Sunteți pe pagina 1din 59

lducaJ

vr4
Mitici
Dudiu
Florentina
Dudiu
ffJfis8*fill:l.:Stril3ffi;
, r i ' l
I
*
I
I
,gproaPutnhl
desPre
rwlnda
frgtt'"twa
EdituraCARNtrNIS
'
'.
PITESTI
Dor(rlclor CIP r Dlbllotocll N0llonrle a Romeniei
Aproipc totul despre metoda llgurativtr: natematici pentru
!|lvtrlllm0ntul prlmsr / Miticd Duddu, Teodor
$teft]ice,
Marin Oanea, ...
-
PitcAlir Carminis Educalional, 2006
112 p. ; 20 cm.
Bibliosr
ISBN (10) 973-7826-86-8; ISBN (13) 978-9?3-7826-86-2
L Dudiu, Mitic;
IL
$tefinici,
Teodor
IIL Oanea, Marin
Jl (075. 33)
O Toate drepturile apar{in trditurii CARMINIS
Redactor: Carmen Joldescu
Tebrcredactor: Marina Zan ir
CoredurA: {utorii
Revizie: Cristina Neculai, f,nese Dunitru
Tebnoredact re conputerizara: Editlra CARMINIS
TiDaml executat la TIPARG S.A. Pitesti
Comenzile se primesc la
teLffax: n2441253O22, 252467
sau pe adresa: Editura CARMINIS
str. Exerciliu, bl. D 22, sc. B, ap. I
cod 110242, Pitetti,
jud.
Arge$
ISBN 973-7826-86-8i ISBN (13) 978-973-7826-86-2
PREFATA
. Ptuinli, brmici
$i
alte rudq..prieteni d9. familie sau,colegi de
seNiciu ai pirinlilor se chinuie uneori se ajute un
scolar
si r;mlve o
problemd. Telefoanele zbdmdie, firul explicaliilor se pierde gi atunci
se apeleazd Ia altcineva, starea de nervozitate cre$te, uneod copilul
merge la gcoala cu problema nerczolvatd (,,...se ti-o rezolve invlle-
ioarea. dacd a dar a$a problema grea!") cand... torul poale deveni
foarte simplu: fie descoperim singuri, fie vedem rezolvarea fhcuti in
clasi, oricum, nu ne vine sd credem ce doar cateva segmente desenate
inspirat clarifi cd totul.
.
Da, metoda figurativi, fiindci dspre ea este vmba, poate
clarrfrca conlinulul unei probleme- o poare face se pard utoari. Cu o
condi.tie: si o fi inleles cat mai bine, crmoscand cat rnai multe nuante
al e ei pri n apl i carea i n caL mai mul l e si t ual i i .
Iati de ce am consialerat necesar si elaboldn lucrarea
,,Aproape totul despre metoda figurativi.. Aceasta ii w ajuta in
pnmd rand pe copii, dm
$i
pe cei care vor se-i
Wrijine
pe acegi4 se
gdseasce infoniafii despre conlinuirl metodei, despre modul ei de
aplicare in diverse situatii, oferind explicaFi reorctice, modalitili de
clasificare a problemelor,
modele de rezolvare
ti
propunand
s!)Ie
rezohane un numir mare de
Fobleme
de o largd !?detate.
Irl cartea noashi
,,Matematici
penlru clasle III-IV:
Tipuri de probleme. Metode de rezolvare. Teste de selectie..
(Fditura
C.arminis. Piretlj.2002) priml!a cu inleres de ulililarori, am
pus in evidenli cele patuu tipud clasice de prcbleme care se pot
rezolva prin metoda figurativi: sume
Si
diferenli, sumd qi cat,
diferenfd qi cat, imperFre cu rest.
Experienla la catedri ne-a indemnat sA evidenliem in Drima
parle a actualel lucreri
ti
alte caEgorii de probleme
care se pol
rezolva prin metoda figurativi decat cele clasice. Am considerat cd,
pe hngd legetula acestor noi categorii de probleme
cu cele clasice,
exlsti lm specific al lor care meriti cunoscut
si utilizat in eforfirl de
rczoh,are,
Partca a II-a cuprinde probleme care se pot rezolva prin
motodg figurativd (dar nu in mod excJusiv). unele djntre ele pudn-
du.so lncadra in subcapitolele pdrfii l. all,e'e necesildnd idei din mai
mult. astfel dc subcapitole. Ordinea lor este relativ in$mpldtoare. Nu
lndrplrtdre estd.?ldsabea, in'6fia1;;a aoelor
lpesen
care:.: vorbesc",
pafcurgerda uriCi p5x,ti'dat mai insermate din lucrarca noastrd permi-
Fnd
elevilor se-$i incununeze forturile prin creadvilatea sugera6 de
aoeste desene.
,''
:Af,telitdh!
reaciile dtunneavoaste. Nd-am bucua se afldfii,ce
problemeleqeastre v-au ireat
,,Fobleme!'
,9i,
mai ales, ne-am blrcura
sa aflam ce lucmrea de fate v-a fost de folos.
,Mult
succes!
, ", Aut ot i
, r '
' l '
DESPRE
*s*
INTNOOACESE
Conlinutul unor probleme pare foarte incurcat. Rezolvitorul
citeste de rlai multe ori problerna, incercand si
$i-o
apropie, sI
renunte temporar la unele informalii, punand accent pe altele
Si
revenind apoi la cele la care a renuntat, spre a face textul rnai
accesibil, Inai u$or de infeles. E ca
$i
cum ai incerca sA explici ceva
cuiva care n'a piceput de prima datd
$i_f
tot adaptezi stilul de
expunere pani cand, in sfirgit, se intevede cd ar inlelege
$i
el cate
pu,m (numai ce, in cazui nostru, cel care ar inlelege mai greu ar putea
fi rezolvitorul insusi!).
inlelegerea relaliilor dintre mdrimile unor probleme, intre
\,?lorile cunoscute
si/
sal! valodle necunoscute ale aceston este rm
proces carc se desfr$oarl in rnai multe etape, de la o etapS la alta
rezolvitorul sim,tind ce zona cercetatd (problema!) devine din ce in ce
mai luminatd dup6 ce, ini1ial, i se pArea ci este in beztI. Unele dinte
aceste etape presupun diverse tipuri de reformulare a problemei pdni
se giselte foma care se asigure intelegerea clari a corLmutului ei,
asdel incat, el, rezolvitorul, sa
$tie
cu precizie ce opera$i efectueazi
pentru a afla necunoscutele problemei (cele cerute explicit de text san
cele formulate ca cerinte intermediare de rezolvitor).
in multe situaIii, o reformulare schematicd eficientd se reali_
zeaz, prin metoda lig[rativi (grafici), o metodl foafie des utilizatii
in clasele I-IV, Ea cons$ in reprezentarea m5rimilor necunoscute
prin
diferite simboluri, evidenliind in aceastd reprezentare
$i
posibF
iele relalii dintre mirimile problmei. Utilizand pentru reprezentarea
mirimilor, segmente de dreapte sau alte figuri geometrice, precum
$l
scbeme ale obiectelor despr care se vorb$te in probleme, metoda
u$uleaze trecerea de la abstract la concret
Si
inve6, netezind calea
spre ulili/afea meLodelor algebrice in re,,olvarea
problemelor-
h aphcarea metoder se ia o nlinme drept reper
(de regula cea
mai micd) celelalte marimi fiind reprezentate in flmcfe de acesta'
Metoda pel1nite, uneori chiar ncesitd, formularea de ipoteze
referitoare la evolu(ia unei situalii reprezentate inifal sau la posibilele
consecinle ale unor modificiri efectuate de rezolvtor precum rmele
tansferu sau folosirea unor expresii ca
,,il
tnai dau an cehi mai
nic". ..ii mai iau eu celui mai nare".
DacA problema se refre h dinamica - evoluiia in timp a tmor
rtArimi, trebuie identificate cu grijn momertele
$i
ales cel care trebuie
reprezentat, sar! in cazul reprezentirii tuturor, cel care confme rcperul.
Cum ajungem la concluzia cd trebuie sa folosim metoda figu-
rativi? Rareori calld citim o problemA putem formula o
judecad
sau rm
rSspuns imediat la cerinF acesteia. De aceea, ftre a incerca sA algorit-
mizf,m abordarea remlvirii rmei probleme, rccomanalim rezolvitorului,
a$a cum am rnai fEcut-o
$i
altddati, sd parcurgd urmdtoarele etape:
a) Cutroatterea
ti
inlelegerea nunlului problemei
Ele!'rt hebuie se aibe in vedere:
lectura atentd a textului;
clarifi carea elementelor de vocabular;
- scrjerea schematici
(se includ in schemd numai infor-
matii esenliale - de regule cantitative
$i
care permit
reconstituirca textului dupe schend);
eviden{ierea informa$ilor esenliale, a detaliilor, a legdtu-
.ilor intre date.
G. Polya rcomandd se se pomeasci totdeauna de la mlml,
afima'nd: .-\4ergr inainle abra cand ac.esl enun! iI esre aral de clar
si
de
bine ilrpdmat in minte incat poli sI nu te Inai ui,ti la problemd pentru o
clipi, frrE teami ci ai si pierzi din vedere ansamblul."'
b) Atraliza
ti
intocmirea unui plan
Cercetind legiturile dinhe valodle cunoscute
fi
cele necunos-
cute ale merimilor problemei, se descoperd idei p.ivind aflarea
oecrmoscutelor sau aflarea unor date intermediare ce pot duce la
allarea acestom. Acest proces poate duce la punerea in eviden!5 a
ideilor ce contribuie la rezolvarea problemei. In acest caz, stabilirea
unei succesiuni convenabile poate usula ob,tinerea solulei. Se ajrmge,
astfef. la inlocmrrea unur plan de rezolvare a problemei.
Unod ste impodant si gisim o idee de
,,umire"
a problemei,
etapele planului de rezolvare revelandu-se o date cu rezolvarea
propnu-z1si.
c) Realizarea planului
Coincide clr rczolvarca propriu-zisa a problemei, prin alegerea
$i
efectuarea operafiilor corespunz;loare.
' G. Polya - ,,Cum
rezolvdm o problemi ", Ed.
$tiinlifici,
Bucuesti, I 965
*6*
*7*
Stabilirea oper4iilor s prefigureaz.a in etapele anterioare, cand
lectura textului, identificarea relitiilor dintre alate, intocmirea planu-
lui de rezolvare conduc implicit spre calculele ce trebuie efectuate.
d) Privira retrospectivi
Este o etapd de multe ori ignorat5, dar Iere de care rezolvarea
unei probleme nu hebuie consideratd incheiate. Neabordarea acestei
etape diminueazd pand la anulare efectul in plan intelectual^$i progre_
sul in capacitatea de rezolvare in viitor a altor probleme. In aceasta
ehpe se poate reconstitui cu claritate planul optim de rczolvare a
problemei (inclusiv prin renuntarca la wrele etape
$i
restructumrca
altora), s evidentiaze leglturi cu alte probleme
li
se fixeazd idi ce
pot fi folosite in rezolvarea acestora, se fac generaliziri sau particu-
larizeri, se poi compune alte probleme.
In ce priveqt lucmrea noastrd crcdem ce mai sunt necesare
cateva observalii.
Uneo am apelat la foqnalinrea problemei folosind penhu
diverse mirimi litere: a, b, c,. .. In cadrul acestor formalizdri am optat
pentru sc erea cu ajutorul inmulFrii a unor rlatii exprimate in text
pdn cuvinte ce sugereaz5 impi4ireai
,,b
este de trei ori Inai mic decat
a"sescri ea-3! b; , , cat ul
i mpd4i di l ui a l ab est e 2
t i
reshrl 3" se
scrie a
=
2
x
b + 3. La fel, experienta ne indeanmA se folosim
operalia de adunar atunci cand textul ne sugereaze si folosim
scddetea: ..b esle cu 3 mai mic decAt a" se sarie a
=
b + 3 .
Tot din experientd recomandim rezolvitorilor ca ingalit4ile
sugemte de textele unor probleme si fie scrise cu ajutonrl egaltefilor:
.e mai mare ca b cu 2A" se scrie a: b + 20;
,,4
mai mare de 2 ori ctt b"
se scrie a 2 b.
Respectand aceste recomand5ri vom ajunge, in cazul in care
am decis si folosim metoda grafici, sA reprezentdm cu u$udnfe figura
corespunzitoarc problemei.
Paragtafele care urmeazi reprezlnta o incercare de grupar a
problemelor care pot fi rezolvate prin meloala figurativi in categoni
pe car noi le-am identificat in actiyitatea pmctici. RezolYito i pot
avea si alte DAreri.
t. sami
rt
DtFEREnffr
in cazul acestei categorii de probleme, reprezmtfun pdn seg-
mente cele doui numere, punand in evidenle laptul ci unul dinhe ele
esl e mar mare decel cel al al l cu drf erml a drnne el e
DacA luam ca rcper num6rul mai mic, atunci oblinem dublul
acestui numir scizand din surnd difernta celor doue numere. Daci
luim ca reper numerul rnai rnare, atunci obtinem dublul acestui nu-
mar adunand la sume diferenla celor doue numere.
A Problcma roEolrtra{
EI Suna a doui numere ,,a" $i ,,b"
este 1 8 Si se afle cele doui
numere
$tiind
cA unul este mai mare cu 4 dcat celilalt
Rezplvare
a+b=18
a- b- 4
::-.)U
Egalarea celor doue nunere se face:
a) prin scddere (e rnai utilizate)
bl.---------l I
I
"
F__]j---]rJ
18 4=14( 2xbsau2b)
14: 2= 7 ( b)
7- 4- l l ( a)
Ver i f i car e: 11+7= 18
Daci din numirul marc
,,a"
scedem 4, atunci
,,a"
va fi egal cu
,,b".
Scizand pe 4 din sumd (18), atunci oblinem doue numere egale
*8*
*9*
b) prin adunare:
u+l
! l R
4l
b +-: i J
18+4=22( 2a)
22: 2: 11 ( a)
11- 4= 7 ( b)
Ver i f i car e: l l 7=18
Dacd numdrului rnai mic
,,b"
ii adrmem 4 (diferen{a), atunci va
fi cgal cu numerul mai mare
,,a".
Diferenla aceasta va fi adunate
$i
b
sumi
$i
atunci obfnem 22 (2 x a s v 2a).
!3- Probleme proDrrse
* l. Suma a doui numere este 25, iar diferenla lor este 5.
Allali cele doud numere.
* 2. Suma a doui numere este 54, iar unul dintre ele este cu
18 mai mare decat celdlalt. Care sunt cele doud numere?
* 3, Doud compuneri au in total49 de randuri. Una mai scur-
td cu 17 randuri decat cealaltd. Carc rinduri are fiecare compunere?
* 4. in doun bidoane se afl6 58 l,lapte. CaS htri slmt in fiecare
bidon dacd in p.imul sunt cu 14 , mai mult decat in al doilea?
* 5. Doi ftaS au impreuni 26 de ani. Unul dinhe ei are cu
4 ani mai mult dcat celdlalt. Cati ani are fiecare?
* 6. Bogdan are 100 de timbre romanetti qi striine. Cate
timbr are din fiecare fel, gtiind ci timbre romane$ti ate ctt 24 mai
multe decat striine?
* 7. Doui cdr,ti au imprcuni 244 de pagini. Una din ele are cu
38 de pagini mai puiin decat cealaltl. Cate pagini ar fiecarc ca.te?
* 8. Pe doui rafturi ale unei biblioteci sunt 75 de cd4i. Se se
afle cate ce4i se afla pe fiecare raft,
$tiind
cd pe al doilea sunt cu 17
mai pu,tine dcat pe pdmul.
* 9. Suma a ffei numere este 50. Si se afle fiecare numar,
$tiind
cd al doilea est mai mic cu 4 decat primul qi cu 7 decat al
* | O, Suma a nei numere ste 682. Al fteilea numfu este mai
mare decat al doilea cu 115, iar decat primui est mai mic cu 170. SI
se a lle numerele,
* 1 1. Pe 3 caiete s-au scris in total 101 pagini. Pe pdmul caiet
s-a scds cu 8 pagini rnai pulin decat pe al doilea, iar pe al teilea cu
13 mai mult decat pe al doilea. Cate pagini s-au scris pe fiecare caiet?
* 12. Mirind cu 12 suma a doui numerc ob.tinem 216. Sd se
afle numerele
$tiind
cd primul este cu 28 mai mare decat al doilea.
* 13. Daci dintr-un numer scedem 15, iar din altul scddem
83, diferenla numerelor oblinute este 10. Si se afle diferenla dintre
numerele inifiale.
* 14, Suma a doui numere este 226. Dace din p.imul nurnir
scidem 22
$i
din al doilea scedem 52, atunci diferenla dinhe
numerele oblinute va fi 12. SI se afle numerele.
* I 5. Suma a doud numere este 208. Dace pe pdmul il mfuim
de 2 ori, iar pe al doilea de 3 ori, suma numerclor oblinute va fi egaii
cu 512. Se se afle numerele.
* 16. Diferenfa dintre doua lumere este 9. Mirind de 3 ori
cele doui numre, surrn numcrelor obfinute este 363. Sd se afle
numerele initiale.
* | 7. Mdrind de 3 ori doui numere obfinem pentru noile
numere suma 333, iar diferenta 51. Care sunt numerele?
*10*
*1r *
* 18. Suma a doud numere este 121- Dacd il micsordm pe
primul de 3 frei ori
Si
p al doilea cu 3, suma numerelor oblinute este
egala cu 54. Aflali numerele iniliai.
* 19. Semisuma a doua numere este 49. Sa se afle numerele
$tiind
ci primul este mai marc cu 18 dcat al doilea.
* 2O, Semisuma a doud numere este 70, iar semidiferenta
este 16. Sd se afle numerele.
* 21 . Dublul sumei a doud numere este 2fl. Afla1i numerele
$tiind
cA primul este cu 28 mai mic decat al doilea.
* 22. Triplul sumei a trei numer este 282. Si se afle nume-
rel,
$tiind
ci primul este cu 26 mai mic decat al doilea
$i
mai mare
decet al heilea cu 28.
* 23. Mdrind de 6 ori suna a doue numere oblinem 438. Si
se afle numerele
$tiind
ci diferenfa dintre ele este 2 1 .
* 24. Suma a trei mrmere este 52. Primul nurnlr este 10, iar
diferenta dintre al treilea
$i
al doilea este 12. Allati celelalte doui
* 25. Un elev a citit in trei zile 43 de pagini dintr-o carte. In
prima zi a citit cu 3 pagini mai pulin decat a tlia zi., i$ a do'Ja zi a
citit 16 pagini. Cate pagini a citit in fiecare zi?
* 26, Un elev a citit in ffei zile 46 de pagini. in pdma
!i
in a
doua zi a citit un nunir gal de pagini, iar a keia zi cu 18 pagini mai
putin decat in cele doue ziie la un loc. Cate pagini a citit in fiecare zi?
* 27. Trei elevi au rezolvat intr-o sdplimani 95 de probleme.
Pdmul
si
al doilea au rezolvat rm numdr egal d probieme, iar al
treila cu 7 probleme mai mult decat ceilalli doi imprermi. Cate
probleme a rezolt fiecarc?
2. SAMA
tt
CAT
Caracteristica esenliale a acestor problme consti in faptul ci
se precizeazi (sau se poate deduce) de cete ofi este mai rnarc un
numdr
,,a"
decat alt nunar,,b"
$i
care este suma lor,
Reprezntarea prin segmente ne va sugem cd,,a" este mai n1are
decet,,b" de,,n" ori
Si
cA suma lor este (n + 1)b. Vom obfine astfel pe
,,b"
pnn impd4irea sumei ]a
,,n
+ 1"
9i
pe
,,a"
prin inmul{irea lui
,,b"
A Problenrii reeohuti
EI Suma a doul numere este 28. St se afle numerele,
$tiind
ce
unul este de tlei ori mai marel mic decat cc161a1t.
Rezolvqre
a+b 28
a: 3bsaub=a: 3
Din scrierea prcscudati se obse d cA numarul mai mic este
,,b".
il vom figura primul. Pe al doilea il vom desena de 3 ori mai
mate.
bH I
t ^^
a#J
Confom figurii, 28 (suma) rcp.ezinti de 4 od numerul mic (b).
28: 4- 7 ( b)
7
\
3
:
21 (a)
*13*
!s- Proble||le
propur
* I . Suma a doui numere este 27. Aflali numerele,
ttiind
cd
al doilea este de 2 o mai rnare decat pdmd.
* 2. Suma a doui numere este 35. Primul este de 4 on mai
mic decat al doilea. Aflali numerele.
* 3. Doi frali au imprema 64 de nuci. AflaF cate nuci are
hecare, ilaci unul din ei are de 7 ori mai multe nuci decat celdlalt.
* 4, ia doud zile rur elev a citit 24 de pagini. Cate pagini a
citit in fiecare zi, dac5 in prina zi a citit de 3 ori mai mult decat a
doua zi?
* 5. Trei persoane cumpdrn 100 kg de vazd- Primele doud
cumpfud cantit4i egal, iar a teia cat celelalte dou5 la un loc. Cate
kilograme de varzd a cumperat fiecare persoand?
* 5. Trei ci4i au impreunI525 de pagini. Cea de-a treia are
rm numir dublu de pagini fald de a doua, iar pdma este
jumitate
din a
doua. Care pagini are flecare carle?
* 7. in trei saci $mt 120 kg de cirnent. Cate kilograme de cimert
$mt in iecare sac,
$tiind
ci in al doilea estejwrEtate din cantitatea din
primul, iar in al treila de 3 ori mai mult decat ill al doilea?
* 8. Suma a doud numere este 136. DacS pe primul il inmlrl-
lim
cu 2, iar pe al doilea cu 6, oblinem numere egale. Aflati cle doui
* 9. Suna a doui numere este 48. Dacd pe primul il mlim
de 3 ori, iar pe al doilea de 9 ori, obFnem numere egale- AllaF
* 1O. impdtritul unui numdr
$i
dublul celui de-al doilea sunt
numere egale
$i
au surna 448. Aflali numerele.
* 1 1. Triplul unui numdr este egal cu dublul altui numtu. Sd
se afle numerele,
$tiind
cd suma celor doud numere est 250.
* 12. Suma a doud numere este 80. Diferenla lor este de 3 ori
numirul mai mic- Care sunt numercle?
* 13. Suma a doud numer ste 200. Daci pe primul il
inmul,rm cu 6, iar pe al doilea cu 2, obFnem numere egale. Si se afle
numerele.
*14* *15*
3. D//FESENIA
fl
Gef
in aceste probleme se precizeazd de cate ori est mai mare un
numer
,,a"
decat un numlr,,b" (sau de cete ori este lnai mic
,,b"
decat
,,a") $i
care este difercnla dintre ele.
Reprczentarca prin segmente sugercazd cA, dacd
,,a"
este de
,,n"
ori mai mare ca
,,b",
atunci difernla
,,a - b" este (n
- 1)b. Vom
obline numirul
,,b"
prin imptulirca diferenlei la,,n l"
$i
apoi p
,,a"
prrn i nmul l i rea l ur . . b" cu . . n .
A Problenri rcolu i
BI Diferenla a doui numere este 18, iar catul lor este 3. Sd se
dtermine numerele.
Rezolttare
a b=18
a: b: 3saua=3b
^. _' l J
Pentru a-mi ulun interyrctarca datelor problemei
$i
a vedea
mai bine in minte figura, am rcsois a doua rclalie prin operalia inversi
imp;rFrii:
.
deimper,titui
=
catd
x
impeqitorul, in cazul nostru a:3
x
b.
bl.---
a#
cd diferenta (18) rprezinte de doua
os Proble|n0
DroDN$
* l. Catul a doue numer este 2, iar diferenla lor este tot 2.
Aflati numerele.
* 2. O compunerc are de 4 ori mai multe rendu decat alta.
Si se afle cate randuri are fiecare, gtiind ci una are cu 27 randuri mai
mult decat cealalte.
* 3. Diferenla a doul numre este 40, iar catul este 5. Ailaf
numercle.
* 4. Un caiet are clr 150 de pagini mai mult decat altul. Aflali
cate pagini arc ficarc caiet, dac5 unul e de 3 ori rnai gros decat
celelalt.
* 5. Pe un raft sunt de trei ori mai multe pAini decat pe altul,
adrca cu 40 mar mul l e. A l l at r cal e pernr sunt pe f i ecarc raf i .
* 5, intr-un sac sunt de 5 ori mai multe kilograme de ciment
decat in alhr1. Difernla dintre cantilA,tile din cei doi saci este de
60 kg. Cate kilograme sunt in total?
* 7. Fiul are de 6 ori lnai pulini ani decat talal, adica cu 25
mai pulin. Care este vArsta fichrlia?
* 8. Se dau 3 numere. Al doilea este de 2 ori mai mic decat
primul, al treilea este suma celorlalte dou6, iar diferenta dintre al
treilea qi al doilea este 22. Si se afle llumerele.
* 9. S; se alle numarul ;64.
)tirnd
ca b
-
c. b 2a,
;i
b
+
c- 2a: 8.
18
Din figuri se observa
18: 2= 9( b)
9\ 3: 27( a)
Vrificare: 27 - 9: 18
lO. O pnine
$i
jumitate
costi 6000 de lei. Cat costi o
*16*
*
paine?
*17*
* 1 1. Doui cutii au acela$i numdr de bomboane. Dupe ce se
iau din pdma 85 de bomboane qi din a doua 25, se constati ci in a
doua au ramas de 5 ori mai multe bomboane. Cate bomboane are
fiecare cutie?
* 1 2. endrei are a trcia parte din varsta bunicii
$i
jumeiate
din varsta mamei. Bunica este mai Inarc cu
r|4
de ani dcet Ar&ei.
Aflali varstele celor tli persoane.
* 1 3, O carte are cu 384 de pagini mai mult decat alta, adicl
de 4 ori mai multe. Cate pagini ar liecarc carte?
* | 4. La un concurs de atletism numfuul copiilor de peste
10 ani a fost de 7 ori mai mare decat cel al copiilor carc aveau mai
puFn de l0 ani. Sd se afle nume.d copiilor din fiecare categorie de
varstn,
$tiind
ci cei de peste l0 ani erau cu 144 mai mulf decat
ceilalri.
* | 5. Penru o kg de canof i . -au pl i l i l cu 4 , er mai mul l decdr
pentru 2 kg. Cat costi I kg de carlofi?
* 16. 7 cai et e au cu 192 de f , l e mar mul r dec; t . ] cai el e. ci t e
file are Lm caiet?
* 17, Diferenla a doui numere este 54
si
este de 3 ori mai
rnare dcet al dorl ea numi r. Al l a| l numerel e.
* I 8. Dacd 4 sticle de ape minerale cost5 cu 6 lei mai mul{
decat rma singure, cat costi o sticle?
4. IM?itfnEA cu tEsr
In unle probleme se cunoa$te suma sau diferenla a doui
numere naturale, catul impd4irii celui rnai mare la cel mai mic qi
restul acestei imparliri.
Astlel, dacd a
:
b
x
n + r, atunci vom rcprezenta
,,b,,
printr-un
segment, iar pe
,,a"
p n,,n" segmnte de merimea celui carel repr-
zinte pe
,,b"
qi incd un sgment (mai mic) care se reprezinte restul.
Reprezentarea figurativb sugereazd se scddem din sumd sau
diferenti pe,,r" pentru a rdrnane cu
,,n
+ 1" (sau,,n
- l") segmente de
mirimea celui carel reprezind pe
,,b".
6 Pr.oblc||r(! r()soh! o
BI 1. Suma a doue numere este 26. Catul impe4tuii numirului
mai mare la cel mic este 3, iar restul 2. Care sunt cele doui numere?
Rezolyare
a+b=26
a: b= 3 ( r est 2) sau a
=
3b + 2
a- l b: ?
b F---------r I
2 126
a#J
Din figxre observim ci daci din suma 26 ii indepirtam
(sci dem)
pe 2. ob! rnem de 4 ori
, , b-.
26 2: 24 (4b)
De aici avem o problemi in care cunoa$tem suma
$i
catul.
24: 4=6( b)
6\ 3+2: 20( a)
Verificare: 20 : 6: 3 (rest 2) sau 20 + 6
-
26
18*
*19*
EI 2. Diferenfa a'doui [umere est 20,
restul 4. Si se afle nume.ele.
Rezolrare
a b=20
a: b= J (rest 4) sau a
=
3b + 4
a- 2b=?
bf--------
4
a#
l-------------_
---,
20
Diferenta esle 20. Daci indepdrtam pe 4 din aceasti diferenld,
obtinem de 2 od
,,b".
20 - 4: 16 (2b)
16: 2: 8( b)
8x 3+ 4=2E( a)
Veri f i care: 28: 8=3 (rest 4) sau 28 8: 20
rs P|'oblonrc paoprrae
* l. Suma a doui numere est 69. Cetul dintre primul numdr
$i
al doilea este 7, iar restul 5. Se se afle numerele.
* 2. intr-o clasi numerul fotbali$tilor este clr 2 mai mare
decat dublul numirului tenismenilor, ?n total 29 de elevi Aflali
numirul de sportivi din fiecare categorie.
* 3, Mama
9i
fiica au impreuni 37 de ani. Sd se afle versta
fiecareia,
stiind
ce manu arc cu un an nai mult dcat varsta fiicei
meriti de 5 on.
* 4. Caful a doui nltme. este 2, restul 5, iar diferenra esle
12. Sa se afle numercle-
* 5. Deteminali nuderele
,,a" $i ,,b", $tiind
c5 diferenta
dinhe ele este 20, iar prin imperlirea primului numer la al doilea se
obline cetd 3 qi restul 2.
* 6. Nicoleta are d 6 ori mai multe bomboane gi incd 4
comparativ cu Cistian. Catc bomboane are fiecare,
$tiind
ce diferenla
dintri cele doud cantitdli este de 44 de bomboane?
* 7. Doua caiete au 148 de file. Primul are de 2 ori mai multe
file decat al doilea gi ince 4. Cate file are fiecare caiet?
* 8, Suma a trei numere este I 915. A1 doilea nurnar este de
3 ori mai mare decat p mul, iar dace il impi4im p al treilea la al
doilea, obfinem catul 2
si
restul 45. Se se afle numerele.
* 9. Sa se afle suma a trei numere,
$tiind
ce al doilea este de
doud ori mai mare decat primul, iar dacd il impirtim pe cl de-al
hilea la primul, oblinem cahrl 5
$i
restul 7. S mai
$tie
ci difercnqa
dintre al heilea
$i
primul este 39.
* lO. Mnrind cu 5 triplul unui num5r natural, obFnem un
nund. cu 33 mai mare decat num6rul ini{ial. Care este numfuul?
* 1 1 . Pe un raft sunt de doua ori mai multe paini decat pe un
alt raft
ti
inca 4. Sd se afle cate paini srmt pe cele doud rafturi,
$tiind
cdpe al doilea sunt cu 34 mai multe decat pe pdmul.
* | 2. in doun coquri sunt nuci. in primul co$ sunt de 3 ori
rnai multe mrci decat in al doilea co$
$i
inci 6. Diferenla dintre
cantitefile din cele doue co$uri este de 54 de nuci. Cete nuci sunt in
ficarc co$?
iar catul lor este 3
si
*20*
* 21
*
5. ?808LEME CA NAMEBE C0NSECAflVE
ConsiderAm
$iru1
numerelor naturale, scrise in ordine cresce-
toare: 0, l, 2, 3,... . Luand la inamplare o secventd a acestui
$ir
(care
cuprinde cel pulin 2 numere luate in ordinea in care le gisim in
tir),
spunem cd numereie care compun acea secventi sunt numere naturale
consecut i ve: 7, 8, 9, . . .
,
15, 16.
Dacd dintr-o astfel de secvente euminlm numerele natuale
impare, obtinem numere naturale consecutive pare: 8, 10, 12, 14, 16.
DacA vom limina dintr-o secventd de numere naturale pe cel pare,
obtinem numere naturale consecutive impare: 7, 9, 11, 13, 15.
In rezolvarea unor probleme referitoare la numerc consecutive
se recomandd utilizarea unor figuriri prin segment care evidantiazd
diferenlele dintre numerele la care face refrire textul fiecerei pro-
bleme. Se va observa astfel ca sunt probleme de sumi
Si
diferenll.
6 Problen|,o ragohat
EI l. Suma a t-er numere consecutit e e{e 39. Care sunL nuJnercle?
RczolrarP
a+b + c: 39
a, b, c - numele consecutlve
a: 2 b: 2 c: 2
b=a+l
c- a' 2
Se obi$nuieste si se figureze in doud felu.i:
Se rezolvd ca o problem;
de
sumd
si
diferenfe:
39 3
=
36 (3a)
36 : 3
-
12 (a), 13 (b), 14 (c)
M 2. Suma trei numere consecutive pare este 48.
numerele.
Sa se afle
Rezobarc
a+
2
b+
) 1
c f-----------l+r
ar - l
48 b#+2
] -
a
F-l
b#
c F__|_l__]
a F--------------1
39 b++1
] , ,
a8 6=a20a)
42 : 3: 14 ( a) . 16 ( b) , l E( c)
q
|troblcmc paopr|$o
* 1. Suma a trei numere natumle este 33. Aflali numerele,
$tiind
ca ele srmt consecutive.
* 2, Suma a trei numere consecutiv pare este 24. Afla1i
numerle.
* 3. Suma a tlei numere consecutive imparc este 33. Afla1i
* 4. Numnrd 70 rcprezirtd suma a trei numere co[secutive
impare
$i
numirul 7. Aflali numrele.
* 5. Suma a trei numrc natural este 117. Daci din pimul se
scade 24, din al doilea 20, iar din al treilea 25, se oblin numere
consecutive in ordine crescitoare. Afla1i numerele.
*23t r
* 5. Un elev citeSte o carte in patru zile. in fiecare i cite$te
cu o pagini mai mult decat in ziua precedenti. Cate pagini a citit in
fiecare zi,
stiind
ca a alut de citit i 10 pagini?
* 7. in 4 pungi sunt 140 de bomboane. Si se afle numarul de
bomboane din liecare punge, qtiind ce in p.ima sunt cu 15 bomboane
mai mult decat in a palr'a, iar in ultimele trei cantitatea de bomboane
e)l e repre/ enl ara pri n numere concecul r\ e.
* 8. Dublul sumei a pafu numere consecutive pare est 696.
Aflali numerele.
* 9. Suma a 4 numere este 162. Sa se afle numerele,
$tiind
ci
p.imele doui
$i
ultimele doui stmt numere consecutive, iar diferenla
dintre ultimul
$i
primul ste 2 I .
* lO. Suma a4 numere este ll1. Al patrulea este 57, iar
primele trei su,1t numere consecutive pare in ordine descrescitoarc.
Aflati numerele.
6, ?NOSLEME DE
'M'Y'FE8
Sunt probieme in care este necesar si evaludm diferenfele ce
apar intre merimi de acela$i fel, prcum
!i
modalitilile prin care el
pot fi create, schimbate sau anulate.
O modalitate de a crea, schimba sau anula difercnla dintr doue
mdrimi consd in efectuarea de transferuri de la o mirime la alta. Prin
metoda figurativi vom evidenla rnai clar relaliile dintre m&imi, iie
inainte de lransfer, fie dupi efectuarea lui, fi in ambele situaiii-
6 Problcnre resol&tt
EI f. in doud cutii avem acela$i numir de creioane. Dacd
transfrim 10 creioane din prima cutie in cea de-a doua, atunci in
prima cutie vor fi de 2 o mai puine creioane decat in a doua cutie.
Cate creioane sunt in cele doui cutii la un loc?
Rezolvdre
+ --"r
I
- - t
10
Figura sugereaz.i cI, dupa transfer, avem de 2 o mai multe
creioane in a doua cutie decat in prima
Si
cd, in felul acesta (pdn
transfer), in a doua culic vor fi 4 pe4i a cate I 0 creioane, ia. in prima
cutie 2 pi4i a carc 10 crcioane.
4
x
l0
=
40 creioane (dupi hansfer in a doua cutie)
2
x
10
=
20 creioane (in prima cutie)
40 + 20
=
60 creioane (in ambele cutii)
E|2. intr-o ladi sunt cu 10 kg de cartofi mai mult decat intr-o a
doua hda. DacA mutdm 5 kg din a doua lad5 in prirna ladi, atunci
aceasta va con,tine o cantitate de 3 ori mai mar decat a doua ladi.
Cate kilograme de cartofi sunt in cele doui 16zi?
*24*
*2s*
Rezohtare
Dupi transfer avem urmatoarca situafie:
20 : 2
=
10 nuci (avea al doitea copil)
10+8= i8 nuci (avea primul coPii)
Alt mod (a doua varia fi):
28 : 2
=
14 nuci (ar avea, dup5 transfer, fiecare copil)
14 + 4
=
18 nuci (avea p.imul copil)
L4 4
-
l 0 nuci (avea al doi l ea copi l l
6 Problcnre
proprrr
* 1. Dace dintr-un numdr luim 5
$i
il adiugtun la alt numdr,
numerele devin egale. Care a fost diferenla dintre ele?
* 2. Suma a doud numere este 38. Daci lu-im 4 din primul
numdr
$i
adlug5m la al doilea, oblinem numere egale Care sunt ele?
* 3. Diana
9i
Andreea au impreula 18 creioane Dacd Diana
ii dI Andreei doue creioane, atunci ele vor ava acela$i numlr de
creioane. Cate creioane a ar,rrt fiecare la inceput?
* 4. in doi saci srmt 108 kg d fiinn. SA se afle cete kilognm
de fdine sunt in fiecare sac,
ltiind
cE daca luem din al doilea sac
6 kilograme
$i
le punem in primul, atunci in cei doi saci vor fi
cantiteg egale d {dtnl
* 5. Suma a doud numere este 60 DacA luim 7 din primul
numar
Si
adunim la al doilea, atunci al doilea va fi de 3 ori mai mare
decat primul. Care au fost numerele la inceput?
* 5. in doua cutii slmt 186 de bomboane. Dace iau din prima
cutie 14 bomboane
fi
le pun in a doua, atunci in aceasta din umll vor
fi cu 6 bomboane mai puline decat in pima Cate bomboane au fost
initial in fiecare cuti?
rnalnre oe ranslel aveam sl|rl:It]al
Observdm cA dublul canrit4ii rimase in a doua ladi dupe
transfea este de:
5kg+ l 0 kg + 5 kg: 20 kg
20 kg : 2
-
10 kg (dmen in a doua hde)
10 kg
x
3
=
361t
1"".
fi in prima ladd dupd h?nsfer)
30kg + 10kg=40 kg(inceledou-ihzi
tiinainte
qi dupitransfer)
EI 3. Doi copii au impreuni 28 de nuci. Dace cel care are mai
multe a. da 4 nuci celuilalt, atunci ei ar avea acela$i numfu de nuci.
Cate nuci avea fiecare?
Rezolrare
r,_++q
28< |
L--l
l
Figura ne sugereaze cd cel car:e are mai multe de
jurnltate
djn
ce are in plus celuilalt.
4
x
2
:
8 nuci (avea in plus primul copil)
28 8
:20
nuci (dublul nundrului de nuci ale celui de-al doi-
lea copil)
*26' k
*27*
* 7. in doud clase sunt 62 de elevi. Daca s-ar transfera 3 elevi
din prima clase in cea de-a dolra, atunci ?n cele doul clase ar fi
acela$i nlrmdr de elevi. Cali elevi sunt in fiecare clase?
* f. in doud clas sunt 47 de elei. Dacd 2 elevi din a doua
clasd se mutd in prima, atunci difercnfa dintr colctivele celor doui
clase este de un elev. Cafi elevi au fost inilial in fiecare chsa?
* 9, i n t rei \ ase sunr 24
y'
de apa. Daca
"e
roama i n al t rei t ea
vas 2 ,din primul
si
Ldin al doilea, atunci al doilea vas va conline
de doui ori mai multe api decat primul, iar primul va avea de trei od
mai putin, ape decat al treilea. Cate ap[ a fost la inceput in liecare
\,?s?
* 1O. Doui numere slmt egale. Dace s ia 7 din primul
$i
se
adrmi la al doilea, atrmci acesta devine de doui od mai mare decat
primul. Care au fost numerele?
7. EvoLAfn tn nnp a aMon MaNMt
In unele probleme avem informalia despre evolulia in timp a
unor mdrimi, evolulie ce vizeazi schimbarea, atai a valorilm pe care
le iau aceste mdrimi, cat
$i
a reialiilor dintre aceste valori.
De asemenea, sulrt
Fobleme
in carc unei modificari sunt
initiate de rezolvitor.
In aceste condilii este impo ant se aiegem cu gije ce momente
ale evoluliei reprezentim
$i
ce reper luem in fiecare caz. Oricum,
.ezoh'itorul tebuie se aibi abilitatea de a fractu problema in doue
sau mai multe probleme, de a vedea succesiunea in care acestea pot fi
rezoll?te, astfel incat, la final, si poatd f1 rezolvate problema dat5 (pe
care trebuie s-o avem pemanent in minte ca ansamblu al pfulilor
componnte).
A Prohlcnre rFokate
EI 1. Tafil, rnarrn, biiatul
Si
fata vor avea peste 4 ani suna
ve.sielor de 80 de ani. Aflati cati ani are fiecare, daca beiatul este mai
mare decat fata cu 2 ani, tatdl dcat mama tot cu 2 ani, iar tatdl decat
fata cu 28 de ani.
Rezolrare
T + M + B + F
:
80 ani (peste 4 ani)
Ca si aducem timpul la preznt, scedem din sund (80) 16 ani,
deoarece ficare a inaintat in varsta cu cate 4 ani.
80 - 16
=
64 (ani in prezenl)
Realizdm mai intai urmatoarea figurer:
F#l
2l
B+l
2b
164
Mt - - - - - - - - : l
, l
r #l
, 6
*29*
I
*28*
Am ajLms la o problema de surni
!i
diferentd:
64 (2 + 2): 60
2l {+2F=60
impi4ind la 2, oblinem:
M+F
=
30
MF2f l
F+l
rr-----------f---- lto
!-)
)
26
30- 26= 4
QF)
4' . 2: 2ani ( ar ef at ^)
4+ 2= 6 ani (are bdiatul)
2 + 26
=
28 ani (are iJlarna)
28+ 2
=
30 anl (arctutel)
Veri f i care: l 0-28 4 2-b4ani
El 2. Peste 7 ani fiul va ayea 22 de ?f.ll,
jar
tat'l 46. Acum cai
ani varsta fiului a fost de 5 ori mai mici decat varsta tatdlui?
Rezolvare
Viitor Pre,,ml
Tat5l:46 ani Tat6'1: 46
,7 =
39 (aai)
Fiul: 22 ani Fiul: 22
.
7
:
15 (ani)
Diferenla de vaistd este d,e:39 15
=
24 (an1)
Trecut
Fl -. ]
Am tblosit metoda figurativd pntru timpul trecut. Acum avem
de rezoh?t o problem5 de diferenf5
Si
cat.
24: 4- 6 ani (f l t l )
6x5- 30ani ( t ar d)
Situa(ia aceasta a fost acum:
15 6: 9 ani sau 39 30
-
9 ani
EI 3. Ia un concurs s-au ?nscris bdieli qi fete. Numerul biietilor
este cu I mai mare decat jumdrarc
din numirul fetelor. Dupe prirna
probd smt eliminafi 6 baieli
fi
5 fte dmanand in concurs de 3 ori mai
multe fet decat beiei. Cate fete
$i
caf bdieli s-au inscris la concurs?
Rezolrdre
Realizim mai intai o figure corespunzitoare situa{iei iniliale:
Ff
I I
Figura urmetoare ne indici rezultatul modificdrilor survenite
dupi prima probd:
F F______J__F______-
B
F--l
Cum s-a ob,tinut acest rezultat? Figua umetoare ne poate
sugera un rispuns
Si
ideea d rezolvar:
51
|-.--v#LA
La incepur au fost 20 de fere (4 x
5)
$i
I I beieli (2 x
5 + l).
os Proble|ne
IrolnrS
* 1. Tatel are 31 de ani, iar fiuI4. Ce! ari au trecut de cand
tatil avea de 10 ori versta fiului?
* 2. Pest 8 ani mama va avea 30 de ani, iar fiica 9.
peste
ca!
atu mama va avea de 4 od varsta fiicei?
' t 30*
*3r *
* 3. La un magazin cantitatea de rotii scoasa h vanzarc ste
de 3 ori mai mare dcat cea de ardei gras. Daca se vand 30 kg de ro$ii
qi 20 kg de ardei, rnnAn de patru ori nai multe.osii decat ardei. Care
sunt cantiteile de rolii
$i
ardei scoase h venzare?
* 4. intre brmic
qi nepot este o diferenfi de 48 de ani. Acum
l0 ani bunicul era de 9 ori mai in verstd decat nepotul. Cai ani a.e
acum fiecare?
* 5. in doui vase este ape. Cantitatea de apd din primui vas
este cu un lih1r mai mare decat o treime din cantitatea conlinute de al
doilea vas. Dacd mai adiugim in primul vas 7 ,d ap5, iar in al doila
4
4
atunci in al doilea vas va fi de doui ori mai multi api decat in
primul vas. Ce cantit4i eruu la inceput in lieca.e vas?
* 6. Tatil are de 5 ori vnrsta fiLtlui, altfel spus, cste cu 28 de ani
mai rnarc decat acesta. Pe$e cali ani talil ara de hei ori lnai mult
decat fiul?
* 7. Elevii unei clase planteaze intr-o zi de doua ori mai mulli
meri decat peri. A doua zi mai planteazi 16 meri qi 2 peri
$i
astfel
numarul merilor plantafi in cele doui zile este de 3 ori mai marc
decat nunr,irul perilor. Cali pomi au plantat elevii in cele douS zil?
* 8. Acum 5 ani suma varstelor bunicului, tatilui
$i
nepotului
era de 90 de ani. Si se afle peste cal ani tatdl qi bunicul vor avea
dublul, rcspctiv triplul varstei copiiului, qtiind cA atunci cand s-a
ndscut copilul, tatil avea 25 de ani, iarbunicul 50.
* 9, Andrei a rczo7\.at 26 de probleme, iar Cristina 6 pro-
bleme. Dace fiecare dintre ei rezolvi de acum incolo cate 2 probleme
pe zi, peste cate zile Andrei va avea rezolvate de 2 ori nai mult pro'
blme decat Cristina?
*
'l
O. Suna dintre ver$ele tatiilui, fetiqei
$i
beiatului este de 48 de
ani. Difden{a dintre sord
$i
&ate este de 2 ani. Sd se afle var$a fieciruia,
ltiind
cA acum 4 a1i tatdl avea de 5 ori suma vaistelor celor 2 copii.
8. EXEtCtfu SAA PR0SLEME?
Existi tmdinta ca o sarcini matematicl formulati in scris care
folosegte numai numerc (eventual, in locul unon, litere) qi senme de
opemlii matematice, adici {Xri text, si fie considerate exerciliu. Dar
este intotdeauna exerciliu?
A$a cum am mai spus, cerinla de a atinge un scop clar definit
(aflar:ea Lmei necunoscute de,exemplu) care nu este imediat accesibil,
reprezintd, pntu cel care incearcl sd o rczolve, o probleme.
Penhr unii copii, chiar perfeclionali in aflarea unei necunos-
cut dintr-o egalitate prin metoda mersului invers, este o problemt sI
dept$easci un anumit stadiu de rezolvare. Dupd ce se obline o folme
mai simple (nu mai u$oare, ci mai putin stufoase) pin metoda
mersului invers, aplicAnd metoda figurativi se
?oate
vedea mai clar
ce opera,tii efectrlam penfu a afla.necrmoscuta.
1 +21 :
{l
+[ a+( a: 4 2)
x2]
: 7\
=8
2l :
{l
- [ a | ( a: 4
- 2) ' 21 7) 7
I +
[ ^+
( a: 4 2) x2l t 7=3
P @: a
2) ' 21 7 - 2
^+
( a. : 4 2) x2=14
a+a: 2- 4=14
al r ' - l R
Ajun$i aici, folmulem umetorul enunl:
Dace unui num5r ii adiugimjumitatea sa, ob.tinem 18. Care e
num5rul?
a
\ . - - - - - - - - - - - - . J
18
18: 3= 6
oumdt at ea
nurnerul ui a)
6x2: 12( a)
f , ( 32*
*33*
A$a cum obsrvdn din exempltrl dat, daci foma de la carc se
face rezolvatea prin metoda flguativd este privifi ca o problema a
cdrei descifiare st conceputi sub fomi de exercifiu, daci se face
efortul de a, bompune in minte o astfel de prpblemi, mlmca
rezolyitorului devine rnai con$tientA
9i
mai eficie4ti.
Propunem ca, inainte de a trece la aflarea necunosputelor din
problemele propuse, si s rezolve urntitoile cerin,te care reprzntA
posibile enur4ui al unor
,,exercilii"
aduse la forma d la care
rezolvarea se face.prin metoda figurativi.
l. Numirul 17 reprezintd dublul rmui numdr marit cu 1. Aflali
numdnrl. .
2. Dacd mic$orim dublul unui numdr'cu 3, obinem numarul
Aflafi-l.
t. Dace din 90 se scade dublul unui numfu, se ob,me
jum6-
talea acelui numar. Care este numirul?
4, A treia parte dintr-un numfu se ob,tine dace din 35 se scade
dublul numZrului. Afla! numdrul.
.
5, Daca mic$ordm lm numer cg,2!,-pbFnem a treia parte din
el . Af l al i numarul .
5. Daci din 19 scddem a
$aptea
pane dintr'rm numer, obiinem
rlumirul micsomt cu 13. Care este acel numfu?
.
lsi ProblQrDo propuro
,,
* l . x ( x: 7 +l l ) =s5
* 2. a+( a+a: a) =17
* 3. a- ( 13+a: 3) =15
* 4. 62 -l' + (a | 3 + a) + z]
=
23
*34*
*3s*
* 5. 1oo- [ ( b: 2+5) +2 x b] =5
"
-
* 6. 16+[ a - ( 38: 2 a: 7) - 10] =19
* 7, 42t l c+(c x 2-3)-2s)=3
* 8. a- S x 4+a) 12=136
. *
9. a +a: 2- a: 4
=7Q
* f 0. c - [ ( c: + + r e) + s]
=
o
9. EOALT|AT| OA7E SAA ogft'IUTE
A fost dificil sd decidem exislcnla acestui subcapitol
$i
denu-
mirea lui. Ne-am gendil sd evidenliem existenta acestei catgorii d
probleme (pe care le-am intalnit in practica la catdri)
Si
un anume
mod d rezolvare a lor.
Trei modele de probleme credm ce se incadreazi aici.
L Se
Stie
cd nille mdrimi au talori egale, se
tlie
cu ait se
modiJiad raloaree
fiecdrei
ndrimi
Si
care este suma valorilor
nodifcdte sau unele dilbreille dintt'e acestea
;i
se cere aflarca
raloii in ilia le cotnune.
2. Se cunouste tu a vulotilor iniliule ale unor mArimi salr
difercnlele dintre ele, se cunosc tilodncdrile rdlorilor acestor md-
rifl1i, se
itie
cd in urma acestor modi.ficAri se oblin valori egale
ti
se
cerc afLlea ralorilor iniliale.
3. Se
Slie
suha wlotilor iniliale ale unor mdrimi, se
$tie
cd
Jiecare
mfuime iSi nodiJicd valoarea prin cre$tere sau mic$orare cu
aceea$i cantitate, se cunosc rezultalele modiJicdrik)r
ti
se cerc valoa-
r ea aces tor modi/ic,rL
in astfel de situalii, reprezentarea grafice pun in e\.idnfe ega-
[tef, diferenje
$i
modificlrile opetate, sugerand astfl modul de
rezolvar,
A Problomo roFo|lote
M 1. Fiind date doun numere egal, adeugand pdmului 14, iar
celui de-al doilea 17, se obfine surna 75. Care au fost numerele
initiale?
Rezolrare
a+ b- 75
x+ 14= a
x+17= b
"#-+.'22',+'z
t
*
t
14
t ' )
'
*, i
, 1"
l
Suma numerelor modilicate este 75. Din aceasli sume scidem
ce s-a adeugat, oblinand dublut ficiruia din cele doue numere egale.
75 -
( 14 + 17
)
=
{{ (dsblul unui nundr)
44 | 2
=
22 (unul dtn cele doua numere)
EI 2. Surna a trei numre este 74 DacA se scad din pdmul 17,
din al doilea 25 qi din al treilea 20, se oblin numre egale Care sunt
numerel initiale?
Rezobarc
a+ b+c=14
b- 25=x
c- 20=x
; =1b- - . 1c=7
'|
I
I
)l
17 + 25 + 20
=
62 (strrna modificirilor cfectuate)
74 - 62
=
12 (suma celor trei numere egale)
12 : 3
-
4 (fiecare din cel trei numere egale)
4 + l7
=
21 (primul num&)
4 + 25
:29
(al doilea numtu)
4 + 20
=
24 (al treilea numdr)
*36*
*37*
EI 3. Suma a doue numerc este 53. Dace din fiecare se scade
rcel asj nLm; r. se obl rn numerel e 24 sj l q. Care sunr numerel e i ni dal e?
* 5. in doui camioane a fost incercat acelagi numdr de saci cu
grau. Dupa ce primul a dsclrcai la o moari 35 de saci, iar aldoila 48,
alr mai rirnas in total 117 saci. Ca,ti saci au fost in fiecare camion?
* 6. Suma a trei numere este 145 Daci scedem din fiecarc
acela$i numir, se obline 32, 40
ti
37. Care este valoarea ini$ali a fi
carui numar?
& 7. Suma a trbi numere este 2 I
-
Dace se adaugd la primul un
numer, el devine egal cu al doilea; dacd se adauge acela$ numfu la al
doilea, acesta devin gal cu al treilea, iar daci la al trilea dildugim
acela$i numIr, el va deveni cu 9 mai mare decat primul numAr. Care
au fost numrele?
' * 8. Surna a trei numre ste 28. Merind {iecare nomar cu pn-
mul numdr, se ob,tin numerel 16, 13, 23. Aiai valoarca fiecdrui
numar
* 9. Dacd la doua numere gal adiugem
primului 14' iar
celui de-al doilea 17, oblinem suma 75. Care au fost numerele?
* | O. in doud clase sunt 56 de elevi Dacb din prima chse ies
18 elevi, iar din a doua 14, atuncj in cele doui clase va ramane
acelagi numar de elevr. Cali elevi au remas in fiecare c1as5?
Rezolvarc
b- x
=
19
utlo
v.lit
1. .
I"
Noua sumd: 24 + 19
=
43. Scidem noua sumt din vechea sume
$i
ob,tinem 10, carc reprczinti 2x. Deci nunidrul care s-a scAzut este 5.
Afl5m numerele:
24 5 -
2s
(valoarea
luj a)
19 + 5
-
24 (valoarca lui b)
!g Protlomp
Drop
6e
* l. Suma a doua nr:mere este 41. Adunand acela$i numir la
fiecare, se obtine 25, respectiv 40. Sd se aIl numerle.
* 2. Pe doue raflud sunt 62 de cdr!. Dacd ad5ugdm acela$i
numer de ci4i pe fiecare raft, atunci pe primul raft vor fi 35 de cfuF,
iarpe al doilea 43. Cate cir! au fost la inceput pe fiecare rafl?
* 3. in doi saci sunr 79 kg d lEint. Dacd luim alin fiecare sac
aceea$i cantitate d faind, mai reman in pdmul 24 kg, iar in al doilea
27 kg. Cate klogram de feind au fost in fiecare sac?
* 4. intr-o sali de spectacole, pe doud randuri, era un numar
egal d copii- DacA mai vin 12 copii pe pdmul rand
$i
19 copii pe al
doilea, alunci vor fi pe ambele rinduri 61 de copii. Cali copii au fost
la inccpur pe hecare rend:
I
I
*. l s* *: s*
to, ALIE aEpnEzErfiat occir
PRllt sEaMEilrE
in unele probleme reprezentarea prin sgmente este relativ
dificili
$i
nu suficient de sugestivi cu privire la relaliile dintre miri-
mile problemei. In astfel de conditii sc recomande udlizarca altor mo-
duri de rcprezentare care si evidenlieze mai bine atat semnificatia
fiecdrei marimi rcprczentate, cat
$i
rclatiile dinhe acesie mirimi.
Putem astfel rprezenta schematic vase, fiinte, liucte, supmfel etc.
$tim
ci unii rezolvitori nu sc descurc5 atat dc bine la dsn
$i
d aceea le va veni greu sd reprezinte, de exemplu, fiinte. Pe iangd
laplul ci nu nebuie si urmireasci oblinrea de aprccieri in cea ce
prive$te lalcntul la desen, fiind suficiente ni$tc schi{e (vezi exenrplel
I
$i
3), crcdem cd in cazul nrerirnilor cc cxprimi ele]llento alc unor
mullimi este suficientd utilizarca unor litere care sd sugoreze despre
cc clemente esle vorba
$i
ce relalii se stabilesc intre mullimj (ca in
exemplul 2).
lfo lDrotlomo ropolooto
E 1 intr-o cute s\rnr pdsiri
$i
oi, in tolal 15 oapete
$i
40 de
picioare. Cate pesdri
$i
cate oi suni?
Rezolvare
a)
D)
15 capcte
40 picioare
- }- JL_' \ . - /
510
rn prrrna f l gura Jt n sut serat e\ rsl enl a a t J capel e,
oo
oo
il tl
oo
lilt iill t l
(J r) capte
O
15 capete
ll
:o pi"ion."
ooo
i i l i l
in a doua figuri am pus cate 2 picioare lenge fiecare cap
Ne-au ramas 40 30
=
10 (picioare). De ce? Pentru ca la fiecare
oaie am pus doar cat 2 picioare in loc de 4.
in a treia figure am mai pus cale 2 picioare la fiecare oaie,
adi cnl a 10: 2
=5
( oi ) . Exi st i , dcci , 5 oi
$i
15 5: 10Gni ni ) .
.t
Obscrvrfie
Problena se , ezalit coltloll
$i Prin
meloda
falsei
ipoteze
Da/, chiar
si
a$a,
fobsirea
odulti .le
Jigurare
preze tatiace l ai
u;oard i
lelegerea
rezobArii.
El 2. intr-o urni sunt de 3 od mai multc bile ro$ii dcat albe
DacI se scot 6 bile roqii
$i
se adaugd 2 bile albe, atunci in utni stult
de doue ofi mai multe bile rofii decat albe. Cate bile ro$ii au xistat la
inceput? Dar albc?
Rezolrare
RRRR
a) RAR RAR RAR. . . . . . . . . . . R4R
RRRR
b) R, A. R RAR R^R. . . . . . . . . . . . . RAR A
c) RAR RAR RAII RAR llAR... ... .RAR
\--\--,-/
8 bilc ro$ii + 4 bile albe 8 bile albe
+ 14 bile rogii
in prima figuri am sugcrat faptul cd existl de 3 ori rnai multe
bile roqii decat albe, firA a
$i
cate grupe de cete 4 bile exisli In a doua
figwI am sugerat disparilia a 6 bile ro$ii
$i
aparitia a inca doud bil
albe. in a heia figuri am sugerat reorganizarea billor in grupe de cate
3 bile din care 2 rosii
$i
una albd. Pentru ca langi flecarc bili albd din
cele 4 rimase
,,shnghere"
dupi operaFa precdente sd apad cate 2 bile
ro$ii (in total 8 bile roqii) am |-rat cdte una de acolo de unde existau
cate 3 bile ro$ii. in final, reman in um6 12 bile albe qi 24 de bile roqii,
iar la inceput au existat 10 bile albe
9i 30
de bile ro$ii.
*40*. *l r "t
de segmente.
A
l---1
I Obsrvafie
Ploblenapoatefr rezol|atd
Si
prin
frgurare ,,clasicA",
pe bazd
!9 ProblQ||re proltt$e
* 1 . La rm concurs de cros se inscriu de 3 ori mai mulfi b6ieli
decat fete. in ziua concursului, datoriti unor probleme medicale,
2 baie!
$i
4 fte se retrag
$i
astfel la concurs se prezinta de 4 ori mai
mulfi beieli decat fete. Cati beieli
li
cate fete s-au inscris la concurs?
* 2. La un concurs se inscriu de doud od mai multe fete decat
bdieli. Dupe prima
Fobd
sunt eliminati 4 bnieli
si
4 fete. Grupand
concurenlii rima$i cate 4 fete
li
un bAiat, dman 2 baieli necuprin$i in
nici o grupd. Cd! biiegi
si
cate feie s-au inscris la concurs?
* 3. intr-un las sunt de 3 ori lrlai multe prune decet mere.
Dacd am mai adiuga in vas 3 mere
$i
am lua 3 pnme, atunci in vas ar
fi de doue ori mai multe prune decat mere. Cate mere
$i
cate pnme
erau la inceput in vas?
& 4. intr-rm r,as sunt de 3 ori mai multe piersici decat caise.
La rnasi sunt 5 pemoane. Fiecare ia din vas cate o caisi
9i
doui
piersici. Rin1an in vas de 4 oi rnai multe piersici decet caise. Cate
caise
$i
cate pieEici emu la inceput in vas?
* 5. Pe o masi erau de 5 ori mai multe banane decat porto-
cale. Fiecare din prsoanele agezate la masi minanci 2 portocal
ti
3 banane, in final rimAnind pe mase o portocala
$i
33 d banane.
Cate persoane emu la masa?
* 5. Un grup de tineri srmt la restauant aSezali cate doud fete
9i
3 bdie{i la fiecare masa. La tm moment dat, ceteva perechi merg la
dans qi rdman h mese 4 fet
$i
12 bnie!. CaS baieli
ti
cate fete sunt
in grup?
& 7. intr-o zi, fiecare din elevii lmei clase avea la el 3 pixuri
qi doui creioane. A doua zi, 10 copii i$i mai cumpiri cate rm pix, iar
4 copii
'i$i
uitd creioanele acasd
9i
astfel, numirul pixudlor tuturor
copiilor este de doua ori mai mare decat numarul creioanelor' Cali
copii sunt in clas5'l
R
- situale iniliah
a\n^f \ /'\f\a\r\
- situa{ie dupd modificeri
Din figura se obserye cA o treime din bilele ro$ii existente la
inceput in ume insearymd 10 bile albe. Avem deci la inceput 30 de
bile ro$ii
$i
10 bile albe.
EI 3. Dacd intr-o clase stau cete 2 elevi intr-o bancA, riman
4 eleyi in picioare, iar daca stau cate 3 elevi intr-o bance raman doui
bAnci libere. Ca! elevi
Si
cate binci sunt in clasi?
Rezolvare
a) OOOO. . . OO
b) oooo. oo
0 a@o@... o@
oo
In prima figuri am sugent asezarea copiilor cete 2 in bance
$i
faptul c; mai rdman 4 in picioare.
In a doua figllri am sugemt ridicarea in picioare a elevilor din
ultimele doud bdnci (care rimdn libere). Observdm cd vor fi in picioare
8 el e\ i .
in a treia figuri am plasat pe cei 8 elevi care stateau in picioare,
cate unul in fiecare bancd in carc mai existau deja 2. Vor fi 8 benci cu
cate 3 elevi
Si
doui banci libere. Avem deci 24 de elevi
si
10 benci.
-.i_
8 binci
i
:
I
I
t
l
I
*
42* *43Jt
* 8, DacA intr-o clasS stau cate 3 elevi in bance, rdrian 2 elevi
in picioare. Dace stau cate 4 elevi ill bance, rimane o banci liberd, iar
intr-o banci vor fi 3 elevi. Cali elevi qi cate binci sunt in clas4?
S 9. Mai mulfi copii vor- sA tmverceze leul cu ni$te btuci.
Daci se aSazi cate 5 copii in barc5, rimer pe mal 2 copii. Daci stau
cate 6 in barce, atunci, peni! ultima barcd, mai reman doar 3 copii.
Cate bdrci
si
cali copii sunl?
'
* | O. Se tsamd 50 Capd in 15 vase, LnGle de 3 l'gi alele de 4 1,.
Cdte vase sunt de fiecare fel?
* 44*
*45*'
n. nEToDA FrcUnArtvA
tt
FnAf|]t/,E
Familia zarea elevilor cu ideea de fiaclie se face inci din clasa
a II-a cand li se vorbe$te de
jumitate
!i
sfert. Tot atunci, unii
inv4etori le spun copiilor despre
,doime", ,,heime", ,,p5tlime"
etc.
ca rezultate ale impi4idi unui intreg in 2, 3 sau 4 pn4i egale.
Folosind metoila figurative evidenliem mai clar irnpd4irea
unui intreg in unitili fraclonare de un anume tip.
Numerul
treimea
pdtrimea
A Probleme reBolsotc
EI l. Jundtata unui numer este egali cu treimea altui numfu.
Care sunt numrele, qtiind ce suna lor este 25?
Rezolvare
jumitatea
DesenAm
doud segmentgipgale ce ieFezlnLi dolmea primului
numdr, respectiv heimea celui de-al doilea. Dublim pimul segment
gi obfinem primul nurnlr, tripEm al doilea segment
$i
obtinem al
dorleanumir. in toral 5 segmenle.egale.
z) : )
=
J (dot mea pnmul ut sau t ret mea cel ur de-al dorl eal
5 _x
_2
:
10 (prirnul numir)
5
\
I
-
l 5 (al doi l ea numar)
El 2. Daca unui numdr ii adaugam reimea sa oblinem 16. Care
a lost numerul?
Rezobare
#l
16
16: 4- 4 ( nei mea)
4\ 3- 12( num. r ul )
EI3- Sfertul unui nunxr este 6. Car este numirul?.
Rczolvare
#
6
6x4- 24( numAr ul )
EI 4. Numerul 74 reTezintd doud heimi dintr-un alt num.{r.
Allali mrmirul.
Rezolvare
\--------.Y-
t 4
14: 2= 7 ( o t r ei me)
7x3=21 (nurnarul )
*46* *47*
!g Pr'oblem
Dropuse
larelestd numbrul?
* | . Cincimea unui numir este 9. C
,
* 2. Doue cincimi dintr-un numer au valoarea;18. Carc est
numerul?
.*
3. Adunind la un numdr feimea sa, oblinem 20. Despre ce
numft est vorba?
* 4. Adundnd la rm numdr treimea sa
$i
apoi sfertul sdu,
oblinem 76. Carc a fost numirul?
* 5. D'acd la un numnr adunem treimea sa
$i
inci 25, obinm
61. Care a fost numad?
* 6. DacI dinh-un num;r scidem
jumitatea sa
$i
inci 12,
obtinem 33. Carc este numarul?
* 7. Suma a doui numere erie 58. Sd se afle numerele.
r{lind
ca al doilea reprezinle sfenul primului. la care se adauga tl.
* 8. Jumitatea unui numer este egald cu sferful alh.ri numdr'
Care suni numerle,
$tiind
ci suma lor este 30?
* 9. Un numir este egal cu
jumdtatea altui numfu Care sunt
numerele. sdind
c5 suina lor e'Le J0?
* 1O. Doui pntrimi dinh-un numir sunt egale cu treimea
altui numer. Aflati numerele, qtiind cd suma lor este 80.
2. Mtnsul tilvEns
tt
MET0DAFtauR,fiua
in general, o problemd care ;e rezolvd prin metoda mersLrlui
invers are ca cerinii aflarea valorji iniEiale a unei mal imi, valoare ce a
iost supusi unor modific,iri succesive (prezentat de text), rezultatul
final al acestor modificiri fiind cunoscut.
Pentru rezolvarea unor astfel de probleme, uneori, est indicati
figuarea acestor modificdri, fapt ce duce la o mai buni inlelegere a
lor
$i
a succesiunii operaliilor pc care trebuie sA le efectudn penlru a
afla valoarca initial6.
De obicei, daci textul sugereaze anumitc operalii, inh-o anu-
mita ordinc, pentru rczolvarea problemei voln efectua opemliile
rnverse cclor indicate dc tcxt
$t
in ordinea inversA ordinii din text.
A llrobhmo roeolulrto
E 1. Alin rezolvi in prina zi a vacan]ei de primivari jumitate
din problcmcle pe care lc ava de rezolvat. in fiecare din urmdtoarele
3 zile rezolv[
juftetate
din problemele rimase nerezolvate din ziua
precedentd. Pentru a cincea zi ii mai reman 4 problcme.
Cate pro-
bleme avea de rezolvat Alin?
Rezolvare
Figura de rnai
jos
ne ajut5 si inlelegem succesiunea modifi-
c:lrilor asupra mirimii
,,probleme
de rczolvat" qi succesiunea opera-
liilor
de efectuat pentru a afla valoa.ea initiali a acestei mirimi.
I t f f i +
Ir
vjtl]4-,
lIl
V+tt---1
VFX
4
*
2
=
8 (probleme rimase nerezolvate dupi primele 3 zile)
8
x
2
-
16 (probleme
nerezolvate dupl primele 2 zile)
16
x
2
=
32 (probleme nerezolvate dupl prima zi)
32 2 -
64 f probl emc dc re/ ol t rl )
& 2. Mama lasi intr-o farfirric prune penfu cei 3 fii ai sei.
l
Pri mul care vrne consuma - di n prunel e ga"i l e
Si
i ncA 2 pnrne. al
I
doi l cx consuma ror
]
di n prurcl c gi ' rrc
)l
l nca I pnt ne. t ar cel de-xl
heilea consume jumdtate
din prunele gasite lesand neconsunatc
5 prune. Cate prune le-a Esat mama celor 3 fii ai sii?
Rezoltare
Figwa um;toare sugeraze ce situalie gdse$te fiecare din cei
3 fii
$i
cat consumd ei.
2
W
,t
I
I
l11-/1C+q-/+,
5
x
2
=
10 prune (a gisit altreilea copil)
,)
10 + 2
=
12 prune (: din ce a gdsit al doilea copil)
12 : 2
x
3
=
18 prune (a gAsit al doilea copil)
,)
18 + 2
=
20 prune (: din totalul prunelor)
20 : 2
=
10
prune
tl dmtotalul orunclor)
' l
10
x
3
:
30 prun (le-a lisat mama celor 3 fii)
*4s*
*49*
EI 3. Un turisi parcurge, pe jos,
un Faseu montan in 3 zile. in
prima zi merge cu 2 lan mai puin decat o treime din lungimea
faseului, a doua zi merge cu 1 km mai mult debat
jumdtate
din
po4iunea de traseu rimasl, iar a heia zi parcuge ultimii l0 km. Ce
lungime avea traseul?
Rezolr'drc
ffi
I
ttiitttirrtttt
lifr, 'o
t
10 + 1
:
11 km (lumdtate din po4iunea de haseu rimasi dupi
prima zi)
11
x
2
=
22 lcll] (porfrunea de traseu rimasa dupa prima zi)
7
22 - 2
:
20 kn (- din lungimea traseului)
I
20 : 2
x
3
:
30 kn (lungimea traseului)
, |trohleme
prop$6e
* 1. Din cnlntorii aflaqi intr-rm autoblLz, la prima stalie co-
boare un sfert
$i
urci 4. La stala umetoare coboad un sfert din cei
exl sl ml r
)l
uf cd b. I a penul l rma st al l e coborrA
I
di n cAl aLori r rdma$i
4
$i
ince 2. La ultina stalie ajung 25 de cililori. Ce,ti cilStori au fost la
inceput in autobuz?
* 2. Un biciclist parcurge un ilrum de o anumiti lungime in
3 ore. in prima ori parcurge o treime din lungimea traseului
$i
ince
4 km. In a doua ori parcurge cu 7 lar mai mult decat un sfrt din
po4iunea ramasa, iar in a treia ora parcurge ultimii 20 hn.
Ce lurgime are drumul?
*so*
*5r *
I
* 3. Un turist
ti-a
propus se stdbati lm traseu montan in
^t
4 ,/ile. In prima zi parcurge din lungimea traseului. a doua ./i
4
) a
parcurge
!
din rest, a treia zi parcurg
:
din noul rcst, iar a paha zi
ultimii 8 lan. Ce lungime are traseul?
* 4. O hime din caitele care existe la un mommt dat intr-o
?
papetdrie sunt de rnatematicd,
;
din celelalte sunt de dictando, iar
)
restul de 32 de caiete sunt cu foaie velind. Cate caiete sunt in acel
moment in papetade?
* 5.
?
din romlul de oerechi de incdllamrnle exrstmle inn-un
5
)
magazin sunt pentru berbafi,
:
din rest sunt pentru femei, iar restul
J
de 36 de perechi sunt pentru copii. Cate perechi de incdljdminte slmt
in magazin?
* 6. Un sfert din totalul elevilor ciclului primar al unei
scoli
qi inci 5 elevi sunt in clasa l. Un sfefi din ceilalli
$i
incd 15 elevi stmt
in clasa a II-a. Doua cincimi din elvii claselor a III-a
si
a IV-a
9i
inca
15 elevi sunt in clasa a III-a, iar 75 de elevi sunt in clasa a IV-a. Cai
elevi sunt in total?
* 7. O ferrnn agricoli cultiva cu cereale
.jumitate
din
suprafa,ta ambile gi ince 10 ha. Jumetate din rcst
$i
inci 10 ha suni
cultivate cu cafiofi, cu 10 ha mai pulin decet
jumelate
din noul rest le
cultiva cu floarea-soarelui
!i
ultimele 40 ha le cultivd cu sfecli de
zahAr. Care este suprafala totala cultivate?
* 8. Din totalul problemelor pe care le avea de rezolwt
pentru vacanldr rm copil rezolva in prima zi
;
ti
inci 5. A doua zi
rezolve
f
din rest si ince 3 Drobleme. A treia zi rezolve
I
din noul
43
rest
si
incd doud probleme. A paria zi rczo7ve
1
din problemele
rdmase
9i
pe ultimele 5. Cate probleme are de rezolvat in total?
b 9. un copil a citit o carte in 4 zile. in piima zi a iitit cu
I
20 de pagini rnai punn decil
:
din numarul pagrnrlor. A doua zi a
citit cu 20 de pagini mai mult decat rm sfert din nurndrul paginilor
rimase- A treia zi a citit
jumetate
din noul rest, iar a paha zi a citit
ultimele 50 de pagini. Cate pagini are cartea?
* 1O. Tabdra Bddigor isi ocupd locurile unei serii dstfel:
1
din locud sunt ocupate de elevi din
jude{ul
calali,
I
dir rest
$i
1' 5
inc5 10 locuri revin elevilor din
judelul
Buz[u, cu 5 locud mai putin
decat
jumatata
locurilor remase sunt rcpartizate
judefului
lalomifa,
iar ultimele 40 de locuri revin eleyilo. din
judelul
Constanqa. Cate
locuri are tabdn Bddiqor intr-o serie?
*s2*
t3. METOOA Frctmfflvi
It
aEoMEfStA
In rezolvarea unor probleme
"u "onlinut
geometric, relatiile
dintr elementele unor figuri geomet ce se evidenqiazi mai clar daci
fdlosim reprezntarea in desen a acelor figuri sau numai a unor
elemente ale figurilor respective-
Putem repreznta, sub forrni de segmente, relalii intre elemente
ale figurilor geometrice ce se reduc in esenfe h una din cel 4 v?Iiante
ale metodei figumtive clasice, dupi cum, realizarea flcientd a figurii
geometrice despre care se vorbe$te in text, cu incercarca d a respecta
infomaFile, dar
si
ce nlele textului, poate fi sugstivi penh1r gdsirea
ciii de rezolvare a problemei.
6 Problernc rcsoltl|te
Et l. lnr-un dreprunghr lungimea esle cu 5 m mai mare dec;l
lilimea.
$tiind
ci perimetrui &eptunghiului este egal cu 50 ft, sd s
afl e dimensiunile dreptungliului.
Rezolrdre
r #s
I
-\
125
r #J
P- 50m+2L+2/ =50m
L+l =25m
25r r : 5m=20mQI )
20r t , 2=l 0m( D
l 0m+5m=l 5m( L)
tr
Observ|tie
Este o problemd in care se poate afla u$ot
numere
stiindu-se
diferenla lor.
*s3*
El 2. Dac4 rfiiim do!6 din laturile
naleturat ale rmui patrat
cu cate 5 m, figul? oblinut, va avea perimetul de 42 m. Aflali peri-
metirl
qi aria figurii iniliale.
Rezolrorc
l 5
l 5
Efectuand operajia indicat5, oblinm un dreptunghi a cirui
lungime este cu 5 m mai mare decat hlmea. De aici, problema e
asemdndloare cu cea dinainte.
42m 5' i r. -5' J-32m(41)
J2: 4- 8m( 0
8 m
x
8 m: 64 m'? (aria figurii iniliale) .
6 Problenrr proD|rse
* | . Se se afle perimetrul unui dieptunghi,
tiiind
ce ltmg1mea
este ale dou.i ori mai mare decat letimea, iar aria lui este de 50 m'?.
' )
S 2, Sd se aile eria unul drepunghj. sxind
ca laFmea erle --
J
din lungime, iar perimehul sdu este egal cu 40 m.
* 3. Un dreptunghi care nu este pltat are perimehll 8 m
ti
fiecare laturi a sa este exprinatd p.intr-un numer intreg dq metri.
Cai e sunl drmensiunile dreptungfu ulu
j?
*54*
*55*
* 4. Un dreptunghi are perimetrul egal cu 64 cm.
$tiind
cd
lungimea este de 3 ori mai mare decat li1imea, sd se afle cate pltrate
cu latura de 4 cm acopd complet dreptungltiul.
* 5. Un teren de handbal are lungimea de 40 m
$i
b(imea de
30 m. La ce distanfe de marginea terenului se construiege un gard
imprejmuitor lung de 220 m?
* 6. Daci mdrim latura unui patat cu 2 m, aria lui se rnfueste
cu 36 m'?. Care este perimetrul pdtratului ini,tial?
* 7. Dacd mic$ordm latura unui pehat cu 1 m, aria lui se
mic;oreazl cu 9 m'?. Care a fost pedmetrul pitratului inifial?
* 8, Lungimea rmui dreptunghi este cu 8 m mai mare decat
lalmea. Dace mtuim litime! clr 5 miii mictorelir ludqlmea cu 3 m,
obtinem o figula cu perimetnil de 28 m. Care a fost perimetrul figurii
iniliate?
* t. Un teren dreptunghiular cu lungimea de 4 ori mai marc
decet l6limea, este despi4it in 4 suprafefe cu aceea$i arie. Precizafi
car din variantele unndtoare de construclie a gardurilor despirlitoare
este mai ieftina?
sau
* | O, Lungimea unui &epnmghi este de 5 ori llrai mare decat
litimea. Daca mtuim lungimea cu ruloarea le{mii
$i
ligimea cu
valoarea lungimii, figura oblinuti are perimetrul 24 m. Care este
perimetrul figldi ini,tiale?
?ANTEAAI I - A
*s6*
*s7*
ffi
f. in patrLr ldzi se afle caise. Numerul de caise din fiecare
lade crcste din t in 2. Ce transferuri trebuie se facem pentru ca in cele
pafu lezi sA avem acela$i numdr de caise?
ffi
2, Suma a cinci numere naturale consecutive este 235 C'rc
sunt n;erele 9i
ce transferuri trebuie sa facem pertru ca acstea se
fie egale?
ffi
!. impitritr-rl uaui numir este egal cu dublul altui nurEi
$tiind
cA surna lor este 36, aflali cele doua nunere'
ffi
4. Triplul unui numar este egal cu dublul altui numir' Si
se afle numerele, $hind
ca surna lor este 40
ffi
5. Dou6 cdrf au impreund 365 de pagini Dace prima ar
avea cu 5 pagini mai pu1in, atunci cea de-a doua ar rcprezenta
jumitaie din prima. Cate pagini are liecare carte?
X
6. La olimpiada de matematici au palticipat 28 de beieli
$i
feft. D;n numnrul bnielilor ar fi fost cu 3 mai mic, atunci
jumetate
ilin numerul lor ar fi reprezentat a treia pall din numarul fetelor' Ca,ti
beiel
$i
cate fete au participat la olimpiadAT
X
7. Un elev a citit o povest in douA zile Dacd in p ma zi
ar fi cfr cu 4 pagini mai mlrlt, atunci un sfert din acest numir ar fi
rcprczentat o ieime din mrmirul paginilor citite a doua zi Cate
pagini a citit in frecare zi,
$hind
ce povestea a al'ut 45 de pagini?
L ?NOS'f;jME CABE SE NEaOLVr
?Nll MEtooAFto,tlfitve
ffi
8. Suma a nei numere este 819. Primul este de 4 ori rnai
mare decat al doilea, iar al treilea este egal cu diferenJa dintre primul
numir
$i
dubll celui de-al aloilea. Sd se afle cle tlelnumere.
X
9. Suma a trei numere este 860. A1 doilca estc dc 5 ori rnai
mare decat primul, iar al treilea este egal cu dilerenta dintre al doilea
$i
primul. AIlali cele trei numere.
ffi
1O. Suma a trei numere este 400. Al doilea numar este d
4 ori mai mare decat primul mic$orat cu 15, iar al fteilea reprezinte
suna celorlalle doui. AIlali numerele.
ffi
I l. Suma a trei nunere este 138. A1 doilcn cste de 3 ori
mai nare decat primul micsorat cu 12, iar al trcilca estc egal cu
diferenla dintrc celelalte doun. Allali numcrele.
ffi
12. Avem o mullime de numerc naturale consecutive
nenule scrisc in ordine crcscitoarc, Doue numere aliturate din mul-
limc
au suma 23. l)up! cl sunt tot atatea numre cite sunt inaintea
lor. CAte numere are mu\imea
$i
care este suma lor?
ffi
13. Se dau trei numere. Al treilea este de 3 od mai mare
decet al doilea
9i
cu 84 mai mare decat primul. Allali cele trei
nulncre, qtiind ci pri ul este mai mic cu 12 decat al doilea.
ffi
14. Peste 5 ani Cristian
$i
Bogdan vor avea impretmd 28 de
ani. DifercnF de valste dintre ei este de 4 ani. Ce! ani au alllt acum 5 ani?
X
15. Afla1i ce varsti are acum fiecare copil, qtiind cA diferen,ta
dintre biiat
$i
fati este de 3 ani, iar peste 15 ani tatdl lor, care acum are
44 de ani, va avea varsta egald cu suma versblor celor doi copii.
ffi16.
Suma a trei numere este 80. Primul estejundtate din al
doilea, iar al treilea este cu 3 mai n1arc decat
jumitata p mului-
Aflati numerele.
ffi
| 7. Suma a nei numere ste E7. Primul este de trei ori mai
mare decat al doilea, iar al treilea este cu 12 mai mic decatjumitatea
primului. Afl ali numerele-
X
18, Suma a trei numere est 79. A1 trcilea este cu 7 mai
mic decit al doilea, iar ai doilea este cu 5 mai mare dcat
jumitatea
primuluj- Si sc afle cele trci numere-
X
| 9. Aflali doue numerc,
$tiind
ci suma dintre dublul pri-
mului qi triplul celui de-al doilea estc 252, iar al doilea este
Jundtatea
primului numir.
ffi
2O. Acum 7 ani mama ava 26 dc ani Peste 3 ani va avea
varsta egald cu sunu varstelor celor trei copii ai sii la timpul
respectiv. Sd se afle varctel copiilor,
$tiind
ci ele sunt rcprezntate
p{in numore consecutive impar,
ffi
2l, Luoia are 18 ani. Peste 5 ani va avea suma varstelor pe
caro lc aveau Stclice
$i
Alin acurn 3 ani Si se afle varsta fiecfuui
bAiat.
$tiind
ci Stelicit cstc cu 3 ani mai marc docat Alin
ffi
22, intr-o gospodiric sunt oi, capre
$i
gdini, in tolal 208 de
picioare. Si se afle numarul de capctc,
$tiind
ci oi sunt de 3 ori mai
multc decat capre, iar giini dc 6 ori mai multe decil oi.
ffi
23. intr-o gospodnrie sunt 120 de picioare de oi, gdini
9i
ra1e. Giini sunt de 6 oli mai multe decat oi, iar rate mai puline cu
5 decat
jumltate
din numirul gdinjlor. Sa se afle cile Yiefuitoare sunt
de fiecare iel.
ffi
24, intr-un pa.c slmt copii care se plimbd cu maiinu,te,
biciclete
$i
trotinete, in total 48 de roti. Cafi copii sunt in parc,
stiind
ci cej care au ffotinete sunt de doud ori mai mulli decat cei cu
ma$inufe
$i
de doue ori mai pu.tini decat cei cu biciclele?
*58* *59*
X
25, Acum 3 ani ta151 avea varsta actuald a mami, iar peste
4 ani felila va avea varsta actuali a biiatului. Mama este de 4 ori mai
in varsti decat baiatul, iar peste 5 ani, cei patru membri ai familiei
vor avea imDreuni 99 de ani. CAti ani are acum fiecar?
ffi
26. Suma a doui numere ste cu 18 mai mare decet
diferenfa 1or. Si se aflc cele doud numere,
$tiind
ci diferenla 1or
reprezinte un sfert din numirul mai mare.
X
27. Catul dintr suma
,si
diferenla a doul mrmere este 3
$i
restul 4. Aflati numerel,
$tiind
ci difcrcnla cstc mai mici decat suma
cu 28.
ffi
28. in 3 ghivcce sunt 30 dc Ilori. in primcle doua, numerul
florilor reprezintd numere conseculive, iar in al hcilea sunt cat in
celelalle douir la un loc. Cate flori sunt in ficoarc ghivcci?
f f i
29. Arrdrcr r ci l i t o canc dc 72 dc pagrni i n 4 zi i e. i n a
patra zi a citit cat in primele lrei zile la utx Loc, iar ln primele trei zile,
numirul paginilor citite in fiecare zi reprezintd numcrc consecutive
pare in ordin crescitoare. Cate pagini a citit in fiecarc zi?
ffi
3O. Suma a patru nu ere este 125. ?rimele trei s nt conse-
cutive imparc, iar al patrulea este cu 9 mai mic decat al treilea. Se se
afle numerele,
ffi
31 . Daci dub1ul unui nu er este 24, cat reprezinti
]
din e1?
3
X
t2. Un dreptunghi cu perimctrul dc 3 920 mm are lungi-
mea cu 28 cm mai mare decat lilimea. Sa s,3 afle dimensiunea
fiecdrei laturi.
ffi
33. Perimetrul unui dreptunghi este mai mare cu 24 cm
decat lftimea
$i
cu 21 cm decat llurgimea. Sd sc afle lalurile.
ffi
3,1. un dreptunghi are aria de 63 cm'z, iar perimetrul de
32 crn. Afla1i dimensiunile dreptunghiului.
ffi
35. Un gmp dc copii trebuie cazat 1a un cemin Daca se
repafiizeazi cate 3 copii intr-o camera, raman 14 copii necazali Daci
se cazeazd cate 4 copii intr-o camerd, rimine un copil necaT-at. Celi
copii sunt
$i
cate camere sunt disponibile?
X
36. O inireprindere de construclii a trimis la o fabricl de
ciment un numir dc camioane penflu aprovizionare. Daci s-ar pune
cei 100 de saci in fiecarc camion, ar mai r.imane 100 de saci
neincAlcati, iar daci s-ar pune cete 150 dc saci in fiecare camron, ar
rimene trei camioane goalo
$i
unul cu 100 de saci. Si s afle:
a) numarul camioanelor
$i
al sacilor;
b) doui variante care vi s par potrivite pcntru a inc6(ca sacii
in camioan.
ffi
37, Suma a douir numere este 15. Dacd pe primul il mdrim
de 3 ori, iat pe al doilea il mic$orem de 4 ori, suma acestom va fi
egali cu 23. Aflali numerele.
ffi
38, Difercnla a doui numere eslc 6- Dupir cc pe pimul il
micoorem dc 5 ori, ial pc al doilea de 2 ori, dilcrcnta lor dcvine nuli
(egale cu 0). A0ali cele douii numere.
ffi
39. Acum 5 ani suma varstelor a trei fia1i cra de 16 ani Se
se aflc varsta {iecfuuia,
;tiind
ci peste 2 ani ftatel mai mic va avea
varsia actuali a ftatelui mijlociu, iar acum 5 ani, fratele rnai marc
area r i usra cel ui mi c.
ffi
4O. Un gospodar are giini, ra1e, porci
5i
icpuri, in total 258 de
picioare. Sd se afle numArul de capet, gtiind cA raf sunt de doui o
mai putine dcat gnini, iepuri dc 5 ori mai mulli decat porci, iar
numdrul de picioare al iepurilor
$i
al porcilor esle 48
*60*
*61 *
ffi
4l . Un grup de excursioni$ti merge la masd. DacA se a$aza
cate 4 la o mase, riman 6 excursioni$ti fE i loc. Daci se aSazi cate 6,
rdman 3 mese libere- Cafi excursionitti
ti
cate mese au fost?
X
42, La o moare
'-a
adus intr-o zi greu pmtru macinaL. in
3 . ^. ^^^ 2. .
acea zl 5-a mact nat -
$l
I nca 6uu I (g- ceea ce repf ezrnl a - drn
cantitatea aduse. Cat kilograme de gau au fost aduse in acea zj la
moard?
ffi
43. Ce numar admat cu sfertul sAu este eg l cu 220'l
ffi
44, Dacd din 400 se scade inp5tritul unui numdr se ob-
,tine
12. Care este acel numir?
ffi
45. Un grddinar are risaduri de ardei. DacA pune cate 8 p
un rand, ii mai riman 1l rasaduri, iar daci pune cate 10, ii rinane un
rand cu 5 dsaduri. Cate randuri a pregitit
$i
cate resaduri a a\,'rrt?
ffi
45. Un cnhtor merge in prima zi un sfert din drumul pe
care il avea de parcurs; a doua zi merge o
jumitate
din rest, a treia zi
,)
merge
:
drn ce a ramas. rar a
patra
zi restul de 20 km. Care ecle lun-
gimea drumului?
ffi
47. Suma dintre diferenla
$i
catul a doud numere este 21,
iar pdn impi4tuea diferentei la cat obtinem 3
$i
restul 1. Aflali
numetele.
ffi
48. intr-o cofeterie, dacd se a$aza cete 3 scaune la fiecare
rnase, dman 4 scaune, iar dace se a$aza cete 4 scaune la liecare
masi, dmane o mase fire scaune
$i
o rnasA cu doui scaune. Cate
mese
$i
cate scarme sunt in cofetarie?
*62* *63/ .
ffi
49. Suma a doue numere este 24. Dac6' pe primul il
micgorem de 3 ori, iar pe al doilea il rnirim de 3 ori, suma lor nu se
schimba. Afl af i numerele.
X
50. Catva muncito au plantat un numer de pomi in
4 zile. in prima zi au plantat cu 8 mai pulin decat
]
din total, a doua
3
zi au Dlantat
]
din rest, a treia
"i
cu ? mai pulin decat
jumatate din
' 1
noul rst, iar a paffa zi au plantat 35 de pomi. Cafi pomi s-au plantat
in primele trei zile?
X
51. impe4ind suma a doui mrmere h catul lor, oblinem
catul l0
$i
restul 2. Daci se adunl suma celor doui numerc cu catul
1or, ob,them 35. Sd se afle numerele.
ffi
52. Diferenla a doud numere este i 28. S[ se afle numerele,
$tiind
cA daci mdrim al doilea numlr d doue oi, iar p primul il
mic$olem de doua ori, atunci suma va fi egala cu 344
ffi
53, Dacn dintr-un numir luim 15, iar la cincimea restului
adunim 87, obtinem num6rul. Care este acest numer?
X
54. Sfertul
jumdtilii
sfrtului unui numi. est 12. Afla.ti
numdrul.
ffi
55. Daci mirim de 3 ori un numir, atltnci el va fi mai
mare cu 108 decdt
i
din valoarea lui. Care este numirul?
4
X
55. Dacd la sfertul unui numdr adiuglm 28, oblinem
dublul nunardui. Care est acel numar?
ffi
57. Suma a trei numero este 45. Sd se afle numerele, gtiind
.
-
I . . . .
' 7
. .
ca pnmur repreTrnra - drn ai oo ea. t arat rel t ea - dt n pnmul ,
X
58. Se se afl trinumere,
$tiind
ci suma lor este 166, primul
ste cu 29 nrai rnare decat al doilea, iar al tieilea rcprezind
1
*
tt-t.
' 5
X
59. Perimehul unui dreptunghi esre de 108 m. Sa se ane
aria,
$tiind
cd dimensiunile lui sunt reprezentate pdn numere conse-
cuh\ e pare,
X
60. Un dreptunghi
$i
un pitrat au aceeagi arie: 81 cm2.
Care diite cele doue figui are perimehul mai mare?
l
K
6l . in tli butoaie sunt 450 / de vin. Dupi ce se transferd
un sfert din primul butoi irl al doilea, iar un alt sfert in al treilea,
atunci in cele trei butoaie vor fi cantitAli egale. Celi litri d vil au fost
in fiecare butoi?
X,62.
100 de copii din 4 clase a$lbapti sd intle in
$coali.
Dace ar trece 2 copii din prira clase in a doua
9i
a\i 2 copii'in a
teia. iar un copil trece din a rreia in a patra clasii. atunct clasele ar
a\ ea ef ecri ve egal e. Cel i copt i . unl i n f i ecare cl aoe?
X
63. in doue cudi srmt 280 de bomboare. Dace ludm
jumdtate
din bomboanele din prima cutie gi le punerir in cea de-a
doua, atunci in a doua vor fi cu 70 de bomboane mai multe decat in
prima, CAte bomboane sunl acum in fiecafe culie?
X
64. Patru muncitori,au sdpat un
$anI
in felul urndtor: al
doilea a sepat d 8 ori mai mult decat primul, al heilea-a sepat a heia
pafte din cat au sdpat primii doi, iar al patrulea a s;pat a treia parte
*64*
*6s*
din cat au sepat primii tei. Sd se afle cat a sdpat fiecare,
$tiind
cd al
doilea a sdpat cu 20 m mai mult decat al parulea.
X
55. Mic$orand cu 23 suma a trei numere, oblinem 263. Sa
se afle numerele,
$tiind
cA pdmul este mai mare cu 106 decat al
doi l ea
rj
cu 50 rnai mi c decat al l rei l ea.
ffi
66. Suma a doui numere este 65. Dace pe primul il
mirim de 4 ori, iar pe al doilea de 3 ori, obfinem suma 231. Deter-
minali numerele.
X
57. Meilnd de 4 ori primul numar
$i
cu 4 pe al doilea,
oblinem surna 88. SA se afle numerele,
gtiind ca diferenla dintre al
doilea
Si
primul este 9.
ffi
58. Mama avea 26 de ani cind s-a niscut biiatul
qi 28 de
ani cand s-a nescut fata. Acum varstele tutwor insumeazi 69 de ani.
CAli ani are fiecare?
ffi
69. Suma a doue numere este 312 Dacd pe primul il
merim de 9 ori, iar pe al doilea de 3 ori, oblinem numerc egale. Si se
afle nurrcrele,
ffi
7O. Dacn adwem fiplul unui mrmer cu dublul altui
numir, obrinem 270. Sd se afle numerele,
$tiind
cA triplul primului
este de doui oi firai mare decat dublul celui de_al doilea
ffi
71. Un pix costd cat dou6 caiete. Un pix
$i
tm caiet costd
3 lei. Cristian are 18 lei.
a) Cate pixuri sau cate caiete poate cumpdra?
b) Carc este nurnerul
qgal
de
pixuri
9i
caiete ce se pot curnpera?
ffi
72. Suma a 4 numere este 106. Se se afle numrele,
;tiind
c5 al doilea este mai mare clt 5 decat o treime din primul, al treilea
este suma dintre p mul
$i
al doilea, iar al patrulea este mai mic cu 5
decat al treilea.
f f i
73. l rer copri au rn roral 69 de nucl . DupA ce pri mul pri -
meqte un numdr de nuci, al doilea de doud ori mai multe decat acesta,
iar al treilea de 3 ori mai multe decat plimul, acum fieca-re are acela$i
nunft de nuci, in total I I I . Cate nuci a a\.ut inilial fiecare copit?
X
74, Trei copii au acela$i numir de bomboane. Dupd ce p.i-
mesc 14 bomboane, au impreund 47 de bomboane. Se se afle cate
bomboane are acum fiecare,
$tiind
ci al doilea a pdmit jumdtate
din
cat a p mit p mul, iar al heilea
jumdtate
din cat a primit al doilea.
ffi
75. Trei copii au 72 de cire$. Dlrpi ce primul consume
cateva cire$, al doilea de doue oi mai multe decat acesta, iar al
treilea de 3 ofi mar multe decar primul. fiecare ramene cu aLirea
cfue$e cat au consumat impreunl. Cate cirese a a\ut fiecare copill
ffi
76. Cu banii pe care ii arc, o gospodine poate cumpim 2 kg
de portocale sau 8 kg de iartofi. Cali bani are gospodin4 daci difercnla
dintre I kg de poftocale
$i
I kg de cartofi este de 3 de lei?
ffi
77. Suma a doud numere este 72. SA se afle numercle,
$tiind
cA un sfefi din al doilea numd. este mai mare cu 2 decat rm
sf ef l di n pri mul numar.
ffi
78. Un elev spme cd a citit o cincime dintr-o carte, ilar daca
ar mai citi 4 pagini, ar ajunge la sfertul ei. Cate pagini are cartea?
ffi
79. Perimetrul unui triunghi este de 24 cm. SE se afle lun-
gimile laturilor sale,
$tiind
ci ele slurt exp.iinate prin numere natuale
*66*
*67*
ffi
8O. Suma a dou[ numere e'ste 70. Sd se afle numercle,
ltiind
ce sfen[ celui de-al doilea este mai Inme cu 4 decatjumdtatea prinnrlui.
X
81. Se se impane numdrul 84 in patru pd4i, astfel incat
prima parte impndti la 4; a doua imp6rfln h 3, a treia impa4ite la 5,
iar a paha pafie impir,titi la 2, se dea acla$i cat.
ffi
82. Numirul 125 a fost impd4it in patru ptuti astfel: prinla
parte este
jumitate din a doua, a treia parte reprczintf, suma dintre
prima
Si
a doua parte, iar partea a patm este cu 5 mai mare decat
jumitarc din a treia pafie. Sd se afle fiecare parte.
.
X
83. Dace dintr-un numer se ia o pdtrime
$i
la rest se
adauga 12, se oblre 24. Care a fost numArul?
ffi
84. Un
firan
are gdini
li
oi, in total 77 de capete
$i
184 de
picioare. Cele or
!i
cete gainj are
ldranul?
ffi
85. Un gospodar areoi, capre, gdini
$i
rale, in total 118 ca-
pete
$i
272 de picioare. Si se afle cate animale sunt din fiecare fel,
$tiind
cA oi sunt de 5 ori mai multe decat capre, iar mie sunt de 3 on
mai pul i ne decdl gdi nj .
ffi
86. in doud cutii sunt 54 de bomboane. Dace iau
jumdtate
din numerul bomboanelor din prirna cutie
si
le mut in a doua, ahmci
numinrl bomboanelor din a doua cutie se dubleazi. Cate bomboane
au fost la inceput in fiecarc cutie?
ffi
87. Suma a doud numerc este cuprinsd intl 78
$i
90, catul
este 4, iar restul 4. S5 se afl cele doue numere. Cate vaiante sunt?
ffi
88. in tei saci erau 116 kg d zahAr. Dupd ce din primul
s-au luat 25 kg, din al doilea 16 kg, iar din al treilea 27 kg, in cei trei
saci au rdmas cantitdqi reprezentate p n numere consecutive in ordine
crescdtoare. Cate kilograme de zahSr au fost la inceput in fiecarc sac?
ffi
89. in doun vaze sunt 20 de flo . Dace mut doui flori din
prima vazd in a doua, ahrnci in a doua lazi vor fi de 3 ori mai multe
flori decat in prima. Cate flo.i au fost in fiecare vazd?
ffi
9O, intr-un gnrp se afl6 cu 12 copii mai mult decat in alt
grup, iar prtu impe4irea numdi:ului de copii din primul glup la cel
de-al doilea se obline catul 2
$i
restul 4. Din numarul total de copii
weau sA fomez 4 echipe. Cati copii vor fi in fiecare
gchipd?
X
91. Pe doui talere ale rmei balanle se afld 12 kg de ndlai.
Daci se iau 2 kg de mehi de pe al doilea taler gi se pun pe primul,
atunci balanta se echilibre^zd. CAte kilograme de milai au fost pe
Iiecare taler?
ffi
92. h 3 navere sunr 45 de sncle. Daca mut s shcle din prima
in a doua
$i
6,din a doua in a treia, atunci in cele trei navete fi acelaqi
numer de sticle. Cate sticle au fost la inceput in fiecare naveti?
ffi
93. in doui cutii se afli 42 de crete. Dace mut doui crete
din prima cutie in a doua, atunci in prima vor fi de doui ori mai
multe crete decat in a doua. Cete crete au fost in fiecare cutie?
f f i
94. h doua cut i i sunr 27 de bomboane. Daca ! e i au 7 bom-
boane din prina cutie
$i
se pun ?n a doua, atunci in a doua cutie vor fi
cu 3 bomboane rlai multe decat in prima. Cate bomboane au fost in
fiecare cutie?
ffi
95. Pe doua bervi ale uner
;osele
circuli intre doua loca-
Ltefi 75 d ma$ini. Daci un sfert din nurndrul ma$inilor d pe pfina
banili ar hece pe banda a dou4 atunci pe banila a doua.ar circula
iumatare din numarul masinilor care cLculau la inceput pe banda
intei. Cate masini au circulat De fiecare bandi?
*68*
*69*
X
95. in trei cutii sunt 114 ble de chibrit Da'a se iau din
orima cutie 24 de bete, din a doua 13 be!e' iar din a ria 32 de bete'
atunci in fiecare cutie va ramane aclafi numfu de beie Cate bele de
chibrit au fost in fiecarc cutie?
X
97, Adminisffafia unei tabere s-a aprovizionat,
pentru
serie de copli. cu came de pamr ori aslfel: prirna data a cumpdral
I
5
din cantitatea totale
ti
inci 50 de kg; a doua oard a crmrperat
!
dn
rest
$i
inci 50 de kg; a teia oari a cumparat cu 20 kg mai pulin decat
iumitate din noul iest, iar ulrima oar6 a cumptuat 215 kg Cu cate
i.ilogru-e d"
"um"
.-u aprovizionat tabdra
pentru acea serie?
M 98. Suma a fiel nuinere este 25 Marim fiecare numar cu
primuftmar, iar penml ca ele 5a fie egale. primuluj trebuie st-i mai
adundm 1, iar celui de-al treilea 4. Afla! nurnerele'
ffi
99. Pe doui rafturi sunt 76 de paini- Dace iau 5 paini de pe
al doilea raft
9i
le pun pe primul, atunci pe acesta vor fi de 3 ori ma1
multe paini aecat pe at aoitea. Carc paini au fost pe fiecare raft la
inceput?
X
lOO' in doud grupuri sunt 24 de copii' DacA din primul
gup vin 2 copii in al doilea gl1lp, atuncj in primd reman de 3 ori mai
mul l i . CeF copi i au f osl i n f i ecare grup l
ffi
| Ol. in trei clase sunt 7l de elevi Dupdcedinp
ma chsa
ies in G'uza 18 elevi, din a doua l0 ele\'r. iar drn a trerr 7 elevi in
orinra ;lasa r,mAn de doue ori mai pulini elevi decel in a doua iar in
i treia de 3 ori mai muli decat ir prima. Cali elevr au fosl la ora in
fiecarc clasi?
ffi
102. Un numtu este triplul altui mrml{. Daci adrmim
triplul primului nundr cu dublul celui de-al doilea, ob.tinem 440. Si
se detrmine cele doui numere.
ffi
| O3. Trei copii citesc acea$i carte. Primul a citit 82 de
pagini; celui de-al doilea i-au r4ai rfunas de citit cu doue pagini mai
mult decat primului; al heilea mai are de citit de doud o mai multe
pagrni decat al doilea, adic6 76 de pagini. Sd se afle:
a) carc pagini are caltea;
b) cate pagini a citit al doilea copil;
c) cel e pagi ni a ci ri r al rel l ea copi l .
X
l 04. Di l erent a a doua numere e{e 8. Suma di nre dubl ul
numarului ma.e
$i
triplul numerului mic este 86. SA se afle numerele.
f f i
l O5. I n t rei chse5unt 7l de copi i . i n pauza i esdi npri ma
clasl 16 copii, din care 4 se duc la colegii lor din a doua chse; din a
doua clasi ies 12 copii
$i
ldman cu 9 mai mul(i decat in prima clase,
iar din a heia clas5 ies 6 copii
9i
rimAn de doui ori mai multi decat in
pnma clasa. Sa se deErmrni numdrul de copii drn fiecare clasA.
ffi
| O5. Surna a doua numere esle 25. Drferenla dintre sfenul
primului numlr
$i
treimea celui de-al doilea este l. Allali numercle.
ffi
107. Trei'copii aveau fiecarc acelagi numia de nuci. Dupe
ce fiecare menancd 10 nuci, le mai reman h un loc tot atatea nuci
cate avea fiecare la inceput, Cate nuci avea fiecare?
f f i
l O8, Arem 6cut i i . f i ecare di n el econl i nand acel a$i numar
de creioane, Daca drn fiecare culie luam cale 5 creloane, anrnci in
cele 6 cutii rdman in total atatea creioane cate erau in fiecare cutie la
incepul. Cate creioane au folt la incepul in fiecare culie?
*70* *71 *
M l O9. Avem 8 cuoi numerol at e de l a I l a 8' f i ecare conu-
ndnd a?lasi numar de creroane. Daca luam din llecare culre atatea
deioane c;te indica numirul ile ordine, atunci in cele 8 cutii lam:in
JAtea creioane cat au fost la inceput in 5 cutii Cate fieioane au fost'
la inceput, in fiecare cutie?
ffi
1 | O. Suma dintre descdzutul, scizetorul 9i
diferenla unei
scederi*este 200. Reconshtuifi scdderea, Stiind
ci scizdtorul este de
3 ori mai mare decat dilerenta.
X I I l . Sumr d, nre descbl ut ul . l c' zal orul sr
di f erenl a unel
scaderfi.tc 160. Reconslituin
scaderea rlrind
ca scaza{orul e5(e cu
20 mai rnare decal dil-erenla
ffi
| 12. Suma a douA numele naluftle este
70'
jar
diferenta
lor esle o n-erme drn numirul mic. Sa se alle cele doud numere
ffi
I | 3. Suma a douf, numere naorale este 100, iar diferenta
lor estJi treime ilin numerul mare. Se se afle cele doua numere'
ffi
| 14. Suna a doud numere naturale este 63 DacA scddem
din num^mard mai mic 3, oblinem un nurnir de 5 oli mai mic decat
numirul mai marc' Carc sunt cele dou[ numere?
ffi
1 15' Suma a doui nume.e naturale este cu 80 mai mare
decat diferenla lor. Se se afle cel mai mic difltre Ilumere'
ffi
I | 6. Suma a doui numere naturale este cu 90 mai mare
decet Aifrenla lor sau ale 4 ori n1ai mare decat aceasti diferenli'
Aflati cele doui numere.
f f i
1| 7. l onel are 25 de met e i ar Ni cu are l 0 mere Dacd cer
doi orilmes" acelasi numdr de mere, Ionel v avea de doue ori rnai
multe mere decat Nicu Cate mere a primit fiecare?
ffi
1 18. Rdzvan are 25 de bomboane, iar Adrian are 10 bom-
boane. Daci fiecare din cei doi copii minanci acela$i numdr de
bomboane, lui R5zvan ii vor rimane de 4 od mai multe bomboane
decat lui Adrian. Cat bomboane mirancd fiecare?
f f i
| 19. Doi copi r au i mpreuna 38 de nuci .
Sri nd
cA unul di n
ei are.cu 8 nuci mai mult decetjun5tate din numdrr-rl nucilor celuilalt,
sd s afle cate iiuci are fiecar,
f f i
l 2O. Doi copi i rezol v6 i mpreund 52 de probl eme.
$ni nd
ce unul din ei rezolvd cu 12 nai mult decat o treime din nullrirul de
probleme rezolvate de celdlalt, sd se afle cate problerne rezolvi fiecare.
ffi
121. Ca se cumpde un obiect, Mihai mai are nevoie de
5 lei. Ca si cumpere acelagi obiect, Nelu mai are nevoie de
3 lei. Dacd igi prm banii la un loc 1e mai rdmane I leu. Ce sume avea
fiecare
$i
cat a costat obiectul?
ffi
122. Ca si cumpere un obiect, Dana mai are nevoie de
7 lei- Ca sd cumperc acela$i obiect, Ioana mai are nevoie de
5 lei. Dace iqi pun banii la un loc, mai au nevoie de 2 lei. Ce sum6
avea fiecare
Si
cat a costal obiecrul?
ffi
123, Doi copii au de rezolvat impreunl60 de probleme.
Daci primul at rehlya de 4 ori mai multe probleme decat qi-a
propus, iar al doilea de doud ori mai multe, atunci ar rezolva impre-
lme 170 de probleme. Cate probleme are de rezolvat fiecare?
ffi
124. intr-un depozit sunt de 3 o.i mai multe cereale decat
in altul. DupA ce se scot din p mul depozit 95 de tone, iar din al
doilea 15 tone, in cele doud depozite riman cantitifi egale. Ce
cantitate de cereale em la inceput in fiecare depozit?
*72*
*73*
skt 125. irtr-un vas se afla d I ori nmi multt apir decal in
atrul. b?ca in pr;mut vas s-ar nui adduga l0 l iar in cel de-al doilea
ao7. o*tt"i i"
""t"
aouz vase ar fl cantitdfi egale de apa Ce cantitate
de apd a fost la inceput in llecare vas?
ffi
| 25. irrtr-un vas s afli de 4 ori mai multd apd decat in
altul. D^aci in vasul mai plin mai addugnm 20 C, iar in celalalt l0
'de
aD6. atunci in
primul rai va fi o cantitate de 3 on mai rlare decet in
"ital"lt.
C"
"untitut
d. api a lost la inceput in fiecare vas?
M 127. intr-o chsa sunt de doua on mai multe fele decat
baieli.Gca
in clasa ar md veni ? baiei $i
ar pleca doua fete atuFci
i
'-nJ-t
i"t"tot u, n .gal cu numtuul bliefilor' Cate fete
si
ca$ baieti
sunt in clasd?
DK 128. inn-o clasa sunl de dour4 ori mai multe lele decal
bdieli.Gca in clasd ar md \eni douii fete
$l
ar pleca 4 baieli' atunci
'"-li-f
i"i"Gt
".
n a" 4 od mai mare decet numerd bnieflor' cate
fele
$i
cdli beiei sunt in cla'a?
DK 129. La un magaTin. canlilztea de cirese scoa)e la !?m,zare
e"le d;ori mat mare decal cea de \4fFe Daca se vend 20 kg de clreie
,iiOt s d" uirrn., t"i tamat de \"andul de 8 ori mai mulre cirese decal
l.io.i. .-rit* a. fucte d in lietare fel a fost scoase la \ anz re?
DK | 30. t a un concurs au parriclpat baieti ll
lete Numarul blie-
dlor es?cAt
jurnatare plu: 5 drn numarul lelelor' Dupa prima proba au
ilri.Urnr*fi
Z U;"ri
9r
5 fere- raminand in conclm un nunlir egal de
tai"ti ti a" i.t". Cati teief
li
cate fete au pafiicipat la concurs?
ffi
131. La un concurs s-au inscris beieli
$i
fete Numdnrl
fetelor-inscrise
in concurs este o treime
plus unu din numirul
tJi"6iot. Oupa
p.i-" ptobi au fost eliminali 6 beiefi
ti
o fatE' rdrna-
nand in concus de doud o mai mulli baiefi decat fete. Cali bdiei
$i
cat fete s-au inscds la concurs?
f f i
| 32, Doi copi i au cumparal o mi nge cu i 4 l ei . f t i mul d
dat tofi banii sii, iar al doilea a dat
jumetate
din banii sii. Dacf,
primul dddea doarjumdtate din banii sei, iar al doilea d-idea toF banii
sii, le'ar mai fi febuit I leu. Ce sund a avut fiecare?
ffi
133, Doi levi au cumperat cd4i in valoare de 43 lei.
Pentu a pldti aceste cdrli primul a dat toF banii sii, iar al doilea doud
himi din suma sa. DacA primul dddea dou5 treimi din suma sa, iar al
doilea l$i didea toli banii, ar mai Ii trebuit I leu pcnffu a putea
cumpdra carllle. Ce suma a awt fiecare.)
ffi
| 34. Doi copii au cump5rat o sanie de 50 de lei, penhu
carc p mul copil a pus trer sfenuri din suma pe car o avea. iar
celdlalt toti banii pe carc-i avea. Daci primul copil ar fi dat toal4
suma sa, iar al doilea ar fi pus doar 1lei sferturi din swna pe care o
avea, cei doi copii ar fi putut cumpera o sanie cu 5 lei mai scumpe.
Cc sumi aver fiecare?
ffi
| f5. Doi frali au cumpArat impreunl un dicfionar de 59 de
I
lei. penmr care primul copil a pus
:
din suma pe care o avea, iar
4
2. . 2. .
cetatatr a pus - otn suma sx. uaca pnmul copll ar Tl pus - Gtn surL:t
pe care o avea, iar al doiiea copil ar fi pldtit cu hei sferhfi din suma
pe care o avea, atunci le-ar mai fi dmas 1 leu. Ce sume a alllt
fiecare?
ffi
136. Cdtul a doun numere este 6. Dacd mictordm deim-
p5r,titut cu 96, iar impertitorul de 3 ori, catul remane neschimbat.
Atlali cele doue numere.
*i 4* *7s*
M lf7. Doi elevl si-au
propus sa rezolve acela:i nurruiLr de
oroble^nre. Dupa ce primL,l a reTol\'?I lo plobleme lar al dorlea 28 de
;;;il;.;,
constaia ci primul mar are de rc/ol!?r de doua ori rnai
i"ufi"
ptoUf".n" decat ai doilea. Cate
probleme ava de rezolvat
fiecarc elev?
ffi
| 38. Un numnr natuml este de 3 ori mai mare decat alt
numi!^natural. SA se afle cele dou[ numere,
$tiind
cd diferenta dinfte
dublul primului numdr
qi triplul celui de-al doilea este 30'
M | 39. Marind cu I0 irnpitntul unui numar natural oblinem un
numar^cu J I maimare decat numerul
lnillal Care a fosl acel nurn'4r?
DK | 40. Marind cu I0 sfertul unui numdr natural oblinem un
numar? I 1 mai mic decat numarul injlial Care a fosl acel numft?
X | 41 . MicsorAnd cu 2? impetritul unui numer natural' obli-
n"- ul n*a,
"u
3 mai mate decet nutn5rul initial care a fost acel
num6r?
M | 42. Din comanda
pe care o a\ca de onomt un muncilor
"*".ur?rnui
inLAi un .fer. opoiiutatale
di resl
$i
in 6nal uhimele
12 piese. Cate
piese avea de executat muncitorul?
M 143. Un cami on I ncarcal cu canof i l asa o l eci me di n
incdrcfird la
prima pjald. o Edme din rest la a doua piatir'
jumilate
iir-""ri t." fl, u tt.in
pi"lu
5i
ultimele 3 lone la o cattine Cu cele
tone a fost incErcat la inceput camionul?
DK 144' Di n cut i a cu bomboane
pe care a pri mi t -o de l a
funi"frt\1"i,
aa ,u.o.it sale un slerl o rerme din rest o di unui
prie-
ien. rar lur ii mai ramdn l0 bomboane Cete bomboane
erau la incepul
in cuti?
ffi
145. Jumdtate din apaftame.ntele de pe scara unui bloc au
doue camere, o zecime din rcst au 4 camere, doui treimi din noul rest
au 3 camere, iar ultimele 3 au cate o cameri. Cate apartamente srmt
pe scare?
X
! 46. cradi na di n f al a casei est e organi , , ard asrf el :
o ci nci me di n supraf al a ei
t l
i ncA l 0 m' esre cul Li vat a cu f l ori , o
nei me di n resl
5r
i nci 20 m se cul t i \ A cu l egume. pe
Jumat al e
di n
noul rest
;i
incd 10 m'? se planteazl pomi, iar ultimii 30 m, sunt
pmtru alei. Ce supmfata are gedlna:
f f i
147. l ri na avea de ci l l r o care. i n pri ma zi a ci l i l cu
5 pagini mai mult decat
jumatate
din numdrul total de pagini, a doua
zi a citit cu 10 pagini mai mult decet o treime din rest, iar a treia zi a
ci l i l ul rmel e 20 de pagi nr.
Cal e pagi nr a\ a canea:
DKI
148. Din toLalul ptsenlor exislenle inr-o cune. w slert
$i
inci l0 sunt gdini, a cincea parte din rest
$i
incd 16 sunt ra1e, o treime
din noul rest
Si
inci 7 slmt ga$te, iar reshrl de 9 pasfui sunt clllci. Cate
pdseri sun(
_u
cufie?
ffi
149. Panu muncitori au de xecutat o comandd.
primul
muncltor executi cu 10 piese mai purin decat
jumetate
din numdrul
total de piese ce trebuie executate.,Al doilea muncitor txecute cu
6 piese mai mult decat un sfert din restul pieselor. Al treilea muncitor
executd cu 5 piese mai mult decet o heime din noul resl,iar al
patrulea muncitor executa ultimele 11 piese. Cate piese aveau de
executat cei 4 mlmcitori?
X
l5O. Anal inrr-o excursie de J zile Lm copil chelruie$E in
p.ima zi un sfert din suma pe care o avea la el gi inci 15 lei. A doua zi
chelhrie$te un sfert din rcst
$i
ince 18 lei, iar a treia zi cheltuieqte ultimii
27 de lei. Ce sund a arut copilul in excursie?
*76* *77*
DR l 5l . Ll evi i unei cl ase au pani oi pal l a amma; area uner
ponr-iuniain gradina
Scolii
Un
'lefl
drntre ei
$l
inca J au planlat
io-i. o t .iti" ilin rest
$i
ince 4 au sepat staturi
penti! flon' iar
;ltimii 8 au amena.jat alei Cali elevi sunt in clast?
DK 152. Din cantitalea de legurne cu care !nisr Ia lirg un t'ran
vinde ficcesrr: o zecime din cantitate: l0 Lg: o zrcime dln ce a mai
rinlaq 13 kg o pitrime din ce a mai iarnas; 25 kg un sfert din noul rest
si
irc; 10
G;
jumntate din ce a rnai rernas; 15 kg
Teranul
se ?ntoarc
acasi cu 10 f,g de leglrme. Cu ce cantitate a venit
liranul
h terg?
5K 153. Alexandru a prrmit ln dar o cutie cu bomboane
pe
""..
l"? mat.rl ir 4 zile ir prima zi a m2rncat un sfefl din loate
bomboanele;i
ince 5, a doua zi a mancat cu o bomboand mar puFn
dec6t iumaraie
dir ce i-a rnai ramas. a treta /i a rn'incal cu dou{i bom-
Uo-J
-ui
put i n decel doue f el mi dl n noul resl i arapavazi a
mancat ultimeft 7 bomboane. Cat bomboane avea cutia?
X
154' Un
lziran
vinde in piale mrre la-.5 cump6raton
ftrmuGr.rrnpari
cu ) kg mal pulin decal un
'fefl
din cantilalea
pe
"u."
o ut"n !6r"nul
Al d;ilea cumpara o lecime din resl5l inci 9 kg
e.t t.,t"u
"urnpa.a
o treime din noul rest si
inca 4 kg Al patrulea
cumpara iumaiare
din ce-i mai ramasese laranului $i
incd I kg
Lllrrmul cumpdrz 7 kg Ce canlitale de mere a vandut lAranLrl?
ffi
155. Dace elvii tmei clase se agazd cate 2 in banc'"
3 copii? au loc Daci stau cate 3 in bance, doue bnnci r&nin-liberc'
iar
l"ii t"""a ta-a." a.*rrn copil Caf elevi
$i
cate benci srmt in clasd?
Dkl 156. Un lrup
de excursionitli
\rrea sa be pllmbe cu barca
oe Lac? Rosu Conducator,,l
gnrpulur socoleste ca daca ar metge
-
ii
"
g
in t"t"a. 6 dintre ei nu ar avea loc, iar dace merg crate 4 in
i";"4.
"
it*"a tatta"" nefolositd, iar intr-o barcd vor fi doar doui
pe.soane. Cati excursioni$ti $i
cete bErci erau?
,
ffi
| 5 7. Pentrr-r elevii participanf la o lucrare scrisi se pun la
dispozi{i d 3 ori mai multe pixuri decat ueioane. Fiecare relev
folose$te dorLi pixuri.qi un creion
$i
laman nefolosite 30 de pixuri
si
5 cferoane. Citr elevi au partlcipar la acea lucrarc?
ffi
I 58. Pentru participanfii
la un concurs de tenis de masi se
pregatesc de 5 od mai multe mingi decat palete. Fiecare pafiicipant
folose$te o pale6
$i
3 mingi, remanand nefolosite 5 paiete
Si
65 de
mingi. Cafi
jucetori
participi la acest colrcurs?
X
159, Un bunic i$i cheami nepolii sa culeagd fructe ilin
gredinn-
Nepolii culeg de 5 ori mai multe nuci decet mere. La sfrr$it
bunicul di fiecirui nepot cate 8 mere qi 20 de nuci, iar lui ii mai
riman 36 de mere
$i
340 de nuci. Cai nepoli are bunjcul?
ffi
| 6O. De nlele gcolii se srabile$le 5d fie puse cdle o vaza cu
flori in fiecare chse. Dacd florile curnpemte in acest scop sunt puse
cete
5 in vaza. ram;n neurlizare 25 de llori, rar daca se pun
cate t non in
fiecare \aai- nu ajung {lori penEu I clare. CaE sdi deilasA are
tcoala?
ffi
161. Nelu ar_e de rezolvat in vacanta de pdmevarl
rm
anumrt numfu de probleme. DacS ar rezolva cate 4 probleme pe zi, ar
ternina intr-un anumit nurner de zile. Daci ar rezolva cete 5 Drobleme
pe rr. ar lermlna cu o zi mai deweme, Cate probleme avea Nelu de
reTol val ?
X
162. El evi i Lrnet cl ase
$Fau
propus sa pl anrel e un anumi t
numar de pomi. Dact ficarc ar planta cete tm pom, ar rdmane 7 pomi
neplantali. Daci fiecare elev ar planta cate 2 pomi, 9 elevi nu ar mai
avea ce planta. Cali elevi are clasa
9i
cd;i pomi sunt de plantat?
ffi
153. irtr-o vaza esre cu o gafoa l; mai mutl decar in alta
vaza. Dace hl.im din plima vazd 4 garoafe
$i
l punem in a doua vazi,
atunci in aceasta vor fi de doud ori mai mulfe garoafe decat in pdrna.
Cate garoafe au fost la inceput in fiecare vazd?
*28*
*19*
X
164. in doue cudi sunt 56 de creioane Dacd ludm din
Drirna cutie un sfert din continutul i
si
inca doul deioane
$i
le
punem io a doua cutie, atunci in cele doue cutli va fi acela$i numir de
oreioane. Cate creioan au fost la inceput in fiecare cutie? '
.
K
165. Doi copii au 60 de nuci. Dace primul copil ar da
celui de-al doilea fir doud nuci mai pulin dcat un sfefi din num6ru1
nucilor sale. atunci al doilea copil ar ava de doue ori mai multe nuci
decat primul. Cate nucr are hecare copll?
X
| 66, in 3 clas sunt 77 de elevi Dace s-ar ffansfera din
prima clas6 3 elevi in a doua clas[, atunci in aceasta ar fi cu unul mai
mult decet in prirna clasd. Dacd s-ar fansfera din a doua cbse id a
treia chse 2 elevi, atunci in aceasta ar fi cu un elev mai mult decat in
a doua chse. Cati elevi sunt in fiecate chse?
X
157. in 3 cutii sunt 45 de creioan. Dacd am muta din
prima cutie 4 ffeioane in cea de-a doua; atunci in aceasta ar fi de
4 ori mai multe creioane decat in prima. Dacd am muta 3 crioane din
a doua cutie in a treia, atlmci aceasia din llrrn5 ar avea un ffeion in
plus fa16 de cea de-a doua cutie. Cete creioane sunt in ficare cutie?
X
168. in 3 cutii sunt 43 de creioane. Daca am transfera
4 creioane din prima cuti in a doua cutie, atunci in aceasta din urme
ar Il de 4 on mai mulle creioane dec,l ln pnrna. Daca am ranslera
doud creioane din a treia cutie in a doua cutie, atunci in aceasta din
urmi ar fi de doui ori mai multe creioane decat in a treia cutie. Cate
creroane sunl in fiecare cutie?
X
159. Sd se afle 3 numer consecutive pare,
$tiind
ca suma
lor este cu 10 mai mare decat numfuul rrrare
X
l7O. Care slmt cele 3 numerc consecutive care au sur a cu
9 mai mare decat cel mai mare nurnerul?
X
171. Dererminali 4 numere impare consecutive,
$tiind
ca
suma 1or este cu 7 mai mare decat triplul celui rnai rnare dintre ele.
ffi
1 72, Afla1i 4 numere natural consecutive,
stiind
ci suma
l or e. re cu I I mxi mare dec6t t ri pl ul cel ui mai mare.
ffi
| 73. Patlu copii au impreund 22 de mingi de tenis. Pimul
are de 3 ori mai multe decat al doilea, acestia impreune au de 2 ori
mai multe dccet al heilea, iar al pahrlea are cu 2 mai puline decat
ceilal{i 3 la tul loc. Cate mingi are fiecare?
ffi
| 74. Patru loturi de pidure au o suprafali de'12 ha. A1
doilca lot are o suprafaie d doui ori mai marc decat primul lot,
acstea impreunA au o supralali de doud ori mai mare dcat al treilea
lot, iar toate trei la un loc au o suprafali dc 3 o mai nare decat al
patrulca lot. Catc hcclare are suprafala liecirui lot?
ffi
| 75. Suma a 3 nunrere natwale est 50. Al treilea numar
este de 4 o mai mic decal suma primelor doui numere gi cu 5 mai
mic decat al doilca. Aflaji cole trei numere.
ffi
| 75. Suma o 3 numere natuale este 100. Al doilea numir
este cu 20 mai marc decat primul, iat diferenra dintre al treilea qi al
doilea num6r ste egale cu primul numrr. Care sunt cele trei numere?
ffi
| 77. Suma a 3 numere natuale este 26. Al doilea numer
ste de doui ori
ti
jumltate
mai mare decat primul, iar diferenla
dintre al treilcr
$i
al doila numer este egale cu
jumdtate
din primul
numar, Si se afle cel trei numere.
ffi
| 78. Suma a 3 numere naturale este 52. Daci mlrim sfer-
tul primului numir cu 35, heimea celui de-al doilea numtu cu 36 qi
doimea celui d-al treilea numar cu 37, oblinm 3 numere nalumle
consecutiv pare. Care sunt cele trei numere?
ffi
179. Suma a 3 numere naturaie este 79 Daci icsordm
cu 5 dlimea
primului numir, cu 4 feimea celui de-al doilea numer
qi
cu 3 sfenul celui de-al treilea numir, ob,tinem trei numerc egaie Sa
se afle cele 1Iei numere
ffi
18O' Suma a 3 nunlere raturale este I 818 Dace rnicso-
rarn cu-l 00 i uml l at ea
pri nul ui I rLrnur. ru 70u
j umal al er ce[ r de-al
. t oi t . u nr. ; i , i
c l 00
j umi ri rl ea rcl ul Jc-31 l rcrl ea numt u ob! rnem
trei numere naturale consecutive Calc au losl numqele'?
f f i
l 8l . SL-rma a 3 numere rxl uml u e\ l r cu
g0
l l ui mare deci rl
suma; ; f erenl el or
cc au ca 5ci / aLof
Pe
cel I nal mrc
)i
ca d(sci l ut pe
lieoare dinh celelalte doui. Afla1i cel mai mic dintrc celc trei numerc'
ffi
| 82. intr-o curte sunt 60 de pAsari:
8iini,
rafe,
gigte Dacd
or mulfi doua rals, atunci nun1lrl ralclor ar fi doui feimi din
numdrul
gdinilor, iar daci ar mai fi 6 ghini, atunci glinile ar fi de ilei
ori mai fr-ulte declt giqtele CAte pesari sullt de fiecare fel?
ffi
| 83' inlr-o crrrte sunt 60 de pdseri: gdini, rale,
ga$le DacI
o.
-oi-ii
,luui ratc, atunci numiirul dc rate ar fi doui treimi.din
nunarui de g:rini, iar dacd ar lnai ii 6 r'ale, atunci ralclo ar fi de dou:I
ori fiai nrul; docat
gallclc.
(late
Patsiri
sunt dc ilecarc icl?
EK 184' t n I l ; i / i sLnt 85 Lg
' i c
con"f i T)upi c( drn pnma
ladj se^vdnd 4 kg. din c dolr.i hdd
'e
vend 7 ku
'"t
6 n x tlg13 se rdnd
8 ka. ri mdn i n p; t ma l adi de dou! ori m i nl ul l Ll corl i n a dour si de
t n". l
-ui
. ut i a". rr i n a nci r. Cdl e kl l ogrsmc dc cart of i erau l a
inceput in ficare lad5?
ffi
| 85' Suma a 3 numere naturale
este 86' Sa se afle cele 3 nu-
.cr.. ,t^tiind
"l
ul doil.u
"ste
cu 5 mai marc dcat triplul primuiui numir'
iar al teilea este cu 11 rnai mare decit dublul cetui de-ai doilea'
*80*
,t
81
*
X
I 85: Tiei muncitori au de executal 105 piese Dacd primul
ar eiecuta de doud ori mai multe piese decat ii'revin; al{oilea cu
21 mdi multe, iar al treila
juni'atat,
atunci'fiecarc din cei trei ar
executa acela$i numdr de piese. Cate piese executA fiecare?
X
| 87. Cand Nel u avea 7 ani . sora l ui avra l 0 ani Acum au
irnpreud 23 de ani. Ci! ani arc fiecare?
X
f88. Pest 6 ani mama ra avea 36 de ani, iat fric 12.
Acum caf ani va$ta mamei eru de 7 ori mai mare decat va$ta fiicei?
- X
189. T:it51 are 28 de ani, iar fiul 6'aii. Peste ca! ani tatdl
!? fi de I ori rnai in verrle decat fiul?
.
X
19O. Acum 3 ani, mama era de 3 od rnai in varsJe decat
fiica, Peste 9 ani mama va fi de doud ori rnai in varsti decat'fiica. Ce
varsti are fiecare acum'l
ffi
1 9 | . Sora mea este mai mare decat fiatele meu cu 4 ani.
Ce vdrlti are sora mea ilaci e ile 3 ori mai mare decat frat6le meu?
'X
192. Determinali vaista actuali a tatilui udiri bdiat de
? ani, gtiind ce atunci cand bliatul va avea varsta a'i;tuale a tatdlui,
tatil va avea 55 d ani.
'
X
| 93; Eu am 9 ani, iar tatel meu 31 de ani. Peste caf ani
ffi
| 94. Tatdl are doi copii: Alina
$i
Mihai. Cand s-a nzscut
Alina, Mihai avea 2 ani- Peste 4 atri tat6l va fi de 4 ori mai mar decat
Mihai
$i
de 5 ori rnai mare decat Alina. Ce varsti are acUm fiecare?
X
| 95. Peste 5 afli valsta lui Rizwr va fi de 5 on mai n]are
decat diferenF dintre varsta lui
9i
vaBta lui Adrian, iar aceasta repreznta
ver$a lui Addan de acrun 4 ani. Ce varstd au R;zn
$i
Adrian?
voi fi de 3 ori mai mic decat tatdl meu?
f , <82*
*$*
X | 96. Peste I 5 anr vor avea'/ersla
pe care o atea lalal
-merr
*r- flot. Pesle 4 ani tatal meu va Il d J ori mai in \ drstS decdl
"mine.
Ce varstdam?
M 197. l ar, l . marna )r
cei doi f i i ai l or au i mpreuna 100 de
ani. Pe? to ani .4iq'ra klalui \a fl egala cu 5uma viurslelor fiilor
qdi
3ti'i"ala:rn"."
""t"
* 4 ani mai tantrd decat tat'l' ar unlrl dintre''fii
Jrt" trui-"t" a""at
""rdblt
cu 2 ani, si se calculeze varsta fiecdruia'
M 198. Luneimea unul drcptungh!
este de J on mai mare
a*r, fi.*-fri. O"-"a-- tt"5o'" lun!'t"" cu l0 m
si'am
rruirj
ia,r-." * o
-,
"t "ufne
tm paoal Aflali penmerul dreptunghtului
DK 199. Luneimea unul dreptunghi esle cu l0
'm
mai rnare
d."ut G,..u
lui. Pe-rimetrul dreptunghiului
elle egal cu penmetrul
*"i'J,lngfti
""ftif"t"*l
cu latura de 20 de cm Aflati dimensiunile
dreptmghi ul u i.
M 2OO. Perimetrul unui dreptunghi este de 60 m Se se afle
dimenfrrnrle
dreprunghiului. rliind
c6 lungimea este cu 6 m firai rnare
decat lelima.
M 2Ol. Perrmewl unui drepturghr
este de 60 m Sd se afle
dimenfirnile
dreprunghrului. $liind
ca lungimea este de doua ori mai
mare decat lellmea.
M 202. Perimetrul
unul dreptunghi e5le de 60 m Sa se afle
dirnen unile drepr,-rnghiului. $lirnd
ca lungimea esle cu 2 m mai mare
decar triplul Hlimii,
Dkl 2O3. Perjmetrul unui dreptunghj este de 60 m Sa se a{le
ai^*finit"
dreprunghiului.stiind
ca ladmea este cu I maj mic;
decet dubl ul l ungi mi i .
ffi
2O4. Lungimea gardului din
jurul
unui teren triunghiular
este de 100 m. Si se afle lungimea fiecirei laturi a tiunghiului,
$tiind
ci rma din ele este de doue ori mai mare decat o a doua laturd qi cu 20
mai nare decat a treia latud.
ffi
2O5. Perimetml unui t irmghi esie de 120 m. Si se afl
lungimile laturilor triunghiului,
$tiind
cA una est o tueime din surna
celorlalte doue laturi, iar a doua laturd este cu 3 m mai micd dcat
dublul celei de-a tueia.
ffi
2O6. Lungimea lmui dreptunghi este de 3 ori mai mare
decat ldlimea iui. DacA mic$odm lungimea
$i
lilimea cu cate 2 cn!
atunci aria lui se micqoreazi cn 16 cnf. Care este perimetrul
dreptunghiului inilial?
ffi
2O7. Un sfert din lungimea unui dreptmghi impreunl cu o
heime din hlimea lui fac 18 m. Si se afle dimensirmile dreptun-
ghiului,
$tiind
cd perimetrul lui este de 128 m.
X
2O8. O tieirne din lungimea unui dreptunghi impreund cu
Jumitate
din ldlimea lui fjrc 18 m. SA se afl dimensiunile dreptun-
ghiului, qtiind c; perintml lui este egal cu 94 de metri.
X
209. Andrei, Daniel
$i
Mircea se intec la co$ul de baschet.
Mircea a realizat dublul punctelor rnarcate de Andrei gi Daniel la un
loc, iar Daniel are de doui ori inai multe puncte decat Atdrei.
$tiind
cd cei trei copii au realizat impreund 45 de puncte, se se afle cate
ffi
21O, Mama a cumptu?t penfir copii 2 stilouri, 8 caiete
$i
4 cer,ti. Cunoscand ca lm sdlou, un caiet
$i
o carte au costat inprermi
22 de lei qi ce o carte_arc valoatea a 7 caiete, iar un stilou cost5 cat
2 cArli, si se afle valoarea lucru lor cumpirate.
2 t f . intr-o li\,?de sunt nuci
9i
peri Nunturl
perilor reprc-
din numirul total de pomi
$tiind
ca
jumarat din numft-ul
X
W 212. O t rei me di nt r-un numal e-l e egal 6 cu o dol me drn
ul , nul nat .
i , i ' "a
cr sunr cel or dot ri numere est e 75 si r
qe
al l e
numercle,
W 213. La ora de educal re l l l rca
pcnl ru organrzat ea-
a nci
i ocuri . ? f o. r ne\ oi e de47 de
j ucal ori Di nrrc acet t i a numi rul cel or
i-J"t fu""i
"B."hg"lele"
esie
'le
doue ori mai mic decat nurnirul
""io, ""t"
*
ju*t
,,Ut.ul
doarme"
$i
cu 5 mai marc decat cei care au
iucat ,,Crabir $i
creve!i"
al Sa \ e af i e caf i el evi au panl ci pal h f rcccre
j oc'
ti
$,i;na
"e
S
"opii
u"participat
la toatejocurile'
si se afle ca!1
elevi emu
Pe
terenul de spofi
X
214. Si se imparti 100 de nuci la 3 copii' astfel incat
primii?oi se aibi impreuna 72 de nuci, iar ltimii doi 59 de nuci'
EEr 2 | 5. l-a o iermd sLrnL purcei or' rule
>i
ge:re in lotal I 444 de
caDel e;
I I 520 de pi croare
st i rrd
ci numArul oi l or esl e de 5 on l nar
#;lci,
; al
p'u.ceilor' iar numnrul
ga$telor de 3 ori mai mic
a..at
""t
ut *l"lot,-ti .e afle cate animale
sunt din fiecare fel
M 2| 6. Fl eri i L, nei cl ase au pl xnl al pomi Daca f i ecal e el ev
a, ol af i
. i t e un pom. ar remane 25 de pomi nepl ant al i
i ar dac;
f l e; are el ev ar pl ant a cal e 2 pomi . 4 el evi nu ar avea nrcr
' l n
nom oe
pr"*"i. cafi aiu
"*t
in cla;e si
cali pomi au a\alt de plantat?
pedlor este egal cu numarul nucilor mirit cu
de nuci
fi
ped.
100, si se afle numirul
*84*
*8s*
ffi
217. Sn se gdseascd dou[ numere a ceror diferengi si fie
290, iar daci impa4im primul numar ia al doilea, sA oblnem catul 4
)i
re.rul 8.
ffi
2l 8. Suma a doun numere este 44, iar diferenqa lor este
] , 5
din numfuri mic. Care sunt aceste numerc?
ffi
219. Dacd o pizza ar costa cu I leu mai pulin, atunci
jumitate
din noul prei ar fi cu 2 lei mai mare decat sfe.tul acestuia.
Cat costi o pizza?
ffi
22O. Din banii pe carc-i are, Iuiia poate cumpnra: 3 CD-uri
sau 2 D\D-uri. Ca{i lei a a}'ut, dacd un DVD este nai scump cu 19
lei decat un CD?
X
221. Djntr-o panglici cu lungimea de 235 cm s-au tdiat
doui bucili mai mari, de aceeaqi lungime
9i
3 bucat mai mici, egale.
Au mai rirnas 1 I cm. O bucate mare este de doua o.i mai lungd decat
una din cele nici. Ce lungime are fiecar bucata?
ffi
222. Trei copii au 156 de nuci. Pdmul menance rm anumit
numir de nuci, al doilea cu 3 mai multe decat biplul numiruiui de
nuci mancate de pdmul, iar al treilea, dublul numnmlui de nuci
consumate de al doilea. Fiecare copil a rdmas cu tot atetea nuci cate
au menc.it la un loc toli tei. Si se afle cate nuci a av'ut la inceput
fiecare copil.
ffi
223. O gospodinn cheltuiegte penlru came cu 3 lei mai pulin
'
2
sle
I
din resr si inca 2 lei. decir - drn surna pe care o avea. pmml pe
.l
iar pentu brenzA, cu 2 lei rnai pu(in decat
jrmntate
din noul rest.
$tiind
cd i-au mai fimas 10 lei, sd se afle surna initiali.
ffi
224. Adunnnd
suma a doue numere
cu diferenla lor obli-
n"- sfi."i", aifer"nlu
aintre suma $i
diferen{a
lor este 30 Si se afle
cele dolr6 numere.
X
225. intr-o tumn sunt de 7 ori-mai
multe oi negre decat
:rlbe. D-ac; se r irnd l0 ol neg'e )r
se cumpira 26 de ol albe numerul
", i ",
t . ""
I
"f
*f ",
"l be
devi nc accl a>i
Ci t e ol aLr l osl l a i ncepul i n
furmd?
ffi
226. 3 kg de piasrci sr
5'kg de bJnine cosu 2s de ler' Daca I
ke de p_'ersrci
tr
I ki de banane cosu impreun;
7 lei sa se afle ce( cosl,a
cate I kg din fiecare
ffi
227. Cu banri pe care-i are lrlra poxrc
-i-lr
cumpere 4 piza-
*u z lani. .au I u-icou. Ea cunpara
o prrzr >r o
(une
$r
ii rnai niman
iia. cahi.i u. n rcuuit
"l
mai aiba ca se cumperc $i
un ricou l
X
228' Cal r
pi l , ani eni )i -ca! i
carbburi sunl i nl r' o cul r. e dac'
numanrTroral
al pi ci oarel or e5l e 54 rr
ddci i n I ol al \ unL E c: rr: bu$i t l
pai*j*i. (Catat"q"t
-e
6 picioare, peianjnul 8)'
M 229. M: rma are cu 5 anl ma pLrl i n dccal l al al f i
de^4-orl
mai ffi decdt firca.
ftiind
ce la na:lc'rea firccl
'ale
marna avea I / oe
ani, sI se afle varsta ficlruia'
M 23O. PerrmenLrl
unei cuqi rn f orm; de drept unghi
esl e de
284 *'t;; il"gi;.;
"r
fi mar mare cu 2 m lrunci aceasu
ar Ii de
i""i
-Ii
"'*"
?""a, li.timea Cali metri are lungrmea si
cali are
ldlimea cu4ii?
K 231. Suma a 4 numere nal ural c
esl e I E20
sa se af l e
r' **"?i i t t i i *J""
"l
doi l ea est c mai mare decar al t rei l ea cu 364'
;i ;:l ;"i ;;;.,;
;i ;;
decer
pnmur.cu 164 i ar suma
pri murur cu
urr' -ui . *"
-"'
' nut . aecar
' uma
cel ' ' l al l e cu 364
rl
86
rt
*87*
ffi
232. Sa se afle vnrsta mamei unei fetile,
$riind
cd fetila ar
9 ani, iar atmci cand fetila va avea virsta mamei. mama va avea 63 de ani.
ffi
233. Un muncitor trebuie si sape un
San!
in I0 zile. Dupi
4 zile a mai fost angajat un muncitor care lucrcazA de doui ori mai
lent decet primul. Dupa cate zile de la angajarea celui de-al doilea
muncitor se temini lucffe a?
ffi
234. Un muncitor poate si sape un
$an1
in 8 zile. Dupa 5 zile
este lnlocuit cu un alt muncitor care lucreazi de doud ori mai Jent. Dupi
cate zile de la inlocuirea primului muncitor este teminati lucrarea?
X
235. Trei zugravi bcbuie si viruiasch porfiuni egalc
chntr-un perete. Primul viruie$tc partea lui
$j
incd 3 m pentru a veni
in sprijinul celorlalli. Al doilca vinrie$to par.tca lui, iar al rreilca rnaj
are de v:lruit 5 m. Ce lunginic avea pcretcl(
X
236. in douii rczervoarc slmt I 000 / dc benzin6. Dac?i se
mutl din pdmul in ccliilalt 90
{ se obline relalia II
=
I x
4. Ce
canlitate dc bcnzini a lost irifial r^n rezervoare?
ffi
217. Trci ciclitti iau startul r'n acela$i momnt. Cand
primul facc un tur de pisti, al doilea il dcplsette cu un sfert de tur
$i
al treilea cu
jumitate
de tur. inprcunl ej au parcurs 30 de ture. Cdie
lure a parcurs fiecare ciclist?
X
238, Doi copiipleaci din accla$i punct, in direcqii opuse,
in linie dreapti, unul cu trotincla, iar celilalt pe jos.
Ctand distanla
dintre ci este de 180 m, se opresc. Cali metri a parcurs fiecare
Stiind
ci, in timp ce pnmul parcurg 2 metri, al doilea parcurge
un mehu?
ffi
239. Trei copii au parcurs rm drum de 8 hn.
pdn]ut
a mers
de doui ori mai rcpede decdt ceila1qi. CAEi kilornetri a parcu$ fiecare?
EK 24O. Mci -nul l e coSul el e cu oua de ei rni l oui de rat a i n
canrnaf i ; Ji cara
de numarul i nccrr.
Pc
cos . . Daci
\ or vl nde acesl
""i
rr"t, ga"a"ii" ta.r*oarea,
imi vor;im;nc
de doui ori mai multe
nria"'giina
a""at o"a ae ra.ld". La care cos s-a
gandit?
/'\ ,,-\
a-) <-) ee
r-i F-t
ft
IJJ LrJ L't
r
s I
L?rr
M 241. Un l l bl ou af e di nt ns Lrri l c dc
(' 0
cm 51
40 cm Se
"orn", , Go| -r. i . ,
l r, ' rrt er rt e 5 cm t i r"L
(t l t '
l rcf i mel rul
I rn' ei l
M 242. La un exemcn
' ' au
prc/ cnl ar
' i c
4
"r
i m3i mul l i bai el i
a. "n, 6. . Ji n care 4 bi i cl i l
4 f cre nu ru rcrr)rl
\ Lrrni rul bi rel i l or
, . ul , t ; t t o. l a" I o. i ' na) mxre dcci l l l l cl cl n
i i rl i crndi Jrl i
ceparal
bAied
Si
fexe, s-au
prezentat la examen'1
M 243. Si i se rf l c cc ccnt rt ut e rl c orc/ c' l c i n l l ccrrc di n cci
5 srci . i ri nd Li : l n pri mi r 2
' rci
sunl car' t i t r' ri r rct ' n zcnt : rt c
' l c
numcre
. on. ". , i ' i t " i mpcrc, urm: l roni 2 i r' r i rr l "rrl l t i o kU i rl l rcl l ca sac f l re
. u_A t g nt "i nu. t , a". o' t ri Pl ul ccl ur J( rl
P' rl rul (r'
rl
(rn(. i l ca src c' t c
1
cu
t
kE mci grcu deei r
I
drrr prrnrul rur
prrrrrul
; r
ul t rnrt rl ut t h un
loc 75 kg.
M 244' l rei copi r xu 42 de nt rci Ddca rl doi l ea Jr manca
3 nuci . r^r arca ci t al r; i l cr' dar dace pnrnul i -Jr
' l a
J nuci ar arer
cet acesta. Cate nuci are fiecare copil?
M 245. I ul i c. hi n. r
t i
l / abel r au i rnprerrn; 95
de l ei Daci
h, l i a ai nai al ea 5 l ei . r r avca cal l r i na r ar r mpr cuni cuca
- a\ ca
cat Izabela. Si se afle cali lei are fiecare
Jt 88* *89*
ffi
245. intr-un cog sunt cu 35 de mere rnai multe decar in alt
co$.
Stiind
cd
1
din primul coq reprezinti
3
o1n al oolLea co$. sa se
afle cete mere sunt in flecare co$,
ffi
247. intr-o biblioteci sunt 180 de cd4i a$ezate pe
5 rafturi. Pe primul raft sunt cu 5 ci4i mai multe decat pe raftul al
treilea sau al patrulea, iar pe raftul ai cincilea o treime din totalul
cirlilor din bibliotece. Cate cdrti sunt pe fiecare raft, dace pe al doilea
slmt cat pe primul
$i
al heilea la un loc?
X
248. Iulia
ti
Izabela au cete 17 nuci. A{lali cate minanci
fiecare, dace ceea ce le remane reprezinti numeae consecutive care au
suma cet numirul de nuci mancate de Izabela.
ffi
249. Un kilogram de piersici, unul de prune qi unul de
zmeuri coste la un loc 10 lej. Cat costi fiecare, dace i kg de prune
costi de 9 ori mai pulin dcat I kg de piersici
Si
I kg de zrcuri la un
loc, iar 2 kg de piersici costl cat 1 de kg de uneuri?
ffi
25O, Suma a 6 numere este 939. Primele 3 sunt numere
consecutive pare, umitoaaele 3 sunt consecutive imparc cu suma
201. Si se afle numerele.
ffi
251 . Sd se afle 5 numere dace suma lor este 813, primele tei
s.rn1 consecutive impare, iar umdtoarle ilei srurt consecutive pare.
X
252. O cnzantemi costi cu 3 lei mai muit decat o
gladiole. Penhu 3 crizanteme
$i
5 gladioie s-au pletit 25 de lei. SA s
afle cat coste fiecare floarc.
ffi
253. Curtea unei gndinite are perimetrul de 240 m,
l5limea fiind d 3 ori mai mici dcat llmgimea. O porfiune in formn
de
petrat cu latura egal6 cu lilimea dreptunghiului
a fost imprejmuiti
cu Lrn gard. Se se afle lungimea
gardului'
X 254. Pregari ndu
' e
penmr concur5ul Cangurul "
el evi i
o^"i ?no uu , . i ol *t ur
j
sdprdmdni md mul t e exerci t ri si
"t"lf"-"j.
p.i*"
"aptdmana
au rezolvat cu doud mai mult decat o
il;;i; ili, ;il; sdptimana
cu 4 mai pu.tin decat o pitrime din
,1
rest, iar a treia septemena
I
din noul rest $i
inci l0
Fobleme
Cate
probleme au rezolvat in total in cele trei sdpfimani?
M 255. Cu suma de 40 de ler s-au cumparat c'n'i sj
pl\uri in
bl-al8^bu;;.
I n
prx cosla cu I leu mai mult dccatJumahte
din pretul
*"
"rn'.
fa".a,irf
pixunlor a fo'r de J on mar mare decat numi^rt
"e.tifo..
'Se
." uff"
"a!
tei au rlmas dupi ce s-au cumpirat cerlil'
DK 256. S-au curnparat banane $l
ponocale care au cosDal in Lotal
rs f"i?*nr"r."
de
porlocale esle de 3 on nlli rnare dec6t cea de
;;;; ;; i kg de Lanane cos* de 2 ori mar mult decdt I kg de
pono.ul.. S,
'.
un.
"ar
u co)lal cate I kg drn fiecare fel'
X 257. Dupd ce au cal l rgcl l a rrxgerca Lot o doi pri et eni
si'au im^pirnrr in mo.l egal casllgul ri
au inceput sa
sr
chelruiasca
i*ii. il'it
"'"aiiit"
n"c"are, dacd
primul a cheltuit cate 50 de lei pe
;;id"ti";;;?0
;" lei pe zi' iar primul a terminat banii cu s de
zile mai repede decat celilalt?
X
258. in 4 cosuri sunt nlrci in al doitea sunt mai multe
'
rl
Patrulea
co) sunl de doui
decat in al treilea cu
:
din pnmul. rar tll i
ori mai multe decat in primul Dacd addugim in primul-gi ifl.al treilea
".r-"ai"-iO
a"
"""i,
i* din al patrulea co$ scidem dublul lui 20' in
""[
+
""*.i
t* ft
""*iti,ti
egaie- Cate nuci sunt in cele 4 coquri'?
*90*
*91 *
I
ffi
259. De la Gala! pleacd spre Tulcea o barce cu viteza
mdie de 18 km pe ord. Dupi doui ore pleacd un vapor cu viteza
medie de 30 km pe ore. Dupi cat timp vaporul va ajunge barca?
ffi
25O. Sn se afle descazutul,
$tiind
ci adunandu-l cu scizi-
torul
$i
cu difernfa obtinem 568.
p(
26 | , ht r. o cune . unt aLat ea oi cel e gdi ni
$i Bal l e
t a un l oc.
Num
.l,ll
giinilor este d doul ori mai rnare decat numfuul ga$telor
$i
cu 20 mai mic decet numirul oilor. Cate animale sunt de fiecare fel?
ffi
252. intr-Lur sac sunt de 3 ori mai multe klograme de
cartoli decat in altul. Daci se iau 4 kg din sacul al doilea
$i
se pun in
primul, atunci in acesta vor fi de 4 ori mai multe kilograme dcat in
al doilea- Cate kilograme de carlofi sunt in fiecare sac?
ffi
253. Suma a trei numere naturale este 228. Suma prirnelor
doui numere este egala cu al treilea numfu, iar diferenla lor este 14.
Sd se afle cele trei numere.
ffi
264. Suma a doui numere este 94.
$tiind
ci lmul din numere
este cu 5 mai mic decAt
I
din celilalt sd se afle cele doue numere.
6
f f i
265. Pent ru o crne un el ev a pl at i r
]
d' n , uru p. . ur. o
8
avea, pentru un stilou
f
din rest, penku un pix
I
din noul rest, iar
pentru 4 caiete a pleiit ultimii 4 lei. Si se afle suna a\,ute de elev
$i
cat a costat fiecare obiect.
ffi
266, O gladioH
;i
o trandafir costa 7 lei. Dace mic$oram
prelul gladiolei cu I leu
Si
mtuim cu 2 lei pleful rrandafirului, atunci
trandafiml ar fi de 7 ori mai scump decat gladiola. Ca! lei costa
fiecare?
.
ffi
267, Suma a 3 numere este 2 367. Primul numfu reprezmtd
jumatate din al doilea. Daca impirlim
pe al treilea la a1 doilea,
obfinem catul 1
Si
restul 17. Si se afle cele 3 numrc'
ffi
268. Cntul impn4irii a doud numere este 3, iar resiul 65
Dacd adunim deimparlitul, impe4itord, catul
si
restul oblinem 461'
Care sunt numerele?
ffi
269. La impS,uea a doue numere naturale' catul este un
sfefi din imp54itor, iar restul
jumitate din cat
$tiind
ce impnrFtorul,
catul
$i
restul insumeazd 308, sa se afle cclc doui numere naturale'
ffi
270. Un numdr adunat cu el insu$i
$i
clrjumitate din el da
4?5. Care esl e numdrul ?
ffi
271. De ziua ei, Iulia \'aea sa-ti scrveasci colegii cu bom-
boane. Dace le ali cate 5 bomboane, ar mai avea nevoie de l0 bom_
boane, iar ilacd le di cate 4, i-ar mai rimane 20 de bomboane Cai
elevi sunt in clasd
9i
cate bomboane are lulia?
ffi
272. Daci ar cunpira 3 ciocolate' Iuliei i-ar ramene I leu, iar
daci ar cumpira 9 ciocolate, lar mai tebui 17 lei Cali lei are lulia?
ffi
273. intr-o culegere sunt 777 de exercilii
9i
probleme de
aritmei[5
9i
geometrie. Nunarul celor de geometrie este de doud ori
mai mic decat al celor de aritmetica.
$tiind
cd pentru un exercillu se
acorde 3 puncte, iar pentru o probleme de geometrie 5 puncte
$i
cdl]n
elev care rezolvd toate exerciiiile
qi problemle d geometri ob{ine
1 113, si se afle cAte exercilii
qi cate probleme de geometrie rezolvd
pentru a acumula acest
Punctaj
.
X
274. Pentru festivitata de la sfer$itul anului
gcolar, Iulia a
cumptrat flori in valoare de 63 de lei: garoafe cu I leu firul, gerbera
"u
i l"i fi-l
$i
trandafiri cu 7 lei firuI. Cate flori din fiecare fel a
' k92*
*93*
cumpimt Iulia, daci numirul
grberelor este de 3 ori rnai rnare decat al
trandafinlor, iar ace$iia sunl de 5 ori rnai pufini decat garoafele?
ffi
275. Un vapor pleace din Galali spre Tulcea
$i
parcurge
90 km in 3 ore. Ce distanlS va stribate o barci ce se deplaseaz6 timp
de 4 or cu o vitezd de 3 ori mai mice decal cea a vaporului?
ffi
275, Perimetrul unui triunghi este 373 cm Se se afle
lungimile laturilor,
$tiirld
ce una din laturi este mai mici cu 12 cm
decat alia qi mai mare cu 8 cm dccat cea de-a treia.
ffi
277. Tat5l este cu 24 de ani mai in varste dcat f1ul. Peste
doi ani varsla tatelui va fi de doue ori mai mare decat varsta fiului. Ce
varstd ar acum fiecar?
X
278. VA(sta Irinei csle cu 19 ani mai mic6 decat vtusta
mamei. Peste 10 ani varsta mamci va fi de doud ori mai mare decat
varsra fiicei. Ce versti are fiecare in prezcnt?
ffi
279. Doi copii au economisit cate o sumd de bani, primul
avAnd de 6 ori mai mulfi lei docat al doilea. Dacb al doilea i-ar da
primului 4lei, acesta ar avea de 7 ori mai mulfi. Cili lei are fiecare
copil?
ffi
28O. Mo9 Andrci are de 4 ori mai mult rate decat ga$t
Dacd ar vinde doue ga$te
$i
ar cumpera 4 mle, at avea de 6 o mai
multe rate decat gaste. Cete ra.te
9i
cat geste are acum mo$ Andrei?
X
28 | . Mnna a ldsat plicintd pe un platou pentru cei 3 copii
ai sdi. Cand a venit de la
9coala,
pnmul copil a luat
]
din numarul
' 3
bucallor
$i
a plecat. Al doilea a mancat
l
Al ftilea a mencat $i
el
I
din ce a r:unas si
a mai ]asat pe farfurie
8 bucSli
pentru ftafii lui Cate bucili de pldcifltd au fost la inceputl
X 282. Pat ru copi i du 12
' l c
nrcre Daca
pri mul ar mai a\ ea
hci l ?ere, al dorl ca cu3 mai
put rnc : rl nerl ca de 3 ori mai mul l e'
iar al patulea ale 4 ori n1ai
puline. alunci ficcare ar avea acela$i
numar de merc. Si se afle catc merc arc llccare'
M 283. f rei copi r aveal r i nl prcurri L 42 d( l er' l j upi ce f i ecarc
a chel t ui ^t a. ceas,
suma. l e-au mai ri i msr 2 l (r' l 5 l el re' pcct l v 4 l ei '
Ca[ lei a awt flecare la inceput?
M 284. La t csrul de marcmari ca.
' l cvi r
rl . r* i r I I I -a A au l ual
umat o^arcl e cal i f i cct i ve:
l 2 nu au f ost . . l ' l j
l {' nu rt l l ' rqt t s" 72 nu
au fost,,S". Cate calificative
au fost de fiecarc {cl'?
ffi
285. Pe o banci stau 4 felilc: Luminila'
'\diru'
Iulia
$i
llianca'
Dac6 liia, care este prima din $enga, s-ar muta intrc Adim
$i
]lianca'
ot rnli niun"u . ft p.i-u din stdnga tn ce ordinc sl1u celc 4 feiilc?
M 286. Pisicile donn cam lo orc din 24 NorpLrir Jornrcu doui
ore mr]iult decirt zrua. t irtc ore dorm pisrLrlc /iua
1r
ecte noaptcel
M 287. i nn-o sradrne,
cal eva
pi ' rcr parr' l c' c ni $l e pasari
j n
,n,ut f,^ind ts ochi. Numarul
pisinlor esrc dublu lxld dc cel al pr'F
cilor. Cate pisici
li
cat peseri sunt?
M 288.
j nt r-o
sadrnl .
carc\ r
pi srci pande' c ni sl e pasari i n
L. , , ul f i *a: a de ochr' i recdrei
prsrci i i re\ i n doua
pasarr' C6l e pi ' i ci
$i
caie piseri sunt?
I
3
*91 *
din ce a remas gi a plecat.
*9s*
X
289. h ia, Ratuca, Luminila, Cristina
$i
Dan au ale rezol_
vat imFeurie 40 de probleme. Ei
ti
le-au impdrtit adtfel incat ince-
pand. cu Raluca, au cate o problemi in plus faqi de
Fecedentul.
Cate
problme
are de rezolvat fiecare?
ffi
29O. Surna a J nlrmere conseculive pare este 72. Despre
Ce nldnere esle \ Olbal
ffi
29 | . La un concurs de maternaticd, pentru 12 intrebdri se
acorde 100 de puncte. Pentru p mele tlei intrebiri se acordd numdr
egal de punclet pennu urmatoarele rei se acorda in Dlus fiecaruia
care 2 punctel lrmdloarele Eei au cale un puncr in plus
lala de
precedenrele.
iar ultrmele o-ei innebari au cu cere 5 puncte in pluj lale
de primele hei. Scrieti baremele de corectare pentru fiecare intrebarl.
Din oficiu se acorde l0 puncte.
ffi
292. lJn camion mcarcal cantaresle l0 t. Canritalea de za-
har transponati este de 4 ori nrai mare decat cea de bomboane. cea de
ciocolatd e cu 100 kg mai mare decat cea de zah6r, iar cantitatea de
caramele cu 100 kg mai rnare decat cea de bomboan. Camionul gol
cendresre 8 l. Cale kiloglame transportA din fiecare produs?
ffi
293. Ana a obfnur la primele 4 teste 58 de puncte,
cate un
punct
in plus de fiecare dat5. Cat a obtinut la fiecarc tst?
ffi
294. Un disc metalic are I 000 g. Se decupeaze din el o
po4rune,
ramanand un disc mai mic gi tot ata de.inci dbui ori,
cantitatea inl6tulat5 fiind aceeaqi de fiecare dati. Ultimul disc lelnas
caintare$te 400 g. C cantitate de metal s-a inldhimt de fiecare dati?
X
295. Un disc merahc are 2 000 g. Se decupeara din el o
portiune,
rdrnenand un disc rnai mic
$i
tot a$a de ince doui od.
canl i krea
j nl at ural a
f i rnd de f i ecare dal a cu cel e 50 e mai mare.
Discul remas in final cantdre$te 800 g. Ce cantirate Je metal s-a
inuturat de fiecare date?
X
296. O.,qqfini
prodlce in doua 6re tot atatea piese cat alta
in 3 ore, LucrAnd impreuni 6 ore, produc I 500 de piese Cat plese
produce pe ora fiecare malind?
ffi
297. Primii rei frafi dintr-o familie. art inpreuld 45 de
ani, iar urmdtorii au impreuni 20 de ani
$tiind
cd pdmii trej sunl
ndscuti la diferenti de lm an, iar ultimii doi la difererld de 4 anl,
aflali ce diferen$ de vfusti este intre a1 treilea
$i
al patrulea ftate'
X
298. La un test, num?irul
punctelol acordate
pentru
o.imele S int.bari este cu 3 mai mare decat
pentru umetoarele
! intrebari- Li randul seu,
punctajul aceslor 3 intrebfui este egal cu al
ultimelor doui intreblri. in cadrui fiecirei tran$e, intrebarile au
punctaj egal. Acordandu-se 11 puncte din oficiu' se pot ob{ine
maximum 50 ale puncte. Gre$ind un raspuns' un elev obline 48 de
purcte.
$tiind
"i
p"nnu * rdspuns
gre$it depunctarea este
'le
o
teime din valoarea intreberii, din ce categorie este intrebarea al cerei
respuns a fost gre$it?
ffi
299' Tat are de 3 ori varsta fiului Peste l0 ani va avea
vemia(luble fald de fiul seu C varstd are f1care din cei doj?
ffi
30O. incepe
qcoala
9i
Iulia igi cumpiri rechizite O hnsi
de desen costi de trei ori cet cele 3 cutii cu CD-uri,
ghiozdanul cu
I leu mai mult decat CD-urile, iar aite rechizite cat doue ghiozdane
Pentru
platd a folosit 3 bancnot de 50 de lei
si
9 bonuri valorice de
7
l er. Crt co. t d f i ecare dl nl re rechi / i l e'
*ge*
*9?*
Desenele urmdtoare vi sugereaza probleme. Gesili enunquri
pofiivite (in unle cazui
9i
valori numerice) pentru fiecare dintre ele.
Folositi-vi sitde rairimi concrete din ralitatea ce vd inconjoare:
ftucte, bomboane, pai
,
ma$ini, mingi, copii, pomi, flori, ce4i, pro-
blme, kilog?tne, litli, zile, ore, pisiri, bile, creibane etc.
2.tL----r----1
I
, l 2r
l---_---'--
"'---T /
I,'
5. #
' t l l
++'
I,"
J
6. # )
t l
*+l
fts
. , z , z , l
T-'...---1-------r-1J
..t
\.--..--.--
98*
*19
a. F--------l--"i-*-l
.l
nT,
1. .
-_l-
f'
"E1;'|"
t 2. #
1
#
14. #
\_J
4
15. - 40
-.-----------^._
l------]--..]._-|---]--
F----l--l
i __-1.
16. +l
l l
,.------------..,--
{,l"
' 5'
I8.F------r----.'- -rI
F---l-
l"n
t--+}1----- )
*
too
*
*m1 *
t9.#'
I
F---r-l---f---r
\---,J
tr
t-'t-'l--{
,-r--^..-/-
23.
24.#,
l
r--------+------
)
rs +--------
-----il
-
t--------------
i
"=-l
28. #
-:-f-ll
30.+---l
I
=:--'l
* 102 lt
t tlot, cAT t t
r
t ?,ina
nsant
PARTEA
I
r. suM 4,
$l
DIFERENTA
1. 15; 10. 2. 16; 18. 3. 16; 33. 4. 22t ' ; 36, 5' l 1ani ; 15ani
6' 62 t i m-
t,r";le ti-br". i. rO: pugi"l 141 pagini S' 46; 29 9
'
l7
'
B;m 10'37-9;
iilioi.li.zq,zz,is.-tz.
tte;-e8 tr. sg. rl
'
r04; r22 15' r12;e6
16'. 56; 65.17 4'7; 64. 18.96;25
19' 58; 40 20' 86; 54 21' 52: 80'
i i ' . i z st;
q.
zs.
q1;ze.24.
t5;27 25.12;t6;ts.26' 16
16;t4 27' 22'
2. srM;.
$r
cAT
1. 9; 18. 2. 7; 28. 3. 8; 56. 4.
7. 40; 20; 60. 8. 102: . 34. 9. 36,
16. 13. 50; 150.
18; 6. 5. 25; 25; 50 6. 75; 150; 300
12. 10. s6; r12. 1r. 100; 150. 12. &:
3. DIFERINTA $I
CAT
1. 4; 2. 2. 36, respectiv 9 r6nduri. 3' 50; 10 4' 75, respctiv 225 pa-
Jn,. i . Zo. ,.' p""r,' oO pdi ri 6. 90 kg. ? 30 anrr 5 ani E 22: I l : l l
i. +ts. ro. + 0oo lei. I i. 100 bomboane
12' 22
^nii
44 ani' 66 ani'
f:. iis, r""p""tiu s rz p agtni. 14.24 168 copii 15' 1 leu 16' 48 file'
11 . 72; t8. 18. 2 lel.
4. iMPiRTInEA
cu Rxsr
1. 61; 8. 2. 20 fofbaligti; 9 tenismeni 3 3 1, 6 anr' 4' 19:' 7' 5' 29;,9'
O. !i, t""p""tiu A to.nUoane T. 100 file;48 file 8' 187; 561; 1 167
10. 14 . 11. 94
peirllt. t2.7 8 nuci; 24 nuci'
5. PROBLEME Ct NUMERT CONSEC(
TVE
1. 10; 11; 12. . 2. 6; 8; 10. 3. 9; 11: 13 4 19; 2I i 23 5' 39t - 36; 42'
ii. iii i
;
zt; zg. i.
tt
;
30; 3 1; 32 bomboane s' 84; 86; 88; 90 9' 30;
31; 50; 51. 10. 20; 18; 16; 57
*103*
6. PROBTII"ME DD TR-{N-SFE\
l . 10. 2. 23; 15. 3. 1L; 7. 4. 48: 60. 5. 22; 38. 6. 110; 76 bomboane.
7
-
34; 28 ele\i. 8. 2l: 26 elei. 9. 6
(.,:
9 [,; 9 t. 10, 21 .
. ?. trVOLUTIA iN TIMP A UNOR MARIMI
1. I an. 2" Pste 6 ani. 3. 150 kg ro$ii, 50 kg ardei. 4. 64 ani; 16 ani.
5. l l r' ; l o l . 6. 7 anr. 7. 48 pomi . 8. Se af l a mai i nrai \ arst a act ual i a
fiec5iura folorind fi gura:
Calculrm apoi velsta viiioar a fiului:
F f---------
-
Peste 15 ani. 9. 7 zile. 10.6 ani; 8 ani; 34 an1.
8. EXERCITII SAU PROBLEME?
1. ' , 17. 2. 8. 3. 42. 4. 15. 5. 36. 6. 28. 7. 14. 8. 14, 1. 9. 56. 10. 28.
9. EGALITATI DATE SAU OBTINUTE
1. 13; 28. 2.27, respectiv 35 ci4i. 3. 38 kg; 41 kg. 4. 15 copii pe
fiecare rand. 5. 100 saci. 6. 44; 52]. 49. 1. 4; 7; 10. 8. 8; 5; 15. 9. 22,
22. 10, l 0: 26 el eq.
IO. AL'I E REPREZENTAH DECAT PRTA
SEGMENTE
I . FCBB FBBB FBBB FBBB FBBB, , , FBBB
Figurarea de mai sus sugereazl situaEia inscrierilo.
9i
a retragerilor-
Penhu a avea grupe dc cale 4 bnieli
$i
o fatd (prezenla electivi la
*104*
* ro5
tY
concurs), cei l0 baieli rdmaii dupa
Primul
mod de grupare (3 bai!
$r
;;ata)irrnl
distribuiti cit; unul in gnlpele complele oblinand se
astfel i0 fete si
'10
bnief care participd la concurs Deci' inilial s-au
inscris 42 biieti $i
14 fete. 2.20 fete: i0 bii.ti'
3. PP PP PP PPPP. ""' PP
MPMP MP MPMP- . . . "MPMMM
F' qrual ea rei l rl Tal i de noi sugel ! r/ r grupi rrea I ni l l al i un m; r cu
i
J. "" r'
f rp' "f . ; . . i au J prune or t b
' c
adaLrgi J merc Dl n grupel e
l oi . r' . , n, 1r1
ri
. ; . r. " corrpl el c l ui m crl e o pruni i penl ru a ram' ne
i-at_siZ
p-t" qi le punem cite doui prunc langa fiecare din cele
i
-i t . ' "arJ*"t . .
\ . 1r' bu, s u. rrc .
r' prunc
ri
vum rvea l 2 grupe
' l e
"""
r" . rri i 2 prul e La i ncep_l aL l o' l 2 p' rrne
)r
a
mere 4' T a
f el ca l r prool (rnd anl cri oar; :
l u ca' <c: t ' pr' rncr' 5 4 pe soane
o.
i f ere; ' : + bi re i . r. 2h col rrr. 8.
t
oorc ' 1
(oprr'
q'
5 barcr: 2? coprr'
10. 10 x 3l ; 5
x4,
11. METODA FIGURATIVA $I
FR.{CTIILE
1. 45. 2. 45. 3. 15 4' 4E 5. 27 6'
gO
1' 36; 22 B i 0; 20 9' 10; 20'
10. 32; 48.
12. MLRSI L l NvERS 5l
MI TODA
f l ct RATt v{
1. 48 caldtori. 2. 60 lcn. 3. 40 kn 4 120 caieie 5 l00 pe'echi
O. : oO el evi . f . : OO ha
g. 44
probl eme
g'
210 pagi ni l 0' 150l ocurr'
13. METODA FIGfIRATIVA $I
GEOIItrTRIA
1. Se facc un dreptunghi fomlat
'lin
2 pdtrate, fiecare avand aria de
i ! r. Or, r, n. "n s rn
oi
t 0 t di men' rurrl e
drepLu' t shi ul ui
decr
o. . , . . , rrt . . ' " l 0 m 2.
gb
m' l l m l m 4' 12 paFal e 5' l 0 m
i.ii-- i. zo .. s.ltoi modificiri se obline un patrat cu latura d
J' -. ri "-. ", l r. pt , , ngi i ul -
en( de 2 n rr- l Lrrg me' r l ui de 10 m
Decr per r mer r u' e"r . de 24 n
g
Pr i n a vcr i r r l : r ' l 0 l 2 m
PARTEAAI I _A
1. Din a patra lAdi{, luam 3 caise gi le mutem in prirna, iar din a tieia
luam o caisd
$i
o mutdm in a doua. 2. 45, 46,4'7,48,49. Din a1
cincilea transferim 2 in pdmul, iar din al patrulea transferem 1 ln al
doilea. 3. 12: 24. 4. 16; 24. 5, 245, respectiv 120 pagini. 6. 13 bdie!;
15 fte. 7, Prima zi ) U paglJ,i, a doua i ) 21 pagini. 8. 468; 117:
234. 9. 86 430;3rA. 10. 52], 148]' 200. 11. 35|. 69;34. 12.22 n'.vnsre..
253 (suma). 13. 24; 36; 108. 14. 6 afi].2 ari. 15. Bnia$l -+ 16 ani,
fata -+ 13 ani. Indicalii. S deseneaz5 intai segmentul ce ieprezinti
varsla actuali a tatilui. care se
mdreste cu 15. Din acest ses-
29 (b + f- acum)
menl se scad cal e I 5 ani pent ru
fiecare copilpentru a se ajunge
#
1a vArsta ior actuald. Va."tu f-ot
t---@
15
44 (varsfa actuald a talalui) actuali fi 44 - ls
=
29 (ani).
Se rezolve apoi ca o problemi
d suma
$i
diferen,ta.
16. 22;
14;
14. 11. 54; 18; 15. 18. 38; 24; 17. 19.'72; 36. 20. 7 a
;
9 arl|.
1 I ani. 21. 16 ani; 13 ani22.12 o\;4 cary; 72 gdini. 23. 15 oi; 90
eaini;
40 fttq.24.21 copii.25.35 ani; 32 an! 8 ani;4 ani.26.12;9.21.26; 14.
28.7 flo
;
8 flori; 15 flo.i.29. l0 pagini; 12 pagini; 14pagini;36pa-
gi ni . 30. 31; 33: ' 35: 26. 31. 8. 32. I l 2 cl r| 84 cm. 33. 9 cm; 6 cm.
34. 9 cm; 7 cm.35.53 copiij 13 camere.36. a) 12 camioane; I 300 saci;
b) i I x 108 + 1 x 112 sau4 x 109 + 8 x 108. 3?. 7; 8. 38. 10; 4. 39. i3 ani;
l0 ani; 8 ani. 40. 70 giini; 35 ra!e; 2 porci; 10 iepud. 41. 54 excursio-
ni$ti; l2 mese. 42. 4800
fu
grdu. 43. 176. 44.97. 45.8 findnn]'75 rd'-
saduri- 46. 160 krn. 47,20]'4. 48. 10 mese; 34 scaune. 49. 18; 6.
50. 114 pomi. 51. 24; 8. 52.240; 112. 53. 105. 54. 384. 55- 48. 56. 16.
51. 9; 15;21. 58.'15; 46; 45. 59.728 d. 60. Indicalie: f)reptlri,ghlttl
ar putea avea laturile 81 x 1 sau 27 x 3. In ambel cazuri perimetuul
drpt unghi ul ui est e mai mare. 61. 300, ; 75 l , ; 75 1, . 62. 29; 23 24:
24 copii. 63. 105, respectiv 175 bomboane. 64. 5 m; 40 m; 15 m; 20 m.
65. 114; 8; 164, 66. I : 36: , n: 29. 67. 15; U. 6a. 41 ani ; 15 ani ; 13 ani .
69- 78a 234. 70. 60: 45. 71. a) 18 caiete sau 9pixuri;b) 6. 72. 24: 13: 37
;
*106*
k 1o1
*
32.73.30
1c1;23 n)cil 16nuci ?4' 19; 15;'13 bomboane
?5'2l;24;
ii,"",;:;f ;ll;l;:ii:#i:,'ir,^;'1'
j"fr
.-'T,1."1;'"1,
i i
"ai
i . i !. r
""p' ",
l s oi :25 ral ei 75 gdi nj 86' 16: l 8 bomboane'
ti .i l l ,, i i i i i 6 Er
b8,: { l 7 si
72) 88' 40 ks: 32 ksi 44 ks se' 7:
l.'n:'im;:*';;.'.H"',H;3i"'L13;l,i:i;l';.13;l;'";t
6i. s,';, i. ;s. l+
pai^; sz pai"; r0o' 20. 4
'opii
r0l' 24"22;25'
ioi. izir"+0. i6i.
"l
i r a
p;gini; b) 80 paerni; c) a2 p
sini
l04' 22i 14'
tos. 24i 25i 22 copri. 1i6. 16, 9.
75
lndicaie:
Se rccurge la r.rimaroarele
ani fic i i
l ) a+b
=
25
^: 4
b: 3: 1l x
12
2)
^+b=25l x3
3a 4b=12
3) 3a+3b- 75
3a- 4b= 12
4\ 3a: ' 15
3b: 12+4b
iirijs
"*i.
fos. O
*eioane.
109' 12 creioan
110' 100 75
=
25'
iii' s-o - iii
=
:0. tiz. to; t0.113. 60; 40 114' 50; 13 115' 40'
i i i .zi +s.i n.i -*e.
116. s bomboane
l l g' 18;20nuci
120' 30'
**""tii' il pt"tf".-" f 21. 4lei:61eii 9 tet 122' 3 lei; 5 lei; l0 lei 123'
25, respectirr35
probleme
'
124. Ima 40 tone' 125' 45 l'; 15 l'' 126' 40 l/'
rc !.,.127. 18 fete; 9 bdieli. 128' 18 fete; 9 b[ieti 129' 100 kg; 20 kg'
i i o. ro r*, r: t ui "f t . r31. 18 bdi ef i ; 7 f et e 132' 10l ei ; 8l ei
133' 27
i,:i.'iit"i]-iii
Ai"i;zolei
13s' 36lei; 48 lei 136' 144:,24 137' 40
ptiti"-". l3-s.30, io'139.'1.140.28
141'10 142' 32 pies 143' 10to-
ne. 1,f4, 20 bomboane. 145,20 apartarJ,er\E. 146. 200 d.147. l0O
pagint. 148. 80 pnstui. 149. 60 piese. 150. 100 lei. 151. 28 elevi- 152.
200 kg. 153. 44 bcrnboane. 154. 60 kg. 155. 11 berci;zs cop1l.. 156. 12
berci: 42 ex-iursionisti. 157. 15 elevi. 158. 20 tenismeni- 159. 8
nepoli. 160. 23 snli. 161. 20 ptoblerne. 1A.25 elevi, 32
Fdrni.
163. 1 l,
respectiv l0 garcafe. 164. 40; 16 creioane. 165.24;36 )ci.166.30:'
25;22 eld'i. 161. loi 20:, 15 cieioane. 168. 10; 20; 13 creioane. 169.
4: 6: 8. 170. 4: 5; 6. 171. 13; 15: . ' 17 19. 172. 14: ' 15, 16; 17 173. 6; 2;
4; 10 mingi. 174. 12 h^; 241E:' 18 h4 18 ha 175,25; 15; 10. 176. 15;
35; 50- 1'f7.4; 10; 12. 17&
a F l
I
:
20: l 8: 14. 179. 25: 21: 27. , . . | . ^
180. 404: o0b: 808. l8l.
D r--------------1 z
fcrtu
10.
c H
14
. l
182. 30 geini; 18 rale;
l2 ga$te. 183. 30 gdini;
18 rate; 12 g4te. 184.40; 25;
20 kg. 185. 6; 23; 57. 136.
18; 15;72piese. 187. l0 ani;
13 ari. 188. acum 2 ani.
189. 5 ani. 190. 15 ani; 39 ani 191. 6 ani. 192. 31 ani. 193. peste 2 am-
194. 4 aln:. 6 a':'i. 195. 10 arf: 7 ani. 196. 8 ad.
'197. I I ani; 13 ani; 40
ani; 36 ani. 198. 64 m. 199.20 cnr; 10 crn" 200. L: 18 14 /= l2n 201.
20 nx l 0 m 202. 23 nt 7 n 203. 11 m; 19 n. 204. 24 n\ 48 n\
28 m.205. 30 111 59 m, 3l m. 206. 80 cm. 207,40 m; 24 rn 208. 14 m;
33 m. 209, 5, 10, respctiv 30 plmcte. 210.
(A
1e1. 2ll. 2N lci; ffiO
pei. 212. 45; 30. 213, Indicalie: Nuntuul elevilor nu esE acelasi cu
nwntui
jucatorilor.
a) l3; 26; 8 elevi; b) 37 elevi. 214- 41,31, respectiv
28 ndci. 215. 386 porci; 1930 oi; 282 ga$te; 846 ftle. 216' 33 eleri;
58 pomi . 217. 384; 94. 218. 24l ' 20. 219. 9 \ ei . 220, 114l ei . . 221. 32
cm:, 64 brri. 222. 42 ftucij 51 nuci; 63 rJId.C;'. 223. 40 lei. 224. 15i' 25.
225. 48 oi. 226, 4letlkg banane; 3 lei,&g piersicl. 227.24 ter.228.3
peianjeni;5 cdrdhrsi.229.9 ani fiica;36 ani ama.,4l anir^i51.230.
I
:
36 n:, L
:
106 m. 231. 364]' 546i' 182; 728. 232. 36 ?di. 233- 4 ztle.
234- 6 z;le. 235. 24 m. 236. 290 ta 710'L 237 ,1= 8 ture; II
:
l0 tme; m
-
12 hne. 238. 120 m; 60 m. 239. 4
rgi]'
2 ba 2 km- 240. 29. 241.
' u r o,
' o
,
8
*l o8*
* ro9
*
240 cm. 242. 8 fere; 32 bdief. 2. 5 I kg; 53 k
ei'l'|
kg:, 23 ke. 24 kg'
2.44. 19, 13, respectiv 10 nuci. 245. 20 lei. 25 lei:' 50 lei 246' 63
mere; 28 mere. 247.27; 49,22; 22: 60 ctuI1.248' Iulia
-
l2-nucr;
Izabeia
* lf nuci- 249. 1 leu&g pmne; 3 lei/kg piersici; 6 leilkg
z: mevd. 2i 0. 244 246, 248. 65: 67; 69. 251. 131; 133; 135; 136;
ll,a; 140.252.5 lei:2 lei. 253. 120 m. 254. 45 probleme 255' 30 de
Iei 256. 3 lei4q
poiocate; o leli(g de ban?jt. 257. I 000 lei 6ecae 258' 320
nuci . 259. I o; . 260. 284. 201. 40
garni r 20
ea$l e:
60 oi 262. 60 kgi
20 kg. 263. 50; 64: 114.264. 54,40.265.24 lei - suma inilial4 9 li
catea; 9 lei stiloul; 2lei pixul; I leu caietul. 266. 2 lei gladiola, 5 lei-
rn:lijntoot- ZA. tlO;
ga1t
957. 268. 82; 311. 269. 12 5'12; 224 210'
190- 271. 30 elevi: 140 bomboane. 272. I0 lei' 213' 9I exexciii:' 168
Drobleme. 274. 3 trandafiri; 9 gerbera; 15 garoafe. 215.40 ktn 216' 115
cm; 123 cm; 13 5 cm. 277. 22 a
;
46
^Iri.
27 8. 28
^ni;
9 anr' 279' 192
lei;32lei.2s0. 32 r4e; 8 gaqte' 281. 27 bucefi .282.I:3 rnerci
=9
mere; III:2 rflere; IV= 18 mere. 283. 9lei; 22lei; 11 lei- 284' 4
,'sufi-
cienf'; l0
,,bind';
12
,,foarte
bine" 285.Iulia; Bianca; Adina; Lumm4a'
286- 7 orc;
g.;lre.
281. 3; 6. 28f'. 4; 8. 289. 6: 7
;
8: 9; l0 probleme 290'
22;24;26.29'. 11
-
5 purcte; ft + 7 prmcte; 7 9 + 8 puncte; 10-
12 + 10 puncte. 292.
'120
kg zahdr; 180 kg bomboane; 820 kg
ciocola6 240 kg caramele . 293- 13:, 14; 15, 16- 294. 200
9
295' 350 g;
400 e 450 a. 2q6. 150; 100. 297. 2arJ. 298' cal egori aat rei a
2s{) 30 ani r
I o a; i . 100. l 0 l ei / cut i a cu CD-uri ;
g0
l ei o-usal 3l l ei ghi ozdanul l 62
lei alte rcchizite-
3.
StSU0etAFtE
L C6lugtuita. A. - Eren ilii
1i
problene de natematicA pentru
elevii claselor I-IV, Edltura Universal Pan, Bucure$ti, 1 998
2. Cfuje, Gheorghi,teyi(rIe7 Matemalicd, culegere de probleme,
invdfima tul primar, Editura Sonoco, Iagi, 1 999
Chemta. V.
$i
coleco\ - Culegere. Metode de reztlwre a pro
blemelol ile aritmeticd, clasele I-IV, Editun Sibilo, Craiova,
1993
'4.
Dudeu, Mitici qi colectlv - Matematlcd pentru clasele III-II/,
Edirura Carminis, Piteiti, 2002
5. Dumitrrr, Viorel George
$i
colectiv - MatematicA pentru
ciclul primar, tditua All. Bucure$li. 1994
6. Enache, M. gi colectiv 999 de exercilii
ti Probleme
de
matematicd, clasele I-14 Editura Pofio Franco, Galali, 1993
7. Gherman, Angelrtca Culegere de exelcilii
$i
probleme de
matematicd pentru clasele I IV, E.D.P.,Bnc'utre$li.199'l
8. Neac$u, J.
$i
colectiv - Metodica
Preddrii
matetnalicii la
clasele I Il/. E.D.P., Bucuretn. 1986
9. Paraiald; D., Paraiald,,y. Teste de aritmeticd pe ra pregd-
tirea de performanld la clasa a IV a, Edifura PolirorE Ia$i,
1998
*
110
*
* 111
*
10. PetricA, 1.,
Stlinescu
V - MatematicA
Prcbleme
pentru
clasete I IV, EdittxaPolirom,
Ia$i, 1996
11. Polya, George - Des coperlea in
'natemaicA'
Editua
$tiinlifice'
Bucuresti, 1971
12. Polya, George - Cu m tezoltdn o ptoblemd' Edihna $tiinqificn'
Bucueqti,
1965
13.
**+
- Gazeta matemdttcd,
Seria B' 1985-2002
t4.
*++,Mate
atitd
pentru elevi, Gal^!|,
1989'2002
5
, 9
I 3
16
I
19
22
' 25
29
33
36
40
45
48
53
'
"'tuPRtils'
'
' . i . , i t ) 1i t r : : . 1t 1
5',l
98
103
110
* r12
,it
anzai