Sunteți pe pagina 1din 6

ANTON DAMBOIANU: "DESPRE STIL"

Hai sa va povestesc in ce sens cursul acesta este 0 prelungire a cursului de compozitie, Dintre definitiile cele mai comode [0 alegem pe] cea cu care arn inceput: compozitia insemneaza reglarea raportului dintre patti in vederea stabilirii intregului ca unitate. E raportul dintre patti §i intreg. in cazul arhitecturii, natural.

Eh, in povestea asta, a cornpozitiei, [in] reglarea raportului dintre patti, in vederea unui intreg unitar, intervine direct artistul la modul general. in cazul nostru, arhitectul si arhitectul acesta, cand intervine, cand rezolva problemele de arhitectura, intervine, bineinteles, [§i] acum spun 0 mare platitudine, intervine cu toata fiin]a lui. Asta stiati si voi, stim si noi. Hai sa vedem in ce consta. Eh, acest arhitect care este angajat in rezolvarea problemei de arhitectura prin compozitie, inevitabil se implied in problema aceea, cu alte cuvinte, scoate din el ceva. Sigur, scoate competenta, stiinta, §i a§a mai departe. Dar mai scoate ceva! Eh, acel ceva pe care 11 scoate un arhitect cand lucreaza, un artist in general, acel ceva [pe] care 11 exteriorizeaza, se numeste spirit.

Stati 0 clipa, Am sa _ vii povestesc ce este spiritul. Deci, vorbind de compozitie, e firesc sa vorbim de felul cum un artist, si, deci un arhitect, atacand 0 tema, 0 problema de proiectare, el, de fapt, da drumul manifestarii spiritului sau.

Evident, cursul acesta, oameni buni, i§i are ca principala trasatura studiul stilului, sau: despre stil. A.sta-i cursul si cand vorbim despre stil, va dati seam a di vorbim direct despre compozitie, [pentru] ca n-ai cum sa faci compozitie altfel dedit irnplicandu-te In ea. Te-ai implicat, gata, ai §i dat drumul la stil.

Estetica e 0 rarnura a filosofiei. Deci, va pot vorbi sau vi se poate vorbi despre stil in tenneni estetico-filosofici, E foarte interesant, §i pe mine rn-a atras grozav. Dar este a§a de specializata discutia pentru dorneniul estetico-filosofic, incat pentru noi, arhitcctii, oameni de planseta, este rnai greu de facut trecerea de la problema rnobilierului, a decoratiei sau a arhitecturii de interior.

Deci incercam sa ne axfirn discutiile §i intelegeriile lurnii stilistice, traversand, destul de galopant, sa §ti1i, modul in care [stilul] s-a rnodificat, de la 0 epoca la alta, de la 0 societate la alta, ce s-a modificat, cum s-a modificat. ~i ca teren aplicativ de cornentarii, este pe scurt, istoria, nu numai a ideilor estetice despre stil, dar §i istoria obiectului, decoratiei, arhitecturii

3

etc. Deci, Yeti asista la un curs care i§i propune ca in final sa construiasca in cornpetenta durnneavoastra de arhitecti, 0 idee destul de clara, daca cursul va fi izbutit, despre stil, neaparat, pentru ca asta va angajeaza personal, subiectiv, in travaliul pe care 11 faceti la planseta, azi in scoala, maine in lume.

Sa vedem niste date generale despre stil, si, incepand din conferinta urmatoare, trecern direct la aplicatii, Deci, suportati, vii rog, cateva pilule, sau 0 pilula teoretica. ~i ca sa 0 fac foarte user digerabila, haideti sa pornim de la 0 definitie comoda, placuta §i user de retinut, §i daca vreti si vii §i pricepeti 0 si comentarn; ea consta i11 cateva cuvinte, ~i am sa va dictez. De obicei nu obisnuiesc sa dictez, dar de data asta textul ne ajuta sa precizam pe urma caracterele stilului. ~i aCLll11 sa va spun ce este:!_l!~~Ea~a

_~, ce cuvinte simple, ::_~~l.!_o~ce~~~d~.~~p~·~~i~_~l~u~ei_opere.. Daca 'f' J' vreti, opere de alia. Deci stiluI este 0 manifestare individuala. Sa mai citim

inca 0 data inceputul: "rnaniera particulara". Oeci cuvantul.:~parti~u~at:~" l-am tradus prin individualitate. Individualitatea individului, a arhitectului. Hai sa lu5~··prlm-uC~~~·i;rt-:--"~~aniera". ~~~ie~a_ i2_1~_~~~1ne<l!a ._rn~d. N u ce faci, ci

cum facio Eu vreau sa inaintez, Da? ~eJa<:~_M!t:g. Nu la asta se refers stilul

.----._ -

meu. Stilul meu se refera la .<:_um_ n~. Uite cum merge? Se leagana ca 0 ra-

l~i Deci stilul nu se refera la ceo Stilul se refera la cum facio Trasatura asta,

a doua, care in definitia noastra este legata de primul punct, de maniera, este ca stilul insemneaza modalitatc. Asta ce inscmneaza? Asta insemncaza cii

~-.:' --------_ ..

stilul, desi se refera la modalitate, la 0 modalitate exteriorizata, nu-i asa, e

~-p~r;bil. Se vede ~~I~-~rg~-~~-~epoI1rii~tc.,t;;te- ~~t~; voi l~ percepeti

~-- .------- ___

vizual, si a§a mai departe. Deci stilul, care este intotdeauna aspectul.rnodal

-- .~_-

exteriorizat, cum faci, estc foarte intim §i strfins legat de ceva care il are in

---._--_-_ .. -

spatele lui pe ce facio Acolo este motivatia stilului. Eh, haide]i sa mai scoa-

tern la iveala 0 trasatura a stilului, Uite, eu dad asi fi grafolog, sim-asi uita in caietele dumneavoastra, asi observa ca acelasi continut de iclei sau aproape aceleasi cuvinte, fiecare din voi Ie scrieti altfel. ~di_<?_a ave~i alt.stil grafic. E adevarat, nu, ca fiecare conduce linia dupa felul sau. ~i nu numai la scris,

~i la alte aspecte. Si-n proiectele voastre. ~i atunci putem sa descriem a patra trasatura a stilului: stilul nu Tlu!Il.?L£a exprima individualitatea, germenul

.... _ --'- .. -_ .. --------_. _---------, ..• -_ ..

care zace in fiecare din noi, nu numai ca reprezinta aspectul modal, dar stilul

~. --,-,_,- .. _-------- - .-- ---------

este sil~guru~_~~~~l:e __ ~~~xteri?ri~~?~a ?rigina!.i!~~.~a. Atentiel Stilul foarte particular, personal, initial, da, are 0 trasatura proprie, care cia 0 co-

loratura speciala, COIOI~~~sta insen_:!15Ild_ori_~na~tate. Sun! oameni Cll ca-

re, la fel, stai de yorba, comunici, sunt oamcni foarte cumsccadc, dar de 0 platitudine cumplita, Pardi, ai zice, parca nu au originalitate. All §i ei! Dar

mai putin. Tot timpul metg pe iclei plate, idei stiutede toata lumea, [ei au] limbajul format din cuvintele cele mai banale, gandurile [exprima] iarasi pla-

4

~ I

1..-1 1

titudine. Oh, Doamne! Ce face un om din asta? N-are nici 0 fo11a. 0 lipsa de originalitate curnplital Te plictiseste, te oboseste! Bun! Deci inca 0 trasaturn a silului: scoate la iveala, daca are ce scoate :;;i de unde scoate, 0

t:_asa~~g~

$i daca am ajuns la origine, haideti sa vorbim acurn In punctul patru,

\.11 sa vedem de unde vine domnule, care-i originea acestui stil. ell alte cuvinte, teoretic, se pune intrebarea a:;;a: ce determinari are stilul? Pot sa intreb, de pilda, ee-l determina? $i acurn sa incercarn sa raspundern la intrebarea asta.

--.-- ----------

De unde vine la stil trasatura asta, care la unii este a§<l de incarcata de originalitate, la altii mai putin, §i la altii de loc. De unde vine, ee determinari are? ~i aici sunt trei cuvinte. Nu trebuie sa va incarcati eu prea mult. Trei

cuvinte. Scrie]i daca vreti a§a: prima §i cea mai irnportanta este ~leterminar~ C'; J

genetics. Aici cunoasterea stiintifica nu a prea avansat. Nu se stie. Ne na§-

__ .--

tern foarte indiferent. Unii primesc un cadou de la natura, prin simplul fapt

cii s-au nascut, au niste calita]i native, congenitale. A1tii Ie au mai putin. Altii Ie au foarte dezvoltate. ell alte cuvinte, originalitatea asta, originea, stilul, marca individualitatii are 0 determinare clara, chiar genetica. Va dati seama cii individualitatea :;;i originalitatea lui constau in primul rand intr-o forta cu care s-a nascut, ;J~~ genetica. I se mai spune in alIi teI1l1~ni_tal~nt: o predispozitie nativa, Deci 0 determinate gcnetica.: Ei bine, deterrninarea asta genetica, apare in diverse momente din istoria omenirii, si aceeasi deter-

.- --.---~ ... _- - .. _- _- . __ .----_ .. _. ---_ .•.. "-.."_ ' .. _ •.. _ .. _. __ ._-- .

. minare ge~_~~i~~~s.~ll_~~ela~!_g~!~cl~_ ~alent_~_ aparut in Renastere sau aparut in {: /

ffiilinO§tri, bineinteles ca gaseste 0 alta conjuncturf __ s.<?_ci<!I_3,deci istorica, si

---- .. _--_. '_ ------ ---_ _--- - --_.-_ _ ._." . -'-"... .-.---,_

ca atare se manifesta conditionat de mcdiul socio-istoric. Deci acclasi talent,

aceeasi incarcatura genetica e prinsa III coordonatele societatii in care traieste, Daca acest om nascut ell talentul acesta s-ar Ii nascut in Romania, 111 Anglia, in Africa sau in Japonia, dintr-o datii code intr-o alta structura socio. Nu? S-a nascut acum sau s-a nascut acum trei sute de ani, in alta structura socio, dar si istorica. E prea sirnplu! Inca 0 trasatura caracteristica stilului

-;~t~--unnat~~r~~~§-i-ca sa fie bine inteleasa, 0 sa dau 1111 exemplu din via]a noastra de atelier. lata, dumneata ai de rezolvat la atelier programul unei gradini]e. Si-l rezolvi. Predai proiectul si iei 0 nota, opt. Dupa aceea se da o schita de schita, un afis cu 0 tema eroica, revolutionara, ~i durnueata, ca un student constiincios, rezolvi si afisul, 1118. reg, cat poti de bine, cia'? §i li se mai da de rezolvat 0 problema de decoratie, sa zicern, cum arata un hoI, cum tratezi parietalul, ce rnobilier, ce plafoane, corpuri de ilurninat. ~i Ie rezolvi §i pe astea cat poti de bine, Ei, acum vine observalia legata de ul-

timul punct. Stilul tau de a lucra, stil_ul"_tall de a gandi, stilul t.iu de a aborda

- -----~-... - .

.__§_i_de .. arezolva e ecelasi, ell alte euvinte, stilul este independent de tema,

-_ _.- .

independent de problema. Sigur ca dacfi este una si aceeasi spiritualitate care

l'/

-.---

5

se manifesta in individualitatea ei, se exteriorizeaza modalitatea §i a§a mai departe. Cu alte cuvinte, orice am face, prin simplul fapt ca existam,:~?~~ tem din noi in afara ceva~ si cum maroa personalitatii noastreeste stilul, nu

-----' I ,-

avem ce face. Deci stilul este 0 COf)'\~t~sau indiferent de tema. Gata,

stim ceva despre stil, nu mai starn in aer. Dar ne oprim aici cu lista.

Hai sa la luam pe rand. UnL!: va pun intrebarea direct: oamenii exisHind se exteriorizeaza, exteriorizindu-se iese la iveala stilul, bun. Vorbim de

_' -_ .. -_-

stil numai in legatura cu oa!:!J§llii, sau putem vorbi de stil si in legatura cu

~-.--- --._---._ .. ----~---- ------

obiectele in afara omului: catedra, scaunul, tabla, U;;R, banca. Ele IlU au stil.

Dar acum fac corectia: totusi se vorbeste, perfect legitim, cl~ st~ul unor obiecte, de stilul obiectelor. Se vorbeste de stilul unui fotoliu, de stilul unei

~-

banchete, stilul unui candelabru, stilul unui edificiu, :;;i a§a mai departe. Deci

se poate vorbi de stilul obiectelor, Dar in ce sens, cu ce intelegere sau ce

._-_.- .

vrem sa intelegern prin stilul unui fotoliu? Stilul unui obiectl? Atunci si hai-

na de pe mine are un stil, caci este tot un obiect. Sigur, cu ce sens, cu ce in- 1elegere. Unica modalitate sub care se legitirneaza a vorbi de obiccte "ca au

stil", este masura in care din aceste obiecte se poate descifra personalitatea I} celui care ·le~c_~It. Cum le~fu~~lt. S~-po;te cle~cifn~ ~iilul celui'care'a C

. prod~ls.·C'~l alte cuvinte, obiectele sunt purtatoare, sunt amprenta stilistica a

._.------ .. _-.. -.

producerii lor. Eh, in sensul asta se poate vorbi de stilul obiectelor, au in ele

'-i11atc;~~lui-care le-a facut. Eu, daca vad 0 schi]a, si sa ZiCCIIl ca HIli ill cultura mea, in muzeul meu de imagine, care, sa zicem, sa presupunern, ca e bogat [in informatii], 0 recunosc. Ah, zic, asta-i Piccaso, gata, stiu. De uncle, cleabia a tras trei linii? l-am sirntit amprenta. Ponte nici ell IlU inte lcg, IlU? Voi §ti1i lucrul asta.

Totusi, corect e cii obiectele n-au stil. Stil all numai oamenii. Dar

'-. ---- -----._--------_ .... - - _- -- .... _- .. _

oamenii, producandu-si obiectele, se implied in elc, si atunci obiectele, ira-

diind modul cum sunt facute, iradiaza stilul producatorului, creatorului. Sa

§titi cii dupa dogma asta procedeaza si religiile, care spun: "Da, Domne, lumea asta in care traim e a:;;a de interesanta, armonioasa CLI legile ei, are stil, draga, dar stilul cui? Pai cum al cui, al Creatorului. Si a§a s-a ajuns la ideea /

de Dumnezeu. Ei bine, asta este 0 trasatura stilistica, demersul vital estc: Q /

citeste un lucru prin valoarea lui sirnbolica, citeste producerea lui. Produsul

- __ •• __ .• - •••. _._ •• -___ o ___

dezvaluie producerea.

---------

~i acum a cloua precizare, care incalzeste putin toata povestea asta pe care v-am prezentat-o. Pentru cfi v-ain spus ca stilul se refeni nu la ce faci, ci la cum faci, nu la faptul ca te uiti in oglinda, ci cum te lliti in ogliuda, IIU la faptul cii urci 0 scara in Ioaierul unui teatru, ca trebuie sa urci, nu, ci cum urc!.

Deci, oarneni buni, vorbind in termcuii a cum Iaci un lucru, insern-

6

neaza ca indiferent ca-l faci bine, ca-l faci mediocru sau ca-l faci rau, se chiama ell ai un stil, da? Stil mediocru, stil rau, sau stil bun. Ei bine, in practica utilizarii termenului de stil, in special in estetica, ideea de stil este

. --~'.-----

.~~gata_~ai-_direcJ:_geide~ade valoare ~rt.i§.tidi~ Vezi cii pana acum nu am legat idee a de stil, am spus cii este yorba de 0 modalitate individuala. Acuma leg ideea de stil de ideea de valoare estetica, de valoare artistica, ~i in acest sens se poate spune despre un lucru care are valoare artistica, estetica, deci o cladire, 0 piesa de mobilier sau un fragment, un detaliu, daca este 0 v~_loare atunci pot sa-i spun ca are stil.

Stilul se bazeaza pe ideea de nonvaloate. Iar via]a noastra se desfasoara intr-o populatie de obiecte care in cea mai mare masura sunt fara stil, nonvalori al1ist~~ ~!i ut_ilit§l_re. ~i din populatia asta irnensa de obiecte, unele din ele se ridica la rangul de a fi obiecte de arhitectura, obiecte de valoare-si obiecte despre care merita sa discuti de stilul lor. Si aici mai intervine 0 problema extraordinar de delicata. Este a tre ia problema pc care o discut ~i cu asta inchei! Sa nu crcdeti ca am V~"Cllll raspuns la problema asta, dar eu mi-o pun permanent, In incercati si voi, dar nu va pripiti cu raspunsul. Problema e foarte grea,foarte delicata. Problema suna asa: va rog,

ganditi-va fiecare la lin artizau marc. Poate sa fie lin pictor, lin arhitect, san

. -- - --._ - .---

cine vreti, 0 personalitate. Ganditi-va la urmatoare'le aspecte: exista vreo )'

relatie intre stilul cornportamental al unui om, adica cum esti tu ca inclivid

------~---.----- .. -~-.--+---.-. -+ -.'-_. -._. -

~i in socie_tate li_~!i_1ul tau creator? E 0 relatie sau nu-i 0 relatie? Asta-i 0

......_--_._ .----. . - .. _ ---- --- .-------- --. __ -. -

problema care se dezbate si e extraordinar de spinoasa. Esteticienii, aici, se

incurca grozav si, odata cu ei, nc incurcam.si noi. Exernple: toata lumea il cunoaste pe Michelangelo, cia? Ei bine, documentele epocii, atfitea care ne-au parvenit, vorbeau de 0 personalitate care sub aspect atat social cat Eli indi- i vidual avea un cornportarnent discutabil, sa nu zic rau. in schimb era uluitor I cand lucra. Deci se poate vorbi de 0 neconco..cciaD1a intre comportamentul,

,.------------- ., -- .. _------_ _._ -_- ------- -- _' '-

stilul tau de a fi ca om, Eli un stil de a f ca artist. Edgar Poe, ca indi-

-----_ ..• _-------_._-_.----- _.----_ .. _---_-----_._--._._-- .-_

vidualitate sociala, era un clepravat, un betiv ordinar. Ca poet, 0 divinitate.

~i atunci e intrebarea urmatoare, Dar ell 11-0 mai pun in domeniul artei In general, eu 0 pun in domeniul profesiei noastre. Oameni buni, Inca 0 data va spun, profesorul din %":!._~g~.'_~t.!·a.~t-I_(lre T.as~~l.?_~'l intrcbarca asta. Dar

-- _.. -. - --- ----._

merita sa ne gandim. Putin am ell till raspuns, clar IIU vi-I zic. Aici 0 sa ve-

deti in data de ceo Credeti ca voi, care vii prcgiititi pentru profesiunea de arhitect - voi sunteti arhitecti, mai aveti un an, doi Eli tcrruinati - sunteti obligati sa aveti un comportament eel putiu urban, civic, care sa lie ill COI1- cordanta cu ceea ee proiectati voi? Altfel pusa intrebarea: Esti obligat dumneata, [sau] noi arhitectii, cane! intrarn intr-un restaurant, sa lie purtrim, dau exemplul asta ea imi e mai la indemana, sau intr-o cofetarie, sa IlC purtarn

7

ca acel om mental e care Il avem noi in vedere atunci cand proiectam resta-

':'"" . __ --.--t__ __ ~----.--- .. ,-.--

urantul? Ei, e foarte delicata treaba. Daca dumneata parasesti orasul si treci

c----.

prin Gara de Nord, deci esti calator, cu valiza, cu nu stiu ce, te porti dum-

neata in Gara de Nord, in tren, in calitatea ta civica de dilator, asa cum gandesc calatorul in ipoteza in care proiectez 0 gara? E concordanta intre astea?

Alta intrebare. Toti locuim intr-un apartament, mai mic sau mai mare, intr-un bloc 'sauo casa. Eo concordanta intre felul cum loeuim acasa si felul r \ cum proiectam casa pentru altii? Problema deschisa. Eu am facut scoala ime-

diat dupa al doilea Razboi Mondial, am terminat arhitectura, si aveam profesorii nostril, [ce] s-au stins, niste oameni care socialmente erau foarte bine plasati, niste domni cum se spune, si veneam noi studentii la corectura cu timiditate, mai ales in anii mici, §i seoteam schitele la iveala, si era cate unul care venea cu cate 0 schita.i.Bietul student ingheta, tacea, Profesorul masura si pe urma il intreba. Nu-i spunea nimic cle schita, "Draga, uncle locuiesti? Dorn ' profesor, pe la podul Constanta, mai incolo. Da, si vrei sa te fact arhiteet? Da, dom ' profesor! Muta-te! Muta-te, ~i pe unna mai discutam". EI desena ce stia el cle acolo. Case, gospodarii, asta veclea el.

Eh, problema asta cu stilul este foarte delicate. E asa cle delicata incat, imi permiteti acuma, si cu asta inchei, incat chiar in comportamentul nostru, eu ca arhitect, sa zicem profesor in Scoala,' ~i voi ca studenti, ne intalnim pe culoare, [si] nu stiu [de] ce, chiar in raporturile astea si in rolurile astea pe care le jucarn, fiecare avem un stil. Pai ce stil, clom 'Ie? Pai, eu de profesor §i voi de studenti §i ca atare relatiile dintre noi. Eu am impresia, zau, din contaetele ell voi, ca amavut dintre cele mai bune irnpresii. Pai sigur, nu sunt eu un judecator §i niei voi nu rna judeca]i pe mine, dar am vazut odata trecand pe culoarul asta, lucru care mi s-a parut mie ea e 0 ehestie de stil, atentie mare! Era 0 studenta care se uita pe gauriea §i inauntru era un exarnen. Sa nu credeti ca nu mi-a parut rau ca am observat asta, dar nu m-arn putut abtine si i-am spus: te uiji pe gaura cheii, asta-i ceva urat, nu? Cum se cheama asta? problema stilului comportamentului fiecaruia clin noi nu trebuie sa vina de la ceea ce iti impune societatea, socioistoricul, da, adica daca ell n-o vedeam, totul era ill regula. Sa te uiti pe gaura cheii! Trebuie sa mai virui !,?i de la tine, sa-ti irnpui: domnule ell sunt arhitect, sunt student, dar maine poimfiine sunt 0 doarnna in societate. Pai se uita 0 doamna pe gaura cheii? Vai de lume! Acesta-i continutul teoretic al conceptului de stil.

Dar comcntariile pe care le-arn Iacut sper cii au suscitat interesul, cii eo problema in care ne anga jam personal. Deci atentie, oameni buni, la stil, da ? Nu numai voi, §i voi ~i ell. Nu vfi lasati insa terorizati de ideea asta, Degajat! Dar eu grije, insa, hai sa ne controlam putin.

8

\ \ 1\