DOCUMENTARE

- Bucătăria bunicii de Paști

Dragi colaboratori, vă rog să trimiteti pe adresa , prin aplicația MyAirBridge.com o arhivă cu 1

document word cu Datele și transcrierea filmului, un folder cu poze, un folder cu filmul
înregistrat. Mai jos dau instrucțiuni pentru realizarea fiecăruia.

NUME STUDENT – realizator de interviu:

NUME STUDENT- transcriere de interviu:

Etape ale documentării:

a) Realizarea unui folder cu fotografii intitulat_Nume de localitate_dată_Foto (Ex.

Pîncești_24.12.21_Foto)
-fotografie cu localitatea sau fotografie cu indicatorul localității (facultativ)
- fotografie cu casa persoanei investigate
-fotografie comună cu toți participanții la interviu
- fotografii cu obiectele care au legătură cu subiectul anchetei (fotografie cu preparate culinare,
cu instrumente, (vase de lemn, de lut, de metal, tacâmuri, melesteu etc.), instalații (cuptor, sobă
etc.), spații ale depozitării (beci, grânar, etc)

b) Completarea fișei de informator

FIŞĂ DE INFORMATOR

Numele şi prenumele informatorului

Porecla (şi numele dinaintea căsătoriei)
Adresa
Data naşterii
Locul naşterii
Educaţie
Apartenenţa etnică
Apartenenţa şi religioasă
Călătorii şi alte deplasări
Alte localități în care a locuit, lucrat
Profesia şi ocupaţia trecută/actuală
Informaţii despre familie (câți copii, nepoți)
Numele cercetătorului (numele studentului care a înregistrat)
Data filmării
c) Filmarea interviului pe baza ghidului de interviu
d) Realizarea unui folder cu filmele intitulat_Nume de localitate_dată_Filmări (Ex.
Pîncești_2512.21_Filmări)

Filmarea interviului pe baza ghidului de interviu cu telefonul pe lat.

Distanța optimă e de 1 metru jumătate.
Filmele sau pozele nu se editeză.

Ghid de interviu pentru Bucătăria bunicii de Paști

- Unde suntem noi acum? [numele localității, comunei, județului]

- Cum vă numiți? [nume, prenume, poreclă]
- În ce an sunteți născută?
- În ce localitate sunteți născută?
- Câte clase aveți?
- Ce meserie aveți, ați avut?
- Ne dați voie să vă înregistrăm pentru a afla mai multe despre bucatele de sarbători ca să
facem o carte și să ce ne păstrăm spuneți într-o bază de date?

Ce pregătiți de Lăsatul Secului? Cum faceţi plăcintele ?

Cum le spuneţi la colacii în formă de 8 unşi cu miere și presăraţi cu nucă ? Când îi faceţi ? Cum
îi faceţi ? Îi daţi de pomană ? Ce înseamnă ?
Sunt feluri de mâncare aparte pentru Postul Paștilor [încercați să obțineți rețete]
Faceţi mâncare de urzici? Cum o pregătiţi? [încercați să obțineți rețete]
Ce mâncăruri faceți de fasole? [încercați să obțineți rețete]
Dar din cartofi? [încercați să obțineți rețete]
Cum faceţi orezul? [încercați să obțineți rețete]. Pe vremuri se făcea plachie din păsat?
Sarmale de post faceți? Le se ziceţi şi găluşte?
Faceţi tocană de post? încercați să obțineți rețete].
Faceţi varză tocată prăjită în untdelemn (călită)? încercați să obțineți rețete].

Care sunt felurile de mâncare specifice la Paști? De unde știți să prepați aceste feluri de
mâncare? Mama dvs. ce făcea? Dvs. Ce pregătiți acum?
Faceți preparate din miel? Cum faceți friptura? Ce preparaţi faceţi din măruntaiele tocate?
Borș/Zeamă faceți? Cum? [încercați să obțineți rețete]
Cum faceţi ouăle de Paşti? Cum se vopsesc? Se încondeiază ouăle?
•De Paşti ce coaceţi? Cum faceţi pasca? [încercați să obțineți rețete] Pasca se duce la biserică?
Se dă de pomană? Se duce lumea de Paști cu pască la nași?
Dar cozonaci faceţi ? Cum îi faceţi? [încercați să obțineți rețete]
Sarmale de Paști se fac? Cum? [încercați să obțineți rețete]
Pregătiți ceva dulce de Paști? Care e rețeta? De unde ați învățat-o?
Când vin copiii, nepoții de Paști ce ar pofti să mănânce? Ce le trimițeti pachet dacă nu ajung?
Datele și transcrierea filmului (document word de trimis)

NUME STUDENT – realizator de interviu:

NUME STUDENT- transcriere de interviu:

FIŞĂ DE INFORMATOR

Numele şi prenumele informatorului

Porecla (şi numele dinaintea căsătoriei)
Adresa
Data naşterii
Locul naşterii
Educaţie
Apartenenţa etnică
Apartenenţa şi religioasă
Călătorii şi alte deplasări
Alte localități în care a locuit, lucrat
Profesia şi ocupaţia trecută/actuală
Informaţii despre familie (câți copii, nepoți)
Numele cercetătorului (numele studentului care a înregistrat)
Data filmării

EXEMPLU DE TRANSCRIERE

Fişier: Pîncești_24.12.21_Filmări
Informator [O.I]: Olaru Ileana (n.1936)
Cercetător [C]: Petronela Savin
Redactor:Teletin Mihaela
ÎNREGISTRARE 00982
MIN: 5.57-26.35

C Unde sutem noi acum?

O.I. Pîncești, comuna Pîncești.
C Cum vă numiți și în ce an v-ați născut?
O.I. Olaru Ileana, născută în 36.
C Câte clase aveți?
O.I. Patru clase.
C Ce religie aveți?
O.I. Ortodoxă.
C Ați lucrat undeva sau ați avut grijă de casă?
O.I. Am fost cu casa mereu.
C Noi vrem să vorbim despre cum se făceau mâncărurile de sărbători altădată sau cum le faceți
acum. Sunteți de acord să vă înregistrăm ca să folosim ce ne spuneți la școală sau într-o carte?
O.I. Da.
C1 Ne spuneți ce copturi faceți?
O.I. Uiti! Șî anu’ ista o înzestrat părintili, nu știu la ci sărbătoari că, c-o venit niști profesori cu
copii de la Bacău... și noi am fost la un praznic, la biserică la noi, iesti casî di prăznuiri... șî îmi
zîci o fimei de acolo: „Fă, n-auzi tu, tu n-ai bostan? Am, că ni-a adus băietu’ di la Bacău. Da’, ea
îi spuni părintilui: „Iesti părinti, ari Ileana, cicî, bostan turșesc”. Șî-n zici părintili: „Dna Ileana,
faci mata’ niști plăcinti sî vadî șî copiii ceia, di la Bacău, ci-s acelea plăcinti cu dovleac!”…Am
făcut un coș... di mers la bisărică, un coș di plăcinte, o venit părintele, l-o luat, o servit acolo, vro
trii fimei am făcut din sat...
C1 Și cum făceati plăcintele alea di bostan?
O.I. Cu făina, frămânți, răsari, îl dai pi răzătoari, îl pui în ceunică, pui zahăr, s-înmoie bini, bini,
bini, îl lași la rășit, mai aduci oleacî di nucî, dacî vrei, pisăz niști nuci șî pui acolo, întinzi foaia
șeia, pui sî coași la rolî...am o rolî la sobî...sî faci ca cuptioru’, cî cuptioru’ ni l-o stricat băieții...
„da’ lasî mamî, ci-ți mai trebui matali?”, cî până acum făceam câte-un cuptior di pâni, nu-mi
ajungea dicât trii zâli, câ ieram șapti șî cu noi doi, nouă la masî.
C1 e vremuri nu era orez?
O.I. Nu prea, era...era păsat.
C1 Ce e ăla?
O.I. Păsatu cela sî făcea greu, păsat în chiuă, doamnî, era chiuă di lemn șî cu-n chilug, bătei
acolo, sî chisa șî grâu, făceai colivă.
C1 Se chisa și grâu?
O.I. Aha!, făceai colivă, la Sânt Ilie, uite cum e acu pi 20.
R Și jolfa, nu tot în chiuă? Când făceai jolfă?
O.I. Julfă? Fășeai din sămânțî di cânepă, da’ sî fași șî din sămânțî di bostan.
C1 Da’ din cânipă tot în chiuă se făcea, nu?
O.I. Eu am făcut anu trecut din bostan, datî prin mașâna di tocat carni, o dai prin mașânî, o usuci
bini pi sobî, o dai prin mașânî, o pui cu apî caldă șî o speli acolu-șa, apa șeie o strecori...o
strecori ș-o pui pi plită sî fiarbă, o lași la foc moalișî sî faci așa deasupra, sî ridicî ca o jântili așa,
șî iei așeia cu lingura, cu polonicu sau cu paleta șî o pui colu frumos, adăugi zahar...
C1 La ce se folosea jolfa?
O.I. La turti di Crășiun...
R Scutecele Domnului.
C1 Cum se chemau, turti cu julfî sau cum se zicea aici?
O.I. Turte cu julfă, turti cu nucî...cum...di două feluri...
C1 Și cum se făceau, se puneau?....
O.I. Sî faci turta rotundă așa, cam cât e fundu farfuriei, pi plită li coci frumos, lași o noapti la
uscat, a doua za clocotești apă și le pui să-nmoie, li scoți pi masî șî pi urmă, pui câte una, presori,
pui câte una, presori pe ele...
R Dar îs fără drojdie, se fac ca lipiile, subțiri, subțiri ca să iasă.
O.I. Nu se pune drojdie că se prea umflă șî se faci prea groasă.
C1 Se lasă, se dau la părinte când vine, se pun pe masă?
O.I. Da, li slujăști el, dacă vrea să servescă șî el, servește.
C1 Dar, trebuie să le tai?
O.I. Le tai, că sî faci șî mai multi turti mai mari, cât masa, șî li pui cu jolfă sau cu nucî, să-nmoie
bini șî pi urmî li pui porcan în farfurie., ca o căchiță așa.
R Șî cum sî numesc astea?
O.I. tot turti, turti rupti, șî pi urmî i tai așa, cubulețî așa șî mănânci.
C1 Prima turtă se pastra vreodată?
O.I. Da, pentru animali.
C1 Și unde se păstra?
O.I. La icoană...Știe baba tot!
C1 Și când se dădea la animale?
O.I. Păi se dădea în ziua de...cum îi Bobotează luăm aghiasmă, ș-a doua zî, la Sfântu Ion, nu
dădeai drumu la păsări până nu punei turta șeie cu aghiasmă, să-nmuia șî le dădeai să mănânce,
șî la vaî, șî la cal, făceai tain șî li dădeai la toati, fără să le dai mâncari.
R O anafură pe stomacul gol...
O.I. Da, pi urmî, alivenci...
C Da? Cum le făceați?
I Tot cu făinî di păpușoi, tot așa pui lapti acru, cari-i prins, pui șî-l cerbi pi foc șî când îi clocotit
îl pui în făina di păpușoi, ș-apăi pi urmî-l laș sî sî răceascî, pui zahăr, pui brânzî da sî cii oleacî
iuti brânza, pui vo patru ouî, zahăr... Apoi o pui la copt...
Observaţii:
1. Se respectă, în general, pronunţia dialectală folosindu-se literele limbii române.
2. Î se scrie la începutul şi finalul cuvintelor, â în interiorul cuvintelor (după regula generală).
3. Pentru formele fricatizate se păstrează ce/ci (sau se folosește ș) şi ge/gi.
4. Pentru formele palatalizate se folosesc grupurile che/chi, ghe/ghi: ex. chicior, ghiţăl.