SUPORT TEORETIC

MODERNISMUL

In sensul larg, modernismul se defineste ca o ampla miscare cultural-artistica

specifica secolului al XIX-lea, al carui pricipiu fundamental este elementul novator, tendinta
unei innoiri permanente si opozitia fata de formele culturale preexistente. Modernismul
inglobeaza un ansamblu de curente si miscari literar-artistice, printre care simbolismul,
futurismul, expresionismul, constructuvismul, cubismul, suprarelismul,dadaismul,ermetismul,
orfismul, fauvismul, care au contesta vechile valori si repere culturale si, nu de putine ori,
chiar ideea de literatura.Scriitorii modernisti militeaza pentru abandonarea ostentativa a
conventiilor si incalcarea programatica a regulilor.
In sens restrans, in ceea ce priveste literatura romana, modernismul se
defineste ca un curent literar conturat in atmosfera de efervescenta creatoare a Cenaclului
literar "Sburatorul", condus de criticul interbelic Eugen Lovinescu, cel care, de altfel, a impus
acest termen in vocabularul istoriei literare.
Modernismul lovinescian este unul moderat care dovedeste o bunavointa
principala fata de toate fenomenele de diferentiere literara. Principiile estetice lovinesciene
sunt exprimate in lucrarile sale fundamentale: Istoria civilizatiei romane moderne si Istoria
literaturii romane contemporane si se bazeaza pe convingerea ca exista un spirit al veacului -
saeculum- care exprima un proces de omogenizare a civilizatiilor, de integrare intr-un ritm de
dezvoltare sincrona.In conditiile in care exista decalaje intre civilizatii, cele insuficient
dezvoltate sufera influenta binefacatoare a celor avansate: mai intai se adopta prin imitatie
formele civilizatiei superioare, apoi se stimuleaza crearea unui fond propriu.Aceasta teorie,
numita Teoria imitatiei, este preluata dupa sociologul francez Gabriel Tarde, care sustine ca
popoarele urmeaza aceeasi cale a evolutiei, a progresului, ca si copilul in faza lui de formare.
Lovinescu accepta, asadar, formele fara fond pe care le infiera Maiorescu, deoarece, credea el
formele pot sa isi creeze uneori fondul.
Un alt principiu lovinescian este cel al sincronismului, prin care intelege
acceptarea schimbului de valori, a elementelor ce confera noutate si modernitate fenomenului
literar.Prin modernizare Lovinescu sustine depasirea spiritului provincial si nu opozitia fata
de traditie, de specificul national.
Modernismul interbelic romanesc s-a grupat in jurul Cenaclului si revistei
"Sburatorul", ambele conduse de Eugen Lovinescu care isi propusese doua obiective majore:
promovarea tinerilor criitori si imprimarea unei directii moderniste in evolutia literaturii
romane.
De asemenea, Lovinesu, ca si Maiorescu odinioara, se pronunta impotriva
amestecului esteticului cu eticul si etnicul; confuzie acceptata de samanatorism si poporanism.
In concluzie, modernismul lovinescian bazat oe sincronism,teoria imitatiei si criteriul estetic
este unul teoretic si nu revolutionar si consta intr-o bunavointa principala fata de toate
fenomenele de diferentiere literara, deosebindu-se de modernismul acut (avangardist si
experimental) sincronizat perfect cu formele extreme ale modernismului apusean.

Principiile poeziei moderniste - cultivarea poeziei lirice, filosofice sau de

meditatie estetica (ars poetica) , a poeziei despre conditia umana, a poeziei ermetice si
intelectualizate; innoirea mijloacelor de exprimare lirica: accente afective, versuri libere, rima
alba, ritm interior- diversitate prozodica de la versul clasic la cel modern;
Curente literare.Valorile stilistice ale timpurilor verbale.Categorii estetice
- tehnica ingambamentului, topica afectiva dislocarii sintactice;
 - expresivitatea limbajului generata de folosirea metaforei revelatorii,
oximoronului, a metonimiei;
- ambiguizarea limbajului prin tehnica sugestiei sau prin ermetismul
expresiei poetice;
- exacerbarea sensibilitatii sau refuzul sensibilitatii prin intelectualizarea
emotiei;
- formule poetice insolite:creion, inscriptie,psalm,poem intr-un
vers,cantec,catren;
- principiul fanteziei dicatatoriale - poetul nu mai reda, nu mai exprima,
ci creeaza universuri posibile, care se supun doar propriei sale
imaginatii;
- limbajul poetic valorifica registrul neologic, registrul popular sau
arhaic, registrul argotic sau chiar registrul religios;
Reprezentanti ai modernismului poetic: Tudor Arghezi, Lucian Blaga,
Ion barbu, Ilarie Voronca, Alexandru Philippide, Camil Baltazar.

TEXTE POETICE MODERNISTE REPREZENTATIVE PENTRU TEMA SI VIZIUNEA DESPRE LUME ,

ARTA POETICA
Tudor Arghezi

 "Testament" este arta poetica argheziana care deschide

volumul de versuri"Cuvinte potrivite" publicat in 1927.Poezia cuprinde teme
care traverseaza intreaga creatie argheziana: traditia si evolutia, metamorfoza
materiei in spirit si a uratului in frumos, efortul creator si tehnica poetica,. In
"Testament" lirismul este subiectiv.
 "Flori de mucigai" este de asemenea o arte poetica argheziana si
deschide volumul omonim (1931) situat, prin excelenta, in zodia esteticii
uratului.Tema poeziei exprima efortul creator al artistului pentru un produs
spiritual si consecintele pe care le are acesta asupra trairilor interioare ale eului
poetic, chinuit de framantari si de tulburari interioare.Versurile nu mai sunt
produsul unei revelatii al harului divin , ci al unei nelinisti artistice si al setei
creatoare.

 Arghezi a scris mai multe poezii carora le-a dat titlul "Psalm"si pe care
le-a risipit de-a lungul mai multor volume. Psalmul este un imn religios , construit
din laude, invocatii, intrebari sau nemultumiri adresate lui Dumnezeu, conform
modelului oferit de David. In "Psalmi" se reflecta relatia lui Arghezi cu
Dumnezeu, transmitand framantarea tip omeneasca situata intre credinta si
tagada.
 Lucian Blaga
 Poezia " Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" asezata in
deschiderea volumului de debut "Poemele luminii" (1919) reflecta lirismul
subiectiv si constituie "ars poetica" ce va anticipa sistemul filosofic realizat 15
ani mai tarziu. Meditatie filozofica pe tema cunoasterii , aceasta confesiune
elegiaca exprima atitudinea poetului - filozof de a proteja misterele lumii,
izvorata la el din iubire , prin iubire.

 Poezia " Paradis si destramare" este inclusa in volumul " Lauda

somnului"(1929) si valorifica mitul biblic conform caruia, Dumnezeu a pus
heruvinii cu sabii de foc sa pazeasca pomul vietii. Poezia are ca tema lumea
desacralizata aflata in pericolul de a pieri si exprima starea de singuratate si
istovirea eului poetic, aflat sub un cer in care Dumnezeu nu mai exista, nu mai
vrea sa apere o lume desacralizata.

 "Izvorul noptii" - poezie erotica moderna- este un scurt, dar profun

omagiu adus frumusetii iubitei, exprimat printr-o confesiune solemna si plina
de fiori

Ion Barbu

 "Din ceas, dedus..." numita de unii critici si "Joc secund" dupa numele
volumului pe care il deschide . Poezia exprima ideea lumii purificate
prin oglinda, ideea autocunoasterii si ideea actului intelectual ca
afectivitate lirica.

 "Riga Crypto si lapona Enigel" este o balada filozofica pe tema iubirii

imposibile. Prin lirism obiectiv (lirica mastilor) este deplansa fiinta
umana duala, ce oscileaza in permanenta intre ideal si material, intre
rational si instinctual, intre viata si moarte, constientizand drama
geniului care ar putea fi tentat de o iubire efemera ce stinghereste
aspiratia spre cunoasterea absoluta.