Testul 7

Subiectul I

A.1. Două cărți pe care le-au găsit copiii sunt: ,,Insula misterioară’’ și ,,Omul de zăpadă care
voia să întâlnească soarele’’.

2. c)

3. a)

4. a)

5. Incorect, Corect, Incorect, Corect, Incorect, Corect.

6. A. Doinița îi întreabă pe spectatori cum ar fi să deschidă fiecare câte o carte. Radu zice
entuziasmat vorbele Doiniței, care parcă le-au aprins o veioză în creier.

B. O trăsătură a textului dramatic prezentă în fragmentul de mai sus o constituie tiparul

dialogat, care predomină și are rolul de a dinamiza acțiunea și de a caracteriza personajele, în
mod indirect. O secvență relevantă este: ,,ELIZA-Toţi trei ne‐am deschis cărţile.../RADU – Am
început să citim.../DOINIŢA – Și brusc ne‐am dat seama....’’.

7. Tema comună, la nivelul celor două texte, o constituie lectura.

În primul fragment dramatic, trei copii se află într-o bibliotecă și sunt impresionați de cărțile
care-i înconjoară și încearcă să le dăruiască spectatorilor ,,câte o fereastră’’, fiind pasiunea
descoperită de aceștia.

În cel de-al doilea text nonliterar, este prezentat un interviu cu Mircea Cărtărescu ce
consideră faptul că lectura este forma lui de a-și hrăni mintea și de a-și cultiva simțul estetic, de
asemenea, și îndemnul pe care-l oferă oamenilor de a conștientiza că cititul este important pentru
dezvoltarea tuturor oamenilor dintr-o societate.

8. Consider că activitatea de a citi poate influența modul în care percepem realitatea, având în
vedere faptul că situațiile imaginative pot transmite o serie de emoții și viziuni aparte asupra
lumii, modificând felul în care vedem anumite detalii înconjurătoare.

Orice om care citește are o viziune amplă asupra lumii și își conturează, de cele mai multe
ori, propriul univers care-l determină să fie împlinit și să trăiască în armonie.

De exemplu, așa cum reiese din textul 1., cei trei copii încep să cunoască lumi noi datorită
cărților găsite în bibliotecă și vor să împărtășească această bucurie și spectatorilor cu care
interacționează.
9. Ideea fragmentului ,,Vrem să vă dăruim câte o fereastră’’, de Matei Vișniec, mă trimite cu
gândul la opera ,,Steaua fără nume’’, de Mihail Sebastian.

O valoare culturală, la nivelul celor două texte, o constituie pasiunea pentru lectură.

În textul-suport, trei prieteni se află într-o bibliotecă și descoperă frumusețea lecturii prin
cărțile ce-i fascinează și încearcă să le împărtășească spectatorilor bucuria pe care o au față de
aceste ,,ferestre’’.

În opera lui Sebastian, un profesor este fascinat de stele și depune eforturi uriașe pentru a-și
procura o carte pe care și-o dorea de foarte mult timp, iar atunci când aceasta îi sosește, el se
bucură enorm de conținutul ei, stârnind în jurul lui multă curiozitate.

B.1.b)

2. c)

3. Am deschis o nouă fereastră în calculatorul meu. Mama spală fereastra camerei mele.

4. Se vrea să se dăruiască câte o fereastră.

5. ,,înșine’’-adjectiv pronominal de întărire, cazul acuzativ;

,,ne-’’-pronume reflexiv, cazul acuzativ;

,,de nimic’’-pronume negativ, cazul acuzativ;

6. Nu vine ziua de mâine.

Copilul este în clasă cu colegii lui. Copilul a rămas în clasă cu colegii lui.

7. ,,Vorbind puțin prin mesaje, mi-am dat seama’’-propoziție principală;

,,că este un om capabil’’-propoziție subordonată completivă prepozițională;

,,să facă lucruri mărețe, dornică’’-propoziție subordonată completivă prepozițională;

,,să aibă un impact pozitiv în locurile’’-propoziție subordonată completivă prepozițională;

,,unde merge’’-propoziție subordonată atributivă.

8. așează/așază; eseurile, aceea, douăsprezece, au fost deschise, zi

Subiectul al II-lea

Lectura reprezintă o modalitate de a se dezvolta fiecare om, de a-și descoperi perspective

inedite și de a-l ajuta să aibă o viziune amplă asupra lumii înconjurătoare.

În opinia mea lectura este importantă în dezvoltarea noastră, având în vedere faptul că
dezvoltă imaginația, limbajul și contribuie enorm la a explora o serie de culturi și a cunoaște
simțul estetic.

În primul rând, orice om, care este pasionat de lectură dorește să își îmbunătățească
imaginația și limbajul pentru a putea impresiona lumea în care trăiește și pentru a face
conexiunile mult mai ușor. De asemenea, ea ne poartă prin universuri necunoscute. De exemplu,
așa cum reiese din textul 2., Mircea Cărtărescu consideră că lectura este o formă de a-și hrăni
mintea , de a-și îmbogăți cunoștințele și o modalitate de a călători prin lumea unor idei inedite,
iar diversitatea rămâne importantă în lectură.

În al doilea rând, fără lectură omul nu poate să se dezvolte și nu are cum să se conecteze cu
esteticul și cu anumite culturi pentru a ajunge la un nivel intelectual și emoțional avansat. De
pildă, în societatea contemporană, din păcate, se citește din ce în ce mai puțin, însă studiile de
specialitate arată că sunt și oameni care își doresc cu orice preț să cunoască alte culturi din lume
și frumusețea unor povești aparte, care-i ajută să se schimbe sau să învețe să trăiască diferit și
sănătos.

În concluzie, lectura constituie o resursă necesară dezvoltării interioare și intelectuale a

omului, care doar cu ajutorul ei poate evolua și poate cunoaște universuri aparte, care să-i aducă
fericire continuă