Sunteți pe pagina 1din 2

Florin Ioniță

ITEMI SUBIECTIVI
 Eseu structurat
Este o compunere care tratează o anume temă, indicată în cerinţă. Tema, la rândul ei, presupune un număr
variabil de „pași”, ce vor fi dezvoltați în cuprinsul eseului. Ordinea integrării lor nu este obligatorie, eseul
structurat vizând atât evaluarea unor cunoştinţe punctuale, cât şi creativitatea şi originalitatea.

Exemple
1. (32p.) Scrie o compunere de X-Y pagini, în care să motivezi apartenenţa la specia fabulă a unei poezii
studiate de tine.
Atenţie! – în realizarea lucrării vei avea în vedere următoarele:
 numirea a patru dintre caracteristicile acestei specii, care se întâlnesc în poezie;
 prezentarea acestor caracteristici, cu ajutorul exemplelor extrase din text;
 argumentarea finalităţii morale a scrierii;
 relevarea rolului mijloacelor artistice în realizarea textului.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Vei primi 16p. pentru conţinut
(câte 4p. pentru fiecare cerinţă rezolvată) şi 16p. pentru redactare (respectarea convenţiilor tipului de text: 2p.;
coerenţa: 6p.; calitatea exprimării scrise: 8p.). În vederea acordării punctajului pentru redactare,
compunerea trebuie să aibă minimum X pagini.

Avantaje
 proiectarea necesită un timp relativ redus;
 …………………………………………………;

Limite
 acoperă o arie mică de conţinuturi, deşi timpul necesar pentru elaborarea răspunsului este în general
mare;
 ……………………………………………..;

Utilizare
Permite evaluarea unor rezultate ale învăţării situate la niveluri cognitive superioare precum analiza şi sinteza.

Câteva recomandări privind realizarea eseului structurat:


- formularea sarcinii de lucru trebuie să conţină toate instrucţiunile necesare rezolvării (număr de
cuvinte/ rânduri/ pagini, ordinea integrării cerinţelor, alocarea punctajului etc.);
- schema de notare trebuie realizată în relaţie strictă cu instrucţiunile privind rezolvarea.

 Eseu liber
Este o compunere în care se indică doar tema ce va fi tratată, elevul fiind cel ce decide asupra parcursului,
aşadar asupra aspectelor pe care este necesar să insiste, precum şi asupra ordinii în care acestea vor fi
integrate în cuprinsul textului.

Exemple
1. (30p.) Imaginează-ţi următoarea situaţie: Ieri dimineaţă ai asistat, împreună cu mai mulţi colegi, la o paradă a
maşinilor de epocă desfăşurată în împrejurimile Stadionului Naţional din București. Descrie evenimentul într-o
compunere de X-Y rânduri.
În compunere trebuie:
 să formulezi un titlu expresiv/ personalizat al textului realizat de tine: 2 puncte
 să respecţi convenţiile specifice unei descrieri: 6 puncte
 să ai un conţinut şi un stil adecvate tipului de text şi cerinţei formulate: 14 puncte
 să respecţi normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie: 8 puncte

Avantaje
 proiectarea necesită un timp redus;
 ………………………………………………
1
Florin Ioniță

Limite
 acoperă o arie mică de conţinuturi, deşi timpul necesar pentru elaborarea răspunsului este în general
mare;
 fidelitatea este scăzută;
 ……………………………………………..;

Utilizare
Încurajează mai ales activităţile creatoare şi critice precum discutarea cauzelor şi a efectelor, analiza situaţiilor
complexe, argumentarea unor opinii etc.

Câteva recomandări privind realizarea eseului liber:


- alegerea temei trebuie realizată în funcţie de obiectivul/ obiectivele de evaluare şi în paralel cu
schema de notare;
- schema de notare trebuie să clarifice exect ce abilităţi vor fi recompensate şi în ce proporţie;
- scopul schemei de notare este de a minimiza subiectivitatea şi a maximiza fidelitatea şi
aplicabilitatea.

Rezolvare de probleme
Definirea acestui tip de item nu are în vedere sensul propriu al cuvântului problemă (chestiune, exerciţiu, subiect,
temă), ci se referă la o situaţie-problemă, o sarcină de lucru în care elevul se confruntă, în general, cu un caz
pentru care nu există o soluţie învăţată anterior/ o soluţie unică. Scopul este de a-l pune astfel în situaţia de a folosi
cunoştinţele şi deprinderile însuşite anterior, dar nu numai, pentru a formula o posibilă soluţie a problemei.

Exemplu
1. Alege un personaj literar – de exemplu, Persida sau Coana Chiriţa; Goe sau Ionel. Având în vedere trăsăturile
sale caracteristice, cultura, educația, valorile morale etc., transpune-l într-un context cultural diferit (de exemplu, în
zilele noastre). Demonstrează (oral/ scris) dacă şi cum s-ar schimba comportamentul personajului în noul context.
(În evaluare se va urmări cunoaşterea principalelor componente de structură, de compoziţie şi de limbaj specifice
textului-sursă şi modul cum acestea sunt valorificate în noul context. Atenţie! Contextualizarea însemnă de fapt
maniera proprie a elevului de a înţelege și a exemplifica o perioadă/ un curent literar/ o temă/ un motiv literar etc.).

S-ar putea să vă placă și