ETAPELE ELABORARII SI PREZENTARII UNUI DISCURS

Cunoasterea audientei
Trebuie sa dam raspuns la cateva intrebari:
Cat de multi oameni vor fi in sala?
Care este gradul lor de educatie, sexul, varsta, profesia, interesele?
Ce cunosc despre problema pe care o tratam?
Cat de mult vor dori sa stie?
Vor fi si alti vorbitori?
Cat de mult timp avem la dispozitie pentru discurs, inclusiv pentru intrebari si raspunsuri? .
Elaborarea planului discursului
1. Decidem asupra mesajului central pe care vrem sa il transmitem. El
este focarul discursului - elementul organizator al tuturor ideilor. Cateva
sugestii care ne ajuta sa dezvoltam un mesaj central bun includ:
Care este scopul pe care il urmarim? Sa informam sau sa educam? Sa distram? Sa convingem sau
sa impunem o hotarare? Sa stimu-lam o actiune?

Mesajul il formulam simplu. Daca nu il putem redacta in una sau doua propozitii, atunci probabil
ca nu am delimitat prea bine su-biectul pe care vrem sa il tratam.

2. Stabilim trei la cinci probleme cheie pe care le abordam.

3. Pentru fiecare problema cheie in parte, dezvoltam argumente consis-tente. Includem statistici,
evenimente, exemple.
4. Elaboram o introducere pertinenta si o concluzie puternica.

Scriem si rescriem ce vom face

Conexiunea imediata cu audienta.incalzirea' are pentru vorbitor importanta la fel de mare ca si
pentru audienta. Ne rezervam timp sa ajungem confortabil la podium si sa obtinem atentia
publicului.

Oferim harta ideilor'. Prezentam audientei ce vom spune, cum ne-am gandit sa expunem ideile
si cat de mult timp va lua fiecare din problemele propuse. De pilda: in urmatoarele 20 de minute voi
par-curge impreuna cu dumneavoastra cele trei etape cheie ale ' Folo-sim trei criterii de evaluare a
prioritatii informatiei pentru a fi siguri ca nu dam audientei prea mult:

1. trebuie sa stie;
2. e bine sa stie;
3. nu trebuie sa stie.

Folosim limbajului conversational. Vorbim audientei ca si cum am vorbi unui prieten. Evitam
jargonul. Folosim cuvinte si propozitii scurte, precum si verbe active. Nu ne temem sa fragmentam
propozitiile - in mod obisnuit oamenii discuta in acest mod. Folosim propozitii si fraze pe care
oamenii si le amintesc din trairile lor. Surse posibile: episoade comice, reclame de televiziune, situatii
personale, evenimente din co-pilarie, glume etc.

Repetam problemele principale. Realizam acest lucru pe parcursul intregului discurs si din nou la
sfarsitul lui. Folosim exemple, ilus-tratii, comparatii, citate, statistici; orice ne poate ajuta sa
construim o imagine in mintea audientei.
Pregatim un discurs de 18 la 25 de minute. Optsprezece este de preferat, timp in care se includ
patru minute pentru introducere, zece minute pentru partea principala si patru minute pentru
incheiere.
 Elaboram o incheiere eficienta. Pentru incheiere pur si simplu putem sa reluam mesajul central,
dupa care folosim o scurta intamplare sau un citat bine cunoscut precum si orice altceva legat de
ideea prin-cipala a discursului.
Scopul unui discurs este sa determinam audienta sa actioneze ori sa gan-deasca intr-un anumit mod.
in acest sens, lucram pentru a dobandi arta de-clansarii unei provocari.

Exersam, repetam, imaginam

Decidem asupra modului de redactare a discursului. Vrem sa il scriem complet? Credem ca doar
cateva fise cu problemele principale sunt suficiente? Orice alegem, folosim litere mari si spatii duble
sau triple. Nu capsam paginile. Numerotam paginile. Nu despartim o idee pe pagina urmatoare.
Exersam rostirea discursului. Repetam discursul in fata oglinzii, ne inregistram cu o camera video
sau un casetofon. Stam in picioare si vizualizam audienta ca si cum ar fi in fata noastra.
Pregatim mijloace audiovizuale. Cercetarile arata ca retinerea informatiei prezentate cu suport
vizual este de 65 de procente dupa trecerea a 5 zile in comparatie cu numai 5 procente fara
asemenea suport. Insa nu permitem ca ele sa devina niste carje care, in cele din urma, ne ia privirea
de la audienta. Ceea ce intentionam sa aratam sa fie stralucitor, clar si suficient de amplu.

Analizam sala in care vom vorbi. Daca este posibil, mergem in sala in care vom rosti discursul ca
sa eliminam surprize mai putin placute. Raspunsurile la cateva intrebari sunt importante.
Cat de mare este sala?
Va fi posibil sa folosim retroproiectorul si videoproiectorul?
Exista un podium?
Ce tip de microfon este folosit?
Cum poate sistemul de sonorizare sa fie ajustat?
Unde vom sta inainte de a fi prezentat ca sa vorbim?

Rostirea discursului
Ne imbracam potrivit situatiei. Purtam ceva confortabil si conservator. Evitam camasile albe
stralucitoare, bijuteriile mari sau orice altceva care straluceste si poate distrage atentia.
Asiguram o introducere potrivita. Este responsabilitatea noastra sa asiguram suficienta
informatie astfel ca audienta sa accepte sursele drept credibile.

Stam in picioare si respiram adanc. Flexam mainile si ridicam pieptul cand respiram. Este o
modalitate buna sa calmam nervii.
Mentinem contactul vizual cu audienta. Cautam priviri prietenoase aflate in centrul salii si
incepem discursul ca si cum ne-am adresa lor. Continuam apoi sa mutam privirea in jurul salii rostind
fiecare idee catre o alta persoana.
Variem tonul si viteza cu care vorbim. Manifestam entuziasm prin voce pentru fiecare problema
pe care o abordam. Nu vorbim prea incet, prea tare, prea rar sau prea repede. Nu folosim filtre cum
sunt hm', a'. In locul lor facem o pauza.
Folosim eficient gesturile si expresiile faciale. Zambim catre audienta. Folosim gesturile cu mana
in mod potrivit. intre gesturi, ne odihnim mainile sau le punem incet pe pupitru. Ne aplecam usor
inainte. Ne deplasam de langa podium daca este posibil.
Sa fim pregatiti sa raspundem la intrebari. Ne gandim la patru intrebari care au un grad ridicat
de probabilitate sa fie puse si la alte patru de care ne este teama mai mult. Pregatim raspunsurile la
aceste opt intrebari. Dam raspunsuri scurte si la obiect
ARGUMENT
Cursul opional ,,
Exerciii i tehnici de redactare a eseului de tip argumentativ
a fostgndit ca o soluie pentru problemele cu care se confrunt elevii din ciclul gimnazial n ceea ce
privete redactarea. Dificultile sunt generate i de complexitatea programei care trebuie parcurs
nvederea susinerii Testului Naional de Limba i Literatura romn, profesorul nedispunnd n orele
prevzute sptmnal la clas de timpul necesar exersrii unor exerciii i tehnici de
redactare.Consecinele sunt vizibile, majoritatea elevilor care se pregtesc pentru Testele Naionale
fiind,,dezarmai atunci cnd li se cere s ,,argumenteze, s ,,explice, s ,,comenteze.
Rspunsurilemultora sunt de multe ori ilogice, dezlnate i datorit faptului c dispun de un
vocabular deficitar.Alii, ns, chiar dac stpnesc noiunile de teorie literar i chiar dac dispun de
un vocabular bogat, nu cunosc tehnica redactrii eseurilor de acest tip i nu sunt capabili s-i
organizeze ideile is surprind esenialul (n cazul eseului cu rspuns restrns) sau s respecte
anumite repere (n cazuleseului structurat).Ora de opional nu va insista pe repere teoretice, ci va
folosi ca punct de plecare acesterepere, avnd n vedere exersarea redactrii sub forma unor exerciii
variate, gradate de la simplu lacomplex, astfel nct fiecare elev s poat utiliza cunotinele nsuite
n anii anteriori la orele delimba i literatura romn. Aceste cunotine nu se refer numai la
noiunile de teorie literar, dar ila toate compartimentele limbii (vocabular, fonetic, morfologie,
sintax), aflate ninterdependen. De asemenea, elevii trebuie s stpneasc n redactare
ortografia i punctuaia pentru c evaluarea unui eseu presupune msurarea a ceea
CE
scriu elevii, dar i a modului
CUM
scriu acetia.Cursul are la baz ideea c orice text redactat (fie el i de cteva rnduri) presupune
o,,scriere organizat pe baza unui schelet ce trebuie ,,mbrcat n funcie de ideile ce se vor
transmite. n viziunea noastr,
redactarea presupune dou dimensiuni
, ce ar putea fi reprezentategrafic pe orizontal i pe vertical. Astfel, aa cum am mai amintit,
,,scheletul unui text, coloana savertebral, ia fiin (pe vertical) din repere teoretice, selectate n
funcie de itemul propus (de celemai multe ori se pornete de la o definiie). Pe orizontal se
ataeaz completri ale noiunilor cuprinse n scheletul textului, completri ce pot fi extinderi n
funcie de mrimea eseului ce trebuieredactat.

De exemplu, pentru o cerin ca:

n maximum cinci rnduri argumenteaz c textul citat
(poezia X) este o oper liric, graficul redactrii ar fi:
Opera liricorganizare strofic, -------------Versuri-------------- rim, msur, ritmEmoii, gnduriIdei,
gnduri, sentimente, sentimente detriri transmise n mod melancolie, bucuriedirect etc.forme
verbale------------------Eul liric-------------------forme pronominalede persoana I de persoana IFiguri de
stil,exemplificri-----------imagini artistice----------exemplificri(identificarea figurii de stil,
(identificarea figurii de stil,explicaia semnificaiei explicaia semnificaieiacesteia, imaginea artistic
acesteia, imaginea artisticla crearea creia aceasta la crearea creia aceastacontribuie) contribuie)
Din acest grafic, elevul ar trebui s i aleag dou argumente pe care s le exemplifice n
modesenial, fr extensii prea mari, pentru a nu depi limita de rnduri admis:
Textul citat este o oper liric. Un prim argument care susine afirmaia anterioar serefer la modul
direct n care sunt transmise sentimentele
de... Poetul se confeseaz,
comunicndu-i tririle, prin vocea eului liric, detectabil n text prin forme pronominale i verbale de
persoana I: exemple.
n cazul eseului structurat cerut de un item ca: ,,
n una- dou pagini argumenteazapartenena la opera liric a poeziei X
, elevul trebuie s i selecteze din grafic reperele cerute (deobicei patru) i s le trateze folosind
extensii, astfel nct un reper s fie tratat ntr-un paragraf deaproximativ o jumtate de pagin.ntreg
demersul cursului opional se va baza pe fragmente de text i texte integrale din speciistudiate (i
evaluate la Testarea Naional), dar i pe fragmente de text la prima vedere
Pentru primul semestru i o parte din semestrul al II-lea
cursul a fost gndit s se ocupede
eseul cu rspuns restrns
, urmnd ca
n semestrul al II-lea
elevii s dobndeasc tehnici deredactare a
eseului structurat
.Fr a avea pretenia eliminrii tuturor problemelor pe care le ridic redactarea n ciclulgimnazial,
cursul nostru se vrea un demers activ n vederea eliminrii redactrii haotice,dezorganizate i a
atingerii performanei dorite la examen
Vieru - FPTURA MAMEI
Poezia de dou strofe Fptura mamei reprezint o chintesen lirico-filozofic a mai tuturor poeziilor lui
Grigore Vieru ce evoc chipul mamei i maternitatea.
Poezia FPTURA MAMEI de Grigore Vieru - o gsii aici
Ce-i mai sfnt i mai alin
Ca mama cu prunc la sn?
Mama! Ce cuvnt nltor, primul nostru cuvnt! Ce sentimente de dragoste ne nvluie sufletul, i un chip
sfnt ne apare n faa ochilor atunci cnd l rostim. Ea e fiina cea mai sublima, fiina care d via pe pmnt,
cea care ne vegheaz primele zile de via, cu primele nopi de nesomn. Cea care se bucura vzndu-ne primul
zmbet, primii pai, dar i cea care sufer alturi de noi cnd pim ceva dureros.
Cum orice frunz se afl ocrotit n copacul ei, aa i orice copil i dorete mama alturi, n care vede o fiin
mrea, fr pcat, puternic precum o stnca n marea nvolburat, concomitent o fire blnd, o zn din
poveti.
Mama este nceputul tuturor nceputurilor spunea Grigore Vieru, unul din cei mai renumii poei basarabeni.
Pentru toi, mama este simbolul adpostului, cldurii, dragostei i hranei, chiar i pentru Grigore Vieru, care o
venera nespus. Fptura mamei reprezint un arhetip, un izvoar de inspiraie pentru poet. Rzboiul l-a lipsit
de tatl su, astfel de mic copil, fiind ntreinut de mama sa, care lucra din noapte n noapte pentru a-i hrani
pruncul cu o bucat de mamalig rece. Acest zbucium din copilrie, nelinitea privind lipsa unui din prini, i
cutarea permanent de surse pentru existen, l-au facut pe scriitor sa publice aceast poezie.
Opera, alcatuit din doua strofe, are cuvintul-cheie mama, fiind tema poeziei. La citirea sau audierea textului,
vedem imaginar acea femeie harnic, uoar, nelinitit, despre care ne vorbeste Gr. Vieru.
Faptura mamei are pentru Grigore Vieru o proiecie cosmic:
Uoar maic uoar,
C-ai putea s mergi calcnd
Pe seminele ce zboar
ntre ceruri i pmnt.
Autorul a preferat forma vocativuluimaic, prin care face o trimitere i impune o paralel ntre mama i
Maica Domnului, asocind-o cu ceva divin. Rima ncruciat feminin, apoi masculin i piciorul de vers
bisilabic, dispun de muzicalitate. La nivelul fonetic, sunetul s din cuvintele uoari abundena de vocale
deschise, ne ajut auditiv s ntrezrim zborul sfnt al mamei, zbuciumul ei ntre ceruri i pmnt, ntre cele
lumeti i cele Dumnezeieti. Paralelele accentueaz puritatea, gloria, soarta i profeia mamei.
Pe seminele ce zboar / ntre ceruri i pmnt reprezint raze de lumin, care artistic vorbind, unesc cele
dou lumi: cosmosul i pmntul. Seminele ar putea reprezenta i ideile, pe care mama le sdete n sufletul
copilului: semine de bunatate, credin, sinceritate, care urmeaz s dea roade. Tot seminele simbolizeaz
i urmasii, neamul, generaiile zmislite de Mama-Biseric, de la care cretinii au primit via i har.
Mama triete ntre cer i pmnt, adic mereu n mintea lui. n poezia lui Vieru simbolul mamei are aceeai
ambivalenta ca i n cele ale mrii i pmntului: viaa i moartea sunt corelative. Naterea nseamn ieirea din
pntecul mamei; moartea nseamn rentoarcerea n pmnt. Mama este simbolul adpostului, cldurii,
dragostei i hranei care pe parcursul vieii poetului l nsoesc.

n versurile Iarba tie cum te cheam desprindem ideea c precum iarba i are rdcinile afundate n
pmnt, aa i mama are rdcini n neamul ei, de la care ne transmite obiceiuri i tradiii. Iarba mai e i
simbolul eternitii, transpus asupra oamenilor ar fi o contopire cu natura intru dinuire. Trecerea spre astral e
continuat n versul Steaua tie ce gndeti - de unde aflm c mama e un arhetip cu conotaii divine, fapt
confirmat biblic - S ascultai de mama i tatl vostru, ce reprezint o constant existenial, totodat, marcnd
ntreaga soart a omului pe pmnt.
Toate aceste argumente ne duc la gndul c trebuie s-o iubim pe mama i s-o rspltim cu aceeai grij,
dragoste, ce ne-o ofer ea nou i pe care o merit din plin.
Oare cine a reflectat mai intens, mai emoionant, mai frumos motivul mamei n poeziile sale dect Vieru?! A
scris poezii despre prini, patrie, copii, limb i mam.

Pentru Vieru mama e patria, mama e cuvntul (logos), mama e libertatea, demnitatea naional, zeia
protectoare, dorul i jertfa zidirii. Asemenea rzboinicilor-strmoi cu tiina de a se face nemuritori, i Grigore
Vieru nu se teme de moarte, ci numai de suferina Mamei-ar: De moarte nu m tem, / M tem de suferina
mamei / De o vedea c nu-s. / De moarte nu m tem, / Dar cine, cine, dulceo, / Iubi-te-va mai mult ? // De
moarte nu m tem, / Dar cum s-mbrace sufletu-mi / Celalt, al bolii trup ? / Cci sus e nesfrit adncul, / Iar
sufletu-mi e doar / Ct ochiul tu cel umed. // De moarte nu m tem, / M tem s nu apese trupu-mi /
Suflarea de izvor. / De moarte nu m tem, / Dar cnt pasrea pe ram / i lunca nu m tie. (Doin) Patria-
Mam este pentru eroul liric al lui Grigore Vieru aroma, aurul desfurrii vieii zi i noapte: Piatra asta e o
pine cald. / Vntul sta e un vin domnesc. / i pelinul busuioc slbatic. // Vine ziua aurindu-mi pinea. /
Vine seara aromindu-mi vinul. / Vine mama ndulcindu-mi gndul. Desigur, dac eti bun smn: Dar mai
nti / s fii smn. / Tunet s fii. / Ploaie s fii. / Lumin s fii. / S fii os / de-al fratelui tu / retezat de sabia
duman. / Brzdar s fii. / Doin s fii / Ca s ai dreptul / a sruta acest pmnt / ndurerat / de-atta rod.
(Dar mai nti). Mna Mamei-Patrii este coroan-mprteasc pe fruntea fiului: Cnd m-am nscut, pe frunte
eu / Aveam coroan-mprteasc: / A mamei mn printeasc, / A mamei mn printeasc. // Duios, o,
mna ei nti / Cu mna dragei mele fete / S-au ntlnit la mine-n plete, / S-au ntlnit la mine-n plete. // Copii
am. Dar i-acum, cnd / Vin zorii noaptea s-o destrame, / Gsesc pe frunte mna mamei, / Gsesc pe frunte
mna mamei. // O, mna ei, o, mna ei, / O, mna ei, ca ramul veted, / A-mbtrnit la mine-n cretet, / A-
mbtrnit la mine-n cretet. (Minile mamei). Tcerea Mamei-Patrii prilejuiete poetului un lan de
comparaii de o mare for liric: Tcut / Eti, draga mea mam, / Tcut. // Ca mierla / Ce-nham, desham, /
Ca mierla. // Ca frunza / Cnd merge la coas, / Ca frunza. // Ca iarba / Cnd ade la mas, / Ca iarba. // Ca
steaua / La moar cnd duce, / Ca steaua. // Ca piatra / Ce-aminte-i aduce, / Ca piatra. (Tcerea mamei).
Profunde reverberri de suflet romnesc ntlnim i n alte poezii n care apare simbolul mamei: Pe izvor cu val
de verde / Suflet sun, gnd se vede. / Tot ce-i venic i frumos, / Ce-i frumos, e domnesc os ! / Pe izvor cu val
de bine / Doin crete, dor tot vine. / Tot ce-i dor e neuor, / Chiar de vine pe izvor ! (Izvorul mamei); Pe
fag dulce-amrt / Arde, mam, alba-i stea, / Te uitai la ea att / nct semeni azi cu ea. // Ziua, noaptea, la
apus, / Ardei ctre tot ce-i sfnt, / Luminnd pe rnd de sus / Faa cestui vechi pmnt. // Ardem. Cci n
lung i-n lat / Nu-i mai tragic nenoroc: / Stea cu foc nstrinat / i durere fr loc.(Steaua mamei). Ca simbol
izbvitor-mitic, Mama / Terra Mater, apare i ntr-o cunoscut ars poetica, asociindu-i simbolul geniului orfeic:
S cnte pot (credeam) i arpii. / I-am pus ca grave strune harpii, / Alturea de coarda poamei / i sfntul fir de
pr al mamei. / Cu harpa stm sub mere coapte. / Ei blnd cntau. Ci-n neagra noapte, / Trecnd prin codru,
singuratec, / Ei prinse-a uiera slbatec, / Sreau s-mi mute mna, faa, / S-i sug cntecului viaa. / Sunai al
mamei pr sub cetini, / Venir-n fug-atunci prieteni. / Cnd m trezisem ca din vise, / Vzui c-o strun-
ncrunise. (Harpa).

Orice copil, orice fiu vede n mama lui o fiin mrea, fr de pcat, puternic precum o stnc n marea
nvolburat i totui, n acelai timp, o fire blnd, o zn ce a cobort din trmul basmelor pentru a fi alturi
de noi. Dragostea pentru femeie n sensul mai larg al cuvntului nseamn de fapt, la Vieru dragostea pentru
mama.

Mama, care exprim maternitatea, este marele simbol i marea ei tema. Celelalte motive: copilria, iubirea,
cntecul, pmntul, patria se ntrees ntr-un ntreg, datorit acestui mic fir structurat.

i pentru Vieru, ca i pentru Blaga fericirea s-a nscut la sat. Femeia muncit, Mama, i plimba doar fptura
ntre slujb, Dumnezeu i real, slujba tcerii de piatr i slujba pinii la cuptor. Fr a se evidenia, Mama
poetului a crezut nencetat n Dumnezeu i aceasta credin a ajutat-o: Mama mea viaa ntreag / A trit fr
brbat / Singuri pre erau n casa / Ploi cu grindin cnd bat. Aceste versuri exprim c mama lui chiar daca a
trit fr brbat nu s-a lsat dar a luptat pentru a supravieui i acelor ploi cu grindin care semnific tristeea,
durerea i necazul ea le-a trit singur fr a apela la ajutorul cuiva. Poetul o reamintete pe mam n termeni
att de simpliti (n nici un caz simpli), nct poate fi tradus n orice limb. La fel de frumos el o compar cu
pinea din cuptor. Vorba unui prozator: El scrie despre mama sa ca la gura cuptorului cnd se face pinea.
Mama ca motiv fundamental al creaiei lui Vieru cunoate diferite ntruchipri stilistice -; de la confesiunea
direct, abia ascuns n mantia versului pn la compararea mamei cu nite lucruri cum ar fi patria, pmntul i
altele. n general, poetul i cere scuze pentru o vin care nu-i aparine. El i cere scuze de la mam ca nu a
putut la timp s-i mulumeasc , s-o ajute la timp , s-i mprteasc durerea si bucuria.