idei din prelegere, dar duce mai departe analizele,
ideile, raţionamentele, în sensul descifrării de noi ____________________________________
legături, aplicaţii şi puncte de vedere.
____________________________________
• Seminar independent – vizează studiul individual al
studentului sub îndrumarea indirectă a cadrului ____________________________________
didactic. Îmbină cercetarea personală cu studiul
bibliografiei şi dă posibilitatea exprimării unor puncte ____________________________________
de vedere personale.
____________________________________

Criteriul –finalitatea urmărită
____________________________________
• Seminar introductiv – finalitatea principală rezidă în a
comunica studenţilor obiectivele, conţinuturile,
metodele şi formele de evaluare folosite, de a preciza ____________________________________
condiţiile organizatorice şi bibliografia de bază;
• Seminar de consolidare sau verificare a ____________________________________
cunoştinţelor, deprinderilor şi capacităţilor –
consolidarea cunoştinţelor transmise prin prelegere, ____________________________________
aplicarea şi recapitularea acestora;
• Seminar cu caracter practic – aplicarea cunoştinţelor, ____________________________________
dezvoltarea capacităţilor de muncă intelectivă şi
practico-aplicativă; ____________________________________
• Seminarul recapitulativ – recapitularea cunoştinţelor.
____________________________________

Criteriul – natura obiectului de studiu
(disciplina) ____________________________________
____________________________________
• Seminar teoretic – matematică, filozofie, pedagogie,
literatură, etc. – nu presupun doar ascultare ci pot ____________________________________
avea un caracter practic prin rezolvarea unor
probleme în mod individual sau microgrup; ____________________________________
• Seminar experimental – chimie, fizică, organe de
maşini, anatomie – presupune lucrări practice ____________________________________
(determinări, disecţii, etc.).
____________________________________
____________________________________
53
ALEXANDRA SILVAŞ

Criteriul – metoda de lucru folosită
____________________________________
____________________________________
• Seminarul clasic – bazat pe comunicare verbală;
____________________________________
• Seminarul bazat pe acţiune – rezolvarea de ____________________________________
probleme, cercetare documentară sau teren, formarea
dirijată prin sarcină, studiu de caz, interpretarea de
roluri, metoda proiectelor, brainstorming. ____________________________________
____________________________________
____________________________________
Metode expozitive
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
Curricula şi programele de studii universitare
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
54
PEDAGOGIE. Sinteze
În loc de concluzie
____________________________________
• Învăţământul centrat pe student a devenit o
necesitate şi o prioritate în câmpul universitar, ceea ce ____________________________________
justifică oportunitatea dezbaterilor pe această temă.
____________________________________
• În sinteza de faţă sunt evidenţiate câteva din
strategiile interactive utilizate în activitatea de predare ____________________________________
– învăţare – evaluare, pornind de la importanţa pe
care o au regândirea prelegerii universitare precum şi ____________________________________
redimensionarea teoriei şi practicii privind seminarul
universitar ____________________________________
____________________________________
Bibliografie
• Bârzea, C., Arta şi ştiinţa educaţiei, EDP, Bucureşti,

1995 ____________________________________
• Bontaş, I., Pedagogie, Editura All, Bucureşti, 1998
• Caffarella, R., Planning Programs for Adults ____________________________________
Learners. A practical guide for Educators, Trainers
and Staff Developers, Jossey-Bass Publishers, San ____________________________________
Francisco, 2002
• Cerghit, I., Sisteme de instruire alternative şi ____________________________________
complementare. Structuri, stiluri şi strategii, Ed.
Aramis, Bucureşti, 2002 ____________________________________
• Cerghit, I., Metode de învăţământ, Ed. Polirom, Iaşi,
2006
• Enescu, R., Ab urbe conditia. Eseuri despre valoarea
____________________________________
omului şi umanismul valorilor, Ed. Facla, Timişoara,
1985 ____________________________________
• Jigău, M., ( coord.), Consilierea carierei. Compendiu
de metode şi tehnici, Ed. Afir, Bucureşti, 2006 ____________________________________
• Paloş, R., Sava, S., Ungureanu, D., Educaţia
adulţilor, Ed. Polirom, Iaşi, 2007 ____________________________________
• Vinţanu, N., Educaţia universitară, Ed. Aramis,
Bucureşti, 2001. ____________________________________
55
ALEXANDRA SILVAŞ
____________________________________
Gândirea critică în contextul
învăţământului ____________________________________
____________________________________
Delimitări ____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
Gândirea critică
(GC)
____________________________________
Gândirea critică constă în procesul de:
• cogniţie a datelor particulare şi generale; ____________________________________
• comprehensiune;
• analiză a elementelor şi a principiilor de organizare; ____________________________________
• sinteză – prin derivarea unui ansamblu de relaţii;
• evaluare a informaţiei, mai ales a afirmaţiilor care ____________________________________
sunt considerate de unii oameni a fi adevărate.
• GC conduce procesul de reflecţie asupra înţelesului ____________________________________
afirmaţiilor, prin examinarea dovezilor,
judecând faptele şi raţionamentul oferit.
____________________________________
____________________________________
Elemente centrale în dezvoltarea gândirii

critice
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
56
PEDAGOGIE. Sinteze
Activităţi specifice
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
Abilităţi implicate în procesul de gândire

critică
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
Capacităţi subsumate gândirii critice
• de a identifica, înțelege și realiza conexiuni logice ____________________________________

între idei și argumente proprii;
• de a detecta greșeli de raționament în argumente și ____________________________________
prezentări;
• de a rezolva probleme cu grad sporit de ____________________________________
dificultate;•de a înțelege relevanța și importanța unor
idei; ____________________________________
• de a identifica contextul și implicațiile unui argument
sau ale unei idei;•de a identifica, construi și înțelege
____________________________________
justificările unor opinii, argumente sau credințe;
• de a construi argumente și idei noi pe baza celor
acumulate;•de a distinge între fapte, opinii și judecăți ____________________________________
de valoare.
____________________________________
57
ALEXANDRA SILVAŞ
Întrebări care încurajează şi dezvoltă gândirea

critică
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
58
PEDAGOGIE. Sinteze
____________________________________
Teoria, metodologia şi practica ____________________________________

evaluării
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
Teoria, metodologia şi practica evaluării
• Docimologia – ştiinţa evaluării ____________________________________

• Evaluarea didactică: definiţie, operaţii, funcţii şi forme ____________________________________
ale evaluării
• Notarea şi sisteme de notare

____________________________________
• Metode de evaluare ____________________________________
•Testul docimologic – concept şi tipologie ____________________________________
• Surse de eroare în evaluarea didactică ____________________________________
• Educarea capacităţii de autoevaluare la elevi. ____________________________________
Docimologia - ştiinţa evaluării
• Docimologie (dokime = probă, încercare; dokimaze = ____________________________________

ştiinţa despre probe, examene, lb. gr.) termen propus
de psihologul francez Henri Pieron, în 1922, cu sensul ____________________________________
de tehnică de examinare.
• Docimologia este ştiinţa evaluării, care studiază

____________________________________
procesul de elaborare şi de aplicare a probelor de
evaluare necesare pentru notarea şi examinarea cât ____________________________________
mai obiectivă a celor implicaţi (elevi, studenţi,
profesori). ____________________________________
• Termeni derivaţi din docimologie: docimantica – ____________________________________

tehnica examenelor; doxologia – studiul sistematic al
rolului pe care îl joacă evaluarea în educaţia şcolară. ____________________________________
59
ALEXANDRA SILVAŞ
Evaluarea didactică
____________________________________
• Evaluarea didactică este o componentă esenţială a
____________________________________
procesului de învăţământ, alături de predare şi
învăţare şi furnizează informaţii despre calitatea şi
funcţionalitatea acestora. ____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
Operaţiile evaluării didactice
• Măsurarea – demers evaluativ cantitativ, care constă ____________________________________

în atribuirea de simboluri (cifre, litere, calificative) unor
elemente care constituie obiectul măsurării (subiecţi, ____________________________________
caracteristici, însuşiri). Obiectul măsurării trebuie
definit în mod clar prin comportamente sau ____________________________________
caracteristici observabile.
____________________________________
• Exactitatea măsurării este în funcţie de: calitatea
instrumentelor utilizate (probe, teste etc.); gradul de
adecvare a acestora în raport cu specificul ____________________________________
fenomenelor măsurate; capacitatea evaluatorului de a
exprima cu ajutorul numerelor ceea ce este ____________________________________
caracteristic fenomenelor vizate.
____________________________________
____________________________________
Aprecierea presupune raportarea datelor obţinute prin
măsurare la un set de criterii sau de norme, în ____________________________________
vederea emiterii unor judecăţi asupra valorii
rezultatelor şi a elaborării concluziilor. Se estimează ____________________________________
calitativ rezultatele măsurate prin aprecieri (de ex.
foarte bine, bine etc.), laude, observaţii critice. ____________________________________
Calitatea aprecierii este dependentă în mare măsură
de experienţa şi trăsăturile personalităţii evaluatorului,
de gradul de pregătire docimologică a acestuia.
____________________________________
____________________________________
____________________________________
60
PEDAGOGIE. Sinteze

____________________________________
Decizia prelungeşte actul aprecierii într-o notă,
caracterizare, hotărâre, recomandare şi vizează ____________________________________
măsuri de îmbunătăţire a activităţii în etapele
următoare. ____________________________________
Funcţiile evaluării
Evaluarea îndeplineste funcţii sociale și ____________________________________

pedagogice:
1. Analiza rezultatelor scolare oferă societăţii ____________________________________
posibilitatea să se pronunţe asupra învăţământului ca
subsistem, să confirme sau să infirme acumularea de ____________________________________
către cei instruiţi a cunostinţelor și
abilităţilor necesare unei activităţi social-utile. ____________________________________
2. Din punct de vedere pedagogic evaluarea oferă
informaţii referitoare la relaţiile dintre componentele
____________________________________
interne ale procesului educaţional, în special a celor
dintre profesor și elev. Cunoscând performanţele
elevilor putem aprecia dacă activităţile proiectate si-au ____________________________________
atins scopul.
____________________________________
Funcţiile evaluării ____________________________________

Funcţiile Pentru Pentru elev
evaluării profesor ____________________________________
Constatativă Indicator de bază al Aprecierea nivelului ____________________________________

gradului de de pregătire atins și
optimizare a predării raportarea
și învățării. rezultatelor la ____________________________________
cerințele
profesorului.
____________________________________
Diagnostică Evidențierea și Interpretarea
interpretarea rezultatelor în
lacunelor existente în termenii capacităților ____________________________________
pregătirea elevilor; proprii
identificarea și optimizarea
cauzelor. autoevaluării. ____________________________________
Prognostică Anticiparea Evaluarea șanselor
progresiei și ____________________________________
elevilor; optimizarea stilului
reconsiderarea de
strategiilor didactice. muncă, dozarea ____________________________________
efortului.
Motivațională Organizarea în Stimularea sau ____________________________________

funcție de diminuarea
performanțele efortului în funcție de
elevilor. dinamica ____________________________________
rezultatelor.
____________________________________
61
ALEXANDRA SILVAŞ
Formele evaluării
____________________________________
• Există mai multe criterii de clasificare a formelor
evaluării:
• după cantitatea de informaţie verificată: evaluare ____________________________________
parială și globală;
după criteriul obiectivităţii în notare:evaluare ____________________________________
obiectivă și subiectivă;
• după sistemul de referinţă privind emiterea ____________________________________
judecăţilor de valoare asupra rezultatelor evaluate:
evaluarea criterială și evaluarea normativă; ____________________________________
• după agenţii evaluării: evaluarea internă și externă;
• după momentul în care se realizează se pot distinge ____________________________________
trei forme de evaluarea: iniţială; continuă (formativă);
finală (sumativă, de bilanţ).
____________________________________
Formele evaluării
• Evaluarea iniţială se realizează atunci când un ____________________________________

profesor preia pentru prima dată un colectiv de elevi
(la începutul unei perioade de instruire: semestru, an ____________________________________
școlar, ciclu de învăţământ sau la începutul unui
program de instruire), cu scopul de stabili nivelul de
pregătire al elevilor. ____________________________________
• Evaluarea iniţială este necesară în proiectarea ____________________________________

activităţii viitoare și pentru stabilirea modalităţilor de
intervenţie care se impun. În cadrul acestui tip de ____________________________________
evaluare se utilizează testul de evaluare iniţială, probe
scrise și verificări orale. ____________________________________
____________________________________
Formele evaluării
• Evaluarea continuă (formativă) se realizează pe

parcursul procesului de instruire și are rolul de a indica
unde se situează rezultatele parţiale faţă de cele
____________________________________
finale.
• Evaluarea continuă facilitează și motivează ____________________________________
învăţarea, evidenţiază progresul unui elev sau
lacunele și obstacolele în învăţare. Feedback-ul ____________________________________
furnizat de evaluarea formativă poate fi utilizat imediat
pentru ameliorarea rezultatelor învăţării. ____________________________________
• În cadrul acestui tip de evaluare pot fi folosite
verificările orale, scrise și practice. Ritmicitatea ____________________________________
aplicării evaluării continue depinde de mai mulţi
factori: numărul de elevi, timpul disponibil, situaţia
____________________________________
particulară a fiecărei clase și a fiecărui elev, specificul
obiectului de studiu etc.
____________________________________
62
PEDAGOGIE. Sinteze
Formele evaluării
____________________________________
• Evaluarea finală (sumativă) se realizează la finalul unei
etape de instruire (semestru, an, ciclu de învăţământ) sau la ____________________________________
finalul studierii unui capitol. Acest tip de evaluare furnizează
informaţii despre nivelul de pregătire al elevilor la sfârșitul
unei etape de instruire. ____________________________________
•Cele mai întâlnite forme de evaluare sumativă sunt:
lucrările scrise (tezele), testele, examenele. ____________________________________
• Evaluarea sumativă se concentrează mai ales asupra
elementelor de permanenţă ale aplicării unor cunoștințe de
bază, ale demonstrării unor abilităţi importante dobândite de
____________________________________
elevi într-o perioadă mai lungă de instruire. Caracterul
ameliorativ al evaluării sumative este relativ redus, efectele ____________________________________
resimţindu-se după o perioadă mai îndelungată, de regulă,
pentru seriile viitoare de elevi. ____________________________________
Notarea și sisteme de notare
• Notarea reprezintă o componentă a evaluării, actul de

decizie asumat de cadrul didactic faţă de performanţele, ____________________________________
rezultatele obţinute de elevi. Nota școlară traduce
evaluarea unei performanţe sau a unei conduite, specifice ____________________________________
domeniului educaţiei în diferite forme exprimate prin cifre,
simboluri, calificative, scoruri etalonate, norme (De
Landsheere, apud Cristea, 2000). ____________________________________
• Notarea se realizează:
• prin raportarea la cerinţele programei (criteriile de ____________________________________
apreciere vor fi raportate la standarde unice);
• prin raportare la grup (la ceilalţi membri ai clasei și la
nivelul de exigenţe stabilit pentru aceștia); ____________________________________
•notarea individualizată (raportarea rezultatelor obţinute de
elevi la rezultatele anterioare ale acestora). ____________________________________
Notarea și sisteme de notare

• Notarea este asociată cu validitatea și cu fidelitatea: ____________________________________
• notarea este validă, corectă, valabilă atunci când
exprimă în modul cel mai just obiectul pe care îl măsoară ____________________________________
(se referă, de exemplu, la achiziţiile cunoștințelor și
deprinderilor de matematică, și nu la alte comportamente
ale elevului la ora de matematică); ____________________________________
• notarea este fidelă, atunci când, repetată, va conduce la
o apreciere identică, atât la același evaluator în momente ____________________________________
diferite, cât și la evaluatori diferiţi, în același timp.
• Notarea este un act de atașare a unei etichete, a unui
____________________________________
semn, la un anumit rezultat al învăţării. Nota este un indice
care corespunde unei anumite realizări a randamentului
școlar. Aceasta diferă după specificul disciplinei evaluate: ____________________________________
• discipline exacte – notarea se face după bareme, prin
acordarea unui punctaj fix pentru fiecare secvenţă ____________________________________
îndeplinită (standardizată).
• discipline umaniste – notarea se face analitic, prin
compartimentarea cuantumului de cunoștințe, deprinderi, ____________________________________
atitudini, verificate prin detalierea unor câmpuri de probleme
ce urmează a fi apreciate (fondul, forma, originalitatea etc.). ____________________________________
63
ALEXANDRA SILVAŞ
Sisteme de notare
____________________________________
• Modalităţi convenţionale de apreciere a
rezultatelor învăţării, deosebit de variate în
practica școlară: ____________________________________
• sistem de notare numeric, cu scale diferite: 1-10 în
România; 1-20 în Franţa; 1-13 în Danemarca etc.; ____________________________________
• sistem cu litere utilizat în Anglia și S.U.A., asociind
literelor anumite calificative: „A” - „excelent”; „B” - ____________________________________
„bine”; „C” - „mediu”; „D” - „slab”; „E” - „satisfăcător”;
„F” - „nesatisfăcător” (notele „A”, „B”, „C” și „D” sunt ____________________________________
note de trecere);
• sistemul binar (admis sau respins); ____________________________________
• sistemul prin calificative („Foarte bine”,
„Bine”,„Suficient”, „Insuficient”), cu bile colorate, cu
aprecieri formulate în limba latină („Magna cum ____________________________________
laudae”, „Cum laudae”), cu diplomă de merit etc.
____________________________________
Metode de evaluare
• Teoria și practica pedagogică acreditează o gamă ____________________________________

largă de metode de evaluare. Acestea se pot grupa
în două mari categorii: ____________________________________
• metode clasice/tradiţionale de evaluare – au ____________________________________
primit această denumire datorită consacrării lor în
timp și utilizării lor frecvente în practica didactică;
____________________________________
• metode complementare de evaluare – sunt mai
recente, au un pronunţat rol formativ și o mare ____________________________________
capacitate de motivare a angajării elevilor în activităţile
de învăţare. ____________________________________
____________________________________
Metode clasice de evaluare
____________________________________
• probele orale ____________________________________
• probele scrise
____________________________________
• probele practice
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
64
PEDAGOGIE. Sinteze
Probele orale
• Dialog bazat pe întrebări și răspunsuri, prin care

profesorul urmărește să identifice cantitatea și ____________________________________
calitatea cunoștințelor, precum și capacitatea de a
opera cu acestea. Conversaţia poate fi individuală, ____________________________________
frontală sau combinată, regăsindu-se pe parcursul
lecţiilor sau în ore special destinate evaluării.
• Avantaje:
____________________________________
• permit comunicarea directă profesor-elevi;
• dezvoltă capacitatea de exprimare orală a elevilor; ____________________________________
• oferă un feed-back rapid, astfel că eventualele erori
sau neînţelegeri ale elevilor pot fi clarificate și ____________________________________
corectate imediat;
• oferă posibilitatea de a alterna tipul întrebărilor și ____________________________________
gradul lor de dificultate în funcţie de claritatea
răspunsurilor. ____________________________________
Probele orale
• Dezavantaje: ____________________________________
• necesită mult timp (metode cronofage); ____________________________________

• evaluarea poate fi influenţată de diferite ____________________________________
circumstanţe, ca de exemplu: gradul diferit de
dificultate al întrebărilor de la un elev la altul, starea de
____________________________________
moment a examinatorului sau a elevului etc.
____________________________________
____________________________________
____________________________________
Probele orale
• Eficienţa probelor orale depinde de:

____________________________________
• claritatea și logica întrebărilor adresate de profesor;
____________________________________
• diversificarea întrebărilor;
____________________________________
• acordarea timpului de asteptare între întrebare și
răspuns; ____________________________________
• tactul profesorului în a adresa întrebări ajutătoare
____________________________________
atunci când situaţia impune acest lucru;
• un comportament nonverbal de susţinere și ____________________________________

încurajare a elevilor etc.
____________________________________
65
ALEXANDRA SILVAŞ
Probele orale
• Opţiunea pentru probele orale se bazează pe: ____________________________________

• obiectivul evaluării
• numărul de elevi ____________________________________
• timpul disponibil,
• specificul disciplinei etc.
____________________________________
• Evaluarea răspunsurilor are în vedere criterii legate
de conţinut (corectitudinea și complexitatea
informaţiei, utilizarea corectă a termenilor, calitatea ____________________________________
exemplelor și argumentelor etc.) și de modul de
prezentare a acestuia (claritate, coerenţă, concizie ____________________________________
etc.).
____________________________________
____________________________________
Probele scrise
• Modalitatea de a elabora și de a exprima idei în ____________________________________

scris, fără intervenţia profesorului, concretizate în
lucrări de control, lucrările semestriale (teze), ____________________________________
teste, examene etc.
• Avantaje: ____________________________________
• într-un timp relativ scurt se evaluează un număr
mare de
• elevi; ____________________________________
• obiectivitate mai mare a evaluării, deoarece
rezultatele ____________________________________
• sunt raportate la criterii unice de evaluare;
• diminuează stările de stres și îi avantajează pe elevii ____________________________________
timizi care se exprimă defectuos în cazul unei evaluări
orale; ____________________________________
Probele scrise
• Dezavantaje: ____________________________________
• oferă un feed-back mai slab deoarece momentul în ____________________________________

care se corectează erorile este decalat în timp;
____________________________________
• nu este posibilă orientarea elevilor prin întrebări
•ajutătoare către un răspuns corect;

____________________________________
• uneori răspunsurile nu redau nivelul real de pregătire ____________________________________

al elevului (se poate copia).
____________________________________
____________________________________
66
PEDAGOGIE. Sinteze
Probele scrise
• Cerinţe: ____________________________________
• subiectele formulate să se regăsească în tematica
• recomandată de programă și manual;
____________________________________
• sarcinile de lucru să fie formulate clar, fără
ambiguităţi sau cu intenţia de a-i induce în eroare pe
elevi; ____________________________________
• în formularea subiectelor să se aibă în vedere nu
doar reproducerea informaţiilor, ci și evaluarea ____________________________________
capacităţii elevilor de a opera cu acestea;
• să se facă cunoscute elevilor baremele de corectare ____________________________________
și notare. • Criteriile de apreciere a probelor scrise
vizează: conţinutul lucrării, forma acesteia (stil, ____________________________________
ortografie, prezentare grafică) și factorul personal
(originalitate, impact). ____________________________________
Probele practice
• Evaluează deprinderi și priceperi formate în contextul

diferitelor discipline de studiu, capacităţi ale elevilor de ____________________________________
a aplica anumite cunoștințe teoretice, permit
identificarea aptitudinilor și talentelor elevilor. ____________________________________
• Exemple - probele susţinute la educaţie fizică, lucrări
• practice de laborator (fizică, chimie, biologie) și din ____________________________________
ateliere (discipline tehnice), execuţii de desen, grafică,
sculptură, interpretările muzicale, susţinerea lecţiilor în ____________________________________
practica pedagogică etc.
• Cerinţe:
____________________________________
• elevii să fie informaţi din timp în legătură cu tematica
lucrărilor practice, cu baremele de notare, cu condiţiile
pe care le au pentru a realiza aceste probe (aparate, ____________________________________
mașini sau alte resurse).
____________________________________
Metode de evaluare complementare
____________________________________
• observarea curentă
____________________________________
• eșantionarea activităţii
____________________________________
• referatul
• proiectul ____________________________________
• portofoliul ____________________________________
____________________________________
____________________________________
67
ALEXANDRA SILVAŞ
Observarea curentă
____________________________________
• Urmărirea sistematică a participării elevilor la
desfășurarea activităţii instructiv-educative:
• contribuţiile elevilor pe parcursul activităţilor; ____________________________________
• modul de realizare a sarcinilor de lucru, maniera de
colaborare cu colegii în cazul practicării învăţării în ____________________________________
grup, calitatea prestaţiilor în munca independentă;
• manifestările de interes sau dezinteres; ____________________________________
• dificultăţile, erorile în învăţare etc.
• Datele observate pot fi colectate în jurnalul sau ____________________________________
caietul profesorului și pot fi utilizate prin asociere cu
alte metode de evaluare. ____________________________________
Eşantionarea activităţii
• Valorizarea mostrelor din activitatea elevilor

elaborate pe parcursul procesului instructiv-educativ, ____________________________________
concretizate în:
• organizatori grafici – evidenţierea grafică a ____________________________________
conexiunilor dintre ideile pe care le au elevii despre un
concep; • criterii legate de construcţia acestora, ____________________________________
raportul dintre conceptul central și sateliţii arondaţi
acestuia, aspectul ____________________________________
•estetic etc.
• postere – surprind esențialul unei probleme sau ____________________________________
oglindesc elementele, relaţiile identificate în legătură
cu o anumită temă, posibilitatea comparării modului
propriu de reprezentare cu cel al altor elevi/grupuri, ____________________________________
evaluarea sau autoevaluarea produsului obţinut;
____________________________________
Eşantionarea activităţii
• eseuri – reflectă capacitatea de sinteză a elevilor, ____________________________________

abordarea creativă a unor subiecte, interpretarea
informațiilor relevante, capacitatea elevilor de a adopta
o poziţie într-o problemă controversată etc. Eseurile se
____________________________________
elaborează pe baza unor criterii cunoscute de elevi,
analizate și dezbătute cu aceștia: ____________________________________
• organizarea compoziţiei – precizarea temei și
introducerea; prezentarea ____________________________________
• argumentaţiei; relaţia logică dintre concluzii și
argumente. ____________________________________
• conţinut – sunt acoperite toate aspectele importante
ale problemei respective, se analizează și se rezumă ____________________________________
diferite puncte de vedere, se •oferă analize și concluzii
pertinente.
____________________________________
• prezentare – limbaj clar, precis, corectitudine
gramaticală.
• teme pentru acasă, etc. ____________________________________
____________________________________
68
PEDAGOGIE. Sinteze
Referatul
• Referatul poate îmbrăca mai multe forme • sinteză
tematică din mai multe lucrări (referat sintetic)
• analiza unei lucrări (referat analitic) ____________________________________
• prezentarea unei investigaţii stiinţifice independente.
• Etapele elaborării unui referat sunt: ____________________________________
• delimitarea temei;
• documentarea (selectarea surselor de informaţie,
parcurgerea materialelor, prelucrarea informaţiilor); ____________________________________
• formularea titlului;
• conceperea planului lucrării; ____________________________________
• redactarea referatului;
• prezentarea și valorificarea acestuia.
• Dimensiunea referatului variază în funcţie de
____________________________________
complexitatea temei abordate (7-8 pagini).
• Elevii îsi însusesc informaţii și îsi exersează o multitudine ____________________________________
de abilităţi intelectuale: analiză, sinteză, argumentare și
interpretare etc. ____________________________________
Proiectul
• Lucrare cu caracter teoretic si/sau aplicativ, pe baza unei
teme date;
• Activitate amplă, de durată, care implică muncă și efort ____________________________________
intelectual;
• Există proiecte disciplinare sau pluridisciplinare care
completează activitatea din timpul orelor și proiecte ____________________________________
socioculturale (acţiuni ecologice, realizarea de expoziţii, de
spectacole). ____________________________________
• Etape de elaborare:
• delimitarea temei de interes;
• formularea de întrebări despre temă; ____________________________________
• stabilirea unor obiective de informare;
• identificarea și consultarea surselor de informare; ____________________________________
• realizarea unui plan al investigaţiei;
• colectarea datelor; ____________________________________
• analiza și prelucrarea informaţiilor;
• elaborarea produsului final.
____________________________________
Proiectul
• Produsul final poate fi: ____________________________________
• elaborarea de referate sau articole;
• construirea de insectare, ierbare, alcătuirea unor colecții
de roci, de minerale; ____________________________________
• construirea unei machete sau a unui mulaj;
• alcătuirea mapelor cu material didactic; ____________________________________
• elaborarea proiectelor de lecţie etc.
• Profesorul planifică, organizează și monitorizează
____________________________________
activitatea din cadrul proiectelor pentru a identifica
progresele în abordarea temei, dificultăţile întâmpinate, de a
inventaria alternative de soluţionare, de a-i motiva pe elevi ____________________________________
să continue munca în cadrul proiectelor.
• Proiectele sunt evaluate de către profesor, dar și de către ____________________________________
elevi (interevaluarea și autoevaluarea) pe baza unor
indicatori: cercetarea în ansamblu, modul de lucru, calitatea
produselor, maniera de prezentare etc. ____________________________________
• Metoda proiectului prezintă avantajul că dezvoltă
deprinderile de documentare științifică, capacitatea de a ____________________________________
structura și sistematiza materialul, încurajează asumarea
responsabilităţii.
____________________________________
69
ALEXANDRA SILVAŞ
Portofoliul
• Instrument complex de evaluare a rezultatelor ____________________________________

elevului obţinute pe durata unui program de studiu
(semestru, an scolar sau chiar ciclu de învăţământ). ____________________________________
• Permite urmărirea progreselor înregistrate de elevi în
achiziţia cunostinţelor pe parcursul unui program de ____________________________________
instruire, reflectă capacitatea de sistematizare și
ordonare a conţinuturilor, capacitatea de creaţie, stilul
de lucru al elevilor. ____________________________________
• Portofoliul este întotdeauna personalizat și particular!
• Cuprinde: mostre din probele de evaluare (lucrări de ____________________________________
control, teste de evaluare, probe practice etc), teme
pentru acasă, răspunsuri la chestionare, comentariile ____________________________________
profesorului asupra rezolvării temelor, proiecte sau
investigaţii individuale sau de grup, concluzii desprinse ____________________________________
în urma vizitelor, excursiilor, mostre ale activităţii
elevilor (eseuri, postere, organizatori grafici, cvintete), ____________________________________
fise de autoevaluare, referate etc.
Portofoliul
• Cerinţe de elaborare a portofoliului:

• tema propusă sau domeniul din care îsi pot alege
subiectul; ____________________________________
• modalitatea de prezentare (dosar, CD, audio, video
etc); ____________________________________
• mărimea portofoliului (limitele minime și maxime de
pagini, numărul de produse); ____________________________________
• structura cerută: obiective, motivaţia întocmirii,
cuprins, tipuri de produse (recenzii, referate, interviuri,
____________________________________
copii după documente, studii de caz, chestionare etc),
concluzii, bibliografie;
• ordonarea materialelor și indicarea provenienţei ____________________________________
documentelor (Dulamă, M.-E., 2002).
• În evaluarea portofoliilor este util ca profesorul să nu ____________________________________
se limiteze la acordarea unei note, ci să includă în
aprecieri, comentarii care să reflecte atât punctele ____________________________________
forte ale activităţii elevului, cât și aspectele care
necesită îmbunătăţiri. ____________________________________
70
PEDAGOGIE. Sinteze
Conceptul de consiliere şi orientare în

învăţământul românesc
____________________________________
• Cursul de faţă este centrat pe ideea potrivit căreia,
activitatea de consiliere şi orientare şcolară trebuie să
____________________________________
ajute elevul să dobândească un set de atitudini
realiste şi cu un conţinut pozitiv. Ori, finalitatea
intervenţiilor şi interacţiunilor educative asupra ____________________________________
subiectului educat revendică şi instanţelor de
consiliere eliminarea modelelor de gândire negativă ____________________________________
.• Termenii puşi în relaţie pentru domeniul consilierii şi ____________________________________

orientării şcolare sunt: consilierul şi consiliatul.
Activitatea care îi reuneşte se desfăşoară în funcţie de ____________________________________
trebuinţele constatate de adult şi în funcţie de
solicitările adolescenţilor. ____________________________________

____________________________________
• Activitatea de consiliere şi orientare şcolară are ca
suport operaţional principiile fundamentale ale ____________________________________
educaţiei: relaţia profesor - elev, echilibrul dintre
caracterul formativ şi informativ, principiul ____________________________________
accesibilităţii. Consilierul este o persoană cu o
pregătire adecvată (licenţiat în psihologie, pedagogie, ____________________________________
sociologie), care desfăşoară în şcoală activitatea de
consiliere şi orientare şcolară şi profesională, sprijinind
diriginţii, părinţii, elevii în această activitate. În ţara ____________________________________
noastră acest termen este sinonim cu acela de
psiholog şcolar. ____________________________________
____________________________________

____________________________________
• Studiile de specialitate tratează consilierea şi
orientarea şcolară ca pe o activitate ce intră în sfera: ____________________________________
• a. serviciilor: consiliere individuală, consiliere de
grup, asigurată de psihologi sau pedagogi;
____________________________________
• b. educaţiei: ora de dirigenţie, asigurată de cadrul
didactic;
• c. curriculară: opţional-consiliere şi orientare, ____________________________________
asigurată de cadrul didactic;
• d. extracurriculară: consiliere educaţională, asigurată ____________________________________
de consilierii educativi, cadrul didactic;
• e. activităţii didactice: ora de curs, asigurată de ____________________________________
cadrul didactic.
____________________________________
71
ALEXANDRA SILVAŞ

• Acţiunea de consiliere şi orientare şcolară poate fi urmărită

pe anumite niveluri:
• a. la nivel sociologic: o atitudine civică de calitate faţă de
comunitate, familie, şcoală, grup de elevi, etc. ____________________________________
• b. la nivel pedagogic: o atitudine morală faţă de semeni şi
de stimă de sine. ____________________________________
• Consilierea şi orientarea şcolară are ca activitate specifică
orientarea şcolară şi profesională a elevilor cuprinşi în
învăţământul gimnazial şi liceal. ____________________________________
• Ea are trei aspecte:
•- consiliere pentru orientare profesională şi vocaţională ____________________________________
(descoperirea înclinaţiilor, înzestrărilor native şi talentelor);•-
consiliere de păstrare în sistemul educaţional de învăţământ
a tuturor elevilor la vârsta adolescenţei (trezirea motivaţiilor
____________________________________
şi a stimei de sine);
•- consiliere pentru orientare şcolară şi profesională în ____________________________________
vederea intrării în învăţământul superior (luarea unor decizii
corecte). ____________________________________
Consiliere şi orientare
• Consilierea se iniţiază în scopul observării, analizării

şi prevenirii diferitelor situaţii/probleme pe care le
traversează elevul sau în scopul rezolvării unor
____________________________________
probleme.
• Orientarea şcolară se iniţiază cu scopul de a-l ____________________________________
dirija/canaliza pe adolescent spre o evoluţie în
domeniul în care demonstrează aptitudini. După ce ____________________________________
iniţial, profesorul i-a depistat tipurile de inteligenţă
(creativă, logică, matematică), elevul poate să-şi ____________________________________
canalizeze energiile spre ceva care îl poate propulsa
în variatele tipuri de relaţii şi contexte pe care le ____________________________________
presupune educaţia: olimpiade, concursuri, cercuri de
creație etc.
____________________________________
• Consilierea însă nu este un nou tip de activitate ____________________________________

educativă. În România postrevoluţionară s-a reluat
această activitate, care impune implicarea unor
____________________________________
persoane cu pregătire şi cu o chemare pentru o
muncă responsabilă, plină de respect şi consideraţie
pentru om. Nevoia de consiliere, în zilele noastre, se ____________________________________
resimte ca o condiţie necesară şi imperativă pentru
menţinerea sănătăţii indivizilor şi a echilibrului ____________________________________
societăţii.
• În general, teoria consilierii şi orientării încearcă să ____________________________________
răspundă la întrebările: Cum ar trebui să fie corect, de
ce ar trebui să aplicăm aşa? Care trebuie să fie ____________________________________
rezultatele consilierii? Ce aduce această experienţă de
viaţă?
____________________________________
72
PEDAGOGIE. Sinteze
• Răspunsul la prima întrebare constă, în principal,

într-o definiţie dată conceptului, în formularea unor ____________________________________
principii specifice, în expunerea unor consideraţii cu
privire la dezvoltarea psihointelectuală a subiecţilor. ____________________________________
Acest răspuns dezvoltă filosofia cursului de consiliere,
a programului în sine, pe baza căruia s-a elaborat ____________________________________
statutul de funcţionare. Celelalte întrebări rămân fără
răspunsuri detaliate. În plus, ele pot naşte alte ____________________________________
întrebări, cum ar fi: Cum asimilăm termenul consiliere
în educaţie? De ce consilierea cere o anume ____________________________________
specializare? Care este locul ei în educaţie? De ce
consilierea nu se realizează prin toate disciplinele
şcolare, de vreme ce profesorii identifică şi se ____________________________________
confruntă cu variate probleme comportamentale?
____________________________________
• Un aspect important este faptul că domeniul
сonsilierii intercorelează cu psihologia, teologia, etica,
lingvistica, estetica, literatura, arta. Problema ____________________________________
consilierii şi orientării şcolare este obiectul de studiu al
unor autori de seamă, care au dezvăluit anumite ____________________________________
aspecte ale acesteia: conceptul de consiliere
psihologică şi consiliere pedagogică (J. Nelson-Jons, ____________________________________
W. Gibson, L.K. Mitchell); teoria şi practica consilierii
(P. Lisievici, J. Nelson); teorii de consiliere şi ____________________________________
psihoterapie (Ch. Petterson, J. Piaget), etc
• Învăţământul românesc postmodern, aflat în plină
reformă conceptuală, axiologică şi metodologică, ____________________________________
avansând în calitate de subiect al educaţiei
copilul/elevul/studentul, revendică cu necesitate ____________________________________
cercetări actuale cu privire la natura relaţiilor educator-
subiect educat, iar demersurile oricărei activităţi ____________________________________
didactice trebuie să includă şi metodologiile activităţii
de consiliere şi orientare şcolară. ____________________________________
• Rolul consilierii şi orientării şcolare face parte din ____________________________________

propunerile şi angajamentul Ministerului Educaţiei şi
Cercetării faţă de Integrarea în Uniunea Europeană, ____________________________________
ca element esenţial în restructurarea sistemului
educativ. Eficienţa consilierii prin relaţia profesor-elev ____________________________________
este favorizată de însuşi sistemul de învăţământ, care-
i oferă cadrul legal necesar. ____________________________________
• În procesul educativ, din perspectiva instruirii
diferenţiate, profesorul trebuie şi poate să devină un ____________________________________
sfătuitor, un dirijor al elevului şi al grupului. El indică
pentru aceştia sursele de informare, îi asistă în
autoformare, îl orientează şcolar şi profesional şi ____________________________________
totodată organizează activitatea didactică.
____________________________________
73
ALEXANDRA SILVAŞ
• Ajutorul pe care profesorul cu rolul de consilier îl va ____________________________________

da elevului cu deficienţe în comportament şi pregătire
este important pentru toată viaţa. Unul dintre cele mai ____________________________________
importante lucruri pe care trebuie să le deprindă o
persoană menită să se ocupe de educaţie şi prin
____________________________________
aceasta înţelegem şi consiliere (profesor, părinte,
consilier, psiholog), este acela de a înţelege nevoile
elevilor: ____________________________________
• 1. Fizice / de bază: ____________________________________

•- nevoia de căldură,
•- nevoia de hrană şi de odihnă, de îngrijire şi igienă; ____________________________________
•- nevoia de a fi ocrotiţi în faţa primejdiilor.
____________________________________
• 2. Afective:
•- contactul fizic, ____________________________________
•- admiraţia şi tandreţea,
•- timpul acordat,
____________________________________
•- atenţia şi observarea comportamentelor,
•- aprobarea şi compania în diferite activităţi.
____________________________________
•3. De securitate:
•- îngrijire permanentă, ____________________________________
•- mediu predictibil,
•- modele de îngrijire permanentă şi respectare a unor ____________________________________
reguli elementare,
•- reguli de control, ____________________________________
•- o familie unită şi stabilă,
•- un grup de familie/un grup şcolar armonios. ____________________________________
4. De stimulare a potenţialului înnăscut:

- încurajarea curiozităţii şi comportamentelor de explorare;
- dezvoltarea deprinderilor de participare la joc şi de a ____________________________________
răspunde la întrebări;
- promovarea ocaziilor de afirmare şi de dezvoltare.
____________________________________
• 5. De direcţionare şi control: se referă la deprinderea
elevilor cu comportamentele sociale adecvate, de disciplină, ____________________________________
cultivarea de valori precum: cinstea şi respectul faţă de
celălalt;
____________________________________
• 6. De responsabilizare, care are în vedere atragerea
copilului, la început în lucruri minore, pe parcurs, însă, ____________________________________
dându-i-se responsabilităţi din ce în ce mai mari: implicarea
în deciziile importante legate de familie sau de şcoală ____________________________________
(consiliul de familie/consiliul elevilor), învăţarea din propriile
greşeli sau succese.
____________________________________
74
PEDAGOGIE. Sinteze
7. De independenţă, prin care se înţelege a ajuta ____________________________________

elevul să înţeleagă că trebuie să ia propriile decizii .
• Viaţa individului se organizează în funcţie de ____________________________________
câteva trebuinţe .
• Trebuinţele sunt structuri motivaţionale bazale şi
fundamentale ale personalităţii, forţele ei motrice cele
____________________________________
mai puternice. Acestea reflectă echilibrul biopsiho –
social al omului în condiţiile solicitării mediului extern ____________________________________
specific (şcoală, societate, anturaj). Ele semnalizează
cerinţele de reechilibrare în forma unor stări şi ____________________________________
imbolduri specifice. În funcţie de geneza şi conţinutul
lor, trebuinţele sunt clasificate în: primare, materiale, ____________________________________
spirituale şi sociale.
____________________________________
• Cele primare sunt înnăscute, au rolul de asigurare a

integrităţii fizice a organismului. În categoria acestora intră ____________________________________
şi trebuinţele biologice sau organice de hrană, apă, somn,
mişcare, căldură, sex etc., şi trebuinţele fiziologice sau
funcţionale de mişcare, relaxare-descărcare.
____________________________________
• Trebuinţele materiale de locuinţă, transport, unelte şi ____________________________________

instrumente sunt importante, ca şi trebuinţele spirituale de
cunoaştere, estetice, etice, de afirmare a propriei persoane. ____________________________________
• Trebuinţele sociale de comunicare, anturaj şi integrare
socială, de cooperare, de prietenie îl definesc ca om. Când ____________________________________
vorbim de trebuinţe, ne referim la înţelesul pe care
psihologul american Maslow, îl dă acestui concept. Astfel, ____________________________________
el a construit o piramidă a acestor nevoi, conform schemei
de mai jos (Figura 1):
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
5. Nevoia de dezvoltare personalã
4. Nevoia de stimă și respect din partea celorlalți ____________________________________
3. Nevoia de apartență și contact uman
2. Nevoia de securitate
____________________________________
1. Nevoi primare
____________________________________
____________________________________
75
ALEXANDRA SILVAŞ
____________________________________
____________________________________
8. Trebuinţă de autorealizare ____________________________________
7. Trebuinţe estetice
6. Trebuinţe cognitive
5. Trebuinţe de autonomie
____________________________________
4. Trebuinţe sociologice
3. Trebuinţe psihologice ____________________________________
2. Trebuinţe motrice
1. Trebuinţe fiziologice ____________________________________
____________________________________
• Nevoile corespund trebuinţelor sau necesităţilor. Oamenii ____________________________________

muncesc după nevoile lor personale şi motivaţiile
individuale sau sociale. Ei îşi orientează energiile, acţiunile,
conduita spre atingerea obiectivelor generale şi în mod ____________________________________
diferit, după motivaţia intimă a fiecăruia. Consilierul va
orienta adolescentul spre nevoile fundamentale ale viitorului ____________________________________
adult, nevoi ce se conturează încă din anii de şcoală:
•- nevoi /trebuinţe psiho - sociale: statutul său şi respectul
câştigat în cadrul grupului, contribuţia personală la prestigiul ____________________________________
grupului;
•- nevoi/trebuinţe morale: dorinţa de a servi cauzei ____________________________________
superioare, de a avea suflet nobil;
•- nevoi/trebuinţe profesionale: atracţia pentru o anume ____________________________________
activitate, valorificarea capacităţilor personale.
____________________________________
• Studiile de specialitate definesc consilierea ca arie de ____________________________________

servicii oferite unui client (individ sau grup) care constau în
observare, informare, orientare, sfătuire pentru a-şi rezolva
problemele sau pentru a-şi planifica viitorul (Reber, S., ____________________________________
2001).
____________________________________
• Activitatea de consiliere şi orientare este un serviciu, în
cadrul căruia profesorul oferă asistenţă şi suport emoţional
elevului/grupului de elevi în scopul dezvoltării personale şi a
____________________________________
prevenirii situaţiilor problemă şi a crizelor. Această activitate
nu se desfăşoară doar în cazul situaţiilor critice, ci ____________________________________
dimpotrivă, ea poate fi recomandată şi în cazul unor
situaţii/împrejurări pozitive sau în cazul consilierii unor ____________________________________
elevi de excelenţă, sau în cazul sprijinirii/orientării
adolescenţilor spre viitoarea carieră.
____________________________________
76
PEDAGOGIE. Sinteze
____________________________________
• Conceptul de orientare şcolară este definit de ca

____________________________________
fiind o componentă logică a raţionalizării moderne a
şcolarităţii Orientarea este o acţiune de îndrumare ____________________________________
centrată pe individ. Ea porneşte de la interesele
acestuia, de la aptitudinile, de la înclinaţiile sale şi ____________________________________
până la posibilităţile sale concrete de acces la o
anumită carieră. ____________________________________
____________________________________
Rolul activităţii de Consiliere şi Orientare

şcolară în procesul de evoluţie al tinerilor
____________________________________
• Programele de consiliere şi orientare sunt utile elevilor
deoarece le oferă acestora informaţii, le formează
deprinderi şi le dezvoltă experienţa necesară identificării
____________________________________
unui mod optimist şi realist de a-şi construi existenţa. De
asemenea, aceştia vor dobândi o imagine de sine mai bună, ____________________________________
vor stabili relaţii bune cu ceilalţi şi vor înregistra un
randament sporit în activitatea şcolară. Una dintre teoriile ____________________________________
cele mai pertinente cu privire la consiliere, aparţine lui C.
Rogers, conform căruia activitatea de consiliere este
centrată pe persoană (Rogers, C., 1966). Metoda lui este ____________________________________
holistică şi are rolul de a ajuta fiinţa consiliată să înţeleagă,
să planifice şi să acţioneze aşa încât să progreseze în ____________________________________
propria-i viaţă (Rogers, C., 1966).
____________________________________

şcolară în procesul de evoluţie al tinerilor ____________________________________
• Consilierea centrată pe persoană este o metodă în care ____________________________________

consilierul, bazându-se pe spontaneitatea şi pe intuiţia sa
empatică, încearcă să-l înţeleagă pe subiect în unicitatea ____________________________________
lui, să-i sprijine efortul de a ajunge la conştiinţa de sine şi la
ideea de responsabilitate. Subiectul trebuie ajutat să se
elibereze de forţele care-i limitează manifestarea autentică ____________________________________
a personalităţii. Totodată, el trebuie ajutat să îşi exploateze
constructiv potenţialul de care dispune pentru a deveni o ____________________________________
persoană armonioasă, competitivă şi stimulativă pentru cei
din jur.•Astfel, modelul Egan în trei paşi, poate fi
considerat unul dintre scenariile ce poate fi utilizat în ____________________________________
această activitate. Potrivit modelului, succesul depinde de
parcurgerea următorilor paşi în parte: ____________________________________
• 1. Să se realizeze un climat psihologic în care elevul să se
simtă valorizat, acceptat necondiţionat, liber să exploreze. ____________________________________
• 2. Să se ofere un suport material, intelectual şi afectiv care
să permită dezvoltarea personală a elevului.
• 3. Să se realizeze o congruenţă între ceea ce simte şi ____________________________________
ceea ce trăieşte ca experienţă actuală.
____________________________________
77
ALEXANDRA SILVAŞ

____________________________________
• De la teorie la practică ,trecerea se face prin emiterea de
formule lingvistice, menite să desemneze disponibilitatea
specialistului pentru acordarea de sprijin şi consultanţă. Din ____________________________________
multitudinea variantelor, se pot aminti cele de genul: Cum
crezi că aş putea să-ţi fiu de folos? Care crezi că ar putea fi ____________________________________
ajutorul pe care crezi că ţi l-aş putea acorda? Simţi nevoia
să împărtăşeşti cuiva starea prin care treci? Eşti dispus/ă să
ne gândim împreună la ceea ce urmează să faci? Consider
____________________________________
că ai în tine resursele / forţele necesare ca să depăşeşti
acest moment. Trebuie să ai încredere în tine şi să nu te ____________________________________
laşi copleşit prea uşor. Ai la îndemână câteva variante,
alege-o pe cea care ţi se potriveşte. Nu-ţi fie teamă să te ____________________________________
destăinui, cei de aici vor încerca să te ajute.
____________________________________

____________________________________
• În activitatea de consiliere şi orientare trebuie să-i
deprindem pe subiecţi cu aptitudinile de a exprima aceşti
termeni: nevoi / trebuinţe, cu punctul de gravitaţie care să ____________________________________
cadă în interiorul lor, în reflexiile, cugetările lor despre ei.
Trebuie să-i învăţăm să întrebuinţeze persoana întâi, în ____________________________________
locul celei de a treia plural, să se adreseze la lucruri ce le
pot găsi în interiorul lor (valori intelectuale, spirituale) şi nu
în afara lor (bani, ranguri, glorie). Datoria consilierului este ____________________________________
de a orienta consiliaţii să se adreseze acelor lucruri care să
le poată garanta fericirea şi liniştea. Sau, preluând un ____________________________________
termen din ştiinţele exacte, consilierea şi orientarea şcolară
trebuie să aibă un punct de gravitaţie care să nu cadă în ____________________________________
afara celor consiliaţi, să nu caute mulţumirea „de din afară”,
ci izvorul fericirii să fie propria lor putere vitală.
____________________________________
Rolurile educatorului în activitatea didactică

• Persoană resursă – Transmite informaţii, instruieşte,
defineşte obiecte, consiliază elevul în funcţie de metodele ____________________________________
de învăţare cele mai adecvate.
• Specialistul în relaţii inter-personale şi grupale ____________________________________
• Este diagnostician, consilier, organizator al grupului ori
mediator între grupul de elevi şi lumea din afara şcolii.
Acesta, prin competenţele sale de agent de comunicare, va
____________________________________
satisface trebuinţele de comunicare ale adolescenţilor. Ca
agent de socializare, profesorul va satisface necesităţile de ____________________________________
relaţionare ale adolescenţilor care au carenţe de relaţionare
cu părinţii, colegii. ____________________________________
• Tehnician – Propune situaţii de învăţare, favorizează
realizarea de producţii audiovizuale şi informatice, lecţii
asistate de calculator. ____________________________________
____________________________________
78
PEDAGOGIE. Sinteze
• Evaluator – Controlează progresul învăţării cognitive

ori sociale, consiliază elevii pentru a depăşi
obstacolele în învăţare. ____________________________________
• Cercetător – Sprijină proiectele individuale de ____________________________________

studiu, de dezvoltare personală ale elevilor şi ale
grupului. ____________________________________
• Terapeut – Este empatic, se îngrijeşte de problemele ____________________________________
emoţionale ale elevilor. Profesorul ca terapeut îşi asumă
tot mai mult funcţia de consilier, el devine un observator
sensibil al comportamentului elevilor, un îndrumător ____________________________________
persuasiv şi un sfătuitor al acestora. Ca agent cognitiv va
încerca să participe la diminuarea dezechilibrelor psihice, ____________________________________
emoţionale.
____________________________________
Rolurile educatorului în activitatea didactică ____________________________________

• Descoperitor
• El identifică particularităţile creative, estetice,
____________________________________
dramaturgice ale adolescentului; îi oferă posibilitatea
de a interpreta diferite roluri pe care identificându-le, ____________________________________
adolescentul poate să şi le asume sau să se disocieze
de ele. ____________________________________
• Catalizator de emancipare afectivă şi intelectuală
• Acţionează pentru dezvoltarea echilibrată şi ____________________________________
armonioasă a minţilor adolescenţilor, îi ascultă şi îi
ajută să se exploreze şi să înţeleagă mai bine ____________________________________
universul intim şi prin descoperirea acestuia să se
înţeleagă pe ei înşişi.
____________________________________
• Partener al educaţiei
• Intră în relaţie cu alţi factori ai educaţiei: cu părinţii, cu
____________________________________
agenţi de cultură. Profesorul îşi asumă rolul de consultant şi
consilier al familiei, angajând împreună cu părinţii şi alţi ____________________________________
factori de cultură, activităţi care să ofere adolescenţilor
schimbul de informaţii din diferite domenii ale culturii sau ____________________________________
ştiinţei, asigurând un comportament şi atitudini dezirabile
ale adolescenţilor; dirijându-l şi determinându-l să
interacţioneze cu lumea, să comunice cu noul din lumea ____________________________________
exterioară adolescentului; să îl prevină asupra influenţelor
ce se vor exercita asupra lui şi să îl ajute să reacţioneze ____________________________________
potrivit acestor influenţe.
• Membru al corpului profesoral
• Intră în relaţii orizontale cu ceilalţi profesori şi relaţii
____________________________________
verticale cu directorii, inspectorii etc.; profesorul poate fi
implicat în evaluarea, consilierea altor colegi; gândeşte ____________________________________
strategii de acţiune educativă comună (predarea în perechi),
militează pentru interdisciplinaritate etc. ____________________________________
79
ALEXANDRA SILVAŞ
Activitatea de consiliere şi rolurile

consilierului
____________________________________
• Consilierul, fie că este profesorul sau oricare dintre
specialiştii antrenaţi în activitatea de consiliere şi orientare ____________________________________
şcolară ar trebui să facă dovada următoarelor aptitudini:
respect pentru cel consiliat; întâmpinare susţinută a
eventualelor probleme sesizate din neliniştile elevului sau ____________________________________
din comportările mai puţin controlate din timpul orelor de
curs; acompaniere; readaptare permanentă la ceea ce ____________________________________
exprimă elevul; acceptare necondiţionată, fără critică la
adresa a ceea ce face sau spune elevul; empatie de
pătrundere în universal celuilalt; congruenţă, văzută drept ____________________________________
concordanţă dintre comportament, sentimente şi vorbe;
colaborare complicitară în sensul de implicare a elevului în ____________________________________
rezolvarea propriilor probleme; gândire pozitivă.
____________________________________

consilierului
____________________________________
• persoana care consiliază nu trebuie să formuleze
probleme, după cum nici să sugereze soluţii, ci să-l ____________________________________
ajute pe subiect să le găsească. În plus, specialistul în
consiliere trebuie să îl înveţe pe elev să ştie unde/cum
____________________________________
să caute şi singur soluţiile. Pe de altă parte, soluţii pot
să găsească şi în ora de dirigenţie, de unde pot
împărtăşi experienţe personale, şi situaţii de viaţă care ____________________________________
să le servească drept model. Una dintre modalităţile
de consiliere pentru a-l determina pe consiliat să ____________________________________
opteze singur pentru o rezolvare, este aceea de a-i
diviza problema în şapte paşi, după modelul ____________________________________
M.Goldfried (1975).
____________________________________

consilierului
• Modelul M.Goldfried – 7 paşi ____________________________________
• 1. identificarea problemei; ____________________________________

• 2. propunerea soluţiilor alternative; ____________________________________
• 3. repetarea fiecărei alternative până când toate
____________________________________
implicaţiile ei sunt clare;
• 4. alegerea unei soluţii; ____________________________________
• 5. definirea paşilor ce trebuie făcuţi spre soluţionare; ____________________________________
• 6. efectuarea acestor paşi; ____________________________________
• 7. evaluarea rezultatului. ____________________________________
80
PEDAGOGIE. Sinteze
Abilităţile şi competenţele persoanei care

realizează consilierea
____________________________________
• Dintre abilităţile/competenţele cele mai utilizate ale
persoanei care realizează acţiunea de consilier, din ____________________________________
multitudinea pe care le menţionează studiile de
specialitate, sunt următoarele: ascultarea activă;
____________________________________
observarea; formularea şi adresarea de întrebări;
reformularea; comprehensiunea; informarea,
prospectarea, conştientizarea aspectului sau ____________________________________
problemei care necesită consilierea, asumarea
responsabilităţii, capacitatea de acţiune, implicare şi ____________________________________
decizie, interpretarea prin joc de rol a diferitelor roluri
din viaţă, schimbarea, integrarea socio-profesională, ____________________________________
comunicarea.
____________________________________
81
ALEXANDRA SILVAŞ
____________________________________
____________________________________
Proiectarea şi managementul
programelor educaţionale ____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
Managementul proiectelor / programelor

implică
____________________________________
• planificarea / proiectarea,
____________________________________
• organizarea,
• conducerea,
____________________________________
• coordonarea şi ____________________________________
• controlul activităţilor şi resurselor necesare pentru ____________________________________

îndeplinirea unui obiectiv definit, de obicei în limitele
unui anumit timp şi buget. ____________________________________
____________________________________
• Aceste lucruri se efectuează cu ajutorul unor ____________________________________

• tehnici de management şi al unei echipe de
management, conduse de un manager de proiect
(Project Manager, PM) al organizaţiei/ organismului ____________________________________
care pune în aplicare proiectul/ programul.
____________________________________
• PM este persoana care îşi asumă responsabilitatea
globală pentru coordonarea unui proiect, indiferent de ____________________________________
mărimea acestuia, astfel încât să se obţină rezultatele
aşteptate în limitele unui anumit buget şi timp. ____________________________________
____________________________________
____________________________________
82
PEDAGOGIE. Sinteze
Sarcinile principale ale proiectării şi

managementului proiectelor/ programelor
• stabilirea obiectivelor, ____________________________________

• împărţirea lucrărilor pe subproiecte şi activităţi bine ____________________________________
definite,
• urmărirea secvenţială a acestora prin intermediul ____________________________________
unor scheme/ diagrame,
____________________________________
• stabilirea unui grafic de timp,
• a unui buget, ____________________________________
• coordonarea echipei, raportarea şi ____________________________________

• comunicarea permanentă.
____________________________________
Conceptul de proiect/program
• Un proiect constă într-o înşiruire de activităţi cu un ____________________________________

început şi sfârşit stabilite, activităţi ce sunt limitate de
timp, resurse şi buget, în scopul obţinerii unui obiectiv ____________________________________
definit.
• Aceasta înseamnă că un proiect are un rezultat
specific, dorit; ____________________________________
• un termen de predare sau o dată limită la care
proiectul trebuie să fie gata; ____________________________________
• un buget care limitează numărul de oameni,
materiale şi bani care pot fi folosiţi pentru terminarea ____________________________________
proiectului.
____________________________________
____________________________________
Program şi / sau proiect
• Se numeşte program un proiect recurent (care se ____________________________________

repetă mereu). Ca exemple ar putea fi: publicareaunui
raport anual, măsurarea valorilor poluanţilor/
parametrilor hidrologici/meteorologici într-o anumită
____________________________________
zonă etc.
____________________________________
• Proiectele cu caracter repetitiv se desfăşoară în mod
predictibil, dar fiecare ciclu implică un nou plan şi un ____________________________________
rezultat unic.
____________________________________
• Planul, resursele şi rezultatele sunt ceea ce fac ca
programele să difere de alte activităţi repetitive (cum ____________________________________
ar fi de exemplu săparea unui şanţ).
____________________________________
83
ALEXANDRA SILVAŞ
Caracteristicile unui proiect / program
• Natura unui proiect, spre deosebire de o activitate, ____________________________________

este caracterizată de următoarele elemente (vor fi
abordate, pe rând, în cele ce urmează): ____________________________________
• caracteristicile unui proiect:
____________________________________
• fazele/procesele principale ale unui proiect (ciclul de
viaţă al unui proiect); ____________________________________
• rolul PM; ____________________________________
• beneficiul abordării planificate/organizate a ____________________________________

proiectului.
____________________________________
• Pentru înţelegerea sa este util ca proiectul să fie ____________________________________

conceput ca un instrument de schimbare, întrucât
după finalizarea cu succes proiectul ____________________________________
• va avea un impact asupra oamenilor,
____________________________________
• prin schimbarea modului de viaţă al acestora sau
____________________________________
• prin schimbarea mediului.
____________________________________
• Se pot distinge câteva caracteristici importante ce
deosebesc proiectele de activităţile de rutină ____________________________________
____________________________________
____________________________________
• Proiectul este un instrument al schimbării,fiind în
acelaşi timp unic. ____________________________________
• Un proiect are un început şi un sfârşit clar
definite.Pentru a ajunge de la începutul la sfârşitul
____________________________________
proiectului, trebuie îndepliniţi o serie de paşi sau faze.
• Proiectele folosesc resurse alocate special derulării
lor (resurse umane, materiale, de timp şi bani). ____________________________________
Resursele umane au la bază o serie de calităţi,
specializări/calificări şi abilităţi personale. ____________________________________
• Rezultatele finale implică obiective identificabile, de
calitate şi performanţe specificate în proiect. ____________________________________
____________________________________
84
PEDAGOGIE. Sinteze

____________________________________
Proiectul are un scop precis. Scopul depinde de ____________________________________

dimensiunea proiectului; el determină câte resurse, cât
timp şi cât de mare este produsul final al proiectului. ____________________________________
Pentru atingerea obiectivelor propuse proiectele
urmează o abordare planificată, organizată.
Pentru desfăşurarea unui proiect este nevoie de un ____________________________________
conducător – Managerul de Proiect (conduce o echipă
de oameni – echipa managerului de proiect). ____________________________________
____________________________________
____________________________________
Elementele componente ale proiectelor
• Succesul tuturor proiectelor este rezultatul unui ____________________________________

echilibru între trei elemente:
____________________________________
• timp, resurse şi rezultate.
• Din punct de vedere al clientului/beneficiarului, la ____________________________________

sfârşitul proiectului apare un al patrulea factor:
____________________________________
• satisfacţia clientului din punct de vedere al
calităţii. ____________________________________
____________________________________
____________________________________
Fazele unui proiect

____________________________________
• Generalităţi privind fazele (procesele de bază) unui ____________________________________

proiect
____________________________________
• Pentru a putea analiza un proiect este util să se
considere că orice proiect are aceeaşi structură de
bază şi va trece prin aceleaşi faze/procese distincte ____________________________________
(are un ciclu de viaţă propriu).
____________________________________
• Pentru a putea fi îndeplinite cu succes, fiecare din
acestea necesită diferite calificări, calităţi şi activităţi. ____________________________________
____________________________________
85
ALEXANDRA SILVAŞ
Fazele unui proiect
• Cele cinci faze/procese de bază ale unui proiect sunt ____________________________________

următoarele:
____________________________________
• iniţierea;
____________________________________
• planificarea/proiectarea/organizarea;
• execuţia/construcţia;
____________________________________
• controlul/revizuirea; ____________________________________
• terminarea/punerea în funcţiune. ____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
____________________________________
Rolul şi calităţile managerului de proiect
• În decursul activităţii lor de succes, PM învaţă să ____________________________________

cum să devină manageri al situaţiilor de excepţie,
întrucât totdeauna există o mulţime de surprize/riscuri, ____________________________________
chiar în proiectele mici.
____________________________________
• Un bun PM economiseşte bani prin controlul
resurselor costisitoare (oameni, bani, echipamente).
____________________________________
• Principalele atribuţiiale unui manager sunt
următoarele: să planifice; să organizeze; să ____________________________________
coordoneze; să controleze; să conducă.
____________________________________
____________________________________
86
PEDAGOGIE. Sinteze
Rolurile interpersonale ale PM
• să rezolve disputele din echipă; ____________________________________

• să trateze eficient cu oameni cu diferite nivele de ____________________________________
pregătire şi să creeze unitatea echipei;
• să focalizeze şi să motiveze membrii echipei pentru

____________________________________
atingerea obiectivelor intermediare propuse pe
parcursul desfăşurării proiectului; ____________________________________
• să construiască relaţii pozitive interpersonale şi ____________________________________

totodată cu deţinătorii de interese.
____________________________________
____________________________________
Rolurile informaţionale ale PM
• În acest scop, PM trebuie să îndeplinească ____________________________________

următoarele cerinţe:
____________________________________
• Să programeze şi să conducă şedinţele echipei;
• Să elaboreze şi să actualizeze graficele de lucru ____________________________________

pentru membrii echipei;
____________________________________
• Să comunice conducerii superioare sau deţinătorilor
de interese viziunea asupra proiectului; ____________________________________
•Să răspundă prin acţiuni/indicaţii/actualizări ale ____________________________________

planului la informaţiile primite privind rezultatele,
calitatea şi furniturile proiectului. ____________________________________
Rolurile decizionale ale PM
• Pe parcursul desfăşurării lor, proiectele implică ____________________________________

luarea a nenumărate decizii.
• Când este nevoie de un rol decizional, PM trebuie să ____________________________________
ia următoarele măsuri, şi aceasta ţinând cont de
oamenii afectaţi de alegerile făcute:
• Să facă o distincţie între caracteristici şi beneficii; ____________________________________
• Să aloce în mod adecvat resurse dacă proiectul este
în întârziere; ____________________________________
• Să menţină un echilibru între costuri, timp şi
rezultate; ____________________________________
• Să prevină „alunecări” ale scopului (când proiectele
devin din ce în ce mai mari şi mai complexe) şi ____________________________________
depăşiri ale bugetului (când banii devin insuficienţi).
____________________________________
87
ALEXANDRA SILVAŞ
Calităţile unui bun PM
• are cunoştinţe profesionale; ____________________________________

• are entuziasm pentru proiect;
• este un om de acţiune; ____________________________________
• este un bun conducător de echipă;
• este capabil să înveţe de la alţii; ____________________________________
• este un bun negociator;
• are aptitudini pentru comunicare; ____________________________________
• Este competent în planificare şi organizarea
bugetului;
• este orientat către beneficiar. ____________________________________
____________________________________
____________________________________
Beneficiul abordării planificate
Întrucât toate proiectele au caracteristici similare şi ____________________________________

necesită acest echilibru între timp, resurse şi rezultate,
pentru îndeplinirea lor trebuie utilizate tehnici de
____________________________________
management similare.
• Managementul proiectelor reprezintă o combinaţie de
paşi şi tehnici pentru încadrarea în timp şi buget a ____________________________________
lucrării respective.
• Prin definirea clară a responsabilităţilor fiecărei ____________________________________
activităţi, prin concetrarea resurselor pe obiective clare
şi prin furnizarea unei structuri de comunicare în ____________________________________
cadrul şi în afara limitelor organizaţiei, procesul de
management al proiectului poate ajuta PM să-şi atingă ____________________________________
mai bine scopurile şi cu mai puţine frustrări.
____________________________________
Patru motive pentru care un proiect poate

suferi un eşec
____________________________________
Insuficienţa resurselor disponibile pentru terminarea
proiectului. ____________________________________
• Insuficienţa timpului aprobat pentru terminarea
proiectului. ____________________________________
• Neclaritatea aşteptărilor/anticipărilor proiectului, care
duce la obţinerea de rezultate incomplete sau
____________________________________
nepotrivite.
• Neînţelegeri între deţinătorii de interese
(stakeholders) privind aşteptările/anticipările ____________________________________
proiectului, care conduc la insatisfacţii referitor
rezultatele proiectului. ____________________________________
____________________________________
88
BIBLIOGRAFIE
Aebli, H., Didactica psihologică, EDP, Bucureşti, 1993

Abric, J.-C., Psihologia comunicării, Editura Polirom, Iaşi, 2002
Asolfi, J.P., Develay, M., La didactique de sciences, PUF, Paris, 1991
Atkinson, R.L., Atkinson, R.C., Smith, E.E., Bem, D.J.,Introducere în psihologie, Editura Tehnică,
București, 2002
Ausubel, P.D., Robinson, G.F.,Învăţarea şcolară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
Baylon, Ch., Mignot, X., Comunicarea, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2000
Baller, E., Les functions de l’evaluations, în: Probleme de pedagogie contemporană , vol.7., Bucureşti,
1979
Baron, R.A., Essentials of Psychology, Allyn and Bacon, Boston, USA, 2002
Băban, A., (coord.), Consiliere educaţională – Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi consiliere,
Ed. Ardealul, Cluj, 2001
Bârsănescu, Şt., Unitatea pedagogiei contemporane ca ştiinţă, EDP, Bucureşti, 1976
Bârzea, C., Arta şi ştiinţa educaţiei, EDP, Bucureşti, 1995
Bârzea, C., Analiza sistemului de educaţie permanentă în România, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei,
Bucureşti, 1995
Boyle, P.,G., Planning Better Programs, McGraw-Hill, New York, 1981
Bontaş, I., Pedagogie, Ed. All, Bucureşti, 1994
Bontaş, I., Pedagogie, Editura All, Bucureşti, 1998
Brunner, J.R.S.,Pentru o teorie a instruirii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1970
Butler, G., McManus, F., Psihologia – Foarte scurtă introducere, Editura Alfa, Bucureşti, 2002
Caffarella, R., Planning Programs for Adults Learners. A practical guide for Educators, Trainers and Staff
Developers, Jossey-Bass Publishers, San Francisco, 2002
Cerghit, I., Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii, Ed. Aramis,
Bucureşti, 2002
Cerghit, I., Determinaţiile şi determinările educaţiei, Curs de pedagogie, Univ. Bucureşti, 1988
Cervero,R., M., Wilson, A., L., Planning Responsably for Adults Education: A Guide to Negociating Power
and Interests, Jossey-Bass Publishers, San Francisco, 1994
Claparede, E., Educaţia funcţională, EDP, Bucureşti, 1968
Călin, M., Procesul instructiv-educativ. Instruirea şcolară, EDP, R.A., Bucureşti, 1995
Cerghit, I., Metode de învăţământ, EDP, Bucureşti,1980
Cerghit, I., Metode de învăţământ, Ed. Polirom, Iaşi, 2006
Cervero,R., M., Wilson, A., L., Planning Responsably for Adults Education: A Guide to Negociating Power
and Interests, Jossey-Bass Publishers, San Francisco, 1994
Cocoradă, E., E., ( 2003), Consiliere psihopedagogică – curs, Universitatea Transilvania, Braşov
Constantin, T., (2004), Evaluarea psihologică a personalului, Ed. Polirom, Iaşi
Constantinescu, C., ( 2003), Probleme sociologice ale educaţiei, Ed. Universităţii din Piteşti
Cross, K., P., Adults as Learnes, Jossey-Bass Publishers, San Francisco , 1991
Cosmovici, A., Psihologie generală, Editura Polirom, Iaşi, 1996
Cosmovici, A., Iacob, L., Psihologie şcolară, Ed. Polirom, Iaşi, 1999
Cosmovici, A., Psihologie generală, Ed. Polirom, Iaşi, 1998.
Crişan, A ( coord.), Curriculum şi dezvoltare curriculară în contextul reformei învăţământului. Politici
curriculare de perspectivă, Document MEN, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Bucureşti, 1998
Cucoş, C., Pedagogie, Ed. Polirom, 1996
Cucoş, C., Psihopedagogie, Ed. Polirom, Iaşi, 1998
Davitz, R.J., Ball, S., Psihologia procesului educaţional, EDP, Bucureşti, 1978
Dean, G., Murk, P., Del Prete, T., Enhancing Organizational Effectiveness in Adult and Community
Education, Krieger Publishing Company, Malabar, Florida, 2000
Durkheim, E., Educaţie şi sociologie, EDP, Bucureşti, 1990
Eco, U., Comunicarea educaţională în context şcolar, EDP, Bucureşti, 2002
Durkheim, E., Educaţie şi sociologie, EDP, Bucureşti, 1980
Dewey, J., Democraţie şi educaţie, EDP, Bucureşti, 1972
Enescu, R., Ab urbe conditia. Eseuri despre valoarea omului şi umanismul valorilor, Ed. Facla, Timişoara,
1985
Ficeag, B., Tehnici de manipulare, ED. Nemira, Bucureşti, 1997
Gilbert, L., Dialogul în educaţie, EDP, Bucureşti, 1971
Hamandache, A., Articulation de l education formelle et non formelle, UNESCO, Paris, 1993
Husen, T., Postlethwaite, T., N., ( coord.), The International Encyclopedia of Education, 1985,1994
Iluţ, P., Abordarea calitativă a socioumanului, Ed. Polirom, Iaşi, 1997
Iluţ, P., Sinele şi cunoaşterea lui. Teme actuale de psihosociologie, Ed. Polirom, Iaşi, 2001
Ionescu, M., Demersuri creative în predare şi învăţare, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj, 2000
Ionescu, M., Chiş, V., Pedagogie, Ed. Presa Univ. Clujeană, Cluj, 2001
Ionescu, M., Radu, I., Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 2001
Iucu, R., Managementul şi gestiunea clasei de elevi. Fundamente teoretico-metodologice, Ed. Polirom,
Iaşi, 2000
Jigău, M., Consiliere şi orientare. Ghid metodologic, Ed. Sigma, Bucureşti, 2001
Jigău, M., Consilierea carierei, Ed. Sigma, Bucureşti, 2001
Jigău, M., Consilierea carierei adulţilor, Ed. Afir, Bucureşti, 2003
Jigău, M., ( coord.), Consilierea la distanţă – Manual, Ed. Afir, Bucureşti, 2004
Jigău, M., ( coord.), Consilierea carierei. Compendiu de metode şi tehnici, Ed. Afir, Bucureşti, 2006
Jinga, I., Istrate, E., Manual de pedagogie, Ed. All, Bucureşti, 2001
Joiţa, E., Pedagogie, Ed. Polirom, Iaşi, 1999
Joiţa, E., Eficienţa instruirii, EDP Bucureşti,1998
Jude, I.,Psihologie şcolară şi optim educaţional, EDP Bucureşti, 2002
Kant, IM., ( 2002), Despre pedagogie, Paideia, Bucureşti
Klein, M.M., Introducere în orientarea în carieră, Institutul pentru Ştiinţele Educaţiei, Bucureşti, 1997
Klein,M.M., Orientarea carierei: încotro? În: Psihologia la răspântia mileniilor, Mielu Zlate (coord.), Iaşi, Ed.
Polirom, 2001
Landsheere, V., d., L’education et la formation, PUF, Paris, 1992
Legrand, P., Introducere în educaţia permanentă, EDP, Bucureşti, 1973
Macavei, E., Teoria educaţiei, EDP, Bucureşti, 2001
Manolache, A, Dicţionar de pedagogie, EDP, Bucureşti, 1979
Mattelart, A., Mattelart, M., Istoria teoriilor comunicării, Ed. Polirom, Iaşi, 2002
Meeus, W., Parental and Peer support in Adolescence in Hurrelman, K., Engel, U., The Social World of
Adolescents – International Perspectives, Ed. Walter de Gruyer, Berlin, New York, 1989
MEN, CNC., Curriculum Naţional pentru învăţământul obligatoriu. Cadru de referinţă, Ed. Corint,
Bucureşti, 1998
Miclea, M., Psihologie cognitivă – Modele teoretico experimentale, Ed. Polirom, Iaşi, 1999
Mucchielli, A., Arta de a influenţa, Editura Polirom, Iaşi, 2002
Narly, C., Texte pedagogice, EDP Bucureşti, 1980
Negrilă, I., Repere psihopedagogice, Ed. Multimedia Internaţional, Arad, 2002
90
Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, Ed. Aramis, Bucureşti, 2000
Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, Ed. Aramis, Bucureşti, 2004
Nicola, I., Pedagogie, EDP, Bucureşti, 1994
Nicola, I., Pedagogie, EDP, Bucureşti, 1992
Nicola,I., Silvaş, A., Albu, E., Filpişan, M., Teoria şi metodologia instruirii, Ed. Univ. „Petru Maior”, Tg.
Mureş, 2003
Okon, V., Didactica generală, EDP Bucureşti, 1974
Pailliart, I. Spaţiul public şi comunicarea, Editura Polirom, Iaşi, 2002
Paloş, R., Sava, S., Ungureanu, D., Educaţia adulţilor, Ed. Polirom, Iaşi, 2007
Păun, E., Şcoala. Abordare sociopedagogică, Ed. Polirom, Iaşi, 1999
Peretti, de, A., ( 1991), Organiser des formation, Hachette, Paris
Pain, A., Education informelle, Ed. L Harmaton, Paris, 1990
Pânişoară, I-O., Comunicarea eficientă, Ed. Polirom, Iaşi, 2004
Piaget, J., Psihologie şi pedagogie, EDP Bucureşti, 1972
Pică, A., Păcurariu, A., Consilierea – soluţie pentru integrarea socio-profesională a tinerilor, ISJ, Sibiu,
2002
Plancharde, E., Introducere în pedagogie, EDP, Bucureşti, 1976
Plancharde, E, Pedagogie şcolară contemporană, EDP, Bucureşti, 1992
Rogers, C., Developpement de la perssonne, Dunod, Paris, 1966
Rotaru, A., M., Consiliere şi orientare, Ed. Arves, Craiova, 2002
Rousseau, J.J., Texte pedagogice alese, EDP, Bucureşti, 1960
Salade, D., Portrete de universitari clujeni, Editura presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca, 1997
Saussure, F., Curs de lingvistică generală, Ed. Polirom, Iaşi, 2004
Sava, S., Matache, M., Portret al educaţiei adulţilor în România, IREA&IIZ/DVV-Proiect România, Ed.
Silmec, Bucureşti, 2003
Sava, S., Ungureanu, D., Introducere în educaţia adulţilor, Ed. Mirton, Bucureşti, 2005
Schaub, H., Zenke, K.,Dicţionar de pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2001
Schifirneţ, C., Sociologie, Ed. Comunicare.ro, Bucureşti, 2002
Shopenhauer, A., Asupra înţelepciunii în viaţă, Ed. Enciclopedică Ghe. Asachi, Chişinău, 1994
Siebert, H., Didaktisches Handeln in der Erwachsenenbildung, Neuwied- Kriftel, Berlin, 1997
Silvaş, A., Consiliere şi orientare, Ed. Napoca Star, Cluj, 2011
Skinner, B.F., Revoluţia ştiinţifică a învăţământului, EDP Bucureşti, 1971
Stanciu, I. Gh., Nicolescu, V., Sacalis, N., Antologia pedagogiei, EDP, Bucureşti, 1971
Stork, T., Planning Educational Programe, în Handbook of Adult and Continuing Education, Jossey-Bass
Publishers, San Francisco,2000
Şoitu, L., Psihologie socială, Editura „Dimitrie Cantemir”, Târgu Mureş, 2000
Şoitu, L, Pedagogia comunicării, EDP, Bucureşti, 1997
Şoitu, L., (coord.), Instituţii de educaţie a adulţilor: atribuţii şi competenţe, Ed. Spiru Haret, Iaşi, 2003
Tyler, Ralph W. , Basic Principles of Curriculum and Instruction, Chicago,1949
Tyler, Ralph W. , Perspectives on American Education , Chicago,1976
Tomşa, Ghe., Consilierea şi orientarea în şcoală, Casa de editură şi presă Viaţa Românească, Bucureşti,
1999
Văideanu, G., Educaţia la frontiera dintre milenii, Ed. Politică, Bucureşti, 1988
Văideanu, G., Pedagogie, Ed. Univ. Al. I. Cuza, Iaşi, 1986
Vlăsceanu, M., Managementul carierei. Să învăţăm să ne construim o carieră, Ed. Comunicare.ro,
Bucureşti, 2002
Vrăjmaş, E., Consilierea şi educaţia părinţilor, Ed. Aramis, Bucureşti, 2002
Watzlawick, P., Helmick- Beavin, J., Jackson, D., (1967), trad.fr., (1972), Une logique de la
communication, Sevil, Paris
91
Weiten, W., Psychology, Themes and Variations, Brooks, Cole Publishing Company, Pacific Grove,
U.S.A., 1998
Wood, S.E., Green Wood, E.R., (2002), The World of psychology, Allyn and Bacon, Boston, U.S.A.
Zlate, M., Introducere în psihologie, Ed. Polirom, Iaşi, 2002
Zlate, M., Tratat de psihologie organizaţional-managerială, Ed. Polirom, Iaşi, 2004
92
CUPRINS
Complexitatea pedagogiei ca ştiinţă................................................................................. 5

Educaţia morală................................................................................................................ 11
Educaţia intelectuală........................................................................................................ 15
Educaţia estetică.............................................................................................................. 18
Educaţia civică................................................................................................................. 21
Noile educaţii.................................................................................................................... 24
Bazele psihologice ale instruirii........................................................................................ 27
Sistemul de învăţământ şi procesul de învăţământ ......................................................... 30
Procesul de predare-învăţare ....................................................................................... 35
Taxonomia finalităţilor educaţionale................................................................................. 39
Tehnologie didactică şi design instrucțional……………………………………………….… 42
Gândirea critică în contextul învăţământului ................................................................... 56
Teoria, metodologia şi practica evaluări…………………………………………………..…. 59
Conceptul de consiliere şi orientare în învăţământul românesc ...................................... 71
Proiectarea şi managementul programelor educaţionale................................................. 82
Bibliografie........................................................................................................................ 89
93

Pedagogie Sinteze

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pedagogie Sinteze

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ALEXANDRA SILVAŞ

Prof. univ. dr. Maria-Ana Georgescu

Editura ȘCOALA ARDELEANĂ

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Copertă și tehnoredactare: Cristina Braiț

Complexitatea pedagogiei ca ştiinţă

- Să aibă obiect de studiu determinat; ____________________________________

- Să aibă legi proprii după care să funcţioneze; ____________________________________

Pedagogia între artă şi ştiinţă ____________________________________

• Pedagogia se ocupă,din perspectiva fenomenului ____________________________________

Fazele constituirii pedagogiei

• D.p.d.v. Istoric corespunde cu existenţa comunei ____________________________________

• Socrate (469-399 îen) – nu are scrieri proprii, ci ____________________________________

• D.p.d.v. Istoric corespunde cu existenţa comunei ____________________________________

• III. Etapa pedagogiei moderne – finele evului mediu ____________________________________

• În mai multe ţări: Cehia, Polonia, Suedia, Anglia. ____________________________________

• Didactica Magna (1657) – este socotită ca fiind ____________________________________

• Există 4 etape şcolare: 0-6 ani – şcoala maternă; 6- ____________________________________

• 12-19 ani – gimnaziul; 18-24 ani – academia;

• 0-12 ani – natura trebuie să hotărască în dezvoltarea ____________________________________

• În urma acestei experienţe îşi scrie ideile despre ____________________________________

• Se constată două orientări: ____________________________________

• A. Sociologizantă – se supralicitează aspectele sociale ____________________________________

• Interdisciplinaritate în ştiinţele educaţiei – presupune ____________________________________

Educaţia morală ____________________________________

Concepte de bază ____________________________________

• termeni instrumentali: normă morală, acţiune

• termeni pragmatici: trebuinţă morală; interes ____________________________________

Conţinutul educaţiei morale

• A. Idealul moral – ceea ce este caracteristic ca ____________________________________

Conţinutul educaţiei morale

• D. Aspiraţia morală – se reflectă prin ceea ce ____________________________________

• Relaţia se prezintă sub două aspecte: ____________________________________

Conţinutul educaţiei morale

Conţinutul educaţiei morale

• Atitudinile morale sunt de două feluri: ____________________________________

• 1. corecte – orice atitudine morală exprimă o ____________________________________

Metode de educaţie morală

• Metodele de educaţie utilizate în învăţământ sunt

• E. Dezbaterile morale – oferă posibilitatea elevilor

• - este în general utilizată cu succes la elevii mai mari. ____________________________________

Educaţia intelectuală ____________________________________

• „intelectus” – minte, gândire, raţiune, act raţional,

Obiectivele şi conţinutul educaţiei intelectuale

Educaţia intelectuală stă la baza pregătirii elevului

• 3. realizarea transferului interdisciplinar de cunoştinţe; ____________________________________

• IV. Formarea motivaţiei optime a activităţii intelectuale ____________________________________

Educaţia estetică ____________________________________

Educaţie estetică şi educaţie artistică ____________________________________

• Estetica – limba greacă – aisthesis, aisthetikos – ____________________________________

Categoriile educaţiei estetice

• Idealul estetic – categoria care exprimă modelul spre

• Stilul estetic – exprimă calităţile şi capacităţile ____________________________________

Categoriile educaţiei estetice ____________________________________

• 1. categoria obiectivelor care urmăresc formarea ____________________________________

Comportament estetic şi artistic

• 3. gustul estetic – capacitatea de a discerne în mod

Metodologia educaţiei estetice

• Implicarea unor discipline şcolare în dezvoltarea ____________________________________

• Însuşirea unor tehnici de înţelegere a unei opere de

Conţinuturi, obiective, metode ____________________________________

• Importanţa constituţiei; ____________________________________

Obiectul şi conţinutul educaţiei civice