Ascultarea activă

Ce este ascultarea activă?

Un vechi proverb latin spune: "Motivul pentru care avem două urechi şi o singură
gură este pentru a vorbi mai puţin şi pentru a asculta mai mult". Ascultarea este
unul dintre procesele de bază din viaţa noastră. Învăţăm să recunoaştem persoanele
după voce şi ascultând ceea ce ni se spune, reuşim să ne formăm anumite opinii şi
atitudini. În jur de 70% din timpul unei zile îl petrecem ascultând. Este interesant şi
faptul că ascultarea este unul dintre puţinele lucruri pe care nu le-am învăţat
(precum vorbirea, mersul etc.), aşadar trebuie să îi dedicăm timpul cuvenit.

În sensul cel mai larg al cuvântului, ascultarea activă este abilitatea de înţelegere a
persoanei care ne trimite informaţia. Dezvoltarea acestei abilităţi este foarte
importantă, atât în mediul privat, cât şi în cel profesional, deoarece ne ajută să
înţelegem mai bine interlocutorii, dar şi să ne atingem mai uşor anumite obiective.
Abilitatea ascultării active este foarte utilă în învăţare, deoarece asigură înţelegerea
materiei şi accelerează procesul de memorare a acesteia.

În ascultarea activă, atenţia este orientată spre profesor sau către o altă persoană
care vă vorbeşte. Ascultarea activă este de obicei însoţită de anumite gesturi:
persoana care ascultă dă din cap afirmativ, menţine contactul vizual şi evită
mişcările care interferează. Pentru ca ascultarea să se poată numi activă, trebuie să
folosiţi următoarele abilităţi:

 parafrazarea,
 adresarea întrebărilor,
 rezumarea.

Parafrazarea constă în repetarea cu propriile cuvinte a ceea ce aţi auzit de la

profesor. Când participaţi la cursuri, reformulaţi ceea ce este spus naratorul.
Parafrazarea de obicei începe cu următoarele cuvinte "Cu alte cuvinte..." sau:
"Deci, dvs. spuneţi...", "Dacă v-am înţeles bine..." şi altele. În acest mod, oferiţi
profesorului posibilitatea de a corecta sau de a confirma ceea ce aţi auzit şi înţeles.
În cazul în care pe platforma DL, ca sursă primară de învăţare, folosiţi materialele
multimedia, după ce terminaţi cu ascultarea lecţiei, repetaţi cu propriile cuvinte
cele mai importante chestiuni din lecţie.
Adresarea întrebărilor. În ascultarea activă subîntrebările sunt foarte importante,
deoarece le adresaţi cu scopul de a clarifica ceea ce este expus. Întrebările trebuie
să se refere exclusiv la tema care se discută. Înainte de a începe să ascultaţi
conţinutul multimedia, pe baza materialului textual din cadrul lecţiilor, puteţi să
extrageţi câteva întrebări care credeţi că sunt cele mai importante, pentru a
putea să vă concentraţi mai uşor atunci când ascultaţi, iar la sfârşitul revizuirii
lecţiei, verificaţi dacă aţi reţinut răspunsurile la întrebările extrase.

Scopul rezumatului este povestirea şi extragerea esenţialului din conţinutul pe care

l-aţi citit sau auzit, având ca scop lămurirea problemelor şi evidenţierea punctelor
cheie. Memoria noastră are o capacitate limitată, aşadar unul dintre cele mai
importante lucruri în procesul de învăţare este recunoaşterea elementelor cheie
din conţinut şi asocierea lor.

Aceste trei tehnici nu înseamnă că trebuie să fiţi de acord cu tot ceea ce a spus
profesorul, ci că aţi înţeles ceea ce vi s-a spus. Conţinuturile cu care nu suntem de
acord se memorează şi mai repede. Dacă întâlniţi astfel de conţinuturi, exersaţi
raţionamentul argumentativ. Dacă nu sunteţi de acord şi nu aveţi argumente
puternice, atunci acest lucru nu are niciun sens în procesul de învăţare. Însă, dacă
nu sunteţi de acord cu ceva întâlnit în text, iar acest lucru vă încurajează şi vă
stimulează să cercetaţi domeniul respectiv, fie pentru a dovedi că aveţi dreptate sau
nu, aceasta va avea o mare influenţă asupra studiului dvs., deoarece informaţiile
procesate într-un astfel de mod vor fi cu siguranţă memorate pe o perioadă de timp
mai îndelungată, decât cele la care nu aţi avut niciun angajament.

Modelul SIER

Conform modelului ierarhic SIER, există 4 tipuri de activităţi care reprezintă un set
de paşi în procesul de ascultare activă. Aceşti paşi se pot aplica şi cu ocazia
ascultării unui curs, aşadar acum vom explica aplicarea lor în această funcţie:

Modelul SIER:

 Primul pas (sensing) cuprinde receptarea, respectiv înregistrarea

informaţiilor;
 Al doilea pas (interpreting): după receptarea mesajului, destinatarul aşează
mesajul într-un context semantic;
 Al treilea pas (evaluating): după ce a pus mesajul în context, ascultătorul
activ evaluează valoarea şi concordanţa mesajului cu experienţa precedentă
şi cu corectitudinea;
 Al patrulea pas (responding): în ultimul pas, pentru ca mesajul, respectiv
conţinutul primit în timpul ascultării să fie reţinut pentru cât mai mult timp,
acesta trebuie parafrazat, trebuie adresate întrebări sau lansate discuţii cu
privire la mesajul respectiv.

Ce nu este ascultarea activă

Cu ocazia ascultării, ar trebui să evitaţi următoarele situaţii:

 Pseudo-ascultarea – vă comportaţi ca şi cum aţi asculta, când de fapt nu

ascultaţi. Pe platforma DL, materialele multimedia au o durată care este
adaptată la posibilităţile de menţinere a atenţiei, şi de aceea în acele câteva
minute, cât durează un material multimedia, încercaţi să fiţi concentraţi la
ceea ce auziţi.
 Ascultarea selectivă - subînţelege ascultarea numai a ceea ce vă interesează.
Atunci când în curs apare o temă de care nu sunteţi interesaţi şi pe care nu
vreţi să o ascultaţi, dvs. o suprimaţi şi o respingeţi. În acest mod nu vă veţi
îmbogăţi cunoştinţele, ci le veţi confirma doar pe cele existente.
 Ascultarea în ambuscadă - ascultaţi cu scopul de a-l ataca pe cel care vă
vorbeşte. O astfel de ascultare este selectivă şi în general nu se acordă atenţie
decât contra-argumentelor.

Regulile ascultării active

1. Canalizaţi-vă toată atenţia spre tema respectivă. Evitaţi alte activităţi care
duc la reducerea puterii de concentrare. Ignoraţi zgomotele, deschiderea şi
închiderea uşii, ceea ce se vede pe fereastră etc.
2. Aduceţi-vă aminte ce ştiţi deja despre tema expusă. Înainte de vizionarea
conţinutului multimedia de pe platforma DL, obligatoriu citiţi sau măcar
aruncaţi o privire asupra textului din cadrul lecţiei, gândiţi-vă ce ştiţi deja
despre tema respectivă, dacă aveţi nevoie, citiţi şi termenii din dicţionarul de
termeni, pentru a vă facilita ascultarea. Este bine să faceţi toate acestea
înainte de a începe, pentru a nu fi nevoie să opriţi înregistrarea şi pentru a
putea să urmăriţi cât mai bine cele expuse.
3. Când vizionaţi materialele multimedia, aşezaţi-vă într-o poziţie care să vă
permită să urmăriţi ceea ce se întâmplă pe ecran. Dacă este vorba despre un
tutorial, este foarte important să urmăriţi atent mişcările, în timp ce dacă este
vorba de o prezentare, este importat să fiţi atenţi la textul extras pe slide.
4. În timp ce ascultaţi, luaţi notiţe scurte utilizând cuvintele dvs.
5. Suprimaţi-vă emoţiile. În timp ce ascultaţi, lăsaţi temporar la o parte opiniile
şi ipotezele dvs. personale.
6. Puneţi-vă în pielea naratorului. Ascultaţi cu urechile, dar şi cu ochii. Nu fiţi
nerăbdători. Chiar şi atunci când vi se pare că expunerea sau prezentarea
merge pe o cale greşită, ascultaţi până la capăt.
7. Comentarea conţinutului ascultat vă va ajuta să reţineţi materialul pe care îl
aveţi de învăţat şi de aceea trebuie să folosiţi posibilitatea de adresare a
întrebărilor pe platformă în cadrul forumului sau a chatului.
 8. Atunci când lăsaţi un comentariu, spuneţi pe scurt la ce se referă comentariul
sau întrebarea enunţată şi, de asemenea, foarte important este să adresaţi
întrebarea cu claritate.
9. Dacă participaţi la discuţii, ar trebui să aveţi în vedere tema care se discută şi
modul în care este expusă aceasta, iar apoi formulaţi şi expuneţi propria idee,
propunere, sugestie, interpretare, cereţi un comentariu, o părere sau o opinie
a profesorului şi a celorlalţi cursanţi.
10.Scrieţi un rezumat a ceea ce aţi ascultat pentru a putea face o analiză
ulterioară. Pentru aceasta, pe platforma DL aveţi secţiunea "notiţe", pe care
mai târziu le puteţi găsi uşor, doar după numele cursului.

Pentru îmbunătăţirea abilităţilor de ascultare activă, utilizaţi următoarele 3 tehnici:

 Vizualizarea – încercaţi să proiectaţi în imagini ceea ce ascultaţi;

 Urmăriţi structura materiei;
 Anticiparea – încercaţi să anticipaţi ce va spune profesorul. Bineînţeles,
aceasta în cazul în care aveţi cunoştinţe suficiente din domeniul respectiv.

Cum să luaţi notiţe în timpul ascultării active?

Cel mai important lucru pe care ar trebui să-l înţelegeţi este că luarea notiţelor în
timpul cursurilor nu este o scriere mecanică a propoziţiilor pe care le enunţă
profesorul. Acestea ar trebui să fie rezultatul a ceea ce aţi înţeles dvs. în ceea ce
priveşte ideile şi conceptele care fac obiectul cursului. Majoritatea elevilor şi
studenţilor notează tot ceea ce spune profesorul. Rezultatul unor astfel de notiţe
constă într-o mulţime de informaţii şi date neclare pe care, în cele mai frecvente
cazuri, nu le înţelegeţi şi cu care nu vă puteţi descurca.

Când vizionaţi materialele multimedia, disponibile pe platforma DL, puteţi de

asemenea să luaţi notiţe. Câteva propoziţii scrise cu cuvintele dvs. sunt extrem
de utile atunci când recapitulaţi lecţiile şi vă ajută să vă reamintiţi mult mai
repede esenţa lecţiilor, decât dacă aţi utiliza ideile scrise cu cuvintele altcuiva.
În acest proces, vă poate fi de folos şi extragerea cuvintelor cheie legate de lecţie,
notarea frazelor interesante, crearea unei liste de întrebări la care nu aveţi răspuns
etc. Dacă vă caracterizează tipul vizual de învăţare, desenaţi şi folosiţi scheme,
diagrame, hărţi, schiţe, tabele etc. Când terminaţi cu luarea notiţelor, citiţi-le cel
puţin o dată. Următoarea dată când începeţi să învăţări, obligatoriu revizuiţi şi
analizaţi notiţele luate precedent. La sfârşit, asociaţi neapărat informaţiile şi textul
din notiţe cu alte surse de informaţii (cursuri precedente referitoare la o temă
similară, literatura de specialitate suplimentară, surse de pe Internet...). Materia
învăţată care nu este asociată cu materia teoretică precedentă sau cu exemple
practice rămâne stocată mai puţin timp în memorie, şi de aceea încercaţi
întotdeauna să plasaţi ceea ce aţi învăţat, atât în contextul teoretic, cât şi în cel
practic.

Observaţi exemplul de notiţe anexat. Scopul nu este să citiţi ceea ce scrie în ele, ci
să observaţi cum sunt structurate. Aceste notiţe conţin imagini, pe care studentul le
asociază cu tema respectivă, şi câteva propoziţii scurte. De asemenea, notiţele mai
conţin şi întrebări, şi anumite indicaţii cu privire la asocierile făcute.

Pentru a putea lua notiţe în timp ce ascultaţi, trebuie:

1. să posedaţi şi să aplicaţi o gândire critică,

2. să ascultaţi activ şi cu un anumit scop,

să ştiţi să evaluaţi stilul de expunere al profesorului.