CASA CORPULUI DIDACTIC

MARAMUREȘ
PROGRAM DE FORMARE CONTINUĂ

INFORMARE, DOCUMENTARE,
COMUNICARE ÎN BIBLIOTECI
ȘCOLARE ȘI CDI
 Cercetarea documentară - concepte de bază

Astăzi, prin demersul de cercetare documentară se înțelege:

 acțiunea prin care documentele sunt selectate din fondul

documentar la cererea unui utilizator pentru a realiza un anumit
produs documentar;
 TIPURI DE CERCETARE DOCUMENTARĂ

În general, se cunosc două  tipuri  de cercetare documentară:

 cercetarea documentară punctuală: presupune o simplă culegere de informații, respectiv găsirea unui răspuns la o
anumită întrebare vizând viața școlară, un subiect studiat, un anumit eveniment, un domeniu specific; reprezintă o
etapă foarte limitată în timp;
 cercetarea documentară de lungă durată: un demers cu dublu scop: primul este acela de a găsi informațiile căutate,
deci de a găsi răspunsuri la anumite întrebări; cel de al doilea, de fapt cel mai important, este ca elevul sa se înscrie
intr-o metodologie de cercetare, așadar să învețe să caute și nu doar să găsească un document sau altul. 
 ETAPELE CERCETĂRII DOCUMENTARE

 CĂUTAREA SUBIECTULUI CERCETĂRII

1.Investigarea subiectului.
2. Realizarea unui plan de lucru.
3. Stabilirea unui timp anume pentru realizarea cercetării.
 ETAPELE CERCETĂRII DOCUMENTARE

Clarificarea subiectului de cercetare presupune găsirea unor răspunsuri la următoarele întrebări:

 Care sunt nevoile educaționale? (Au nevoie sau nu elevii mei de aprofundarea cititului? )
 Ce competențe educaționale trebuie să dezvolt? (de lectură)
 Ce anume caut? (mijloace și metode de implicare a elevilor în activitatea bibliotecii)
 Când și unde caut?
 De ce am nevoie pentru a realiza sarcina?
 Cu cine trebuie să lucrez la realizarea sarcinii?
 1. IDENTIFICAREA NEVOILOR EDUCAȚIONALE

a) CHESTIONARUL

 Pentru identificarea nevoilor educaționale se pot folosi mai multe metode:

 Ancheta/ chestionarul – este metoda de cercetare directă între profesor și elevi sub forma unei convorbiri în
scris. Ea este o probă care constă în răspunsurile date de elevi la o serie de întrebări care vizează o anumită
temă. Este o metodă avantajoasă deoarece se poate testa un număr mare de elevi într-un timp relativ
scurt.
 Testul este completat individual de către elevi și vizează diferite scopuri: de aptitudini ( inteligență, intuiție
tehnică, raționament abstract, de interese, etc.), sondaj de opinie, de cunoștințe teoretice și practice,
sociometrice în care se stabilesc nivelul relațiilor sociale, inter-umane, ajutor reciproc, mixte.
 b) STUDIUL DOCUMENTELOR ȘCOLARE

 Metodă de investigație indirectă, nu se obțin date din procesul educațional, ci dintr-o serie de documente școlare
care reflectă scriptic conținutul educației, procesul desfășurat sau rezultatul muncii elevilor și a factorilor educativi.
 Documentele școlare care trebuie studiate sunt:
 Planuri de învățământ
 Programe și manuale școlare
 Planuri de muncă
 Cataloage
 Teze, proiecte etc.
 Produsele elevilor, expoziții, portofolii, activități în care s-au implicat elevii.
 c) OBSERVAȚIA

 Metodă de investigație directă, care se manifestă sub forma unor activități de urmărire atentă a procesului
instructiv-educativ.
 Metoda are un caracter constatativ, de diagnoză educațională, datele obținute prin această metodă ajută la
identificarea exactă a nevoilor educaționale.
 Observația poate fi făcută la diferite discipline pe parcursul orelor, unde profesorul identifică anumite sincope în ceea
ce privește cunoștințele elevilor sau interesul elevilor manifestat pentru tratarea anumitei teme.
 d) STUDIUL DE CAZ

 Presupune confruntarea subiecților cu o situaţie din viaţa reală („caz”) cu scopul de a observa,înţelege,
interpreta sau chiar soluţiona o situaţie.
 Un caz reflectă o situaţie tipică, reprezentativă şi semnificativă pentru anumite stări de lucruri. Cerinţele solicitate de
la un studiu de caz: autenticitate, implică o situaţie-problemă, care cere un diagnostic sau o decizie; relevantă în
raport cu obiectivele fixate.
 e) BRAINSTORMING-UL

 Acesta este un procedeu în care un grup de participanţi se concentrează asupra unei probleme specifice şi
lucrează pentru a găsi soluţii prin intermediul procesului colectiv de colectare de propuneri.
 CUM SE DERULEAZĂ: se anunţă tema discuţiei; poate fi anunţată în scris sau verbal. Sugestiile pe care le face
grupul sunt înscrise pe un panou, tablă sau retroproiector, astfel încât să poată fi văzute de toţi participanţii. Nu sunt
admise "formulări descurajatoare“ de genul: “Am încercat acest lucru mai înainte. Nu va da rezultate niciodată. Cine
are timp pentru aşa ceva?"
 După ce se epuizează lista sugestiilor, aceasta poate fi redusă fie la un număr de opţiuni aplicabile, fie la o listă a
soluţiilor în ordinea priorităţilor. După ce lista este completă, unele sugestii pot fi eliminate dacă se întruneşte
consensul grupului.
 e) BRAINSTORMING-UL

 Oferă factorilor de decizie posibilitatea de a-şi face o idee realistă asupra a ceea ce gândesc participanţii în legătură cu un
subiect anume.
 Încurajează implicarea tuturor participanților (elevi/ cadre didactice etc.), deoarece toate ideile emise sunt notate.
 Nu trebuie să dureze mai mult de 5-7 minute.

Pentru ca şedinţa de brainstorming să funcţioneze bine este necesar :

 să se discute o singură problemă;
 să se apeleze la imaginația liberă;
 să se creeze o atmosferă relaxată şi plăcută;
 să se accepte toate ideile emise, fără a fi criticate;
 să se noteze absolut toate ideile emise;
 să fie luate în considerare şi ideile care decurg unele din altele;
 2. CĂUTAREA SURSELOR DE
INFORMARE

Informarea şi documentarea se realizează astăzi atât în sistemul tradiţional, cât şi în cel electronic,
schematic acest lucru putând fi redat prin reprezentarea ce urmează:
 RESURSELE DE INFORMARE

Reprezintă:
 resurse informaţionale tipărite sau electronice care pot fi accesate;
 totalitatea surselor virtuale pentru o temă de cercetare.
 CĂUTAREA SURSELOR DE
INFORMARE
 SURSELE DOCUMENTARE SPECIFICE BIBLIOTECII/ CDI
 Cărţi:
 Cartea ştiinţifică (documentarele)- Lucrări de referinţă /de sinteză: enciclopediile, dicţionarele, manualele, tratatele,cursurile
universitare, monografiile ştiinţifice.
 Cartea beletristică (ficţiunea), ediţii de popularizare, ediţii critice (ediţii diplomatice, ediţii princeps, ediţii definitive antume,
ediţii originale, ediţii bibliofile.
 Publicaţii seriale:
 Ziare
 Reviste, Magazine, Anuare, Calendare şi almanahuri,
 Broşuri (Foi volante, Manuscrise. Inscripţii. Codice. Arhivari).
 Documente vizuale:
 Hărţi şi planuri
 Documente iconografice (desene, sculpturi, picturi), imprimate (cărţi poştale),
reproduceri (fotografii).
 Documente pe suport electronic.
 DOCUMENTAREA ONLINE

 https://www.youtube.com/watch?v=d2pEAwiTahA&list=PLs8Y3U7Yn-XlOrQJ7gI0f46D
1mcBddfAC
- cum ne documentam online Partea I
 https://www.youtube.com/watch?v=8vkL21qrurg&list=PLs8Y3U7Yn-XlOrQJ7gI0f46D1
mcBddfAC&index=2
- cum ne documentam online Partea aII-a
 Modalițăți de regăsire și prelucrare a informației

 Bibliografia reprezintă o listă a lucrărilor pe care un autor le utilizează pentru a elabora o lucrare. În cazul cărţilor,
bibliografia se aşază fie la sfârşitul lucrării, fie după fiecare capitol (pentru materialele folosite în respectivul
capitol), fie repartizată în note de subsol sau chiar în interiorul textului, între paranteze.

 Bibliografiile pot fi:

 generale sau speciale;
 obligatorii, facultative sau de recomandare;
 sumare (care epuizează complet un subiect.
 ARANJAREA DATELOR
BIBLIOGRAFICE CONFORM
ACADEMIEI ROMÂNE
 https://www.youtube.com/watch?v=DChJMr4SIU4 – Partea I
 https://www.youtube.com/watch?v=uIyQnApLxOI - Partea aII-a
 APLICAȚIE PRACTICĂ

 Întocmiți un scurt Chestionar  pentru identificarea nevoii de lectură a elevilor

dumneavoastră.