APLICAȚII MODERNISM

In sensul larg, modernismul se defineste ca o ampla miscare cultural-artistica specifica

secolului al
XIX-lea, al carui pricipiu fundamental este elementul novator, tendinta unei innoiri permanente si
opozitia fata de formele culturale preexistente. Modernismul inglobeaza un ansamblu de curente si
miscari literar-artistice, printre care simbolismul, futurismul, expresionismul, constructuvismul,
cubismul, suprarelismul,dadaismul,ermetismul, orfismul, fauvismul, care au contesta vechile
valori si repere culturale si, nu de putine ori, chiar ideea de literatura.Scriitorii modernisti
militeaza pentru abandonarea ostentativa a conventiilor si incalcarea programatica a regulilor.
In sens restrans, in ceea ce priveste literatura romana, modernismul se defineste ca un curent
literar conturat in atmosfera de efervescenta creatoare a Cenaclului literar "Sburatorul", condus de
critical interbelic Eugen Lovinescu, cel care, de altfel, a impus acest termen in vocabularul istoriei
literare.
Modernismul lovinescian este unul moderat care dovedeste o bunavointa principala fata de
toate fenomenele de diferentiere literara. Principiile estetice lovinesciene sunt exprimate in
lucrarile sale fundamentale: Istoria civilizatiei romane moderne si Istoria literaturii romane
contemporane si se bazeaza pe convingerea ca exista un spirit al veacului - saeculum- care
exprima un proces de omogenizare a civilizatiilor, de integrare intr-un ritm de dezvoltare
sincrona.In conditiile in care exista decalaje intre civilizatii, cele insuficient dezvoltate sufera
influenta binefacatoare a celor avansate: mai intai se adopta prin imitatie formele civilizatiei
superioare, apoi se stimuleaza crearea unui fond propriu.Aceasta teorie, numita Teoria imitatiei,
este preluata dupa sociologul francez Gabriel Tarde, care sustine ca popoarele urmeaza aceeasi
cale a evolutiei, a progresului, ca si copilul in faza lui de formare. Lovinescu accepta, asadar,
formele fara fond pe care le infiera Maiorescu, deoarece, credea el formele pot sa isi creeze uneori
fondul.
Un alt principiu lovinescian este cel al sincronismului, prin care intelege acceptarea
schimbului de valori, a elementelor ce confera noutate si modernitate fenomenului literar.Prin
modernizare Lovinescu sustine depasirea spiritului provincial si nu opozitia fata de traditie, de
specificul national.
Modernismul interbelic romanesc s-a grupat in jurul Cenaclului si revistei "Sburatorul",
ambele conduse de Eugen Lovinescu care isi propusese doua obiective majore: promovarea
tinerilor criitori si imprimarea unei directii moderniste in evolutia literaturii romane.
De asemenea, Lovinesu, ca si Maiorescu odinioara, se pronunta impotriva amestecului esteticului
cu eticul si etnicul; confuzie acceptata de samanatorism si poporanism.
In concluzie, modernismul lovinescian bazat oe sincronism,teoria imitatiei si criteriul estetic
este unul teoretic si nu revolutionar si consta intr-o bunavointa principala fata de toate fenomenele
de diferentiere literara, deosebindu-se de modernismul acut (avangardist si experimental)
sincronizat perfect cu formele extreme ale modernismului apusean.
Principiile poeziei moderniste - cultivarea poeziei lirice, filosofice sau de meditatie estetica
(ars poetica) , a poeziei despre conditia umana, a poeziei ermetice si intelectualizate; innoirea
mijloacelor de exprimare lirica: accente afective, versuri libere, rima alba, ritm interior- diversitate
prozodica de la versul clasic la cel modern;
 APLICAȚII MODERNISM
Curente literare.Valorile stilistice ale timpurilor verbale.Categorii estetice
- tehnica ingambamentului, topica afectiva dislocarii sintactice;
- expresivitatea limbajului generata de folosirea metaforei revelatorii,
oximoronului, a metonimiei;
- ambiguizarea limbajului prin tehnica sugestiei sau prin ermetismul expresiei
poetice;
- exacerbarea sensibilitatii sau refuzul sensibilitatii prin intelectualizarea emotiei;
- formule poetice insolite:creion, inscriptie,psalm,poem intr-un vers,cantec,catren;
- principiul fanteziei dicatatoriale - poetul nu mai reda, nu mai exprima, ci
creeaza universuri posibile, care se supun doar propriei sale imaginatii;
- limbajul poetic valorifica registrul neologic, registrul popular sau arhaic,
registrul argotic sau chiar registrul religios;
Reprezentanti ai modernismului poetic: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu, Ilarie
Voronca, Alexandru Philippide, Camil Baltazar.

TEXTE POETICE MODERNISTE REPREZENTATIVE PENTRU TEMA SI VIZIUNEA

DESPRE LUME , ARTA POETICA
Tudor Arghezi
"Testament" este arta poetica argheziana care deschide volumul de
versuri"Cuvinte potrivite" publicat in 1927.Poezia cuprinde teme care traverseaza intreaga creatie
argheziana: traditia si evolutia, metamorfoza materiei in spirit si a uratului in frumos, efortul
creator si
tehnica poetica,. In "Testament" lirismul este subiectiv.
"Flori de mucigai" este de asemenea o arte poetica argheziana si deschide
volumul omonim (1931) situat, prin excelenta, in zodia esteticii uratului.Tema poeziei exprima
efortul
creator al artistului pentru un produs spiritual si consecintele pe care le are acesta asupra trairilor
interioare ale eului poetic, chinuit de framantari si de tulburari interioare.Versurile nu mai sunt
produsul unei revelatii al harului divin , ci al unei nelinisti artistice si al setei creatoare.
Arghezi a scris mai multe poezii carora le-a dat titlul "Psalm"si pe care le-a
risipit de-a lungul mai multor volume. Psalmul este un imn religios , construit din laude, invocatii,
intrebari sau nemultumiri adresate lui Dumnezeu, conform modelului oferit de David. In "Psalmi"
se
reflecta relatia lui Arghezi cu Dumnezeu, transmitand framantarea tip omeneasca situata intre
credinta si tagada.
 APLICAȚII MODERNISM
Lucian Blaga
Poezia " Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" asezata in deschiderea
volumului de debut "Poemele luminii" (1919) reflecta lirismul subiectiv si constituie "ars poetica"
ce va anticipa sistemul filosofic realizat 15 ani mai tarziu. Meditatie filozofica pe tema cunoasterii
, aceasta confesiune elegiaca exprima atitudinea poetului - filozof de a proteja misterele lumii,
izvorata la el din iubire , prin iubire.
Poezia " Paradis si destramare" este inclusa in volumul " Lauda somnului"(1929) si valorifica
mitul biblic conform caruia, Dumnezeu a pus heruvinii cu sabii de foc sa pazeasca pomul vietii.
Poezia are ca tema lumea desacralizata aflata in pericolul de a pieri si exprima starea de
singuratate si istovirea eului poetic, aflat sub un cer in care Dumnezeu nu mai exista, nu mai vrea
sa apere o lume desacralizata.
"Izvorul noptii" - poezie erotica moderna- este un scurt, dar profun omagiu adus frumusetii
iubitei, exprimat printr-o confesiune solemna si plina de fiori

Ion Barbu
"Din ceas, dedus..." numita de unii critici si "Joc secund" dupa numele volumului pe care il
deschide . Poezia exprima ideea lumii purificate prin oglinda, idea autocunoasterii si ideea actului
intelectual ca afectivitate lirica.
"Riga Crypto si lapona Enigel" este o balada filozofica pe tema iubirii imposibile. Prin lirism
obiectiv (lirica mastilor) este deplansa fiinta umana duala, ce oscileaza in permanenta intre ideal si
material, intre rational si instinctual, intre viata si moarte, constientizand drama geniului care ar
putea fi tentat de o iubire efemera ce stinghereste aspiratia spre cunoasterea absoluta.

SUPORT TEORETIC
Trasaturile modernismului in poeziile de tip arta poetica.
Trasaturile modernismului la Arghezi.
- estetica uratului
- conceptia despre inspiratie - nu este de origine divina , ci este un dat propriu
fiintei umane.
- transfigurarea socialului in estetic (prin lirism obiectiv, eul poetic devine
mesager al tuturor celor ce cred ca trecutul defineste prezentul si viitorul
- tema creatiei;
- sensibilitatea mesajului realizata prin/data de :
expresivitate/limbaj artistic construit cu ajutorul metaforelor
ambiguitatea (mai multe posibilitati de interpretare)
- sugestia(prin prezenta ideilor-simboluri)
- structura prozodica (lipsa constrangerilor:vers slab),masura variabila, strofe
inegale;
Tema si viziunea despre lume :
 APLICAȚII MODERNISM
Definita in raport cu cititorul , conditia creatorului implica asumarea responsabilitatii de a lasa
ceva in
urma sub forma unei mosteniri de natura spirituala .Evidentierea elementelor moderniste
ilustreaza
conceptia/viziunea artistului despre lume, creator,creatie si misiunea acesteia.
Trasaturile modernismului /expresionismului la Blaga :
- exacerbarea eului poetic (accentuarea fondului emotional, crearea unor tensiuni
puternice);
- raportarea la absolut;
- expresivitate(preferinta pentru metafora revelatorie);natura decorativa a
imaginilor artistice;
- tema cunoasterii, a conditiei poetului in raport cu universul si misterele acestuia;
- structura prozodica (lipsa constrangerilor: vers alb, fara rima, ritm si masura;
tehnica ingambamentului;
- poezii de tip monobloc nestructurate pe strofe);
Tema si viziunea despre lume :
Viziunea artistului despre lume reflecta dorinta omului de a se integra in Univers simtindu-se o
parte
esentiala a acestuia. Asfel, creatorul are sansa de a impartasi tainele Universului, pe care le-a
descoperit ca om, prin iubire.Evidentierea elementelor moderniste (expresioniste)ilustreaza
conceptia/
viziunea artistului despre lume, univers, creatie.
Trasaturile modernismului la I. Barbu:
- intelectualizarea poeziei, izvorata din conceptia ca "poezia este p prelungire a
geometriei"
- limbaj scriptic si ermetic, caracterizat de:
concizie - formula cea mai aleasa a lirismului barbian (lirismul pur)-
concretizata in imagini oximoronice, in imagini-sinteza, propozitii
eliptice, asocieri de cuvinte deseori socante
versul nu se supune niciunei reguli de logica intre cuvinte si recurge
la dislocari /inversiuni topice , anacoluturi.
predomina terminologia stiintifica, neologica
- teme : ideea lumii purificate prin reflectarea in oglinda, ideea autocunoasterii,
ideea actului intelectual ca afectivitatea lirica; conditia omului siperior in relatia
cu omul obisnuit; - orientarea spre abstract;
- muzicalitatea interioara a poeziei va fi expresia ritmurilor universale;
- tehnica de constructie in poezia baladiana (povestirea in povestire)
Tema si viziunea despre lume :
Conceptia lui Barbu despre lume si viata este aceea ca lumea e o copie a ideilor.
Evidentierea elementelor moderniste reflecta preocuparile definitorii ale artistului: definirea lumii,
conditia umana.
 APLICAȚII MODERNISM
APLICAȚII
APLICATIE 1 (20 de minute)
Citeste urmatorul text:
Cand izgonit din cuibul vesniciei
Intaiul om
Trecea uimit si-ngandurat pe codri ori pe campuri,
Il chinuiau mustrandu-l
Lumina,zarea,norii – si din orice floare
il sageta c-o amintire paradisul-
Si omul cel dintai, pribeagul, nu stia sa planga.
Odata istovit de-albastul prea senin
Al primaverii,
Cu suflet de copil intaiul om
Cazu cu fata-n pulberea pamantului:
“Stapane,ia-mi vederea,
Ori daca-ti sta-n putinta impaienjeneste-mi ochii
c-un giulgiu,
sa nu mai vad
nici flori, nici cer, nici zambetele Evei si nici nori,
caci vezi-lumina lor ma doare.”
Si-atuncea Milostivul intr-o clipa de-ndurare
Ii dete- lacrimile.
(Lucian Blaga , Lacrimile)
Scrie răspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte cu privire la text:
1. Numeste cate un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor : izgonit si
istovit
2. Mentioneaza rolul ghilimelelor în a doua strofa a poeziei.
3. Construieste un enunt in care sa folosesti o locutiune/expresie care sa contina
verbul a trece.
4. Identifica doua motive literare existente in textul dat.
5. Motiveaza folosirea persoanei a III-a in poezia citata.
6. Explica scierea cu majuscule a cuvantului Milostivul in text.
7. Precizeaza semnificatia a doua figuri de stil diferite din prima strofa.
8. Prezinta semnificatia titlului, in relatie cu textul poeziei.
9. Comenteaza, in 60-100 de cuvinte (sase-zece randuri), prima secventa poetica a
textului, evidentiind doua trasaturi ale modernismului.
 APLICAȚII MODERNISM
APLICAȚII
APLICATIE II
Se da textul:
“Sunt numai o veriga din marea indoire,
Fragila, unitatea mi-e pieritoare;dar
Un roi de existente din moartea mea rasar,
Si-adevaratul nume ce port e: unduire.
Deci, arcuit sub timpuri,desfasur lung tesut
De la plapanda iarba la fruntea ganditoare,
S blondul sir de forme,urcand din soare-n soare,
In largurile vietii revarsa un trecut.
Din calatoarea unda, din apele eterne
Imi insusesc vesmantul acelor care mor,
Si innoit, si ager, alerg – subtil fior –
Prin Sali orgolioase ori umede caverne….
Si astfel,in Pamanturi croindu-mi vaste porti
Spre ritmuri necuprinse de minte, vreodata,
Aduc Inaltei Cumpeni povara mea bogata
De-atatea existente si tot atatea morti.”
(I.Barbu, Elan)
Cititi cu atentie textul si raspundeti la cerintele urmatoare:
1. Scrieti cate un sinonim pentru cuvintele subliniate in text.
2. Motivati scrierea cu majuscule a substantivului “pamanturi”.
3. Alcatuiti cate un enunt in care cuvintele “frunte”si “nume(le)”sa aiba sens
conotativ.
4. Mentionati doua teme/motive literare prezente in poezie.
5. Transcrieti doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza prezenta eului
liric in textul dat.
6. Explicati semnificatia unei figuri de stil identificate in prima strofa.
7. Interpretati un sens al opozotiei dintre ”existente”si “morti”, din ultima strofa a
poeziei.
8. Comentati penultima strofa, prin evidentierea relatiei dintre idea poetica si mijloacele artistice.
9. Prezentati semnificatia titlului, in legatura cu textul citat.
APLICAȚII
APLICATIE III
De-abia plecaseşi. Te-am rugat să pleci.
Te urmăream de-a lungul molatecii poteci,
Pân-ai pierit, la capăt, prin trifoi.
Nu te-ai uitat o dată înapoi!

Ţi-as fi făcut un semn, după plecare,

Dar ce-i un semn din umbră-n depărtare?
 APLICAȚII MODERNISM
Voiam să pleci, voiam şi să rămâi.
Ai ascultat de gândul ce-l dintâi.

Nu te oprise gândul fără glas.

De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas?
(Tudor Arghezi, De-abia plecasesi)
*molatic, adj - moale, lent, domol, unduios
1. Scrie doua expresii/locutiuni care contin cuvantul semn. 3 puncte
2. Mentioneaza doua motive pentru care s-a utilizat cratima in structura"Pan-ai pierit". 3p
3. Alcatuieste cate un enunt in care cuvintele semn si umbra sa aiba sens conotativ. 3 puncte
4. Transcrie doua structuri/fragmente de vers al caror sens implica antiteza. 6 puncte
5. Explica valoarea expresiva a folosirii interogatiei retorice in ultima strofa. 6 puncte
6. Mentioneaza doua teme/motive literare, din poezia citata.
7. Precizeaza doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentieaza prezenta eului liric in textul
dat. 6 puncte
8. Comenteaza, in 6-10 randuri, ultima strofa, prin evidentierea relatiei dintre ideea
poetica si mijloacele artistice. 6 puncte
9. Prezinta semnificatia titlului, in relatie cu textul poeziei date. 6 puncte