Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pitesti
Colegiul
Institutori
Universitar
din
de
Specializarea
:
institutor
nvatamnt primar
Directia de studii : Educatie
fizica
LUCR ARE
DE
A B S O L V I R
E
Coordonator stiintific ,
CREATIVITATEA
MATEMATIC.
REZOLVAREA
DE
PROBLEME
sI
EXERCIII
LA
CICLUL PRIMAR
CUPRINS :
Capitolul I .
INTRODUCERE
I . 1 . Motivarea alegerii temei ;
I . 2 . Obiectivele lucrarii ;
I . 3 . Creativitatea prin rezolvarea de probleme si exercitii
- obiectiv major al nvatamntului primar .
Capitolul II .
METODOLOGIA REZOLVRII
PROBLEMELOR DE ARITMETIC
II . 1 . Notiunea de ,,problema" ;
II . 2 . Clasificarea problemelor ;
Capitolul III .
METODE DE REZOLVARE
A PROBLEMELOR DE ARITMETIC
III . 1 . Metode generale ;
III . 2 . Metode particulare .
Capitolul IV .
ACTIVITATE METODIC sI DE CERCETARE
IV . 1 . Proiect de cercetare ;
IV . 2 . Proiecte de lectie .
Capitolul V .
CONCLUZII
V . 1 . Concluzii .
BIBLIOGRAFIE
Capitolul I . INTRODUCERE
I . 1 . MOTIVAIA ALEGERII TEMEI
Expunere de motive :
capacitati sociale ;
nivel de performanta ;
metoda ;
algoritm ;
strategie ;
Sursa ei este experienta, iar propozitiile sau judecatile prin care o exprimam nu
sunt necesare.
A doua forma de cunoastere se numeste cunoasterea adevarului sau
cunoastere a priori , adica nederivata din experienta . Sursa ei o constituie
ratiunea si judecatile, iar propozitiile prin care o exprimam sunt necesare
( adevaruri intrinsec evidente ) . E un adevar matematic care nu are nicio legatura
cu experienta ; mai mult , proprietatea afirmata depre numerele pare este necesara ,
ntruct numerele pare nu pot fi dect divizibile cu 2 .
I . 2 . OBIECTIVELE LUCRRII
Mi - am propus prin aceasta lucrare :
sa demonstrez ca , indiferent de domeniu , rezolvarea creativa de probleme
trebuie sa fie atributul ce caracterireaza omul n orice ipostaza s-ar afla :
scoala , familie , mediu , societate ;
sa argumentez si sa dovedesc ca matematica este cmpul deschis al
cunoasterii stiintifice unde brainstorming - ul (sintagma traducerii
directe ,,furtuna n creier" sau ,,asaltul de idei") se poate duela cu
algoritmizarea spre a iesi nvingatori elevii ;
I . 3 . REZOLVAREA DE PROBLEME
-obiectiv major al nvatamntului primar
Un imperativ !
nca din primii ani , copilul ncearca sa-si rezolve singur situatiile ,,de viata"
cu care se ntlneste . El descopera , (si) pune ntrebari , creeaza ,,probleme" si
ncearca sa-si rezolve ,,problemele" .
A actiona , a gresi , a ezita , a clasifica , a alege , a evalua efectele , a cauta
modalitati atunci cnd intra n impas , iata situatiile n care este ( si trebuie pus ) un
copil spre a-l pregati pentru viata .
Ajuns la scoala copilul trebuie sa intuiasca , sa descopere , sa cunoasca
situatiile n care cunostintele lui dobndite la ora de matematica se pot aplica si el
trebuie sa se convinga treptat ca posibilitatile de a rezolva o problema de viata sunt
mult mai mari daca gndeste problema n termeni matematici .
Pentru micul elev situatiile de viata prind sens matematic , iar lectiile de
matematica capata sens n activitatile de cunoastere a lumii .
Tocmai de aceea noile conceptii pedagogice privind studiul matematicii n
scoala primara sunt axate pe o optica constructivista :
A face matematica nseamna a rezolva probleme !
si , nu ntmplator , dintre cele 12 standarde curriculare de performanta
vizate la sfrsitul ciclului primar , nu mai putin de cinci se refera la rezolvarea
problemelor si la modalitati de rezolvare a lor .
Dar ce nseamna ,,a rezolva o problema" ? nseamna a gasi o iesire dintr-o
dificultate , a gasi o cale de a ocoli un obstacol , a atinge un obiectiv care nu este
direct accesibil .
A gasi solutia unei probleme este o performanta specifica inteligentei , iar
inteligenta este apanajul speciei umane , se poate spune ca , dintre toate
ndeletnicirile omenesti , cea de rezolvare a problemelor este cea mai
caracteristica .
ntelegere
l recunoaste sub o forma
diferita
aplicare
Foloseste n alt
context
,,Acolo unde unii doar privesc , eu vad . Acolo unde unii doar vad , eu nteleg" ar
trebui sa fie dictonul cu care sa se mndreasca fiecare dintre elevii nostri .
Sa vrea , sa vada (operatia necesara ) , sa poata sa o vada si n sfrsit sa stie sa o
vada sunt etape n constientizarea matematicii ciclului primar .
Trebuie sa-i dam ocazia copilului ,,sa matematizeze" nainte de ,,a
aritmetiza". Matematizarea implica un model al realului , aritmetica presupune
formalizarea .
Care poate fi sensul nvatarii matematicii pentru elevi , care au memorat
perfect tabla adunarii , tabla nmultirii , si ei nu sesizeaza , pentru versiunea
2. Trei frati gemeni au mplinit astazi 8 ani . Cti ani au trecut de cnd s-au
nascut cei trei frati ?
3.
ntr-o punga sunt 20 de caise , de 4 ori mai multe dect n prima punga .
Cte caise sunt n prima punga ?
3.
4.
Calculati a saptea parte din produsele : 3x7 ; 8x7 ; 7x7 ; 1x7 ; 0x7 .
- Pentru a rezolva un exercitiu, unii aplica un set de reguli de rutina spre a ajunge
la raspuns.
- Pentru a rezolva o problema , reflectezi , ti aduci aminte o problema similara ,
pasesti pe ,,urma" lasata n minte sau inventezi pasi pe care nu i-ai mai facut pna
la abordarea acestei probleme .
Avertizeaza nsa George Poya : ,, A rezolva o problema imitnd metoda
folosita n rezolvarea unei probleme poate fi o treaba usoara , daca problemele
sunt asemanatoare, mai grea sau imposibila , daca asemanarea nu este prea
mare ."
Nevoia , din partea rezolvitorului , de a crea metode este ceea ce deosebeste
un exercitiu de o problema. Pe masura ce si nsuseste modalitati de rezolvare
generale si unitare , pentru rezolvitor unele probleme devin simple exercitii .
Pentru un elev din ciclul primar , ,,Cum putem mparti 96 de creioane la 24
de copii" poate fi o problema , dar pentru un elev de gimnaziu este un exercitiu de
rutina : ,,Ct este 96:24?" exersarea este un ajutor pretios n nvatarea matematicii .
Exercitiile ne ajuta sa retinem concepte , proprietati , procedee care se pot aplica n
rezolvarea problemelor .
Rezolvarea de probleme este o actiune continua n ciclul primar si nu
numai . Ea ncepe nca din primele ore de matematica si se finalizeaza n clasa
aIVa prin rezolvarea de probleme utiliznd metoda figurativa , cu probleme care
necesita mai mult de trei operatii .
nvatatorul care vrea sa imprime elevilor sai o atitudine corecta n abordarea
problemelor trebuie sa-si fi nsusit el nsusi o astfel de atitudine .
Ce spune problema ? Ce este dat si ce trebuie aflat ? Ai determinat datele
cunoscute? Sunt suficiente , sunt redundante ? Se poate gasi vreo legatura ntre
problema noastra si o problema care se rezolva mai simplu ? Sau care se rezolva
direct ? Acestea sunt ntrebarile care trebuie puse mai nti de nvatatoare , apoi de
elev siesi .
De cte ori elevul se opreste din rezolvarea problemei recomanda acelasi
George Polya:
,,Este o prostie sa raspundem la o ntrebare pe care nu o ntelegem . Este
neplacut sa lucram n vederea unui scop pe care nu ni-l dorim . Astfel de lucruri
de a nvata matematica ,
de a face matematica .
Analiza problemelor este un capitol util pentru nvatatorul care vrea sa faca
schimbari n predare , si anume n trecerea de la ipostaza de transmitator de
informatii la cea de organizator al unor activitati variate de nvatare pentru toti
copiii , n functie de nivelul si ritmul propiu de nvatare al fiecaruia .
Bazele psihopedagogice si metodologice ale rezolvarii problemelor
Gndirea ca proces de rezolvare a problemelor
A gndi nseamna a raspunde la diferite ntrebari , a opera cu notiunile ,
principiile si legile , dar mai ales a rezolva probleme . Problema este domeniul
predilect al al probarii si afirmarii gndirii . n sens general , problema se defineste
ca obstacol de ordin informational - cognitiv pe care gndirea l ntlneste pe
traiectoria sa de la o situatie initiala (A) catre situatia finala (B).
n plan subiectiv , acest obstacol se constientizeaza si se traieste n forma unei
tensiuni , a unei disonante , cu att mai puternice cu ct disponibilitatile imediate
de rezolvare sunt mai reduse . n definirea si evaluarea unei probleme , trebuie sa
tinem seama att de latura obiectiva ( cum este formulata si structurata sarcina ) ,
ct si de cea subiectiva ( gradul de pregatire interna anterioara a subiectului n
raport cu tipul dat de sarcini ) . Pentru ca o situatie , considerata problema n plan
obiectiv , sa devina o problema si din punct de vedere psihologic , este necesar ca
subiectul sa nu dispuna imediat de solutie , ci sa fie nevoit sa desfasoare o
activitate intelectuala speciala , prin ncercari si erori , pentru aflarea rezultatului .
O problema poate fi considerata cu att mai dificila si mai complexa , cu ct
Clasa aIIa :
2.6. sa rezolve probleme care presupun o singura operatie dintre cele
nvatate
- rezolvarea de probleme cu obiecte sau cu desene simple:puncte ,
cerculete , linii etc.;
- rezolvarea de probleme cu date numerice ;
- recunoasterea situatiilor concrete sau a expresiilor care cer efectuarea
unor adunari sau scaderi (,,au fost si au mai venit" , ,,s-au pierdut");
- corelarea expresiilor folosite n situatii concrete cu operatiile
aritmetice nvatate ;
* sa rezolve probleme care presupun cel putin doua operatii de adunare
sau scadere
2.7. sa formuleze , oral si n scris , exercitii si probleme cu numere , care se
rezolva printr-o singura operatie
- formularea de probleme utiliznd tehnici variate :cu sprijin concret n
obiecte ; pornind de la o tema data ; pornind de la numere date ; fara sprijin;
- exercitii de formulare a ntrebarilor posibile pentru enunturi date n
forme variate ;
3.1. sa exprime oral , n cuvinte proprii , etape ale rezolvarii unor probleme
- citirea enuntului unei probleme , redarea libera , cu voce tare , a
enuntului ;
- utilizarea unor scheme simple pentru a figura pe scurt datele si pasii de
rezolvare ai unei probleme ;
Continuturile nvatarii
Clasa aIIIa
2.4. sa foloseasca simboluri pentru a pune n evidenta numere necunoscute
n rezolvarea de probleme
-
a-
alcatuire de probleme ;
3.1. sa exprime pe baza unui plan simplu de idei , oral sau n scis , demersul
parcurs n rezolvarea unei probleme
- utilizarea unor scheme simple pentru a figura pe scurt datele si pasii de
rezolvare a unei probleme
Continuturile nvatarii :
Standarde de performanta
O.C.2
S7. Formularea si rezolvarea de probleme care presupun efectuarea a cel
mult trei operatii
S8. Rezolvarea de probleme din alte discipline utiliznd limbajul matematic
adecvat
II . 1 . NOIUNEA DE ,, PROBLEM"
Notiunea de problema are un continut larg si cuprinde o gama larga de
preocupari si actiuni din domenii diferite .
n sens pshihologic , ,,o problema"este orice situatie , dificultate , obstacol
ntmpinat de gndire n activitatea practica sau teoretica pentru care nu exista un
raspuns gata formulat .
n general , orice chestiune de natura practica sau teoretica care reclama o
solutionare , o rezolvare , poarta numele de problema .
Notiunea de problema nu este ntlnita numai n matematica . Dupa cum
afirma G. Polya ,,a avea ( sau a-ti pune ) o problema nseamna n mod constient o
actiune adecvata pentru a atinge un scop clar conceput , dar nu imediat accesibil .
A rezolva o problema nseamna a gasi o asemenea actiune".
Referindu-ne la matematica , prin problema se ntelege o situatie a carei
solutionare se poate obtine esential prin procese de gndire si calcul .
Problema de matematica reprezinta transpunerea unei situatii practice sau a
unui complex de situatii practice n relatii cantitative si n care , pe baza
valorilor numerice date si aflate ntr-o anumita dependenta unele fata de altele
si fata de una sau mai multe valori numerice necunoscute , se cere determinarea
acestor valori necunoscute .
n activitatea teoretica si practica omul ntlneste att situatii identice , n a
caror rezolvare aplica metode si procedee standardizate de tip algoritmic , dar si
situatii noi pentru care nu gaseste solutii n experienta dobndita sau ntre
mijloacele deja nvatate . Cnd situatia poate fi rezolvata pe baza cunostintelor sau
deprinderilor anterior formate , deci a unor solutii existente n experienta cstigata ,
elevul nu mai este confruntat cu o problema noua . n cazul situatiilor - problema
este nevoie de explorarea situatiei prin aplicarea creatoare a cunostintelor si
tehnicilor de care dispune rezolvitorul n momentul respectiv , scopul fiind acela al
descoperirii implicatiei ascunse , a necunoscutei , a elaborarii rationale a solutiei .
Rezolvarea problemelor se face fie prin metode euristice , fie prin metode
algoritmice .
Metodele cu ajutorul carora se descopera noi mijloace de rezolvare , se
construiesc planuri si programe nestereotipice , sunt cunoscute sub denumirea de
metode euristice . Activitatea de rezolvare a problemelor de matematica se nscrie
att n zona unor rezolvari stereotipice ( aplicarea aceleiasi metode de rezolvare n
situatii identice , cum este cazul la problemele tipice ) , ct mai ales n aceea a
rezolvarii euristice .
Rezolvarea problemelor cu ajutorul algoritmilor usureaza mult munca
rezolvitorului , aceasta reducndu-se la recunoasterea tipului de problema si la
aplicarea algoritmului corespunzator .
n felul acesta , gndirea si activitatea rezolvitorului se pot concentra asupra altor
aspecte , care solicita creativitatea n mai mare masura . Abordarea algoritmica a
problemelor are avantajul ca ne permite accesul la calculatorul electronic . Pentru a
rezolva o problema cu un sistem de prelucrare automata a datelor trebuie parcurse
urmatoarele etape :
-
formularea problemei ;
Din cele aratate mai sus rezulta ca majoritatea problemelor trebuie rezolvate
pe cale euristica . Rezolvitorul trebuie ca , tinnd seama de ceea ce cunoaste , sa
afle solutia problemei . Procesul gndirii n activitatea de rezolvare a problemelor
este deosebit de complex si cu greu se pot obtine date despre desfasurarea lui .
1. O prima etapa este aceea de clarificare a enuntului , o trecere a
acestuia prin prisma experientei anterioare a rezolvitorului .
2. Urmeaza o a doua etapa , n care rezolvitorul , folosindu-se de
experienta anterioara , cauta mijloacele de rezolvare a problemei .
3. n starea de tensiune care se creaza , apare ideea noua care conduce la
rezolvare .
4. Aceasta etapa este urmata de o alta si ultima , n care ideea este
concretizata , detailata si verificata .
Viziunea asupra problemei evolueaza n timp . n acest sens , G . Polya
reprezinta evolutia viziunii asupra problemei : maturizarea subconstienta a
problemei ; din punctul C ncepe activitatea constienta de rezolvare a problemei,
urmeaza un punct de stagnare momentana , S . Punctul I care este un punct de
inflexiune al curbei si n care panta are un maxim , corespunde aparitiei ideii
decisive , momentul de inspiratie .
n cursul rezolvarii problemei , n functie de experienta anterioara si de
aptitudinile rezolvitorului , acesta poate aprecia stadiul n care se afla rezolvarea,
modul n care ea evolueaza .
Operatiile implicate n rezolvarea unei probleme sunt sintetizate de G. Polya ntr-o
schema :
Izolare
recunoastere
mobilizare
regrupare
previziune
reamintire
organizare
suplimentare
combinare
Problema si exercitiu
n general , ntre un exercitiu si o problema distinctia se face n functie de
prezenta sau absenta textului prin care se dau date si corelatii ntre ele si se cere ,
pe baza acestora , gasirea unei necunoscute .
Exercitiul ofera elevului datele ( numerele cu care opereaza si semnele
operatiilor respective ) , sarcina lui constnd n efectuarea calculelor dupa tehnici si
metode cunoscute.
Problema impune n rezolvarea ei o activitate de descoperire . Textul
problemei indica datele ,conditia problemei (relatiile dintre date si necunoscute) si
ntrebarea problemei , care se refera la valoarea necunoscuta .
Pe baza ntelegerii datelor si a conditieie problemei , raportnd datele
cunoscute la valoarea necunoscuta , elevul trebuie sa construiacsa sirul de judecati
care conduce la gasirea solutiei .
Deci , matematic vorbind , distinctia ntre exercitiu si problema nu trebuie
facuta dupa forma exterioara a acestora , ci dupa natura rezolvarii . Clasificarea
unor enunturi matematice n exercitii si a altora n probleme nu se poate face ,
nsa , n mod transant , fara a tine seama si de experienta de care dispune si pe care
o poate utiliza cel care rezolva. Un enunt poate fi o problema pentru un copil din
clasa I , un exercitiu pentru cel din clasa a IVa si doar ceva perfect cunoscut pentru
un matematician .
Pe masura ce elevul si nsuseste modalitati de rezolvare mai generale si mai
unitare, pe masura ce creste experienta lui n rezolvarea problemelor , treptat ,
enunturi care constituiau pentru el probleme devin simple exercitii .
E. - Activitati suplimentare :
-
verificarea rezultatului
generalizare
Sau redundanta ?
Sau contradictorie ?
d) Concluzii :
- Ce am nvatat rezolvnd problema ?
- Ce-mi poate fi de folos n rezolvarea altor probleme ?
- Pot face generalizari ?
- Sunt particularizari ?
II.2. Criterii de clasificare a problemelor de aritmetica
Adoptam , dupa G.Polya , o prima clasificare a problemelor n probleme ,,de
aflat" si probleme ,,de demonstrat". Aceasta clasificare este inspirata dintr-o traditie
care dureaza nca de la Euclid , termenul de problema ,, de aflat" corespunznd
celui de problema , iar cel de problema ,,de demonstrat" corespunznd termenul de
theorema.
Scopul unei probleme ,,de aflat" este de a gasi necunoscuta problemei .
Scopul unei probleme ,,de demonstrat" este de a arata ca o anumita asertiune este
adevarata sau falsa . Uneori , cele doua operatii - de aflare si de demonstrare - se
pot ntlni n aceeasi problema . n matematicile elementare predomina
,,problemele de aflat" .
Dupa numarul operatiilor necesare aflarii solutiei , problemele de aritmetica
se clasifica n doua mari grupe : probleme simple si probleme compuse . Se
numesc simple problemele n care solutia se obtine printr-o singura operatie
aritmetica , iar compuse - problemele a caror rezolvare se face cu doua sau mai
multe operatii aritmetice .
Dupa scopul imediat pe care l urmaresc ( aplicarea unei reguli sau teoreme ,
dezvoltarea judecatii , formarea deprinderilor de calcul ) problemele se clasifica
n :
1 . Exercitii ;
2 . Probleme teoretice ;
3 . Probleme practice ;
4 . Probleme artificiale ;
5 . Probleme recreative .
Exercitiile sunt probleme usoare , formulate de obicei cu date mici , care
servesc pentru aplicarea unei reguli , a unei teoreme demonstrate la ora de curs ,
sau pentru a pune n evidenta unele proprietati ale numerelor si operatiilor". De
fapt , daca tinem seama ca rezolvarea unei probleme implica o dificultate ,
exercitiile n-ar trebui sa fie ncadrate printre probleme .
Probleme teoretice . ,,Problemele care sunt mai grele dect exercitiile si care
urmaresc prin rezolvarea lor dezvoltarea puterii de judecata , asimilarea temeinica
a cunostintelor teoretice din aritmetica , aflarea diferitelor proprietati ale numerelor
si formarea gustului pentru studiul matematicilor , se numesc probleme teoretice" .
Probleme practice . ,,Problemele care contin date luate din lumea
nconjuratoare legate de procesul de productie , asa cum se desfasoara el n
realitate n uzine , pe ogoare , n laboratoare , aplicatii tehnice , din calcule
financiare , din comert etc...., se numesc probleme practice".
Probleme artificiale . Aceste probleme sunt compuse de autor cu scopul de a
da posibilitatea elevilor sa aplice o metoda , sa foloseasca anumite reguli sau
procedee de calcul . Autorul unei asemenea probleme se straduieste ca datele si
problema nsasi sa fie ct mai aproape de realitate .
Citez din lucrarea lui Gh.A.Chitei o problema artificiala : ,,O vulpe urmarita
de un ogar are un avans de 49 sarituri naintea lui . Dupa cte sarituri ogarul va
ajunge vulpea , stiind ca el face sase sarituri n timp ce vulpea face sapte sarituri ,
iar trei sarituri ale ogarului fac ct patru ale vulpii ?"
De ce este artificiala aceasta problema ? Pentru ca o persoana nu poate
numara n acelasi timp numarul sariturilor facute de vulpe si ogar , iar pe de alta
parte acestea nu au o marime constanta . Totusi , problema este instructiva , prin
rationamentul care conduce la rezolvare .
Probleme recreative . ,,Problemele care contin chestiuni distractive, cu toate
ca n rezolvare a lor cer rationamente riguroase din punct de vedere matematic , se
numesc probleme recreative".
CRITERII :
probleme de aflare ,,cu ct este mai mare / mai mic" un numar dect
altul .
de aflare a produsului ,
de aflare a unui numar care sa fie de un numar de ori mai mare dect
un numar dat .
de aflare a unui numar care sa fie de un numar de ori mai mic dect
un numar dat ;
de cte ori este mai mare / mai mic un numar fata de altul .
Sunt problemele cel mai des ntlnite n manualele din clasele I-IV . Acestea
sunt : A.Probleme simple .
B.Probleme compuse .
Ca metode de rezolvare sunt , n principal , doua :
- metoda analitica si metoda sintetica .
II - Probleme care se rezolva prin metoda figurativa
III - Probleme de egalare a datelor ( metoda reducerii la acelasi termen al
comparatiei )
IV - Probleme de presupunere ( metoda falsei ipoteze )
V - Probleme gen rest din rest ( metoda mersului invers )
VI - Probleme de amestec si aliaje cu doua variante :
A. De categoria I
B. De categoria aIIa
VII - Probleme de miscare ( bazate pe relatia d=vxt ) , cu doua variante :
A. n acelasi sens
B. n sensuri contrare
VIII - Probleme cu marimi proportionale , cu doua variante :
A. mpartirea unui numar n parti direct proportionale
B. mpartirea unui numar n parti invers proportionale
C. mpartirea unui numar n parti care luate perechi formeaza
rapoarte date
IX - Probleme care , depinznd de alcatuirea ntrebarii si de date , rezolvate
si ncadrate la categoriile specificate mai sus , dar cu continut specific :
Suma a doua numere a si b ( a >b ) , este s, iar diferenta lor este d . Sa se afle cele
doua numere .
Rezolvarea se face cu ajutorul metodei figurative , reprezentndu-se prin
segmente cele doua numere si punndu-se n evidenta suma si diferenta lor .
d
a |-------------------|--------|
}s
b |-------------------|
Se ajunge la concluzia ca numarul mai mare este egal cu semisuma dintre s si d ,
iar numarul mai mic este egal cu semidiferenta lor :
a=s+d
b= s - d
Se obtine : b =
a=
r+1
s .r
r+1
r-1
a= d .r
pentru r # 1
r-1
x+y=a
265
x-y=a
b |----------|
I . Rezolvarea explicativa initiala
a ) Primul mod : prin eliminarea partii neegale din suma data
1p+1p=2parti egale
265 - 17= 248 ( reprezinta marimea a doua parti egale )
248 : 2 = 124( marimea unei parti )
124 x 1 = 124 ( marimea lui b )
124 x 1 + 17 = 141 ( a )
b ) Rezolvarea tipica ( propunere )
265 - 17 = 248 ( 2p egale )
248 : 2 = 124 ( 1p)
b = 124 x 1
b= 124
a= 124 x 1 + 17
a = 141
Verificare
a + b = 141 + 124 = 265 ( suma )
a - b = 141 - 124 = 17 ( diferenta )
II . Al doilea mod : prin completarea numarului mic cu marimea diferentei , suma
marindu-se cu aceasta diferenta
a ) Rezolvarea explicativa initiala :
a |----------------|
} 265
b |----------|.......|
17
265 + 17 = 282 ( reprezinta marimea a doua parti egale )
282 : 2 = 141 ( marimea unei parti )
141 x1= 141 ( a )
141 - 17 = 124 ( b )
Dupa formarea deprinderilor de rezolvare a problemelor prin metoda
figurativa de aflare a doua numere cnd se cunoaste suma si diferenta lor , se poate
aplica formula de aflare
Astfel :
Numarul mare = ( S + D ) : 2
Numarul mic = ( S - D ) : 2
PROBLEM
Daca se asaza cte doi elevi ntr-o banca ramn 14 elevi n picioare . Daca asezam
cte 2 elevi ntr-o banca ramn 3 banci libere . Cti elevi si cte banci sunt ?
-
situatia de la nceput
e
14 elevi
e
Daca i asezam cte doi ntr-o banca , deci alcatuind grupe de forma B e
Vom realiza :
e
B............................B
14 elevi
Avem deci :
e
B..................B
B.......B
|__________________________|
|_____|
14
nu stim cte
B............................B
|__________________________|
14 B
|__________|
3B
|___________|
3B
TOTAL 14 B +3B+3B=20 B
1X20 +14 =34 ELEVI
PROBLEM
ntr-un vas de fructe sunt de trei ori mai multe prune dect mere . La masa sunt
patru persoane . Fiecare din ele si ia cte un mar si cte o para . Ramn n vas de 4
ori mai multe prune dect mere . Cte prune si cte mere au fost la nceput?
Figuram marul cu M si pruna cu p . Situatia de la nceput ar arata astfel :
Mp
Mp
Mp
Mp
Mp.............. Mp
Mp
Mp................Mp
Mp
Deci au ramas 8 prune ,,izolate"si grupe de cte un mar cu cte 3 prune fiecare .
n partea a doua a problemei , enuntul ne indica faptul ca ramn n vas de 4 ori mai
multe prune dect mere , deci suntem obligati sa realizam grupe de forma
P
P
P
Cum obtinem acest lucru ? ,,Oblignd" cte o pruna sa treaca la o grupa de cte un
mar si cu cte 3 prune pentru a completa pna la 4 prune fiecare grupa : Observam
ca cele 8 prune vor completa 8 grupe PPMPP , adica 8 mere , deoarece n fiecare
grupa se afla cte un mar .
Asadar n vas ramn 8 mere dupa ce cele patru persoane au servit cte un mar . La
nceput au fost 8+4=12 mere si de trei ori mai multe prune dect mere , deci
12x3= 36 prune .
Rezolvarea si compunerea de probleme de aflare a unor numere consecutive
necesita cunoasterea unor notiuni si aplicarea lor . Spre exemplu elevii trebuie sa
stie sa scrie forma generala :
-
a numerelor consecutive ;
Aceasta metoda figurativa devine ,,o ghicitoare foarte atractiva" pentru elevii
claselor primare atunci cnd li se cere sa compuna probleme . Prin joc ei respecta
relatiile si conditiile observate pe desen , utiliznd n acelasi timp teoria si limbajul
matematic corespunzator (doua numere consecutive pare sau impare , a trei numere
consecutive pare sau impare ) .
Metoda dublului raport
Problema dublului raport are la baza matoda figurativa si se desfasoara ae
trei etape :
1. etapa initiala ;
2. etapa transformarilor ;
3. etapa finala ( a celui de - al doilea raport )
Rezulta ca exista un raport initial , apoi un alt raport final .
Cerinte metodice :
I . se vor face cteva exercitii de mpartire n grupe pe valori cunoscute ;
II. pentru vizualizarea corecta a relatiilor dintre date este bine ca etapa
initiala sa contina un numar de grupe pe partea finala nct sa asigure
vizualizarea dupa etapa de transformare ;
III. simbolurile pentru elementele din grupe sa contina de obicei literele cu
care ncep , evitam aceeasi litera
PROBLEM
ntr-un vas sunt de trei ori mai multe prune dect mere . Daca se iau 4 mere si 4
prune , n vas ar ramne de 4 ori mai multe prune dect mere . Cte prune si cte
mere sunt ?
Notam p - prune si m - mere
Raport initial
p
P |-----|-----|-----|
m p
m|-----|
m ppp .......mppp
mppp
II . m ppp .......mppp
ppp
mppp
ppp
mppp
pp
mppp
__
3x12=36prune
PROBLEM
Un elev are de 5 ori mai multi porumbei dect iepuri . Daca ar cumpara 4 iepuri si
8 porumbei el ar avea de 4 ori mai multi porumbei dect iepuri .
Raportul initial - mai mare
Raportul final - mai mic
I . ippppp.......ippppp
*
II. ippppp.......ippppp
ippppp
ippp
ppipp
ppipp
ppipp
ppipp
|_______________________________|
completam
1) cti porumbei ne trebuie pentru completarea grupelor ?
1+4+4=9
raportul 1 la 4
nr . porumbei 5x8=40
1 . Utilizarea fiselor
Un prim rezultat pe care l-am obtinut n utilizarea fiselor este cel al unei
participari active a elevilor la descoperirea si nsusirea metodei speciale de
rezolvare a unui tip de probleme . Acest lucru a stat la baza trainiciei cunostintelor
elevilor .
n general fisele folosite pentru studiul unui tip de probleme contin trei
parti : o problema , indicatii asupra rezolvarii si rezolvarea . Elevul trece la partea
urmatoare numai dupa ce o rezolva pe precedenta . Pentru aceasta cele trei parti ale
unei fise ( problema , indicatii , rezolvarea ) pot fi prezentate separat . Nu toate
fisele contin solutii , ci doar ntrebari care-i conduc pe elevi la aflarea solutiei .
FIs
Problema
O gospodina a facut dulceata de prune si de gutui . Cantitatea de dulceata de prune
este cu 8 kg mai mare dect cea de gutui , iar cea de gutui este de 9 ori mai mica
dect cea de prune .
Cte kg de dulceata a facut din fiecare ?
1. Rezolva problema
2. Indicatie : De cte ori se cuprinde cantitatea de dulceata de gutui n diferenta
dintre cantitatea de dulceata de prune si cea de gutui ?
3. Solutie : Reprezentam cantitatile de dulceata de prune si de gutui prin prin doua
segmente care sa respecte relatiile din problema .
8 kg
pr. |--|--|--|--|--|--|--|--|--|
g. |--|
Rezolvare
Proba
4. Cum se numesc problemele de tipul acesta ?
5. Alcatuieste o problema de acelasi tip cu problema data .
FIs
Problema
ntr-un depozit erau 963 kg de zahar si de orez . Cantitatea de orez era de 8 ori mai
mare dect cea de zahar . Cte kg de zahar si cte kg de orez erau n depozit?
1 . Rezolva problema .
2 . indicatie : De cte ori cantitatea de zahar se cuprinde n cantitatea totala de
zahar si orez ?
3 . Solutie : Reprezentam cantitatile de zahar si de orez prin doua segmente (unul
de opt ori mai mic dect celalalt) .
z. |--|
} 963
o. |--|--|--|--|--|--|--|--|
Cantitatea de zahar se cuprinde n cea totala de zahar si orez de 9 ori
4 . Cum se numesc problemele de tipul acesta ?
5 . Alcatuieste o problema de acelasi tip cu problema data .
FIs
Problema
Un camion a parcurs n doua zile 453 km . n prima zi a mers cu 211 km mai putin
dect n a doua zi . Ct a mers n fiacare zi?
1 . Rezolva problema
2 . Indicatie : Folosind matoda figurativa , reprezinta spatiul parcurs de camion n
cele doua zile prin doua segmente .
I |----------|
} 453 km
II |----------|------|
211
Observam ca , daca scoatem din spatiul total parcurs n cele doua zile spatiul
parcurs n plus a doua zi fata de prima , obtinem de doua ori spatiul parcurs n
prima zi . Deci :
1) I =453 - 211
2
2) II =453 - 211
2
Explica rezolvarea .
3. Cum se numesc problemele de tipul acesta ?
4 . Alcatuieste o problema de acelasi tip cu problema data .
2. Recunoasterea tipului caruia i apartine o problema sau a metodei
aplicabile constituie o conditie necesara a folosirii algoritmului de rezolvare a
problemelor tip . Dau , mai jos , doua teste folosite n acest scop .
TESTUL A
Indicati de ce tip este fiecare din problemele de mai jos :
1 . Un camion a parcurs n 560 km . Sa se afle ct a parcurs n fiecare zi ,
daca n prima zi a parcurs cu 160 km mai mult dect n a doua zi ?
2 . ntr-o scoala sunt 396 elevi . Numarul elevilor dintr-o clasa este de 10 ori
mai mic dect numarul total al elevilor din celelalte clase . Cti elevi sunt n clasa
respectiva ?
3 . Un elev cumpara 3 carti si 2 caiete si plateste 962 lei . Altadata , pretul
ramnnd acelasi , pentru 8 carti si 10 caiete plateste 3410 lei . Care este pretul
unei carti si al unui caiet ?
4 . Trei copii au cules o cantitate de nuci . Unul din ei a mpartit nucile prin
numarare n trei parti egale si si - a luat o parte . La fel a procedat fiecare copil cu
nucile ramase dupa operatia facuta de predecesorul sau si au ramas la urma 48 nuci
. Cte nuci au fost la nceput ?
5 . ntr-un vas sunt de 5 ori mai multe prune dect mere . Daca se mai
adauga n vas doua mere si se scot 14 prune , n vas ramn de 3 ori mai multe
prune dect mere . Cte prune si cte mere au fost ?
6 . Un tata este cu 39 ani mai mare dect fiul sau , iar peste 7 ani va avea de
4 ori vrsta fiului sau . Cti ani are fiecare ?
TESTUL B
Indicati de ce tip este fiecare din problemele de mai jos :
1 . Trei obiecte , notate cu A , B , C , costa mpreuna 14 880 lei . stiind ca B
costa cu 4950 lei mai putin dect A si cu 3720 lei mai mult dect C , sa se afle ct
costa fiecare .
2 . ntr-o livada sunt 28 de pomi , meri si pruni . Numarul prunilor este de
trei ori mai mare dect al merilor . Cti pomi sunt de fiecare fel ?
3 . O carte are cu 225 pagini mai mult dect o brosura , iar numarul paginilor
brosurii este de 10 ori mai mic dect cel al cartii . Cte pagini are cartea si cte are
brosura ?
4 . Mama si fiica au mpreuna 109 ani . Sa se afle cti ani are fiecare , stiind
ca mama este cu 31 ani mai n vrsta dect fiica .
5 . Pentru 2 kg de zahar si 5 kg de orez s-au platit 3615 lei . Alta data ,
preturile , ramnd aceleasi , pentru 2 kg de zahar si 3 kg de orez s-au platit 2885
lei . Ct a costat 1 kg de zahar si ct a costat 1 kg de orez ?
6 . Am o suma de bani . Dublez aceasta suma si iau dupa aceea din ea 20 lei .
Suma obtinuta astfel o dublez iarasi si iau din ea din nou 20 lei . A treia oara,
dublez suma ramasa , iau din ea 20 lei si nu mai ramne nimic . Ct a fost suma de
la nceput ?
3. Alcatuirea de probleme de un tip dat
Prin alcatuirea de catre elevi a unui numar de probleme de un tip dat am
urmarit doua scopuri : nsusirea caracteristicilor problemelor de tipul studiat si a
metodei de rezolvare ; nsusirea tehnicii de alcatuire a unei probleme , a partilor
principale pe care orice problema trebuie sa le cuprinda ( date , necunoscuta ,
conditie ) . Elevilor li s-a dat ca tema alcatuirea de probleme tip , n general dupa o
lectie n care s-a ntreprins studiul tipului respectiv de probleme . De asemenea am
ntreprins si actiunea de durata mai ndelungata a mpartirii elevilor unei clase pe
colective care sa redacteze probleme de un anume tip , n scopul alcatuirii unei
culegeri de probleme .
Problemele alcatuite de elevi demonstreaza , n general , ca ei stiu sa
formuleze o problema de un tip dat . Cel mai usor formuleaza probleme care se
rezolva prin metoda figurativa , iar dintre acestea problemele numerice ( datele
sunt numere naturale ) sunt la ndemna elevilor de clasa a patra .
4 . Rezolvarea unei probleme prin mai multe metode constituie un prilej
de dezvoltare a creativitatii gndirii elevilor . Iata doua probleme care se pot
rezolva prin mai multe metode :
1 . Un centru de legume si fructe a vndut struguri cu 220 lei kg si cu 240 lei
kg . Cte kg de struguri de fiecare fel a vndut acest magazin daca a ncasat suma
de 13680 lei pe cantitatea totala de 60 kg ?
2. La un magazin alimentar sunt doua calitati de mere . Prima calitate se
vinde cu 140 lei kg , iar a doua cu 118 lei kg . Cte kg trebuie sa se ia din fiecare
calitate pentru a se forma un amestec de 110 kg care sa se vnda cu 133 lei kg ?
Elevii au rezolvat aceste probleme prin metodele : falsa ipoteza , figurativa ,
algebrica sau ncadrdu-le n categoria problemelor de eliminare a unei
necunoscute prin suma .
9 . Concluzii
Pornind de la analiza aspectelor psihologice ale activitatii de rezolvare a
problemelor , am scos n evidenta necesitatea promovarii unui nvatamnt activ n
nsusirea de catre elevi a metodelor de rezolvare a problemelor de aritmetica . n
acest scop , punctul de plecare n studiul unei metode l-a constituit munca
independenta pe baza de fise . Urmata de discutii si concluzii deduse sub
ndrumarea nvatatorului aceasta activitate constituie baza unei nsusiri temeinice a
cunostintelor de catre elevi . Continutul fiselor de munca independenta n
rezolvarea problemelor este redat n ,,Caietul de initiere n rezolvarea problemelor
de aritmetica" anexat lucrarii . Experimentele ntreprinse precum si observatiile
zilnice asupra rezultatelor muncii elevilor n rezolvarea problemelor de aritmetica
scot n evidenta superioritatea metodelor folosite fata de metodele clasice .
Capitolul IV .
ACTIVITATE DE CERCETARE sI METODIC
IV . 1 . PROIECT DE CERCETARE
1 . TIPUL CERCETRII
Cercetare :
De didactica (n functie de cele doua domenii principale ale pedagogiei);
Experimentala (n functie de metodologia adoptata );
Teoretico - fundamentala si practic - aplicativa (n functie de scopul si
complexitatea problemei);
De sinteza (n functie de componentele structurale ale actiunii educative) .
2 . OPERAIONALIZAREA
INDICATORILOR OBSERVABILI
Indicatorul 1:
Institutul de stiinte ale Educatiei si Ministerul Educatiei si Cercetarii elaboreaza si
experimenteaza la nivel national noul plan de nvatamnt, noile programe analitice
si a manualelor alternative pentru nvatamntul primar .
Actiunea 1: Pilotaj , titlul proiectului ,, Experimentarea noilor programe si
manuale de matematica" .
Instrumente de lucru:
- programa de continut de tip curricular de matematica;
- planificarea de inovatie ;
elevi - elevi (care apartin unor colective diferite de care se separa pentru a se
grupa ntr - un colectiv nou , cu obiectiv comun de nvatare) .
Niveluri de performanta
1. ntelegere
Ideea - ancora :
Ideea - ancora :
Probleme metoda figurativa - desprinderea
algoritmului
3. Rezolvare
Limbaj matematic
de
Ideea- ancora :
-limbajul obisnuit / limbajul
matematic ;
probleme
si
-realizarea
rezolvare ;
interpretarea
planului
Metode
Ideea - ancora :
de
-probleme
prin
figurativa,categorii ;
rezolvare
a
problemelor
Joc didactic
de
metoda
Ideea - ancora :
-cunostintele,judecatile,
deprinderile,priceperile
Ideea - ancora :
Organizarea experimentului
3 Variante de lectie :
Metoda A - LECIE MIXT
-
nvatare inovatoare
an
bn
cn
a"
b"
c"
,
a . . . . . a . . . . . a" . . . . . a n
,
b . . . . . b . . . . .b" . . . . . b n
,
c . . . . . c . . . . .c" . . . . . c n
sa gndeasca divergent ;
preconceperea (planul);
redactarea (n clasa).
TEST
Tratamen
te
CRITERIAL
Organiza
tor
Cognitiv:
Gndire
si
exprimare
logico matemati
Creativit
ate
Rezult
at
total
la test
de
criterii
stiintific
ca
Organiza
tor
Cognitiv
Metode
de
rezolvare
a
problemel
or
Organiza
tor
Cognitiv
:
Strategii
de
rezolvare
de
probleme
4 . PROIECTAREA DIDACTIC A EXPERIMENTULUI
SCHEMA GENERAL A METODELOR
STUDIU DE CAZ
METODA ORGANIZATORULUI COGNITIV
Metodele :
Metodele :
- dezbaterea
- comparatia
- algoritmizarea
- instruirea programata
- demonstratia
- analiza si sinteza
- lectura problematizata
- lectura selectiva
- problematizarea
- exercitiul creator
|____________________________________|
METODA A
METODA B
- brainstorming
- comparatia
- rezolvare de probleme
- rezolvare de probleme
- algoritmizarea
- exercitiul
- instruirea programata
- descoperirea
- demonstratia
- problematizarea
- analiza si sinteza
- problematizarea
- explicatia
- rezolvare de probleme
- modelarea
__________________
_______________
METODA C
_______________
strategie
euristica
strategie
strategie
algoritmica
analogica
inductiva ; deductiva
__________________
_________________
_______________
C R E A I E
SCHEMA GENERAL A EXPERIMENTULUI
Continut
Obiective
Strategii
Operationale
Didactice
C1
O1
S1/ I1
Initiala (predictiva)
PROBLEMA 1
sa recunoasca
-demonstratia
(plansa)
-prin
test
inteligenta
-sarcina
didactica
colectiva
-probe orale
S2I
Formativa
Enunt
ntregime
C2
n o problema tip
O2
/I2I
Evaluare
de
PROBLEMA 1
*sa completeze
Text
selectiv *sa scrie
(datele ,
partile
probleme
Necunoscuta ,
Conditia )
S 2 II / I 2 II
C3
O3
PROBLEMA 1
*sa
delimiteze -demonstratia
partile problemei
(planse)
-prin
autodictare
selectiva
S3/I3
Formativa
-prin definitie
-desen schematic
*sa
precizeze 1.delimitarea
-text ncurcat
caracteristicile
partilor
problemei tip
2.text
ordonat ,,Problema puzzle"
*sa
selecteze logic
algoritmul
de
-sarcina
rezolvare
didactica
*sa ordoneze logic colectiva
textul
C4
PROBLEMA 2
O4
S4/I4
Formativa
sintezei
*sa aleaga ,
corectare )
sa justifice,
sa recunoasca ,
sa indice ,
*sa distinga dintre
C5 I
O5
S5/I5I
Formativa
PROBLEMA 1
-demonstratia
(fise )
Metoda
figurativa
*sa-si
dezvolte
capacitatile
cognitive,
competentele
de
rezolvare
a
problemelor si a
tehnicilor de munca
individuala,
PROBLEMA 5
creatoare
-demonstratia
*activitati
intelectuale de tipul
(fise)
C 5 II
PROBLEMA 4
Metoda
figurativa
C 5 III
-sa aplice,
PROBLEMA 1 sa descopere ,
si PROBLEME
sa
completeze
reguli
,sa
generalizeze,
sa
deduca
,
sa
alcatuiasca ,
sa reformuleze
sa stabileasca , sa
explice
,
sa
-sarcina
didactica
diferentiata
S 5 / I 5 II
-sarcina
didactica
diferentiata
S 5 / I 5 III
-demonstratia
(fise)
-sarcina
diferentiata
-prin
organizator
cognitiv diferentiat
dupa modul de
instruire
specific
grupei
-prin
instruire
programata (feedback)
-evaluare orizontala
pe
grupe(transfer
orizontal
al
nvatarii)
-aprecieri
prin
calificative (analiza
modului de lucru)
O6
PROBLEMA 1
*sa
descifreze -demonstratia
mesaje, simboluri
(plansa,fise)
Termeni
limbaj
matematic .
de
ntrebari .
*sa
solutioneze
unele
analogii
verbale,
stabilind
reguli de grupare
*sa
gndeasca
divergent
,
descoperind
mai
multe solutii pentru
rezolvarea
unei
probleme
S6 /I6
-sarcina
didactica
a
reprezentantilor
participanti
la
concurs
C7
O7
PROBLEMA 1
Algoritmul
S8/I8
Formativ-sumativa
-prin joc didactic
Bingo (pe criterii
generale test )
Formativ-sumativa
-prin
realizarea
educatiei
problemelor
*sa reflecteze activ
asupra matematicii
-sarcina
colectiva
-prin
transfer
vertical al nvatarii
prin tema de creatie
S8/I8
Formativa
-demonstratia
(activitate
suplimentara)
-prin rezolvari de
probleme
suplimentar
C8
O8
Caietul
de *sa trezim interesul
initiere
n pentru rezolvarea de
rezolvarea
probleme
problemelor de
*sa
cultivam
matematica
pasiunea
pentru
Culegerea
de matematica
probleme
*sa
dezvoltam
deprinderi de lucru
exploratorie
-sarcina
colectiva
*sa se descurce sa
lucreze
cu
computerul
C9
O9
Tema de creatie
S9/I9
Formativ-sumativa
Prin
verificarea
temei de creatie
probleme
,
compuneri
de
probleme
dupa
model grafic , dupa
algoritm ,dupa tipul
indicat ,
*sa exprime n scris
corect relatii dintre
date , conditii
nvatatoare : Bondoc Onita, organizator proiect cercetare
2.Verificarea cunostintelor :
Autodictare selectiva :
Grupa experimentala nr . 1 :
Completati spatiile cu cuvintele care lipsesc :
Grupa experimentala nr . 2 :
Completati spatiile corect cu cuvintele care lipsesc :
,, Ioana a cules ....................................................dect Rodica".
,, Andeea a cules .................................. .dect Rodica si Ioana mpreuna"
,, ........flori reprezinta numarul total de flori culese de cele trei fete , dar .......n
n mod egal".
Grupa experimentala nr . 3 :
Gnditi - va si scrieti cele trei nume ale fetitelor n ordinea crescatoare , apoi
descrescatoare , n functie de indicatiile despre numarul obiectelor fiecareia :
1............
3.............................
2............
2.............................
3............
1.............................
Benzi de cuvinte ( )
de 3 ori mai putin ; de 2 ori mai putin ; dublul
9 . Comparati folosind < > seria R
A I sau I A R !
b + c = 56
4a + 8b + c
a + c = 30
daca: 3a + 8b = 70
Sa se afle cel mai mic nr. natural a care mpartit la un numar natural b
da ctul 18 si restul 7.
Daca a + b = 24 ; b + c = 32, calculati a + 3b +2c = ?
3. 90 + = 100
4.
5.
Suma a patru nr. naturale este 1206. Sa se afle fiecare numar, stiind ca
al doilea este cu 6 mai mare dect primul luat de patru ori, al treilea este egal
cu suma primelor doua numere plus 6, iar al patrulea nr. este egal cu
diferenta dintre al treilea si al doilea , micsorata cu 6.
6.
8.
Dintr-o carte a cazut o parte din ea. Prima pagina a acestei parti avea
numarul 387, iar numarul ultimei pagini era format din aceleasi cifre, dar n
alta ordine. Cte pagini are partea care a cazut?
. Afla
Sau
ntr-o livada sunt 800 de pomi . 300 pomi sunt meri , iar pruni sunt cu cu
200 mai mult dect meri .
Afla numarul prunilor .
Problema 3 :
ntr-o livada sunt 1000 pomi , meri si pruni .
Afla cti meri si cti pruni sunt , daca numarul prunilor este cu 200 mai
mare dect numarul merilor .
4 . Anuntarea lectiei :
-
Grupa experimentala nr . 1 :
FIsA DE EXERCIII
Grupa experimentala nr . 2 :
FIsA DE REZOLVARE DE PROBLEME
Grupa experimentala nr . 3 :
FIsA DE DEZVOLTARE
-
aplicare individuala
FIsA 1
1.
Calculeaza :
a) 10 - : 9 =
b)1 - =
S=4 x M
U + M = 13
M = 24 : 8
M + O = 180 : U
F + R + U + M + O + S = 94
4. Suma a patru numere naturale este 74 . stiind ca fiecare dintre ele este
cu 5 mai mare dect cel dinaintea lui , sa se afle numerele .
5.
Suma a trei numere naturale este 514 . Al doilea numar este dublul
primului si cu 14 mai mic dect al treilea . Afla numerele .
6.
Perimetrul unui teren dreptunghiular este de 600 m . Lungimea ntrece
dublul latimii cu 60 m .
Care sunt dimensiunile terenului ?
7.
Cele 90 de apartamente ale unui bloc sunt cu 2 si cu 3 camere . Daca
numarul camerelor este 210 , care este numarul apartamentelor cu 3 camere ?
8. Valoarea lui a din egalitatea
este :
A) 63 ;
a + 24 + a + 39 + a = a + a + a + a
B) 36 ;
C) 9 .
m : m + m x 0 + m - m : m = 10
b) m x 1 x 2 x 3 + m x 2 x 2 = 100
FIsA 2
Metoda figurativa
1.
La o florarie s-au adus 430 fire de trandafiri si garoafe . Daca
trandafiri erau cu 76 mai putini dect garoafe , cte fire s-au adus din
fiecare fel de floare ?
2.
n doua depozite sunt 168 400 kg de lemne . n primul depozit se afla
o cantitate de 7 ori mai mica dect n al doilea . Ce cantitate de lemne se
afla n fiecare depozit ?
3.
Suma a patru numere naturale consecutive impare este 448 . Care sunt
numerele ?
4.
Diferenta a doua numere este 135 . Daca le mparti , obtii ctul 4 si
restul 12 .
I.
288
30
c
II.
40
n
280
FIsA 3
1. Calculeaza :
a)
30 + : 2 =
( 92 )
b)
10 x : 5 =
( 160 )
5 . Evaluare formativa
Elevul.......
Clasa.......
TEST-GRILA
Matematica
1)Cangurul calculeaza: 4+0+4x0+4:4+4x4=
Rezultatul este:
A)0
B)4
C)20
D)21
E)1
2)Carmen rupe 10 betisoare in doua.Jumatate sunt rupte din nou in doua. Cate
betisoare a obtinut?
A)20
B)30
C)60
D)40
E)25
B)5
C)6
D)7
E)8
4) Ceasul meu o ia inainte cu 3 minute pe ora. Dupa cat timp a inaintat cu jumatate
de ora?
A)20ore
B)o zi
C)30ore
D)6 ore
E)600minute
5)La fiecare 6 ore, iau o pastila. Cat timp voi lua 10 pastile?
A)3 zile
B)2 zile
E)2zile si 6 ore
6)In curtea scolii sunt 15 baieti si 18 fete. De cati copii mai este nevoie pentru a se
imparti in grupe de cate 10?
A)4
B)5
C)6
D)7
E)8
7)Dan este cu 5 ani mai mare decat sora lui.Peste cati ani va avea dublul varstei
surorii sale?
A)2
B)3
C)4
D)5
E)10
C)15 15 15
B)16
C)56
D)49
E)114
B)10:30
C)11:30
D)11:23
E)11:33
B)6+9
C)6-2x3+3 D)15-15:15+1
B)8
C)9
E)15x1
5a7+299=886
D)6
E)5
13)Care din numerele urmatoare are cifra unitatilor mai mica decat toate celelate
cifre ale sale?
A)413
B)203
C)97
D)244
E)5 015
E) 31 aprilie
B)5
C)40
D)4
E)2
16)Dana imparte prietenelor sale cate 2 acadele. Ii raman 5 acadele. Daca le-ar da
cate 3, un copil ar ramane fara acadele. Cate prietene are Dana?
A)5
B)6
C)7
D)8
E)9
17)Perimetrul unui dreptunghi este de 48 cm. Lungimea este dublul latimii. Cat
este lungimea?
A)16cm
B)8cm
C)160cm
D)4cm
E)12cm
B)389
C)155
D) 305
E)105
19)Dintr-un cub cu latura de 8cm, se scot jumatate din cubuletele cu latura de 1cm,
adica:
A)64
B)8
C)16
D)32
E)80
20)Dan are acelasi numar de timbre pe care il au Alin si Doru impreuna. Alin are
cu 20 timbre mai multe decat Doru. In total au 80 timbre. Doru are..
A)40
B)20
C)60
D)80
E)Alt raspuns
ITEMI
ITEMI
SUBIECTIVI
REZOLVARE TIP
PROBLEMA
II.OBIECTIV DE EVALUAT :
Sa exprime pe baza unui plan simplu de idei in scris demersul parcurs in
rezolvarea unei probleme.
Citeste cu atentie apoi rezolva prin metoda grafica urmatoarea problema:
Suma a doua numere este 130, iar diferenta dintre ele este 30. Care sunt
numerele?
III.DESCRIPTORI DE PERFORMANTA:
1. Reprezinta schematic in desen numerele, suma si diferenta lor.
2. Rezolva problema prin metoda grafica
a) o operatie
b) doua operatii
c) trei operatii
Barem de corectare
S1,2(a)
B1,2(a,b)
F.B.(a,b,c)
Matematica, clasa a IV-a
ITEMI SUBIECTIVI
ESEU STRUCTURAT
I.
II.
OBIECTIV DE EVALUAT :
2.5.
III.
DESCRIPTORI DE PERFORMANTA:
Tratamente
TESTUL
medii)
ntelegere
Control
16 , 6
CRITERIAL(rezultate Rezultatul
total la test
Aplicatie Rezolvare de
probleme
13 , 6
11 , 2
41 , 4
N = 16
Organizator
15 , 7
18 , 2
13 , 4
47 , 3
14 , 9
15 , 5
15 , 7
46 , 1
N = 16
Strategii
N = 16
Singura maxima care ntruneste si cel mai mare punctaj total este
18,2 la
nivelul aplicatiei n grupul caruia i - a fost aplicat tratamentul organizator .
TABELUL 2
Comportarea rezultatelor nvatarii :
A. Variabila
aptitudine
Compararea Cea
mai
rezultatului interpretare
de A < C < B
A=B=C
probabila
Variabilele mediului
A<C=B
Variabile de proces
A<C<B
B. Variabila
aptitudine
de A < C < B
A=C=B
Variabilele
mediu
de
A<C=B
Variabile de proces
A<C<B
Nu exista diferente .
C. Variabila
aptitudine
de A < C < B
A=C=B
Variabilele
mediu
de
A<C=B
Variabile de proces
A<C<B
Daca n conditii - de aptitudini egale ( aproximativ )
- de instruire deosebite
- de mediu diferit doar pentru unul dintre grupuri
atunci rezulta ca diferentele rezultatelor sunt atribuite , n toate cazurile , modului
de instruire si numai ntr - un singur caz diferentelor de mediu .
O analiza a efectelor interactiunii dintre cele trei tratamente pentru fiecare
grup si coeficientul de inteligenta (QI) , arata ca diferenta de performanta dintre
grupuri se datoreaza metodei organizatorului cognitiv .
Prezentarea grafica a interactiunii tratament - coeficient de inteligenta :
Rezultatul la testarea :
Rezolvare de probleme
Aplicatie
ntelegere
ntelegere
aplicatie
rezolvare
de
probleme
control
organizator
strategii
individualizarea nvatarii ;
cabinete de informatica .
Analiza lucrarilor
I . Alegerea temei
= 4 8 ( 100 % )
= 4 7 ( 97,9% )
= 1(
2,1% )
II . Redactarea temei
EXCEPIA este n alegerea si redactarea temei 2 :
Compozitii de probleme ( dupa model grafic sau relatii date ) .
Cota cea mai nalta de performanta - CREATIVITATEA - este atinsa de grupul
caruia i - a fost aplicat tratamentul cu organizatorul cognitiv : metode de rezolvare
a problemelor .
Rezulta ca elevii si nsusesc si utilizeaza principiile organizarii cognitive ale
problemei .
Deci , n acelasi timp , ndeplinesc cerintele unei compozitii si care este
problema .
si se constata , n plus , ca elevii au fost exersati naintea experimentului n
creatii libere de diferite tipuri , deoarece compozitiile lor se remarca printr - un
mod de concepere si stil de exprimare ncarcat de simboluri .
Modul de redactare a temei n celelalte grupuri se deosebeste :
PROIECTE
DE
LECII
7 . MSURI sI PROPUNERI . CONCLUZII
ale nvatamntului