Exemple de bune practici în lecția de Limba și literatura română

-referat susținut în cadrul Comisiei Metodice-

Prof. Mititelu Sînziana-Elena
Anul școlar 2017-2018

Limba şi literatura română este una dintre disciplinele care preiau, într-o bună măsură,
elementele de noutate, adică metodele moderne, interactive, pe care le pune în practică ţinând
cont de bagajul informaţional şi de strategiile didactice, strategii care pot optimiza procesul
de instruire, dacă se are în vedere faptul că reprezintă modalităţi complexe de organizare şi
conducere a procesului instructiv-educativ pe baza combinării mijloacelor de învăţământ şi a
formelor de grupare a elevilor, toate în funcţie de personalitatea şi creativitatea profesorului.
Utilizarea metodelor interactive de predare-învăţare în activitatea didactică contribuie
la îmbunătăţirea calităţii procesului instructiv-educativ, având un caracter activ – participativ
şi o reală valoare activ-formativă asupra personalităţii elevului.
Caracteristicile metodelor interactive:
 sunt atractive;
 stimulează implicarea activă în sarcina didactică;
 stimulează iniţiativa;
 asigură o mai bună punere în practică a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor;
 asigură un demers interactiv al actului de predare-învăţare-evaluare;
 valorifică şi stimulează potenţialul creativ, originalitatea copiilor;
 acţionează asupra gândirii critice a elevilor;
 elevii devin responsabili în rezolvarea sarcinilor;
 promovează învăţarea prin cooperare;
 copiii învaţă să argumenteze acţiunile;
 îi învaţă pe elevi să comunice între ei şi să asculte părerile celor din jur.
Câteva dintre metodele moderne, interactive, pe care le-am folosit, cu succes și
rezultate palpabile, sunt: cvintetul, metoda inteligențelor multiple, metoda pălăriilor
gânditoare, metoda jurnalului cu dublă intrare, cubul, RAI etc.
 Spre exemplu, la clasa a V-a, am folosit metoda cvintetului astfel:
Zâna
Bună, frumoasă
Mergând, lucrând, pierzând
De fiu s-a îndrăgostit
Fericită

Metoda RAI poate fi folosită cu succes la orice oră de literatură, pentru verificarea
înțelegerii textului, elevii formulând întrebări și răspunsuri pe baza acestuia.

Metoda inteligențelor multiple a fost utilizată la clasa a VI-a, la lecția pentru

consolidarea operei Amintiri din copilărie, de Ion Creangă, cu următoarele sarcini de lucru:
Inteligența lingvistică (Anexa 1)
1. Explicați, în 3-5 rânduri, de ce credeți că Nică era supărat pe „cucul arminesc”
(pupăză).
2. Alcătuiește o poezie de cinci versuri (cvintet), care să redea sintetic conținutul
fragmentului Pupăza din tei, din Amintiri din copilărie de Ion Creangă.

Inteligența logico-matematică (Anexa 2)

1. Ordonați cronologic următoarele evenimente din viața scriitorului Ion Creangă:
2. Scrie cu cifre romane anul nașterii și anul morții lui Ion Creangă.
Inteligența interpersonală (Anexa 3)
1. Realizați un dialog cu Nică pe tema furtului pupezei. (6-10 replici)
Inteligența intrapersonală (Anexa 4)
1. Imaginează-ți o pagină din jurnalul lui Nică din ziua când a furat pupăza.
Inteligența naturalistă(Anexa 5)
1. Realizați descrierea pupezei, pornind de la imaginea dată.
Inteligența spațială (Anexa 6)
1. Reprezentați grafic o scenă din Pupăza din tei, de Ion Creangă.
Inteligența muzicală (Anexa 7)
1. Găsiți o melodie pentru versurile date.
Inteligența kinestezică (Anexa 8)
 1. Redați prin gestică și mimică momentul când Nică scoate pupăza din tei.
Metoda jurnalului cu dublă intrare a fost folosită la consolidarea speciei
fabula, atunci când s-a insistat pe caracterizarea personajelor și tipologia umană reprezentată:

Caracterizarea personajelor

Bivolul Citatul din operă Trăsăturile bivolului

„mare, negru, fioros”

„mare şi puternic, gospodar cu greutate”

„cam ce slujbă poţi să-mi faci?”

„că mă apără de muşte, de ţânţari şi de

tăuni
Și de alte spurcăciuni”
„potaie proastă, cam ce slujbă poţi să-mi
faci?”

„îl răstoarnă, îl ia-n coarne, îl aruncă-n

trifoi”, „javră”, „potaie proastă”

Cățelul „-Ah, ce mare dobitoc”

„e rost să mă plimbe şi pe mine”

Coțofana
 Metoda cadranelor, pe de altă parte, a fost folosită la o lecție despre interjecție:
Cadranele

1. Realizează corespondența între cele două 2. Grupează pe două coloane interjecțiile

coloane: de mai jos în funcție de structura lor:
A. B. Ah!, Cri-cri!, Hodoronc-tronc!, Pleosc!,
1. senzație a) Striga fericit: Hăis!, Marș!, Miau!, Cip-cirip!
Ura!Ura!
2. stare sufletească b) Pupăza zbrrr!
3. interjecție de adresare c) Brrrr! Ce frig
este!
4. onomatopee d) Mă!

3. Scrieți verbele derivate de la următoarele 4. Puneți semnele de punctuație, acolo

interjecții: unde este necesar:
Poc!................................................................ Haide s-a răstit stăpânul
Of!................................................................. Și a făcut odată buf
Piu!................................................................ Na-ți servieta
Vâj!............................................................... ,, Aa s-a mirat prelung ”
Vai!................................................................ ,, Ei ce-a zis Cristina ”
Mâr!...............................................................
Mor!...............................................................
...

Metoda pălăriilor gânditoare

 Metoda deosebit de interesantă și captivantă pentru copii a fost cea a pălăriilor
gânditoare, la o lecție despre textul nonliterar, având ca temă orașul Sulina. Cerințele de lucru
au fost create după specificul fiecărei pălării, câte un reprezentant din fiecare grupă fiind
purtătorul câte unei pălării viu colorate.
1. Pălăria albă (obiectivă)
Descrieți orașul Sulina la jumătatea secolului al XIX-lea!
2. Pălăria roșie (dă frâu liber imaginației)
Imaginați-vă că nu s-ar fi înființat Comisia Europeană a Dunării și Sulina nu ar
fi devenit port liber (PORTO FRANCO). Cum ar fi arătat orașul?
3. Pălăria galbenă (perspectivă pozitivă)
Care sunt urmările pozitive ale deciziei Tratatului de la Paris din 1856?
4. Pălăria albastră (supraveghează și dirijează bunul mers al activității)
Cum se manifestă conceptul de Europă unită?
5. Pălăria neagră (prudență)
a) Cum era asigurat procesul educațional în Sulina?
b) Credeți că era nevoie să existe școli pentru fiecare etnie?
6. Pălăria verde (stimulează gândirea creativă)
Găsește cel puțin două argumente pentru a susține înființarea unei școli la care să
învețe copii de etnii diferite, iar limba în care se studiază să nu fie niciuna dintre
limbile materne ale elevilor.

În concluzie, consider că îmbinarea metodelor tradiționale cu cele moderne,

interactive ori activ-participative este una benefică pentru copii, care învață „altfel”,
contribuind la creșterea randamentului școlar și la prevenirea insuccesului.