METODE ACTIV-PARTICIPATIVE FOLOSITE ÎN ORELE DE

LECTURĂ

Prof.înv.primar: Anton Daniela

Școala Gimnazială Sascut,loc. Sascut.jud. Bacău

Prin metodele activ-participative utilizate în orele de limba română elevii sunt

antrenați să-și dezvolte capacitatea de înțelegere a unor texte , spiritul de echipă, să găsească
soluții inedite la problemele propuse spre rezolvare. Aceste strategii didactice ajută elevii să
facă conexiune dintre texte și lumea reală. Când elevul înțelege bine conținutul și mesajul
unei lecturi va fi dornic să descopere și alte lecturi,să se transpună în pielea altor personaje.
Lecturile trebuiesc alese cu grijă, să respectăm particularitățile de vârstă ale elevilor și în
funcție de aceasta le alegem urmărind , atât dimensiunea lor ,cât și interesul manifestat de
elevi pentru tematica propusă.

Am ales spre exemplificare câteva metode folosite la clasă pentru o mai bună
înțelegere a textelor studiate.

1.Brainstormingul : Cea mai răspȃndită metodă este brainstorming ceea ce ȋnseamnă

asalt, furtună de idei.

Exemple: - spune tot ce gȃndești ȋn legătură cu cuvȃntul ,,carte”, ,,vară” . - la ȋnceputul

unităţii de ȋnvăţare ,,Toamna” li se poate cere copiilor să spună tot ce știu despre acest
cuvȃnt, apoi se aleg informaţiile care au legătură cu tema aleasă

2.Metoda pălăriilor gȃnditoare este o metodă interactivă de stimulare a creativităţii

participanţilor care se bazează pe interpretarea unor roluri ȋn funcţie de pălăria aleasă .
Exemplu de utilizare a acestei metode în cadrul orei de limba română, la clasa a II-a , textul
“Crăiasa Zăpezii” de H.C.Andersen.

Pălăria albă: informează despre ce este vorba în text (povestirea lecției)

Pălăria roșie: spune ce simte ( Ce ți-a plăcut mai mult în text, de ce

Pălăria neagră: pesimistă ( De ce s-a speriat băiețelul? De ce Crăiasa Zăpezii nu este lăsată
să intre în casă?)

Pălăria galbenă: optimismul (Cum descrie bunica iarna? Care sunt frumusețile pe care ni le
poate oferi crăiasa?)

Pălăria verde :creative ( Imaginează-ți un dialog cu Crăiasa Zăpezii ! Imaginează-ți o

călătorie în palatul Crăiesei!)

Pălăria albastră : clarifică ( Adresează câteva întrebări colegilor, prin care să clarifici
conținutul textului).

3.Ciorchinele este o modalitate grafică de organizare și integrare a informaţiei ȋn

cursul ȋnvăţării care poate fi folosită ȋn orice etapă a lecţiei.Ȋnvăţătorul este cel care dirijează
gȃndirea elevilor ,notează și schematizează ideile emise.

Exemple: la lecţia ,,Amintiri din copilărie” de I. Creangă am schematizat ȋnsușirile lui

Nică cu această metodă ; se pot sistematiza cunoștinţele despre substantiv, verb prin această
metodă.

5. Metoda cadranelor este o modalitate de rezumare și sintetizare a unui continut

informaţional prin participarea și implicarea elevilor ȋn ȋnţelegerea lui adecvată . Această
metoda poate fi folosită ȋntr-o lecţie astfel: ȋntr-un cadran vor nota numele unor texte din
unitatea de ȋnvăţare ,,Primăvara”,ȋn al doilea cadran vor scrie expresii frumoase din textele
studiate , ȋn al treilea cadran vor descrie anotimpul primăvara ȋn trei propoziţii, iar ȋn al
patrulea cadran o vor desena o floare de primăvară.

Găsește alte trei titluri potrivite Adaugă alte expresii frumoase potrivite
poeziei………………………………… poeziei ,,La Paști”
……………………………………….
Descrie ȋn trei propoziţii anotimpul Desenează floarea din poezia ,,Pasărea –
primăvara floare”
…………………………………….
 6. Cubul este o metodă care presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din
multe perspective permiţȃnd abordarea complexă și integratoare a unei teme . Această metodă
am folosit-o ȋn lecţia ,,Povestea castanelor ― de T. Baniciu ȋn care am folosit următoarele
acţiuni specifice metodei: descrie copacul, compară copacul cu alţi copaci, analizează părţile
componente ale copacului, asociază frunzele –cu o palmă, argumentează de ce trebuie să
plantăm castani și aplică –explicarea utilităţii acestui copac :pentru umbră, suport pentru
leagăn .

8..Știu/Vreau să știu/Am învățat porneşte de la premisa că informaţia dobândită

anterior de către elevi trebuie valorificată atunci când se predau noile cunoştinţe şi presupune
parcurgerea a trei paşi: inventarierea a ceea ce ştim (etapa „Ştiu’), determinarea a ceea ce
dorim să învăţăm (etapa „Vreau să ştiu”) şi reactualizarea a aceea ce am învăţat (etapa „Am
învăţat” ) . Această metodă este aplicată cu precădere la textele științifice și prin aplicarea ei
se dorește ca elevii să fie curioși în a afla noi informații despre subiectul propus .Am aplicat
această metodă la clasa a III-a în cadrul studiului textului non-literar “Povestea florii-
soarelui’.

Limba și literatura romȃnă este disciplina care trebuie să îi încurajeze pe elevi să

citescă de plăcere atât texte din literatura universală cât și din literatura română,atât texte
literare cât și texte științifice. Cu multă răbdare, pasiune și dăruire,ȋnvăţătorul poate să
valorifice atȃt fantezia specifică micii școlarităţi, cȃt și talentul nativ al copiilor cu ȋnclinaţii
spre literatură. Ȋn timp elevul va deveni ȋnclinat spre actul citirii ,iar ȋnvăţătorul ȋl va ajuta să
descopere cât este de important acest act,care îi va deschide noi orizonturi de cunoaștere.

Bibliografie :

Blindeanu, E.; Șerdean, I.(1981). Orientări noi ȋn metodologia studierii limbii romȃne la
ciclul primar. București: Editura Didactică și Pedagogică

Oprea,C.L.(2006). Strategii didactice interactive, București: E.D.P;