CASA CORPULUI DIDACTIC

MARAMUREȘ
PROGRAM DE FORMARE CONTINUĂ

INFORMARE, DOCUMENTARE,
COMUNICARE ÎN BIBLIOTECI
ȘCOLARE ȘI CDI
 TEMA 3
I. METODE ȘI TEHNICI DE ÎNDRUMARE A ELEVILOR SPRE LECTURĂ

În vederea trezirii interesului elevilor pentru lectură se impun diferite activităţi şi metode:
Alegerea textelor în concordanţă cu orizontul de aşteptare al elevilor, interesante, vesele, atractive.
Entuziasmul profesorului când citeşte.
Valorificarea lecturii inocente.
Transpunerea textelor literare în alt limbaj : mimă, joc de rol, pantomimă, dramatizare.
Utilizarea metodelor interactive.
Însoţirea activităţilor de citire cu cele de scriere.
Parteneriate şi activităţi comune cu biblioteca.
Întâlnirea cu scriitori şi critici literari.
Dramatizarea unor texte cunoscute.
Organizarea unor cenacluri literare, a unor şezători şi concursuri etc.
 METODE INTERACTIVE PENTRU ÎNȚELEGEREA TEXTELOR

 Metodele interactive transformă elevul în participant activ la lectură.

 Metoda cadranelor: se împarte tabla în 4 părţi şi se cere elevilor să formuleze răspunsuri pentru fiecare cadran, după ce
în prealabil au fost grupaţi:
 Realizaţi în cadranul I un desen al personajului.
 În cadranul II, notaţi sentimentele/emoțiile trezite de personajul principal.
 În cadranul III, daţi un sfat personajului principal.
 În cadranul IV, daţi un alt nume personajului principal pornind de la trăsăturile sale.
 Exemplu de aplicare a metodei cadranelor
Basmele
Participanții la acest exercițiu trebuie să fi citit trei basme

Identificarea participantului cu un personaj al

basmelor cu care ar dori să se asemene.
Argumentare.

Titlurile basmelor
 METODE INTERACTIVE PENTRU
ÎNȚELEGEREA TEXTELOR
POSTERUL

 POSTERUL- copiii au sarcina de a realiza un poster cu prezentarea figurată a conţinutului desprins

din text.
 Prelungirea prin scriere- activitatea se poate organiza pe echipe, fiecare echipă având ca sarcină
de lucru să compună un text care să se înscrie în logica operei, de exemplu: să conceapă un capitol
suplimentar, o scrisoare adresată de un personaj altui peronaj sau chiar adresată de cititor
personajului principal.
 Produsul activităţii : după parcurgerea unui text, se poate concepe un poster, un cântec, un dans
, pantomimă, planşe ilustrative, un afiş, o machetă etc.
 Pentru captarea atenţiei, ca element de divertisment, se poate aşeza o fotografie a unui pisoi. Este
elevul plictisit care trebuie convins că lectura este cea mai bună alternativă a plictiselii.
AlexScrie.Ro
inactivitate-blog-pisica-plictisita - AlexScrie.Ro
 METODE INTERACTIVE PENTRU ÎNȚELEGEREA TEXTELOR
CVINTETUL

Elevilor li se cere să răspundă la 5 itemi: Grijă




Personajul principal al operei studiate este...
Scrie un cuvânt care exprimă sentimentele tale faţă de personaj Bunicul
 Enumeraţi două adjective care descriu personajul.
Bătrân, grijuliu
 Enumeraţi trei verbe care exprimă acţiuni ale personajului principal.
 Notează un cuvânt care exprimă esenţa personajului.

 Exemplu: lectura „ Bunicul ” de Barbu Ştefănescu Delavrancea

Așteptând, jucându-se, alintând
Înțeleg
ere
 METODE INTERACTIVE PENTRU ÎNȚELEGEREA TEXTELOR
SEMNUL DE CARTE

Promovarea cărții preferate

 Confecționați câte un semn de carte care reflectă preferința voastră pentru textul citit. Veți lua în considerare câteva
aspecte care trebuie puse în evidență:
 Titlul cărții și autorul acesteia.
 Emoția creată de lectură.
 Personalizarea semnului de carte prin desene semnificative, colaj de imagini etc.
 Realizați o expoziție comună pentru a identifica cele mai atractive semne de carte/ cele mai interesante povești citite
(Turul galeriei).
 METODE INTERACTIVE PENTRU ÎNȚELEGEREA TEXTELOR
FRISCO

FRISCO
Metoda Frisco presupune faptul că participanţii trebuie să interpreteze un anumit rol, abordând
aceeaşi problemă din perspective diferite.
În acest sens, membrii grupului vor juca fiecare, pe rând, mai multe roluri: conservatorul,
exuberantul, pesimistul şi optimistul.
Metoda a fost propusă de o echipă de cercetare din San Francisco numită Four boys of Frisco, cu
scopul de a identifica probleme dificile care se pot rezolva pe căi cât mai simple şi mai
eficiente.
Metoda Frisco seamănă cu un brainstorming regizat şi presupune, din partea elevilor, spirit
critic, stimularea gândirii a creativităţii şi a imaginaţiei.
 METODE INTERACTIVE PENTRU ÎNȚELEGEREA TEXTELOR
METODA PREDICȚIEI
 Reprezintă o metodă la care elevii lucrează pe grupe sau individual.
 Pornind de la titlul textului sau imagini elevii fac predicţii în legătură cu tema textului, folosind jumătăţi de pagini ce vor
fi revăzute după parcurgerea textului.
 Cei ce au dat răspunsuri apropiate de subiectul textului vor citi povestea. Rolul profesorului este de îndrumător ,
încurajând pluralitatea răspunsurilor, creând o atmosferă relaxată, veselă, respectând autonomia şi opiniile elevilor.
 Prin aplicarea metodei se urmăreşte:
 crearea şi menţinerea interesului pentru lectură;
 înţelegerea mai ușoară a textului;
 Dezvoltarea limbajului și a exprimării orale.
 METODE INTERACTIVE PENTRU ÎNȚELEGEREA TEXTELOR
METODA PROIECTELOR

Motive pentru a utiliza metoda proiectelor în predare:

 ajută elevii să investigheze în profunzime un subiect;
 dezvoltă capacitatea de a coopera cu mai mulţi colegi pentru rezolvarea unei sarcini de învăţare.

Exemple de sarcini de învăţare pentru proiecte:

1. Realizaţi un album al familiei voastre în care să includeţi:
 un arbore al familiei;
 fotografii cu membrii familiei individual şi cu toată familia;
 evenimente semnificative din istoria familiei;
 hartă cu călătorii întreprinse de familie;
 povestea numelor membrilor familiei;
 tradiţii ale familiei.
 METODE INTERACTIVE PENTRU ÎNȚELEGEREA TEXTELOR
METODA PROIECTELOR

2. Realizaţi un ghid de prezentare a localităţii voastre, în care să includeţi informaţii utile unei persoane care vine din altă
ţară.
 Ghidul va avea formă de carte A5, va avea aproximativ 20 de pagini, va include text scris, imagini relevante şi hărţi.
 Capitolele ghidului vor fi: geografia locului; istoria locului; instituţii culturale, localizarea lor şi program de
funcţionare; locuri de distracţie, descrierea lor şi programul de funcţionare; hoteluri şi restaurante; atracţii turistice
deosebite; instituţii de interes public, descriere şi localizare.
 METODE INTERACTIVE PENTRU ÎNȚELEGEREA TEXTELOR
METODA PROIECTELOR

POSIBIL PROIECT - parteneriat intercultural

 Pregătire: stabilirea unui parteneriat cu o altă clasă/o clasă din altă şcoală, din altă localitate sau chiar din altă ţară.
 Prezentarea reciprocă a claselor partenere.
 Identificarea temei de lucru (meserii tradiționale din zona mea, portul popular, biblioteca mea, etc.)
 Planificarea culegerii de informaţii.
 Culegerea de informaţii (posibile colaborări cu partenerii).
 Sinteza informaţiilor şi realizarea produsului.
 Prezentarea produsului realizat.
 Analiza produsului realizat de clasa parteneră şi oferirea de feedback.
 Eventuala revizuire a produsului în baza sugestiilor şi întrebărilor primite de la parteneri.
 Reflectarea asupra întregii experienţe: achiziţii dobândite (cunoştinţe, abilităţi, atitudini); derularea procesului, concluzii privind realizarea
şi implementarea unui proiect intercultural.
 Schimb de impresii şi informaţii cu partenerii.
 APLICAȚIE PRACTICĂ – METODA
PROIECTULUI
 Elaborați un mini ghid în care să prezentați/descrieți COSTUMUL POPULAR din zona din care proveniți.

 Ghidul va conține:
 1. Informații despre zona dumneavoastră.
 2. Descrierea costumului popular feminin.
 3. Descrierea costumului popular masculin.
 4. Exemple de locuri/activități/momente când se mai poartă costumul popular în zona dumneavoastră.
 MODALITĂȚI DE STIMULARE A INTERESULUI
PENTRU LECTURĂ
 Ghicitorile literare sunt mijloace pasionante ce-i invită pe copii la lectură. Acestea se pot desfăşura astfel : se citeşte
un fragment şi se cere copiilor să recunoască lectura în care erou principal este ... . Foarte apreciat de elevi este şi jocul
cu versurile.
 Filmele, benzile audio şi video cu poveşti constituie un alt important mijloc de îndrumare a lecturii. Ele prezintă
operele literare în imagini vizuale şi auditive. După lectură copiii pot face comparaţii, stabilind asemănări şi deosebiri
între întâmplările prezentate.
 Lecţiile de popularizare a cărţilor. O carte pentru copii nou apărută poate fi prezentată cu interes printr-o lectură
aparte sau prin povestirea acesteia cu ajutorul „covorului vorbitor”.
 Expoziţiile de carte se pot organiza în clasă şi cuprind cărţi despre o temă anume ce pot fi lecturate de elevi - ex. Din
viaţa plantelor, Basme, Povestiri despre animale.
 MODALITĂȚI DE STIMULARE A INTERESULUI
PENTRU LECTURĂ
 Şezătorile şi medalioanele literare invită din nou copiii la lectură.
 Dramatizările făcute după unele texte literare i-au stimulat pe elevi să citească mai mult din dramaturgia
românească. În cazul dramatizării copiii intră mai uşor în „pielea” personajelor, din basmele, poveştile cunoscute
astfel, făcând mai repede diferenţa între fapte bune și fapte rele.
 Lectura” în oraş”. Orice plimbare poate fi un motiv pentru lectură, dar un alt fel de lectură – cea a semnelor de
circulaţie, a comportamentului, a culorilor, a reacţiilor celorlalţi. Orice călătorie este, de asemenea, un prilej
pentru a povesti istoricul locurilor, pentru a depăna amintiri şi a împărtăşi impresii.
 Jocurile literare . Orice copil învaţă cu mult mai multă plăcere şi uşurinţă atunci când se joacă, decât dacă este
forţat să înveţe. Cunoscând acest lucru, dumneavoastră îi puteţi vorbi şi îl puteţi învăţa multe lucruri în timp ce vă
jucaţi cu el sau chiar inventând mici jocuri împreună cu el. Mai mult, aceste jocuri pot fi derulate în paralel cu alte
mici activităţi casnice în care doriţi să vă implicaţi copilul, făcându-l astfel să nu le perceapă ca pe o corvoadă, ci ca
pe un prilej plăcut de a fi împreună cu familia sa. De exemplu jocul: Termina propoziția...
 ANIMAREA LECTURII ÎN CENTRELE DE
DOCUMENTARE ȘI INFORMARE
Animaţiile de lectură sunt activităţi care îşi propun să-i determine pe elevi să citească sau să reconcilieze relaţia lor cu
cartea. Acest tip de activitate este una de mediere culturală, menită să reducă distanţa dintre elev şi sursa de informaţie.
 Tipuri de animare a lecturii:
1. Animații centrate pe locul de lectură:
 amenajarea unui colţ de lectură atrăgător, plăcut în CDI ;
 prezentarea unei colecţii, a unei teme de actualitate;
 organizarea unor schimburi de cărti ;
 participarea la campanii locale/regionale/naţionale de promovare a cărţii şi a lecturii;
 descoperirea unor locuri publice de lectură (biblioteci, muzee, librării);
 prezentarea circuitului cărţii ;
 expoziţii cu lucrările nou intrate în fondul documentar al CDI premiate la diferite concursuri literare;
 ANIMAȚII CENTRATE PE OBIECTUL DE
LECTURĂ
 Club de lectură;
 Lectura întreruptă ;
 Schimburi de rezumate; Exemple:
,,Ora povestirii ”(când mediatorul
 Concursuri de lectură;
folosește albume cu imagini sau nu)
 Săptămâna cărţii, a poeziei; ,,Sacul cu povești”
 Întâlniri cu autori, ilustratori, editori, librari; ,,Alegătorul de cărți”
,,Cei mari citindu-le celor mici”
 Întâlniri cu povestitori profesionişti,
muzicieni;
 Ateliere literare, teatrale (cu punerea în
valoare a producţiilor elevilor);
 Editarea unor reviste şcolare.