Sunteți pe pagina 1din 59

lducaJ

vr4

Dudiu ffJfis8*fill:l.:Stril

,ri'l

Mitici

Dudiu

Florentina

,gproaPutnhl desPre

I

*

I

I

rwlnda frgtt'"twa

'.

EdituraCARNtrNIS

PITESTI

'

Dor(rlclor CIP r DlbllotocllN0llonrlea Romeniei Aproipc totul despremetodallgurativtr:natematici pentru !|lvtrlllm0ntulprlmsr / MiticdDuddu,Teodor $teft]ice, MarinOanea,

- PitcAlirCarminisEducalional,2006

112p.;20cm.

Bibliosr

ISBN(10)973-7826-86-8;ISBN(13)978-9?3-7826-86-2

L Dudiu, Mitic;

IL $tefinici, Teodor IIL Oanea,Marin Jl (075.33)

O Toate drepturile apar{in trditurii CARMINIS

Redactor:Carmen Joldescu Tebrcredactor:Marina Zan ir CoredurA:{utorii Revizie:Cristina Neculai, f,nese Dunitru Tebnoredactre conputerizara:Editlra CARMINIS

TiDamlexecutatla TIPARG S.A. Pitesti

Comenzileseprimescla

teLffax:n2441253O22,252467

saupe adresa:Editura CARMINIS str. Exerciliu,bl. D 22, sc.B, ap. I cod110242,Pitetti, jud. Arge$

ISBN973-7826-86-8iISBN(13)978-973-7826-86-2

PREFATA

. Ptuinli, brmici $i alte

rudq

prietenid9.familie sau,colegide

seajute

un scolar si r;mlve o

se

ti-o rezolveinvlle- torulpoaledeveni

seNiciu ai pirinlilor sechinuieuneori

problemd.Telefoanelezbdmdie,firul explicaliilor sepierde gi atunci

se apeleazdIa altcineva,stareade nervozitatecre$te,uneod copilul

mergela gcoalacu problemanerczolvatd(,, ioarea.dacda dara$aproblemagrea!")cand

foarte simplu: fie descoperimsinguri, fie vedemrezolvareafhcuti in clasi, oricum,nu ne vine sdcredemcedoarcatevasegmentedesenate inspiratclarificdtotul.

fiindci d€spreea estevmba, poate

clarrfrcaconlinululuneiprobleme-o poarefacesepardutoari.Cu o

condi.tie:si o fi inlelescat mai bine, crmoscandcat rnaimultenuante aleeiprinaplicareaincaLmaimullesitualii.

. Da, metoda figurativi,

Iati

de ce am consialeratnecesar si

elaboldn lucrarea

,,Aproape totul despre metoda figurativi

Aceastaii w ajuta in

pnmd randpe copii, dm

gdseasceinfoniafii despreconlinuirl metodei,despremodul ei de

aplicarein diversesituatii, oferind explicaFireorctice,modalitili de

clasificare a problemelor, modele de rezolvare ti

rezohaneunnumir marede Fobleme deo largd!?detate.

$i pe cei carevor se-i Wrijine pe acegi4 se

propunand s!)Ie

Irl cartea noashi

,,Matematici

penlru

clas€le III-IV:

Tipuri de probleme.Metode de rezolvare.Teste de selectie (Fditura C.arminis.Piretlj.2002)priml!acu inleresdeulililarori,am

pus in evidenli cele patuutipud clasice de prcbleme care se

rezolva prin metoda figurativi:

diferenfdqicat,imperFrecurest. Experienlala catedri ne-aindemnatsAevidenliemin Drima parlea actualellucreri ti alte caEgoriide probleme care se pol rezolvaprin metodafigurativi decatcele clasice.Am consideratcd, pe hngd legetulaacestornoi categorii de probleme cu cele clasice, exlsti lm specific al lor caremeriti cunoscut si utilizat in eforfirl de rczoh,are,

pot

sume Si diferenli, sumd qi cat,

Partca a II-a cuprinde probleme care se pot rezolva prin motodgfigurativd(darnu in modexcJusiv).uneledjntreele pudn- du.solncadrain subcapitolelepdrfiil. all,e'enecesildndideidin mai

mult. astfeldc subcapitole.Ordinealor esterelativ in$mpldtoare.Nu

lndrplrtdre

pafcurgerdauriCip5x,ti'datmai insermatedin lucrarcanoastrdpermi- Fnd elevilorse-$iincununeze€forturileprincreadvilateasugera6de aoestedesene. ,'' :Af,telitdh! reaciile dtunneavoaste.Nd-ambucua seafldfii,ce problemeleqeastrev-auireat ,,Fobleme!' ,9i, mai ales,ne-amblrcura

saaflamcelucmreadefatev-afostdefolos. ,Mult succes!

estd.?ldsabea,in'6fia1;;aaoelor lpesen care:.: vorbesc",

,",Autoti

,r'

'l'

DESPRE

*s*

INTNOOACESE

Conlinutul unor probleme pare foarte incurcat. Rezolvitorul

citeste de rlai

renunte temporar la unele informalii, punand accent pe altele Si

revenind apoi la

cum ai incercasAexplici ceva

accesibil,Inai u$orde infeles.E ca $i

cuiva care n'a piceput de prima

expunerepani

pu,m (numaice,in cazuinostru,cel carear inlelegemai greuar putea fi rezolvitorulinsusi!). inlelegerea relaliilor dintre mdrimile unor probleme, intre \,?lorile cunoscute si/ sal! valodle necunoscuteale aceston esterm procescarc se desfr$oarl in rnai multe etape,de la o etapSla alta rezolvitorul sim,tindcezonacercetatd(problema!)devinedin cein ce

mai luminatddup6ce,ini1ial,i sepAreaci estein beztI. Uneledinte

cand,in sfirgit, se intevede cd ar inlelege $i el cate

multe ori problerna,incercand si $i-o apropie, sI

cele la care a renuntat, spre a face textul rnai

datd $i_f tot adaptezi stilul de

acesteetapepresupundiversetipuri

se giselte foma care se asigureintelegereaclari a corLmutului ei,

asdelincat, el, rezolvitorul, sa

pentrua afla necunoscuteleproblemei(celeceruteexplicit detext san

celeformulatecacerinteintermediarederezolvitor).

cu preciziece opera$iefectueazi

de reformularea problemeipdni

$tie

in multe situaIii, o reformulareschematicdeficientd se reali_

zeaz,prin metoda lig[rativi

in claseleI-IV, Ea cons$ in reprezentaream5rimilor necunoscute prin diferite simboluri, evidenliind in aceastdreprezentare $i posibF iele relalii dintre mirimile probl€mei.Utilizand pentrureprezentarea

dreaptesaualte figuri geometrice,precum $l desprcare se vorb$tein probleme,metoda

mirimilor, segmentede scbemeale obiectelor

u$uleazetrecereade la abstractla concret Si inve6, netezindcalea

spreulili/afeameLodeloralgebricein

nlinme dreptreper (deregulacea

maimicd) celelaltemarimi fiind reprezentatein flmcfe de acesta' Metoda pel1nite,uneori chiar n€cesitd,formulareade ipoteze referitoarela evolu(iaunei situalii reprezentateinifal saula posibilele

consecinleale unor modificiri efectuatede rezolvtor precumrmele

(grafici), o metodl foafie desutilizatii

re,,olvarea problemelor-

h aphcareametoderseia o

tansferu

sau folosirea unor expresii ca ,,il tnai dau an cehi mai iimaiiaueuceluimainare".

*6*

DacAproblemaseref€reh dinamica- evoluiiain timp a tmor

rtArimi, trebuieidentificatecu grijn momertele $i alescel caretrebuie reprezentat,sar!in cazulreprezentiriituturor,celcareconfmercperul. Cum ajungemla concluziacd trebuiesa folosim metodafigu- rativi? Rareoricalldcitim o problemAputemformulao judecad saurm rSspunsimediatla cerinF acesteia.De aceea,ftre a incercasAalgorit- mizf,mabordarearemlvirii rmeiprobleme,rccomanalimrezolvitorului, a$acumamrnaifEcut-o $i altddati,sdparcurgdurmdtoareleetape:

a) Cutroatterea ti inlelegerea€nunlului problemei

Ele!'rt hebuieseaibein vedere:

lecturaatentda textului; clarifi careaelementelordevocabular;

- scrjereaschematici (se includ in schemdnumai infor- matii esenliale- de regule cantitative $i care permit reconstituircatextului dupeschend); eviden{iereainforma$ilor esenliale,a detaliilor, a legdtu- .ilor intre date. G. Polya r€comanddse se pomeasci totdeaunade la mlml, afima'nd:.-\4ergrinainleabracandac.eslenun!iI esrearaldeclar si de

bineilrpdmat in minteincatpoli sI nu te Inai ui,tila problemdpentruo clipi, frrE teami ci ai si pierzidin vedereansamblul."'

b) Atraliza ti intocmirea unui plan

Cercetind legiturile dinhe valodle cunoscute fi celenecunos- cute ale merimilor problemei, se descoperdidei p.ivind aflarea oecrmoscutelorsau aflarea unor date intermediarece pot duce la allarea acestom.Acest procespoate duce la punereain eviden!5a ideilor ce contribuie la rezolvareaproblemei.In acestcaz, stabilirea

unei succesiuniconvenabilepoateusulaob,tinereasolulei. Seajrmge, astfef.lainlocmrreaunurplan derezolvarea problemei. Un€od€steimpodant si gisim o ideede ,,umire" a problemei, etapele planului de rezolvare revelandu-seo date cu rezolvarea

propnu-z1si.

c) Realizareaplanului

Coincideclr rczolvarcapropriu-zisaa problemei,prin alegerea $i efectuareaoperafiilorcorespunz;loare.

' G. Polya- ,,Cum rezolvdmo problemi ", Ed. $tiinlifici, Bucuesti, I 965

*7*

Stabilireaoper4iilor sprefigureaz.ain etapeleanterioare,cand lecturatextului, identificarearelitiilor dintre alate,intocmireaplanu- lui derezolvareconducimplicit sprecalculelecetrebuieefectuate. d) Privir€aretrospectivi Esteo etapdde multe ori ignorat5,dar Iere de carerezolvarea unei problemenu hebuie consideratdincheiate.Neabordareaacestei etapediminueazdpandla anulareefectulin plan intelectual^$iprogre_ sul in capacitateade rezolvarein viitor a altor probleme.In aceasta ehpe se poate reconstitui cu claritate planul optim de rczolvarea problemei (inclusiv prin renuntarcala wrele etape $i restructumrca

altora),

pot fi folosite in rezolvareaacestora,se fac generaliziri sauparticu-

larizeri, sepoi compunealteprobleme. In ce priveqt€lucmreanoastrdcrcdem ce mai sunt necesare catevaobservalii. Uneo am apelat la foqnalinrea problemei folosind penhu

diversemirimi litere: a,b,

pentru sc ereacu ajutorul inmulFrii a unor r€latii exprimatein text

pdn cuvintece sugereaz5impi4ireai ,,b estedetrei ori

a"sescriea-3!b; ,,catul impd4idilui a lab este2 ti reshrl3"se

scrie a = 2 x b + 3. La fel, experientane indeanmAse folosim

operalia de adunaratunci cand textul ne sugereazesi folosim

sevidentiazeleglturi cu alte probleme li se fixeazdid€i ce

c,

In cadrulacestorformalizdri amoptat

Inai mic decat

scddetea: b

eslecu 3 mai mic decAta" sesariea = b + 3.

Tot din experientdrecomandimrezolvitorilor ca in€galit4ile sugemtedetexteleunorproblemesi fie scrisecu ajutonrl egaltefilor:

.e maimareca b cu2A" sescriea: b + 20; ,,4 maimarede2 ori ctt b" sescriea 2 b. Respectandacesterecomand5rivom ajunge,in cazul in care amdecissi folosim metodagrafici, sAreprezentdmcu u$udnfefigura corespunzitoarcproblemei. Paragtafelecare urmeazi reprezlntao incercarede grupar€a problemelorcarepot fi rezolvateprin meloalafigurativi in categoni pe carnoi le-am identificat in actiyitateapmctici. RezolYito i pot aveasi alteDAreri.

*8*

t. sami rt DtFEREnffr

in cazul acesteicategorii de probleme,reprezmtfunpdn seg- menteceledoui numere,punandin evidenlelaptul ci unul dinhe ele eslemarmaredecelcelalallcudrfermladrnneele DacAluam ca rcper num6rul mai mic, atunci oblinem dublul acestuinumir scizand din surnddifer€ntacelor douenumere.Daci luim ca reper numerulrnai rnare,atunci obtinem dublul acestuinu- mar adunandla sumediferenlacelor douenumere.

A Problcma roEolrtra{

EI Suna a doui numere,,a" $i ,,b" este 18 Si seafle celedoui numere $tiind cAunul estemaimarecu 4 d€catcelilalt

Rezplvare

a+b=18

a-b-

::-.)U

4

Egalareacelor douenunere seface:

a) prin scddere(e rnaiutilizate)

bl.---------l

I

I

"

F

]j---]rJ

18

4=14(2xbsau2b)

14: 2=

7 (b)

7-4-

ll(a)

Verificare:11+7=18

Daci din numirul marc ,,a" scedem4, atunci ,,a" va fi egalcu ,,b". Scizandpe 4 din sumd(18), atunci oblinemdouenumereegale

*9*

b) prin adunare:

u+l

b +-:i

4l

!

J

lR

18+4=22(2a)

22: 2:11 (a)

7 (b)

11-4=

Verificare:ll

Dacdnumdruluirnaimic ,,b" ii adrmem4 (diferen{a),atunciva fi cgal cu numerulmai mare ,,a". Diferenla aceastava fi adunate $i b sumi $i atunciobfnem 22 (2 x a s v 2a).

7=18

!3-Probleme proDrrse

Sumaa doui numereeste25, iar diferenlalor este5. Allali celedoudnumere.

* 2. Sumaa doui numereeste54, iar unul dintre ele estecu 18mai maredecatceldlalt.Caresuntceledoudnumere?

*

l.

* 3, Doudcompuneriauin total49 deranduri.Una€mai scur-

td cu 17randuridecatcealaltd.Carcrinduri

* 4. in dounbidoaneseafl6 58 l,lapte. CaShtri slmtin fiecare bidondacdin p.imulsuntcu 14, maimultdecatin al doilea?

* 5. Doi ftaS au impreuni 26 de ani. Unul dinhe ei are cu 4 ani mai mult d€catceldlalt.Cati ani arefiecare?

* 6. Bogdanare 100de timbreromanettiqi striine.Cate

timbr€ are din fiecarefel, gtiind ci timbre romane$tiate ctt 24 mai multedecatstriine?

arefiecarecompunere?

* 7. Doui cdr,tiauimprcuni 244 depagini.Una din ele arecu

38 depagini maipuiin decatcealaltl. Catepagini arfiecarcca.te?

*10*

* 8. Pedoui rafturialeuneibibliotecisunt75decd4i.Sese

aflecatece4iseaflape fiecareraft, $tiind cdpeal doileasuntcu 17 mai pu,tined€catpepdmul.

* 9. Sumaa ffei numereeste50. Si se afle fiecarenumar,

$tiind cd al doilea est€mai mic cu 4 decatprimul qi cu 7 decatal

*

| O,

Sumaa nei numere€ste682.Al fteileanumfu estemai

maredecatal doileacu 115,iar decatprimuiest€maimic cu 170.SI

seallenumerele,

* 11. Pe3 caietes-auscrisin total101pagini.Pepdmulcaiet

s-ascdscu 8 paginirnaipulindecatpe al doilea,iar peal teilea cu

13maimultdecatpeal doilea.Catepaginis-auscrispefiecarecaiet?

* 12. Mirind cu 12sumaa doui numercob.tinem216.Sdse

aflenumerele $tiind cdprimulestecu28maimaredecatal doilea.

* 13. Daci dintr-unnumerscedem15,iar din altul scddem

83, diferenlanumereloroblinute este 10. Si se afle diferenla dintre

numereleinifiale.

* 14, Sumaa doui numereeste226. Dacedin p.imul nurnir

doilea scedem 52, atunci diferenla dinhe

numereleoblinutevafi 12.SI seaflenumerele.

* I 5. Sumaa doudnumereeste208.Dacepe pdmul il mfuim

de 2 ori, iar pe al doileade 3 ori, sumanumercloroblinuteva fi egaii

cu512.Seseaflenumerele.

scidem 22 $i din al

* 16. Diferenfa dintre doualumere este9. Mirind de 3 ori

cele doui num€re,surrn numcrelor obfinute este 363. Sd se afle

numereleinitiale.

* | 7. Mdrind de 3 ori doui numereobfinem pentru noile numeresuma333,iar diferenta51.Caresuntnumerele?

*1r*

* 18. Sumaa doudnumereeste121-Dacdil micsordmpe

primul de 3 frei ori Si p€al doileacu 3, sumanumereloroblinuteeste

egalacu54.Aflali numereleiniliai€.

* 19. Semisumaa douanumereeste49.Saseaflenumerele

$tiind ci primul estemai marccu 18d€catal doilea.

* 2O, Semisumaa doudnumereeste70, iar semidiferenta

este16.Sdseaflenumerele.

* 21 . Dublul sumeia doudnumereeste2fl. Afla1i numerele $tiind cAprimul estecu 28 mai mic decatal doilea.

* 22. Triplul sumeia trei numer€este282. Si seafle nume-

estecu 26 mai mic decatal doilea $i mai mare

rel€, $tiind ci primul

decetalheileacu28.

* 23. Mdrindde6 ori sunaa douenumereoblinem438.Si

seafle numerele $tiind ci diferenfadintre eleeste21.

* 24. Sumaa trei mrmereeste52. Primul nurnlr este10,iar

diferentadintre al treilea $i al doilea este 12. Allati celelaltedoui

* 25. Un elev a citit

in trei zile 43 depagini dintr-o carte.In

prima zi a citit cu 3 pagini mai pulin decata tl€ia zi.,i$ a do'Jazi a

citit 16pagini. Catepagini a citit in fiecarezi?

* 26, Un elev a citit in ffei zile 46 depagini. in pdma !i in a

douazi a citit un nunir €galdepagini, iar a keia zi cu 18paginimai

putindecatin celedoueziielaun loc.Catepaginiacitit in fiecarezi?

* 27. Trei elevi aurezolvatintr-o sdplimani 95 deprobleme.

2.SAMA tt CAT

Caracteristicaesenlialea acestorprobl€meconsti in faptul ci se precizeazi (sau se poate deduce)de cete ofi este mai rnarc un numdr ,,a" decatalt nunar,,b" $i careestesumalor, Reprez€ntareaprin segmentene va sugemcd,,a" estemai n1are decet,,b"de,,n"ori Si cAsumalor este(n+ 1)b.Vomobfineastfelpe ,,b" pnn impd4ireasumei]a ,,n + 1" 9i pe ,,a" prin inmul{irealui ,,b"

A

Problenrii reeohuti

EI

Sumaa doul numereeste28. St seafle numerele, $tiind ce

unulestedetlei ori maimarelmicdecatcc161a1t.

Rezolvqre

28

a:3bsaub=a:3

a+b

Din scriereaprcscudati se obse d cAnumarul mai mic

este

,,b". il vom figura primul. Pe al doilea il vom desenade 3 ori mai mate.

bH

a#J

I t^^

Confom figurii, 28 (suma)rcp.ezintide4 od numerulmic (b).

Pdmul si al

doilea au rezolvat rm numdr egal d€probieme,iar al

28:4-

7 (b)

treil€a cu 7 probleme mai mult decat ceilalli doi imprermi. Cate problemea rezol€t fiecarc?

7 \

3 :

21(a)

*13*

!s- Proble||le propur€

* I . Sumaa doui numereeste27. Aflali numerele, ttiind cd

al doileaestede2 o

mai rnaredecatpdmd.

* 2. Sumaa doui numereeste35. Primul estede 4 on mai mic decatal doilea.Aflali numerele.

* 3. Doi frali au imprema 64 de nuci. AflaF catenuci are

hecare,ilaci unul din ei arede 7 ori

mai multenuci decatceldlalt.

* 4, ia doudzile rur elev a citit 24 de pagini. Catepagini a

citit in fiecarezi, dac5in prina zi a citit de 3 ori mai mult decata

douazi?

* 5. Trei persoanecumpdrn100kg de vazd- Primele doud

cumpfudcantit4i egal,iar a teia cat celelaltedou5la un loc. Cate

kilogramede varzda cumperatfiecarepersoand?

* 5. Trei ci4i au impreunI525 depagini. Ceade-atreia are

rmnumir dubludepagini fald dea doua,iar pdma este jumitate din a doua.Carepaginiareflecarecarle?

* 7. in trei saci$mt 120kg decirnent.Catekilogramedecimert

$mt in iecare sac, $tiind ci in al doileaestejwrEtatedin cantitateadin

primul,iar in al treil€ade3 ori maimultdecatill al doilea?

* 8. Sumaa doudnumereeste136.DacSpe primul il inmlrl-

lim cu 2, iar pe al doileacu 6, oblinemnumereegale.Aflati c€ledoui

* 9. Suna a doui numereeste48. Dacdpe primul il mlim

de 3 ori, iar pe al doilea de 9 ori, obFnemnumere egale-AllaF

*14*

* 1O. impdtritul unui numdr $i dublul celui de-aldoilea sunt numereegale $i ausurna448.Aflali numerele.

* 11. Triplul unui numdresteegalcu dublul altui numtu. Sd seafle numerele, $tiind cdsumacelor doudnumereest€250.

* 12. Sumaa doudnumereeste80.Diferenlalor estede 3 ori numirul mai mic- Caresuntnumercle?

* 13.

Suma a doud numer€€ste200. Daci pe primul il

inmul,rm cu 6, iar pe al doileacu 2, obFnemnumereegale.Si seafle

numerele.

*15*

3. D//FESENIA

fl Gef

in acesteproblemeseprecizeazdde cateori est€mai mareun numer ,,a" decatun numlr,,b" (saude ceteori estelnai mic ,,b" decat ,,a") $i careestedifercnladintre ele. Reprczentarcaprin segmentesugercazdcA, dacd ,,a" estede ,,n" ori maimareca ,,b", atuncidifer€nla ,,a- b" este(n - 1)b.Vom

oblinenumirul ,,b" prinimptulircadiferenleila,,n

prrninmullirealur

l" $i apoip ,,a"

b"cu

n.

os Proble|n0 DroDN$

Catula douenumer€este2, iar diferenlalor estetot 2. Aflati numerele.

*

l.

decatalta.

Si seafle cateranduri arefiecare,gtiindci unaarecu 27 randurimai

multdecatcealalte.

* 2. O compunercare de 4 ori mai multe rendu

* 3. Diferenla a doul num€reeste40, iar catul este5. Ailaf numercle.

A

Problenri rc€olu

i

 

*

4.

Un caietareclr150depaginimaimultdecataltul.Aflali

BI

Diferenlaa doui numereeste18,iar catullor este3. Sdse

cate pagini arc fi€carccaiet, dac5 unul e de 3 ori rnai gros decat

d€terminenumerele.

Rezolttare

a b=18

a:b:3saua=3b

^

'lJ

Pentru a-mi ulun interyrctarcadatelor problemei $i a vedea maibinein mintefigura,amrcsois a douarclalie prin operaliainversi imp;rFrii:

. deimper,titui = catd x impeqitorul, in cazulnostrua:3

bl.---

a#

18

x b.

Din figuri

se observa cd diferenta (18) r€prezintede doua

18:2=

9(b)

9\3:27(a)

V€rificare:27- 9:

18

*16*

celelalt.

* 5. Peun raft suntde trei ori mai multe pAinidecatpe altul,

adrcacu40marmulle.Allatrcalepernrsuntpefiecarcrafi.

* 5, intr-un sacsuntde 5 ori mai multe kilogramede ciment

decat in alhr1.Difer€nla dintre cantilA,tiledin cei doi saci este de

60 kg. Catekilogramesuntin total?

* 7. Fiul are de 6 ori lnai pulini ani decattalal, adicacu 25 mai pulin. CareestevArstafi€chrlia?

* 8. Sedau 3 numere.Al doilea estede 2 ori mai mic decat

primul, al treilea este sumacelorlalte dou6, iar diferenta dintre al treilea qi al doileaeste22. Si seaflellumerele.

* 9. S; se alle numarul;64. )tirnd ca b - b + c-2a:8.

c.

b

2a, ;i

* lO. O pnine $i jumitate costi 6000de lei. Cat costi o

paine?

*17*

* 11. Doui cutiiauacela$inumdrdebomboane.Dupecese

iaudin pdma85 debomboaneqi din a doua25,seconstatici in a

doua au ramasde 5 ori mai multe bomboane.Cate bomboaneare fiecarecutie?

* 12. endrei are a trcia parte din varstabunicii

$i

jumeiate

din varstamamei.Bunica estemai Inarc cu r|4 de ani d€cetAr&ei.

Aflali varstelecelor tl€i persoane.

* 13, O cartearecu 384 de pagini mai mult decatalta,adicl de4 ori mai multe. Catepagini ar€liecarccarte?

* | 4. La un concursde atletismnumfuul copiilor de peste

10 ani a fost de 7 ori mai maredecatcel al copiilor carc aveaumai

puFnde l0 ani.Sdseaflenume.d copiilordin fiecarecategoriede varstn, $tiind ci cei de pestel0 ani eraucu 144mai mulf decat ceilalri.

* | 5. Penruo kgdecanofi.-auplilil cu4 ,ermaimulldecdr pentru2 kg. Cat costi I kg decarlofi?

* 16. 7caieteaucu 192def,lemarmulrdec;t.]caiele.cite file areLmcaiet?

* 17, Diferenlaa doui numereeste54 si estede 3 ori mai rnared€cetaldorleanumir.Alla|lnumerele.

* I 8. Dacd4 sticlede apemineralecost5cu 6 lei maimul{ decatrmasingure,catcosti o sticle?

18*

4.IM?itfnEAcutEsr

In un€le probleme se cunoa$tesuma sau diferenla a doui numerenaturale,catul impd4irii celui rnai mare la cel mai mic qi restulacesteiimparliri. Astlel, dacda : b x n + r, atuncivom rcprezenta ,,b,, printr-un segment,iar pe ,,a" p n,,n" segm€ntedemerimeaceluicarel repr€- zintepe ,,b" qi incdun s€gment(mai mic) caresereprezinterestul. Reprezentareafigurativb sugereazdse scddemdin sumd sau diferentipe,,r"pentruardrnanecu ,,n + 1" (sau,,n - l") segmentede mirimea celuicarel reprezindpe ,,b".

6

Pr.oblc||r(!r()soh! o

BI 1. Sumaa douenumereeste26. Catul impe4tuii numirului mai marela cel mic este3, iar restul2. Caresuntceledoui numere?

Rezolyare

a+b=26

a:b=

a-

3 (rest2)saua = 3b+ 2

lb:?

b F---------r

a#J

2

I

126

Din figxre observim ci

daci din suma 26 ii indepirtam

(scidem) pe2.ob!rnemde4 ori ,,b-.

2:24 (4b)

26

Deaiciavemo problemiin carecunoa$temsuma $i catul.

24:4=6(b)

6\3+2:20(a)

Verificare:20 : 6: 3 (rest2) sau20+ 6 - 26

*19*

EI 2. Diferenfa a'doui [umere est€20, iar catullor este3 si restul4. Si seafle nume.ele.

Rezolrare

a b=20

a:b=

J (rest4)saua = 3b+ 4

a-2b=?

bf--------

a#

l-------------_

20

4

---,

Diferentaesle20. Daci indepdrtampe 4 din aceastidiferenld, obtinemde2 od ,,b".

20- 4:

16:2:

8x 3+

16(2b)

8(b)

4=2E(a)

Verificare:28:8=3 (rest4)sau28 8:20

rs P|'oblonrcpaoprrae

Sumaa doui numereest€69.Cetul dintre primul numdr $i al doileaeste7,iarrestul5.Seseaflenumerele.

*

l.

* 2. intr-o clasi numerul fotbali$tilor este clr 2 mai mare

decat dublul numirului tenismenilor, ?n total 29 de elevi Aflali numirul de sportivi din fiecarecategorie.

* 3, Mama 9i fiica auimpreuni37 de ani.Sdseafleversta

fiecareia, stiind ce manu arc cu un an nai mult d€catvarstafiicei

meriti de5 on.

*20*

* 4. Caful a doui nltme.€este2, restul 5, iar diferenraesle

12.Saseaflenumercle-

* 5. Deteminali nuderele ,,a" $i ,,b", $tiind c5

diferenta

dinhe ele este20, iar prin imperlireaprimului numerla al doilea se

oblinecetd 3 qirestul2.

* 6. Nicoleta are d 6 ori mai multe bomboanegi incd 4

comparativcu Cistian. Catcbomboanearefiecare, $tiind cediferenla

dintri celedoudcantitdli estede44 de bomboane?

* 7. Douacaieteau 148de file. Primul arede2 ori mai multe file decatal doileagi ince4. Catefile arefiecarecaiet?

* 8, Sumaa treinumereesteI 915.A1doileanurnarestede

3 ori mai maredecatp mul, iar daceil impi4im p€ al treilea la al doilea,obfinemcatul2 si restul45.Seseaflenumerele.

* 9. Saseaflesumaa treinumere, $tiind ceal doileaestede

doud ori mai mare decatprimul, iar dacd il impirtim pe c€l de-al

h€ilealaprimul,oblinemcahrl5 $i restul7. S€mai $tie ci dintrealheilea $i primuleste39.

difercnqa

*

lO.

Mnrind cu 5 triplul unui num5r natural, obFnemun

nund. cu33maimaredecatnum6rulini{ial.Careestenumfuul?

* 11. Peun raft suntde douaori mai multe paini decatpe un

altraft ti inca4. Sdseaflecatepainisrmtpeceledoudrafturi, $tiind

cdpealdoileasuntcu34maimultedecatpepdmul.

* | 2. in douncoquri sunt nuci. in primul co$sunt de 3 ori

rnai multe mrci decat in al doilea co$ $i inci 6. Diferenla dintre

cantitefiledin celedoueco$uriestede54 denuci.Cetenucisuntin fi€carcco$?

*

21 *

5. ?808LEMECANAMEBEC0NSECAflVE

ConsiderAm $iru1 numerelornaturale,scrisein ordine cresce-

. Luandla inamplareo secventdaacestui $ir (care

cuprindecel pulin 2 numereluate in ordineain carele gisim in

spunemcdnumereiecarecompunaceasecventisuntnumerenaturale

consecutive:7,8,9,

Dacd dintr-o astfel de secventeeuminlm numerelenatuale impare,obtinemnumerenaturaleconsecutivepare:8, 10,12,14,16. DacAvom €liminadintr-o secventdde numerenaturalepe celpare, obtinemnumerenaturaleconsecutiveimpare:7,9, 11,13,15. In rezolvareaunorproblemereferitoarela numercconsecutive serecomanddutilizareaunor figuriri prin segmentcareevidantiazd diferenleledintre numerelela care face ref€rire textul fiecerei pro- bleme.Seva observaastfelca suntproblemede sumi Si diferenll.

toare:0, l, 2,3,

tir),

, 15,16.

6

Problen|,oragohat€

EI l. Sumaat-ernumereconsecutitee{e 39.CaresunLnuJnercle?

RczolrarP

a+b + c:39 a, b, c - numeleconsecutlve a:2 b:2 c:2

b=a+l

c-a'2

Seobi$nuiestesi sefigurezein doudfelu.i:

a

F-l

b#

c

F

|_l

]

a F--------------1

39

b++1

],,

Serezolvdcao problem; de sumd si diferenfe:

39 3 = 36(3a)

36 :3 - 12(a),13(b),14(c)

M 2. Sumatrei numereconsecutivepareeste48. Saseafle

numerele.

Rezobarc

a+

b+

2

)1

c f-----------l+r

48

ar-l

b#+2

a8 6=a20a) 42 :3:14 (a).16(b),lE(c)

q |troblcmc paopr|$o

]-

* 1. Sumaa trei numerenatumleeste33.Aflali numerele, $tiind caelesrmtconsecutive.

*

2,

numer€le.

* 3.

Sumaa trei numere consecutiv€pare este 24. Afla1i

Sumaa tlei numereconsecutiveimparc este33. Afla1i

* 4. Numnrd 70 rcprezirtd sumaa trei numereco[secutive impare $i numirul 7. Aflali num€rele.

* 5. Sumaatreinum€rcnatural€este117.Daci dinpimul se

scade24, din al doilea20, iar din al treilea25, se oblin numere

consecutivein ordinecrescitoare.Afla1i numerele.

*23tr

* 5. Un elev citeSteo cartein patru zile. in fiecarei

cite$te

cu o pagini maimultdecatin ziuaprecedenti.Catepaginia citit in

fiecarezi, stiind caaalut decitit i 10pagini?

* 7. in 4 pungi sunt 140de bomboane.Si seafle numarulde

bomboanedin liecarepunge,qtiind ce in p.ima suntcu 15bomboane mai mult decatin a palr'a,iar in ultimele trei cantitateadebomboane

e)lerepre/enlaraprinnumereconceculr\e.

* 8. Dublulsumeiapafu numereconsecutivepareest€696. Aflali numerele.

* 9. Sumaa4 numereeste162.Saseaflenumerele, $tiind ci

p.imele doui $i ultimele doui stmtnumereconsecutive,iar diferenla

dintre ultimul $i primul €ste2I .

* lO. Sumaa4 numereestell1. Al patruleaeste57, iar

primele trei su,1tnumereconsecutivepare in ordine descrescitoarc. Aflati numerele.

*24*

6, ?NOSLEMEDE 'M'Y'FE8

Sunt probiemein care estenecesarsi evaludmdiferenfelece aparintre merimi de acela$ifel, pr€cum !i modalitilile prin careel€ pot fi create,schimbatesauanulate. O modalitatede a crea,schimbasauanuladifercnladintr€doue mdrimi consd in efectuareade transferuride la o mirime la alta.Prin metodafigurativi vom evidenla rnai clar relaliile dintre m&imi, iie inaintedelransfer,fie dupi efectuarealui, fi€in ambelesituaiii-

6 Problcnre resol&tt€

EI f. in doudcutii avemacela$inumir de creioane.Dacd transfrim 10 creioanedin prima cutie in cea de-adoua,atunci in primacutievorfi de2 o maipuine creioanedecatin a douacutie. Catecreioanesuntin celedoui cutiila unloc?

Rezolvdre

+ --"r

I

10 --t

Figura sugereaz.icI, dupa transfer,avem de 2 o mai multe creioanein a doua cutie decatin prima Si cd, in felul acesta(pdn

transfer),in a douaculic vor fi 4 pe4i a cate I 0 creioane,ia. in prima cutie 2 pi4i a carc10crcioane.

4 x l0 = 40creioane(dupihansferin adouacutie)

2 x 10 = 20creioane(in primacutie) 40+ 20 = 60creioane(in ambelecutii)

E|2. intr-oladi suntcu 10kgdecartofimaimultdecatintr-oa

din a doua lad5 in prirna ladi, atunci

douahda. DacAmutdm 5 kg

aceastava con,tineo cantitatede 3 ori mai mar€decata doualadi. Catekilogramedecartofi suntin celedoui 16zi?

*2s*

Rezohtare

Dupi transferavemurmatoarcasituafie:

rnalnreoe ranslel aveamsl|rl:It]al

ObservdmcA dublul canrit4ii rimase in a doua ladi dupe transfeaestede:

5kg+ l0 kg+ 5kg:20 kg

20 kg

10kg x 3 = 361t 1"". fi in primaladddupdh?nsfer) 30kg + 10kg=40kg(inceledou-ihzi tiinainte qidupitransfer)

:

2 - 10kg (dmen in a douahde)

EI 3. Doi copiiauimpreuni28 denuci.Dacecelcarearemai multe a. da 4 nuci celuilalt, atunci ei ar aveaacela$inumfu de nuci. Catenuci aveafiecare?

Rezolrare

r,_++q

L--l

28<

|

l

Figurane sugereazecd cel car:earemai multe de jurnltate djn cearein plusceluilalt.

4 x 2 :

8nuci(aveain plusprimulcopil)

28 8 :20 nuci(dublulnundruluidenucialeceluide-aldoi-

leacopil)

*26'k

20 : 2 = 10nuci(aveaaldoiteacopil)

10+8= i8 nuci(aveaprimulcoPii)

Alt mod(adouavaria fi):

28 : 2 = 14nuci (ar avea,dup5transfer,fiecarecopil)

14+ 4 = 18nuci(aveap.imulcopil) L4 4 - l0 nuci(aveaaldoileacopill

6 Problcnre proprrr€

* 1. Dacedintr-un numdrluim 5 $i il adiugtunla alt numdr, numereledevinegale.Carea fost diferenladintre ele?

* 2. Sumaa doudnumereeste38. Daci lu-im 4 din primul

numdr $i adlug5mla al doilea,oblinemnumereegale Caresuntele?

* 3. Diana 9i Andreeaau impreula 18 creioaneDacdDiana

ii dI Andreei doue creioane,atunci ele vor av€aacela$inumlr de

creioane.Catecreioanea ar,rrtfiecarela inceput?

* 4. in doi sacisrmt108kg d€fiinn. SAseafle cetekilognm€

de fdine sunt in fiecare sac, ltiind cE daca luem din al doilea sac 6 kilograme $i le punem in primul, atunci in cei doi saci vor fi

cantitegegaled€{dtnl

* 5. Sumaa doudnumereeste60 DacAluim 7 din primul

numar Si adunim la al doilea,atuncial doileava fi de 3 ori mai mare

decatprimul. Careau fost numerelela inceput?

* 5. in douacutii slmt186debomboane.Daceiaudinprima

cutie 14bomboane fi le pun in a doua,atunciin aceastadin umll vor

fi cu 6 bomboanemai puline decatin pima initialin fiecarecuti€?

Catebomboaneau fost

*27*

* 7. in doudclasesunt62 deelevi. Dacas-artransfera3 elevi

din prima clase in cea de-a dolra, atunci ?n cele doul clase ar fi

acela$inlrmdrde elevi. Cali elevi suntin fiecareclase?

* f.

in doudclassunt 47 de elei. Dacd2 elevi din a doua

clasdsemutdin prima, atuncidifercnfadintr€col€ctivelecelor doui

claseestedeunelev.Cafieleviaufostinilialin fiecarechsa?

* 9,

in trei\asesunr24 y' deapa.Daca "e roamainal treitea

vas2 ,din primul si Ldin al doilea,atuncial doileavasvaconline de doui ori mai multe api decatprimul, iar primul va aveadetrei od mai putin, apedecatal treilea. Cate ap[ a fost la inceputin liecare

\,?s?

din primul $i se

adrmi la al doilea, atrmciacestadevinede doui od mai maredecat

primul. Careau fostnumerele?

* 1O. Doui numereslmtegale.Daces€ia

7

*28*

7.EvoLAfntn nnp a aMonMaNMt

In unele problemeaveminformalia despreevolulia in timp a

unor mdrimi, evolulie ce vizeazi schimbarea,atai a valorilm pe care le iau acestemdrimi, cat $i areialiilor dintre acestevalori. De asemenea,sulrt Fobleme in carc unei€ modificari sunt initiate derezolvitor. In acestecondilii esteimpo antseaiegemcu gije cemomente ale evoluliei reprezentim $i ce reper luem in fiecare caz. Oricum, .ezoh'itorul tebuie seaibi abilitateade a fractu€ problemain doue

saumai multeprobleme,de a vedeasuccesiuneain

rezoll?te, astfelincat,la final, si poatdf1rezolvateproblemadat5(pe

care trebuie s-o avem pemanent in minte ca ansamblual pfulilor compon€nte).

careacesteapot fi

A

Prohlcnre r€Fokate

EI

1. Tafil, rnarrn, biiatul Si fata vor aveapeste4 ani suna

ve.sielorde 80 deani. Aflati cati ani arefiecare,dacabeiatulestemai maredecatfata cu 2 ani, tatdl d€catmamatot cu 2 ani, iar tatdl decat

fatacu28deani.

Rezolrare

T + M + B + F :

Ca si aducemtimpul la prez€nt,scedemdin sund (80) 16ani,

80 ani (peste4 ani)

deoarecefi€careainaintatin varstacu cate4 ani.

80- 16 = 64(aniin prezenl)

Realizdmmai intai urmatoareafigurer:

F#l

2l

B+l

Mt--------:l

I r#l

2b

,6

*29*

,l

164

Am ajLmsla o problemade surni !i diferentd:

24:4-

6 ani(fltl)

64 (2+ 2):60

2l{+2F=60

impi4ind la 2, oblinem:

M+F = 30

MF2fl

F+l

rr-----------f----

!-)

26

30-26=

QF)

4'.

4+ 2= 6 ani(arebdiatul) 2 + 26 = 28 ani (areiJlarna)

2:2ani(arefat^)

4

28+

2 = 30 anl(arctutel)

Verificare:l0-28

4

2-b4ani

) lto

El 2. Peste7 ani fiul va ayea22 de ?f.ll, jar tat'l 46. Acum cai ani varstafiului a fost de5 ori mai mici decatvarstatatdlui?

Rezolvare

Viitor

Pre,,ml

Tat5l:46ani

Tat6'1:46 ,7 = 39(aai)

Fiul:22ani

Fiul:22 . 7 : 15(ani)

Diferenladevaistdested,e:39 15 = 24(an1)

Trecut

Fl-.]

Am tblosit metodafigurativdp€ntrutimpul trecut.Acum avem derezoh?t o problem5dediferenf5 Si cat.

't30*

6x5-30ani(tard)

Situa(iaaceastaa fost acum:

15 6: 9anisau39

30 - 9 ani

EI 3. Ia

un concurss-au?nscrisbdieli qi fete.Numerulbiietilor

estecu I mai mare decatjumdrarc din numirul

probdsmt eliminafi6 baieli fi 5 f€tedmanandin concursde3 ori mai multefet€decatbeiei. Catefete $i caf bdieli s-auinscrisla concurs?

fetelor. Dupeprirna

Rezolrdre

Realizim mai intai o figure corespunzitoaresitua{ieiiniliale:

Ff

I

I

Figura urmetoarene indici rezultatul modificdrilor survenite dupi primaprobd:

F F

J

F

-

B F--l

Cum s-a ob,tinut acestrezultat? Figua umetoare sugeraun rispuns Si ideead€rezolvar€:

51

|-.--v#LA

ne poate

La incepuraufost20defere(4 x 5) $i I I beieli(2 x 5 + l).

os Proble|ne IrolnrS

* 1. Tatelare31deani,iar fiuI4. Ce! ari autrecutdecand tatil aveade 10ori verstafiului?

* 2. Pest€8 ani mamava avea30 deani, iar fiica 9. peste ca! atumamava aveade 4 od varstafiicei?

*3r*

* 3. La un magazincantitateaderotii scoasah vanzarc€ste

de 3 ori mai mared€catceade ardeigras.Dacasevand30 kg dero$ii

qi20 kg de ardei,rnnAndepatruori nai suntcantiteilederolii $i ardeiscoaseh

* 4. intre brmic qi nepotesteo diferenfi de 48 de ani. Acum

l0 ani bunicul era de 9 ori mai in verstddecatnepotul. Cai ani a.e

acumfiecare?

* 5. in doui vaseesteape.Cantitateade apddin primui vas

multe.osii decatardei.Care venzare?

estecu un lih1rmai maredecato treime din cantitateaconlinutede al doileavas.Dacdmai adiugim in primul vas7 ,d ap5,iar in al doil€a

4 4 atunci in al doilea vas va fi de doui ori mai multi api decatin primul vas.Cecantit4i eruula inceputin lieca.evas?

* 6. Tatil arede5 ori vnrstafiLtlui,altfel spus,cstecu28 deani

ar€ade hei ori lnai mult

mai rnarcdecatacesta.Pe$ecali ani talil

decatfiul?

* 7. Elevii unei claseplanteazeintr-o zi de douaori mai mulli

meridecatperi.A douazi maiplanteazi16meri qi 2 peri $i astfel numarul merilor plantafi in cele doui zile este de 3 ori mai marc decatnunr,irulperilor. Cali pomi auplantatelevii in celedouSzil€?

* 8. Acum 5 ani sumavarstelorbunicului,tatilui $i nepotului

era de 90 de ani. Si se afle pestecal ani tatdl qi bunicul vor avea dublul, rcsp€ctivtriplul varstei copiiului, qtiind cA atunci cand s-a ndscutcopilul,tatil avea25deani,iarbunicul50.

* 9, Andrei a rczo7\.at26 de probleme,iar Cristina 6 pro-

bleme.Dacefiecaredintre ei rezolvi deacumincolo cate2 probleme pe zi, pestecatezile Andrei va avearezolvatede 2 ori nai mult€pro'

bl€medecatCristina?

* 'l O. Sunadintrever$eletatiilui,fetiqei $i beiatuluiestede48 de

ani.Difden{a dintresord $i &ateestede2 ani.Sdseaflevar$afieciruia, ltiind cAacum4 a1itatdlaveade5 ori sumavaistelorcelor2 copii.

f,(32*

8. EXEtCtfuSAAPR0SLEME?

Existi tmdinta ca o sarcini matematiclformulati in scriscare folosegtenumainumerc(eventual,in locul unon, litere) qi senmede opemlii matematice,adici {Xri text, si fie considerateexerciliu. Dar esteintotdeaunaexerciliu? A$acum ammai spus,cerinla de a atingeun scopclar definit (aflar:eaLmeinecunoscutede,exemplu)carenu esteimediataccesibil, reprezintd,p€ntu cel careincearcl sdo rczolve,o probleme. Penhr unii copii, chiar perfeclionali in aflareaunei necunos- cutdintr-o egalitateprin metodamersuluiinvers,esteo problemt sI dept$easciun anumitstadiuderezolvare.Dupdceseobline o folme

metoda

mersului invers,aplicAndmetodafigurativi se ?oate vedeamai clar

mai simple (nu mai u$oare,ci mai putin stufoase)pin

ceopera,tiiefectrlampenfu a afla.necrmoscuta.

1+21 : {l +[a+(a:4

2l:

{l -[a

2) x2] :7\ =8

7)

7

| (a:4 -2)'21

2)x2lt7=3

I + [^+ (a:4

P @:a 2)'21 7-2

(a.:4 2)x2=14

a+a:2-4=14 ^+

alr'-lR

Ajun$i aici, folmulem umetorul enunl:

Daceunui num5rii adiugimjumitatea sa,ob.tinem18.Caree

num5rul?

a

\.------------.J

18

18:3=

6 oumdtatea nurneruluia)

6x2:12(a)

*33*

A$acum obs€rvdndin exempltrldat, daci foma de la carcse

face rezolvateaprin metodaflguativd esteprivifi

cdrei descifiare€st€conceputi sub fomi de exercifiu, daci se face efortul de a, bompune in minte o astfel de prpblemi, mlmca rezolyitorului devinernaicon$tientA 9i mai eficie4ti. Propunemca, inainte de a trece la aflareanecunosputelordin problemelepropuse,si srezolveurntitoile cerin,tecarerepr€zntA posibile enur4ui al unor ,,exercilii" aduse la forma d€ la care

rezolvareaseface.prinmetodafigurativi.

ca o problemaa

l.

Numirul 17reprezintddublul rmui numdrmarit cu 1.Aflali

numdnrl

2.

Dacd mic$orim dublul unui numdr'cu 3, obinem numarul

Aflafi-l.

t.

Dacedin 90 sescadedublulunuinumfu,seob,me jum6-

taleaaceluinumar.Careestenumirul? 4, A treia partedintr-un numfu seob,tinedacedin 35 sescade

dublul numZrului.Afla! 5, Dacamic$ordmlm numer cg,2!,-pbFnema treia parte din el.Aflalinumarul.

5. Daci din 19scddema $aptea panedintr'rm numer,obiinem

rlumirul micsomtcu 13.Careesteacelnumfu? .

lsi ProblQrDopropuro

*

l.

x

(x:7 +ll)=s5

,,

* 2. a+(a+a:a)=17

* 3. a-(13+a:3)=15

* 4.

62-l' +(a|3+a)+z] = 23

*34*

* 5. 1oo-[(b:2+5)+2x b]=5

"

* 6. 16+[a-(38:2

a:7)-10]=19

-

* 7, 42tlc+(c x 2-3)-2s)=3

* 8. a-S x 4+a)12=136

.*

9. a+a:2-a:4 =7Q

* f0. c-[(c:++re)+s] = o

*3s*

9. EOALT|AT|OA7ESAAogft'IUTE

A fostdificil sddecidemexislcnlaacestuisubcapitol $i denu-

mirealui. Ne-amgendilsdevidenliemexistentaacesteicat€goriid€ probleme(pe carele-am intalnit in practicala cat€dri) Si un anume modd€rezolvarea lor. Treimodeledeproblemecred€mceseincadreaziaici.

L Se Stie cd nille mdrimi au talori egale, se tlie cu ait se

modiJiad raloaree fiecdrei ndrimi

nodifcdte

raloii

Si care este suma valorilor

se cere aflarca

sau unele dilbreille dintt'e acestea ;i

inilia le cotnune.

2. Se cunoustetu

a vulotilor iniliule ale unor mArimi salr

rdlorilor acestormd-

difercnlele dintre ele, se cunosctilodncdrile

Rezolrare

b-75

x+ 14=

x+17=

a+

a

b

t

'

*

t

*,

14

i

t')

,1"

Sumanumerelormodilicateeste75.Din aceaslisumescidem ces-aadeugat,oblinanddublutfi€ciruiadinceledouenumereegale.

75-

44 | 2 = 22 (unul dtn celedouanumere)

( 14+ 17 )

= {{ (dsblulunuinundr)

EI 2. Surnaatreinum€reeste74 DacAsescad€dinpdmul 17, din al doilea25qidin al treilea20,seoblinnum€reegaleCaresunt numerel€initiale?

Rezobarc

rifl1i,se itie cd in urma acestormodi.ficArise oblin valori egale ti se cercafLlea ralorilor iniliale.

a+

b+c=14

b-25=x

3.

Se Slie suha wlotilor iniliale ale unormdrimi,se $tie cd

c-20=x

Jiecare mfuime iSinodiJicd valoareaprin cre$teresau mic$orarecu aceea$icantitate,secunoscrezultalelemodiJicdrik)r ti secercvaloa-

;=1b--.1c=7

reaacestor modi/ic,rL

in astfeldesitualii,reprezentareagraficepun€in e\.idnfeega-

diferenje $i modificlrile opetate,sugerandastf€lmodul de

[tef,

rezolvar€,

A

Problomo roFo|lote

M

1.Fiinddatedounnumereegal€,adeugandpdmului14,iar

celui de-aldoilea 17, se obfinesurna75. Careau fost numerele initiale?

*36*

"#-+.'22',+'z

l

17+ 25 + 20 = 62 (strrnamodificirilor cfectuate)

74- 62 = 12(sumacelortreinumereegale)

)l

12 :

3 -

4 (fiecaredin cel€treinumereegale)

4

+ l7 = 21(primulnum&)

4 +

25 :29 (aldoileanumtu)

'|

I + 20 = 24(altreileanumdr)
I

4

*37*

EI 3. Sumaa douenumerceste53. Dace din fiecarese scade rcelasjnLm;r.seoblrnnumerele24sj lq.Caresunrnumereleinidale?

Rezolvarc

b-x

= 19

utlo

v.lit 1

I"

Nouasumd:24+ 19 = 43.Scidemnouasumtdinvecheasume

$i ob,tinem10,carcreprczinti 2x. Deci nunidrulcares-ascAzuteste5.

Afl5mnumerele:

24 5 -

2s (valoarea luj a)

19+ 5 - 24 (valoarcalui b)

!g Protlomp Drop 6e

* l. Sumaa douanr:mereeste41.Adunandacela$inumir la

fiecare,seobtine25,respectiv40.SdseaIl€numer€le.

* 2. Pedoueraflud sunt62 de cdr!. Dacdad5ugdmacela$i numerde ci4i pe fiecareraft, atuncipe primul raft vor fi 35 de cfuF, iarpealdoilea43.Catecir! aufostlainceputpe fiecarerafl?

* 3. in doi sacisunr79 kg d€lEint. Dacdluim alinfiecaresac aceea$icantitated€faind,mai remanin pdmul 24 kg, iar in al doilea 27 kg. Cateklogram€de feind au fost in fiecaresac?

* 4. intr-o sali de spectacole,pe doudranduri, era un numar

egald€copii-DacAmaivin 12copiipepdmulrand

doilea,aluncivorfi peambelerinduri 61 decopii.Cali

la inccpurpehecarerend:

$i

19copiipeal

copiiaufost

*.ls*

* 5. in doui camioaneafost incercatacelaginumdrdesacicu

grau.Dupaceprimul ad€sclrcaila o moari 35 desaci,iar aldoil€a48, alrmairirnas in total 117saci.Ca,tisaciaufost in fiecarecamion?

* 6. Sumaa trei numereeste145 Daci scedemdin fiecarc

acela$inumir, seobline32,40 ti 37.Careestevaloareaini$ali a fi€

caruinumar?

& 7. Sumaa trbi numereeste2I - Daceseadaugdla primul un

numer,el devineegalcual doilea;dacdseadaugeacela$numfulaal

doilea,acestadevin€€galcual acela$inumIr, el va devenicu aufost num€rele?

treilea,iar daci la altr€ileadildugim 9 mai maredecatprimul numAr.Care

'

* 8. Surnaatrei numreste28. Merind {iecarenomarcu pn-

mul numdr,se ob,tinnumerel€16, 13,23. Aiai

valoarcafiecdrui

numar

*

9. Dacdla douanumere€gal€adiugem primului 14' iar

celui de-aldoilea 17,oblinemsuma75.Careau fost numerele?

* | O. in doudclasesunt56deelevi Dacbdinprimachseies

18 elevi,iar din a doua 14,atuncjin celedoui claseva ramane

acelaginumardeelevr.Calieleviauremasin fiecarec1as5?

I

I

*:s*

to,ALIEaEpnEzErfiatoccir

PRlltsEaMEilrE

in unele probleme reprezentareaprin sgmenteeste relativ dificili $i nu suficientdesugestivicuprivirela relaliiledintremiri- mileproblemei.In astfeldeconditiiscrecomandeudlizarcaaltormo- duri de rcprezentarecaresi evidenliezemai bine atatsemnificatia fiecdreimarimircprczentate,cat $i rclatiiledinheacesiemirimi. Putemastfelr€prezentaschematicvase,fiinte,liucte,supmfel€etc. $tim ci unii rezolvitorinu scdescurc5atatdcbinela d€s€n $i d€aceeale va venigreusdreprezinte,de exemplu,fiinte.Peiangd laplul ci nu nebuiesi urmireascioblin€reade aprccieriin ceace prive$telalcntulladesen,fiind suficienteni$tcschi{e(veziexenrplel€

I $i 3), crcdemcdin cazulnrerirnilorcc cxprimi ele]llentoalc unor mullimiestesuficientdutilizarcaunorliterecaresdsugorezedespre cc clementeeslevorba $i cerelalii sestabilescintremullimj (cain

exemplul2).

lfo lDrotlomo ropolooto

E 1 intr-ocute s\rnrpdsiri $i oi, in tolal 15oapete $i 40 de picioare.Catepesdri $i cateoi suni?

Rezolvare

a)

D)

oo oo

il

tl

oo

lilt iill

-}-JL_'\.-/

510

(J

O

r) cap€te

15capete

ll :opi"ion."

ooo

tl iilil

15capcte

40picioare

rnprrrnaflguraJtnsutserate\rslenlaa tJ capele,

*40*.

in adouafiguri ampuscate2 picioarelengefiecarecap Ne-auramas40 30 = 10(picioare).De ce?Pentrucala fiecare oaieampusdoarcat€2 picioarein locde4. in a treiafiguream mai puscale2 picioarela fiecareoaie, adicnla10:2 =5 (oi).Existi,dcci,5oi $i 15 5:10Gnini).

.t Obscrvrfie

Problenase ,ezalit coltloll $i Prin meloda falsei ipoteze

Da/, chiar si a$a, fobsirea u;oard i lelegerea rezobArii.

odulti

.le Jigurare preze tatiace l ai

El 2. intr-ourni suntde 3 od maimultcbile ro$iid€catalbe

DacI sescot6 bile roqii $i

dedoueofi maimultebilerofii decatalbe.Catebilero$iiau€xistatla

inceput?Daralbc?

seadaugd2 bile albe,atunciin utni stult

Rezolrare

RRRR

a) RAR RAR RAR

R4R

RRRR

b) R,A.RRAR R^R

c) RAR RAR RAII RAR

RAR A

llAR

\--\--,-/

.RAR

8bilcro$ii+ 4 bilealbe 8 bilealbe + 14bilerogii

in prima figuri am sugcratfaptul cd existl de 3 ori rnai multe

bile roqii decatalbe,firA a $i categrupedecete4 bile exisli In adoua

figwI

albe.in a heia figuri amsugeratreorganizareabil€lor in grupede cate

3 bile din care2 rosii

cele4

ro$ii (in total 8 bile roqii) am |-ratcdteuna de acolode undeexistau

cate3 bilero$ii.in final,remanin um612bile albeqi24debileroqii, iarlainceputauexistat10bilealbe 9i30 debilero$ii.

am sugeratdisparilia

$i

a 6 bile ro$ii $i aparitiaa inca doudbil€

unaalbd.Pentruca langi flecarcbili albddin

rimase ,,shnghere" dupi operaFaprec€dentesdapad cate2 bile

*lr"t

I Obs€rvafie

Ploblenapoatefr rezol|atd Si prin frgurare ,,clasicA", pe bazd

de segmente.

A l---1

R

Din

figura se obseryecAo ume insearymd10 bile

inceputin

bilero$ii $i 10bilealbe.

- situale iniliah

- situa{iedupdmodificeri

treime din bilele ro$ii existentela albe. Avem deci la inceput30 de

EI 3. Dacd intr-o clasestau cete 2 elevi intr-o bancA,riman

4 eleyi in picioare,iar dacastaucate3 elevi intr-o banceramandoui bAncilibere. Ca! elevi Si catebinci suntin clasi?

Rezolvare

a)OOOO

b)oooo.

0 a@o@

OO

oo

o@

-.i_

8binci

oo

a\n^f

\

/'\f\a\r\

In

prima figuri am sugent asezareacopiilor cete2 in bance $i

faptul c; mai rdman4 in picioare. In a douafigllri amsugemtridicareain picioarea elevilor din ultimeledoudbdnci(carerimdn libere).Observdmcdvor fi in picioare

8 ele\i. in a treia figuri amplasatpe cei 8 elevi carestateauin picioare, cateunul in fiecarebancdin carcmai existaudeja2. Vor fi 8 bencicu cate3 elevi Si doui bancilibere.Avemdeci24deelevi si 10benci.

*

42*

!9 ProblQ||reproltt$e

* 1. La rmconcursdecrosseinscriu de 3 ori maimulfi b6ieli

decat fete. in ziua concursului, datoriti unor probleme medicale,

2 baie! $i 4 fteseretrag $i astfella concursseprezintade4 ori mai

mulfi beieli decatfete.Cati beieli li catefetes-auinscrisla concurs?

* 2. La un concursseinscriu dedoudod mai multefetedecat

bdieli. Dupe prima Fobd sunt eliminati 4 bnieli si 4 fete. Grupand concurenliirima$i cate4 fete li un bAiat,dman 2 baieli necuprin$iin

nici o grupd.Cd! biiegi si catefeie s-auinscrisla concurs?

* 3. intr-un las sunt de 3 ori lrlai multe prune decetmere.

Dacdammai adiugain vas 3 mere $i amlua 3 pnme,atunciin vasar

fi de doueori mai multe prune decatmere.Catemere $i catepnme eraula inceputin vas?

& 4. intr-rm r,assunt de 3 ori mai multe piersici decatcaise.

La rnasi sunt 5 pemoane.Fiecareia din vas cate o caisi 9i doui piersici. Rin1anin vas de 4 oi rnai multe piersici decetcaise.Cate caise $i catepieEici emula inceputin vas?

* 5. Peo masi eraude 5 ori maimultebananedecatporto-

cale.Fiecaredin p€rsoaneleagezatela masi minanci 2 portocal€ ti

3 banane,in final rimAnind pe maseo portocala $i 33 d€banane. Catepersoaneemula masa?

* 5. Un grupde tineri srmtla restauant aSezalicatedoudfete

9i 3 bdie{i la fiecaremasa.La tm momentdat,cetevaperechimergla dansqi rdmanh mese4 fet $i 12bnie!. CaSbaieli ti catefete sunt

in grup?

& 7. intr-o zi, fiecaredin elevii lmei claseaveala el 3 pixuri

i

:

I

I

t

l

I

qi doui creioane.A douazi, 10copii i$i mai cumpiri catermpix, iar

uitd creioaneleacasd 9i astfel, numirul pixudlor tuturor

4 copii

copiilor estede douaori mai maredecatnumarul creioanelor'Cali

copii suntin clas5'l

'i$i

*43Jt

* 8, DacAintr-o clasSstaucate3 eleviin bance,rdrian 2 elevi

in picioare.Dacestaucate4 elevi ill bance,rimane o banci liberd,iar

intr-o banci vor fi 3 elevi.Cali elevi qi catebinci suntin clas4?

S 9. Mai mulfi copii vor-sAtmvercezeleul cu ni$te btuci.

Daci seaSazicate5 copii in barc5,rimer pe mal 2 copii. Daci stau

cate6 in barce,atunci,peni! Catebdrci si calicopiisunl?

ultima barcd,mai remandoar3 copii.

'

| O. Setsamd50 Capdin 15vase,LnGlede3 l'gi alelede4 1,. Cdtevasesuntdefiecarefel?

*

*

44*

n. nEToDAFrcUnArtvA tt FnAf|]t/,E

Familia zareaelevilor cu ideeade fiaclie sefaceinci din clasa

a II-a cand li se vorbe$tede jumitate !i

inv4etori le spuncopiilor despre ,doime", ,,heime", ,,p5tlime" etc.

carezultatealeimpi4idi unui intregin 2, 3 sau4 pn4i egale. Folosind metoila figurative evidenliem mai clar irnpd4irea unui intreg in unitili fraclonare deun anumetip.

sfert. Tot atunci, unii

Numerul

jumitatea

treimea

pdtrimea

A

Probleme reBolsotc

EI

l. Jundtataunui numeresteegali cu treimeaaltui numfu.

Caresuntnum€rele,qtiindcesuna lor este25?

Rezolvare

*45*'

DesenAm doud segmentgipgalece ieFezlnLi dolmeaprimului numdr,respectivheimeacelui de-aldoilea. Dublim pimul segment

gi obfinem primul nurnlr, tripEm al doilea segment $i obtinem al dorleanumir.in toral5 segmenle.egale.

z) : ) =

J (dotmeapnmulutsautretmeacelurde-aldorleal

5

5 \

_x _2 :

I

10(prirnul numir)

- l5 (aldoileanumar)

El 2. Dacaunuinumdrii adaugamreimeasaoblinem16.Care a lost numerul?

Rezobare

#l

16

16:4- 4 (neimea)

4\3-12(num.rul)

EI3- Sfertulunuinunxr este6.Car€estenumirul?.

Rczolvare

#

6

6x4-24(numArul)

EI 4. Numerul 74 reTezintd doud heimi dintr-un alt num.{r. Allali mrmirul.

Rezolvare

\--------.Y-

t4

14:2=

7(otreime)

7x3=21 (nurnarul)

*46*

!g Pr'oblem€ Dropuse

* | . Cincimeaunui numir este9. C larelestdnumbrul?

,

*

2. Douecincimidintr-unnumerauvaloarea;18.Carcest€

numerul?

.*

3. Adunind la un numdrfeimea sa,oblinem20. Desprece

numft est€vorba?

* 4. Adundnd la rm numdr treimea sa $i apoi sfertul sdu, oblinem76.Carca fost numirul?

* 5. D'acdla un numnradunemtreimeasa