Metode moderne folosite în predarea prozei lui Ion Creangă la clasele V-Vlll

Ion Creangă este un scriitor care a hrănit imaginația multor generații de elevi.Ascultând
poveștile/povestirile lui Creangă,elevul se transpune cu forța imaginară într-o lume
fabuloasă,trăiește la maxim fiecare moment identificându-se cu personajele create de
scriitor.Ion Creangă este un scriitor care nu încetează să uimească pe copii prin talentul de a
povesti lucruri mărunte,dar extraordinare prin farmecul lor,prin prospețimea expresiilor
populare,prin naturalețea tipic țărănească cu care se comportă personajele.Scriitorul
humuleștean este o sursă imprevizibilă de inspirație nu numai pentru elevi ,dar și pentru
cadrele didactice.Proza sa poate fi receptată de elevii ciclului gimnazial prin multiple
metode.De obicei proza sa se preda prin folosirea exclusivă a metodelor tradiționale,care
plictiseau prea mult și nu reușeau să-i implice suficient pe elevi în desfășurarea activităților
de la ore.În schimb metodele moderne(activ-participative) sunt centrate pe acțiune,pe
descoperirea și explorarea realității,pe dobândirea unor cunoștințe prin propriul efort.Noile
manuale pun accentul pe includerea metodelor moderne în predarea unor noțiuni care se
întâlnesc și în proza lui Ion Creangă:acțiunea,personajul,locul,timpul,elemente specifice
zonei Neamț(locuințe,costume populare,obiceiuri).Metodele moderne prezintă avantajul că
pot valorifica multiplele valențe și interpretări ale prozei lui Ion Creangă.
Jurnalul dublu este o metodă modernă care se poate folosi cu succes în cadrul orelor de
limba și literatura română. Această metodă îi determină pe elevi să stabilească o legătură
între text și propria experiență și cunoaștere.Folosindu-l,elevii pot observa că un text poate fi
redat prin imagini și invers.De aici elevul își formează deprinderi de a împărți textul în
fragmente,folosirea unei imagini în locul unui fragment și invers.Obișnuiți cu redarea textului
prin benzi desenate,ei constată că un text are un început(introducere),o continuare a acestui
început(cuprinsul) și apoi încheierea textului(sfârșitul),realizând că textul nu poate fi lipsit de
una dintre aceste părți.Jurnalul dublu se poate aplica pe fragmente din „Amintiri din
copilărie”.Elevii sunt îndemnați să citească fragmentele din manual.Fiecare elev își alege un
fragment care i se pare semnificativ pentru nivelul său de înțelegere al textului.Elevii împart
o foaie din caiet pe două coloane.Un elev ar putea alege fragmentul care evocă puterile
magice ale mamei lui Nică iar pe coloana din stânga își poate nota impresii,păreri,întrebări.O
părere ar putea avea legătură cu relația sufletească puternică dintre Ion Creangă și
Smaranda Creangă.Elevul ar putea formula și o întrebare pe marginea acestui
fragment:Autorul evocă superstiții din alte timpuri specifice poporului român?
Diagrama Venn este o metodă de învățare activă,care se folosește pentru a compara,a
observa,a analiza și se poate utiliza în activitățile de învățare și fixare a cunoștințelor.Această
metodă se folosește pentru identificarea asemănărilor și deosebirilor dintre două texte sau
dintre două personaje.Se realizează două cercuri care se suprapun parțial. În secvența
suprapusă elevii vor trece asemănările,iar în cele două semicercuri rămase deosebirile dintre
cele două texte sau două personaje.Diagrama Venn se poate aplica în cadrul orelor de limba
și literatura română la clasa a-V-a.Elevii pot avea drept cerință să găsească asemănări și
deosebiri între Nică,personajul lui Ion Creangă din „Amintiri din copilărie” și Tom
Sawyer,personajul lui Mark Twain din „Aventurile lui Tom Sawyer".
 Brainstormingul este una dintre cele mai răspândite metode în formarea elevilor în
educație,în stimularea creativității.Etimologic,brainstorming,provine din engleză,din
cuvintele „brain"=creier și „storm"=furtună,plus desinența „-ing" specifică limbii
engleze,ceea ce înseamnă „furtună în creier"-efervescență,o stare intensă de activitate
imaginativă,un asalt de idei.Prin folosirea acestei metode se provoacă și se solicită
participarea activă a elevilor,se dezvoltă capacitatea de a trăi anumite situații,de a le
analiza,de a lua decizii în ceea ce privește alegerea soluțiilor optime și se exersează
atitudinea creativă și exprimarea personalității.De asemenea,utilizarea brainstorming-ului
optimizează dezvoltarea relațiilor interpersonale;se constată că persoanele din jur pot fi
valoroase,importante.Iată câteva exemple de interogări care să declanșeze branstorming-ul
în predarea prozei lui Creangă:
1)Ce învățătură/mesaj vă transmite textul din manual?(„Amintiri din
copilărie”;Tema:Școala de altădată;Copilăria;Plecarea la Socola);
2)Cum ai fi procedat dacă te-ai fi aflat în situația lui Nică(episodul „La scăldat”sau
episodul"Pupăza din tei",”Procitania")?
Eseul de cinci minute(minieseul) este o creație a elevilor în care ei își pun în evidență
capacitățile lor lingvistice și creative.Eseul poate fi dat în evocare pentru a le face o evaluare
anterioară a cunoștințelor.Tot în acest moment se poate trezi curiozitatea pentru
cunoștințele care le vor fi transmise,acestea fiind o continuare și o consolidare a
cunoștințelor verificate în eseu.
Exemplu:Scrieți un eseu despre Ion Creangă. După ce elevii scriu eseurile și se citesc
câteva din scaunul autorului,profesorul poate pune câteva întrebări:”Ce alți autori români
mai cunoașteți?”,”Despre care dintre ei ați dori să vorbim astăzi?”.
Metoda cubului este o strategie de învățare care facilitează examinarea unei teme din
diferite indicații-cheie pe fiecare latură a cubului.De
exemplu:descrie,compară,asociază,analizează,aplică,găsește argumente pro sau
contra.Această metodă se poate aplica cu ușurință în cadrul orelor de predare a prozei lui
Creangă.Li se cere elevilor să citească anumite fragmente din „Amintiri din copilărie” și să
răspundă întrebărilor corespunzătoare fețelor cubului.Astfel pentru latura cu descrie se pot
formula cerințe precum:1)Prezintă elementele cadrului terestru;2)Prezintă elementele
cadrului uman;3)Descrie obiceiurile specifice satului;4)Prezintă atmosfera specifică
sărbătorilor satului.Pentru latura cu compară se pot formula cerințe precum:a)Există vreo
asemănare între planul terestru și planul uman?;b)Care dintre obiceiurile specifice satului
humuleștean mai pot fi întâlnite azi in satele românești?;c)Ce atitudini/sentimente stârnește
în sufletul lui Nică plecarea la Socola?Pentru latura analizează se poate formula:Comentați
din punctul vostru de vedere principiile morale care se desprind din dialogul dintre părinții
lui Nică.