ETAPELE ÎNVAŢĂRII

COLABORATIVE

1.Constituirea grupului de lucru;

2. Familiarizare cu elementele
problemei,analiza acestora şi stabilirea
 Interdependenţa pozitivă – preşcolarii
priorităţilor şi a reponsabilităţilor;
realizează că au nevoie unii de alţii pentru
„Învăţarea colaborativă este o a duce la bun sfârşit sarcina grupului.
strategie de instruire structurată şi  Promovarea învăţării prin 3. Faza documentării şi a cercetării;
interacţiunea directă – preşcolarii se ajută
sistematizată, în cadrul căreia unii pe alţii să înveţe, se încurajează şi îşi 4. Faza dezbaterii colective;
grupe mici lucrează împreună împărtăţesc ideile.
 Răspundere individuală – performanţa
pentru a atinge un ţel comun. 5. Obţinerea concluziilor şi
fiecărui preşcolar se evaluează frecvent şi
rezultatul i se comunică atât acestuia, cât şi soluţionarea problemei .
Premisa învăţării colaborative este
grupului.
aceea conform căreia, subiecţii  Deprinderile de comunicare
care lucrează în echipă sunt interpersonală şi în grup mic – grupurile
nu pot exista şi nici funcţiona eficient dacă Condiţiile desfăşurării etapelor colaborării
capabili să aplice şi să sintetizeze preşcolarii nu au şi nu folosesc anumite eficiente se referă :
abilităţi sociale absolut necesare. ▪ la relaţiile de bună înţelegere între
cunoştinţele în moduri variate şi membrii echipei de lucru ;
 Monitorizarea activităţii de
complexe, învăţând în acelaşi timp prelucrare a informaţiei în grup – ▪ la acceptarea din partea tuturor
grupurile au nevoie de răgaz pentru a membrilor grupului a planului de lucru
mai temeinic decât în cazul lucrului discuta cât de bine şi-au atins scopurile şi în vederea atingerii ţelului comun;
individual”(Oprea, Crenguţa- pentru a menţine relaţii eficiente de muncă ▪ la adoptarea unui mod comun de
între toţi membrii. comunicare a rezultatelor şi de evaluare
Lăcrămioara, 2003). a soluţiei.
 METODE, STRATEGII ȘI TEHNICI
CARE PROMOVEAZĂ ÎNVĂȚAREA
COLABORATIVĂ
1. Turul galeriei
2. Pătratele divizate
Facilitează cooperarea în grup pentru
rezolvarea unei probleme reprezentată prin
figuri geometrice illustrate. Se formează
grupuri de câte 6 copii. Cinci copii cooprează
pentru realizarea sarcinii,unul este
observatorul. Grupurile de 5 copii reconstituie
pătratele ilustrate respectând regulile jocului.
Observatorul din fiecare grup observă
comportamentul grupului și îi reține : pe cei
harnici,pe cei care nu colaborează,pe cei
individualiști,pe trișori, pe cei care
colaborează. La final se analizează activitatea
grupurilor de către observatori care comunică
cele constatate.
3. Cubul
Descrie,compară,asociază,analizează,aplică,
argumentează: ex. observarea a două flori
prin comparație : descrie – cum arată
florile,compară - asemănări – deosebiri,
asociază – ce simți când te gândești la flori
sau le privești, analizeza - părțile
componente,la ce folosesc,aplică -da
exemple la ce folosesc, argumentează - e
bine să plantăm flori?
4. Ciorchinele
Prezentăm o imagine cu toamn
;,solicităm copiilor să precizeze însușiri ale
anotimpului asociate cu culori sau cifre ; se
înlocuiesc jetoanele cu culori cu imagini –
fructe,legume,copaci cu zăpadă,costum de
baie,umbrelă,crizantemă,sanda,frunze
ruginii,păsări călătoare....; copii elimină ceea
ce nu se potrivește anotimpului, formulează
propoziții despre asocierile realizate ( culori -
imagini ).
5. Creioanele la mijloc
Se formează grupuri compuse din 3-7
membri. Se specifică sarcina de lucru și se
anunță regulile ce trebuie respectate:
expunerea ideilor de către fiecare copil din
grupul de învățare prin colaborare este
însoțită de plasarea creionului pe masă.
Copilul care a luat cuvântul o dată, nu mai are
dreptul să intervină decât după ce toate
creioanele se află pe masă (în acest moment
fiind evident faptul că fiecare membru al
grupului a avut prilejul să- i exprime punctul
de vedere asupra temei dezbătute sau
problemei propuse spre rezolvare); toți
membrii grupului sunt egali și nimeni nu are
voie să domine.
Copiii se implică în mod egal și colaborează
pentru realizarea sarcinii propuse, respectând
regulile menționate de către educatoare.
Se prezintă rezultatele/produsele fiecărui grup
de învățare prin colaborare;
6. Amestecaţi-vă/ Îngheţaţi/ Formaţi
perechi
(exerciţiu care presupune mişcarea
prin clasă)
Copiii se ridică şi circulă liber prin
clasă. Educatoarea spune “Îngheţaţi” şi copii
se opresc. Educatoarea spune “Formaţi
perechi” şi fiecare copil formează o pereche
cu colegul cel mai apropiat de el în acel
moment, aşezându-se unde sunt locuri libere.
Educatoarea pune o întrebare şi copiiii o
discută în perechi. Procesul se repetă de mai
multe ori. O variantă a metodei se realizează
prin aranjarea copiilor în două cercuri
concentrice, cu număr egal de persoane în
fiecare. Cercurile se rotesc în sensuri opuse
până când cineva spune “Îngheţaţi”.
Persoanele care se află faţă în faţă în acel
moment formează perechile.
7. Hârtia de un minut
Tehnica Hârtiei de un minut (One-
Minute Paper) determină preşcolarii să-şi
concentreze atenţia pentru a rezolva o sarcină
de învăţare sau pentru a evoca anumite
cunoştinţe învăţate anterior.
Sarcina de lucru. Scrie pe hârtie cifra
corespunzătoare numărului de puişori rămaşi,
după ce pisica a mâncat unul dintre ei.