Suport de Curs Management

Investete n oameni!
PROGRAMUL DE FORMARE
MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI
GESTIONAREA SITUAIILOR DE CRI!"
A#$e%itat &$in O'M'E'C'T'S' N$' ()*+,*-'*+'.*-.
/ SUPORT DE CURS /
F0$ni1o$ %e 2o$ma$e #ontin034
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
De&a$tament05 &ent$0 P$e63ti$ea Pe$sona5050i Di%a#ti#
Mate$ia5 e5a7o$at n #a%$05 &$oie#t050i4
POS DRU,89,-'),S,+-+*.
:Ca$ie$a %e s0#es n nv3;3m<nt05 &$e0nive$sita$
&$in im&5ementa$ea %e &$o6$ame %e 2o$ma$e inovative!=
>ENEFICIAR4 Ins&e#to$at05 S#o5a$ a5 ?0%et050i Te5eo$man
PARTENERI4
Ca$ie$3 %e s0##es n nv3;3m<nt05 &$e0nive$sita$ &$in im&5ementa$ea %e &$o6$ame %e 2o$ma$e inovative!
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
P$oie#t #o2inan;a t %in Fon%05 So#ia5 E0$o&ean &$in
P$o6$am05 Se#to$ia5 &ent$0 De1vo5ta$ea Res0$se5o$ Umane .**9/.*-)
1
Investete n oameni!
EC@IPA DE LUCRU4
Lect. Univ. Dr. Ilie Vali Universitatea din Craiova, Departamentul pentru Pregtirea
Personalului Didactic
Lect. Univ. Drd. Frsineanu Ecaterina ara! Universitatea din Craiova, Departamentul
pentru Pregtirea Personalului Didactic
Pro". Elena Diana #rtucu Inspectoratul $colar %ude&ean Dol'
Editor: Inspectoratul colar Judeean Teleorman
Data publicarii: iunie 2012
Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala
a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei
Pentru informatii detaliate despre celelalte programe cofinantate
de Uniunea Europeana, va invitam sa vizitati www.fonduri-ue.ro
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
(
Investete n oameni!
CUPRINS
)*DUL I. )+,+-E)E,.UL L+ ,IVELUL I,.I.U/IEI $C*L+0E $I )+,+-E)E,.UL CL+EI
DE ELEVI......................................................................................................................................... 1
.E)+ 1.)anagementul 2i leaders!ipul 2colar..................................................................................1
1.1.Di"eren&e 2i inter"eren&e conceptuale..................................................................................1
1.(.)angerii 2i liderii................................................................................................................. 3
1.4.Func&ii 2i activit&i manageriale......................................................................................... 15
1.5.tiluri de conducere.......................................................................................................... 16
1.1.Personalitatea conductorului7 pro"ilul de competen&......................................................13
.E)+ (.$coala 8 institu&ie 2i organi9a&ie....................................................................................((
(.1.Delimitri conceptuale...................................................................................................... ((
(.(.c!im:area organi9a&ional 8 perspectiva teoretic privind organi9a&iile..........................(4
(.4.tructura 2i climatul organi9a&ional...................................................................................(1
(.5.peci"icul 2colii ca institu&ie 2i organi9a&ie.........................................................................41
(.1.)anagementul sc!im:rii................................................................................................. 4(
.E)+ 4.Cultura organi9a&ional................................................................................................. 41
4.1.emni"ica&ia 2i importan&a culturii.....................................................................................41
4.(.peci"icul culturii organi9a&ionale......................................................................................46
4.4..ipurile de culturi organi9a&ionale 2i su:culturile...............................................................51
4.5.Cultura clasei de elevi...................................................................................................... 55
.E)+ 5. Clasa de elevi 8 grup educa&ional.................................................................................5;
5.1.-rupul 8 caracteristici, clasi"icare, modalit&i de "ormare, constituire................................5;
5.(.-rupul restr<ns 2i pro:lemele sale speci"ice....................................................................53
5.4.Pro:leme speci"ice clasei de elevi....................................................................................1(
5.5.0ela&ia dintre statut 2i rol.................................................................................................. 1;
5.1.0oluri 'ucate =n clasa de elevi........................................................................................... 1>
)*DUL II. )+,+-E)E,.UL .?0IL*0 .E,I*,+LE.............................................................;(
.E)+ 1.itua&iile de cri9 educa&ional =nt<lnite =n clasa de elevi..............................................;(
1.1.Pro:lematica cri9ei educa&ionale...................................................................................... ;(
1.(.trategii de prevenire, negociere 2i re9olvare...................................................................;1
1.4.Cri9a 2i con"lictul 8 de"ini&ie, tipuri, caracteristici................................................................;6
1.5.tresul 8 cau9e, tipuri........................................................................................................ 65
.E)+ (.Disciplina 2colar din perspectiva raportului li:ertate8autoritate....................................63
(.1.Delimitri conceptuale, istoricul pro:lemei, evolu&ia conceptelor......................................63
(.(.urse 2i tipuri de putere, modalit&i de in"luen&are............................................................>6
(.4.Disciplina 2colar7 preci9ri terminologice, teorii 2i modele..............................................3@
.E)+ 4.Comunicarea managerial............................................................................................ 36
4.1.Func&iile comunicrii manageriale.....................................................................................36
4.(.Forme, tipuri de comunicare managerial.......................................................................1@@
4.4.Limite, :loca'e =n comunicareA strategii de optimi9are a acesteia...................................1@4
4.5.tiluri de comunicare 8 indicator al e"icien&ei manageriale..............................................1@>
)*DUL III. P0EVE,I0E+ $I C*)#+.E0E+ VI*LE,/EI $C*L+0E.........................................115
Introducere............................................................................................................................... 115
.E)+1. Violen&a 2colar7 delimitri conceptuale, tipuri, cau9e.................................................11;
1.1. Violen&a uman.............................................................................................................. 11;
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
4
Investete n oameni!
(.(. Violen&a 2colar............................................................................................................. 11>
.E)+ (. +c&iuni de prevenire 2i com:atere a violen&ei 2colare................................................14(
(.1.+nali9a "enomenului de violen& =n 2coal......................................................................14(
(.(. Ela:orarea unei strategii anti8violen& la nivelul scolii....................................................15;
(.4. trategia na&ional privind reducerea "enomenului violen&ei =n unit&le de =nv&m<nt
preuniversitar, apro:at prin *rdinul )inistrului Educa&iei, Cercetrii, .ineretului nr.
15@3B(3.@;.(@@6................................................................................................................... 153
(.5.)odelul IE pentru strategia de prevenire 2i interven&ie privind violen&a 2colar............1;;
.E)+ 4. )edierea con"lictelor dintre elevi de ctre elevi peer mediation..............................161
4.1. Ce este mediereaC........................................................................................................ 161
4.(. Principiile medierii.......................................................................................................... 161
4.4. Calit&ile 2i rolul elevului mediator...............................................................................16;
4.5. Etapele procesului de mediere procesul medierii =n 2ase pa2i....................................16>
)*DUL IV. P0*)*V+0E+ E-+LI.?/II DE $+,E. EDUC+/I+ D, PI0I.UL DEEV*L.?0II
DU0+#ILE................................................................................................................................... 135
.E)+ 1.Promovarea egalit&ii de 2anse...................................................................................135
1.1.Inter"eren&e conceptuale................................................................................................. 135
1.(.Egalitatea de 2anse =n educa&ie......................................................................................131
1.4..ipuri de discriminare..................................................................................................... 13;
.E)+ (. Educa&ia =n spri'inul de9voltrii dura:ile.....................................................................(@(
(.1.Cadru conceptual........................................................................................................... (@(
(.(.0olul educa&iei =n spri'inul de9voltrii dura:ile................................................................(@1
(.4.Principii 2i criterii ale de9voltrii dura:ile.........................................................................(@6
EV+LU+0E.................................................................................................................................. (@3
I.E)I DE EV+LU+0E.............................................................................................................. (@3
+PLIC+/II P0+C.ICE............................................................................................................. (1>
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
5
Investete n oameni!
MODUL I' MANAGEMENTUL LA NIVELUL INSTITUIEI ACOLARE AI
MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI
TEMA -'Mana6ement05 i 5ea%e$sBi&05 #o5a$
-'-'Di2e$en;e i inte$2e$en;e #on#e&t0a5e
Dominat =n special de ra&iune 2i aFat pe coordonarea resurselor =n vederea atingerii
scopurilor organi9a&ionale, managementul se centrea9 mai mult pe re9ultate dec<t pe lucruri,
oameni 2i activit&i.
+v<nd ca scop limitarea empirismului =n conducere, managementul 2tiin&i"ic, ra&ional ne
conduce la ideea pro"esionali9rii, a cutrii de modalit&i 2i instrumente =n msur s traduc
teoria =n practic, pe :a9a unor principii speci"ice Gal e"icien&ei, e"icacit&ii 2i randamentului, al
rolului central al o:iectivelor, al asigurrii dinamismului conducerii etc.H.
)anagementul este o 2tiin& relativ recent ce a cunoscut o de9voltare pregnant dup cel
de8al doilea r9:oi mondial =n domeniul industrial, eFtin9<ndu8se ulterior =n toate domeniile de
activitate. )anagementul =ndepline2te condi&iile unei pro"esiuni pentru c G)i!uleac, 1335, p. 1>H7
necesit o pregtire, urmre2te o:&inerea unor re9ultate prin e"orturi comune, solicit participarea
continu, un compleF de cuno2tin&e teoretice 2i practice, de capacit&i 2i competen&e. Prin urmare,
pro"esia de manager, ca orice alt pro"esie, tre:uie =nv&at.
e aprecia9 c pro"esia de manager are dou sensuri G%oi&a, (@@@, p. 54H7 unul larg Gde
activitate prin care se c<2tig eFisten&aA o ocupa&ieH 2i cel restr<ns Gpentru a de"ini pregtirea
personalului de specialitateH.
De"ini&iile date de lucrrile 2tiin&i"ice =n domeniu asocia9 managementul cu7
tactul, a:ilitatea, maniera, te!nica de a conduceA
procesul de coordonare a resurselorA
activitatea cu indivi9i sau grupuri, arta conductorului de a mo:ili9a e"ortul tuturor
mem:rilor pentru =ndeplinirea o:iectivelor organi9a&ionaleA
arta 2i 2tiin&a conduceriiA
doctrin administrativ.
Dar managementul se deose:e2te de administra&ie 2i administrare prin cateva aspecte
specifice7 "iFarea o:iectivelor pe termen scurt, revi9uirea lor la intervale mici, practicarea delegrii
de autoritate, considerarea managerului ca protagonist al organi9a&iei, "olosirea celor mai :uni
mem:rii =n eFploatarea oca9iilor, specularea oportunit&ilor =n cutarea succesului, situarea
resurselor =n centrul aten&iei, atitudini active ale participan&ilor, presiune la "actorul timp, anali9a
compleF a re9ultatelor.
Aplicaie7
Cu a'utorul cuno2tin&elor 2i eFperien&elor de =nv&are re"eritoare la managementul educa&ional
2i la managementul clasei de elevi7
aH eFplica&i =n ce const managementul la nivelul clasei de eleviA
:H asocia&i ImanagementulJ cu al&i termeniA
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1
Investete n oameni!
cH compara&i acest termen cu termenii gsi&iA
dH anali9a&i necesitatea aplicrii managementului la nivelul clasei de eleviA
eH eFempli"ica&i =n ce situa&ii se poate reali9a managementul la nivelul clasei de eleviA
"H argumenta&i reali9area de ctre pro"esori a rolurilor manageriale =n clas.
Figura 1. Cubul de analiz!
La nivelul de baz!, managementul se reali9ea9 prin activitatea direct cu eFecutan&ii,
activitate cu 2i prin oameni, =n vederea =ndeplinirii o:iectivelor. +ccentul cade pe =n&elegerea
sarcinilor speci"ice 2i includ cunoa2terea "oarte :un a resurselor procedurale 2i materiale
implicate. La nivelul mediu, managementul presupune o rela&ie =ntre eFecutan&ii direc&i 2i managerii
de la nivelul superior, de aceea a:ilit&ile umane sunt eFtrem de importante =n acest registru. Dn
"ine, la nivelul de v"rf, managementul se :a9ea9 pe o vi9iune pragmatic8procesual. *rgani9a&ia
este privit ca =ntreg, iar acentul se pune pe capacitatea de a anticipa, previ9iona, de a g<ndi
strategic, =n perspectiv.
e poate vor:i de eFisten&a a trei paliere ale managementului7
#anagementul de top
#anagementul mediu
#anagementul de baz!
Figura (. $ivelurile managementului
%em! de reflecie7
0e"lecta&i la ceea ce este speci"ic celor trei paliere ale managementului.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
;
Investete n oameni!
Proces de in"luen& social, leaders&ip-ul repre9int capacitatea de a =i determina pe
oameni s ac&ione9eA de aceea, acesta se a"l =n rela&ie direct cu capacitatea de a in"luen&a
comportamentul oamenilor. Dac autoritatea este numit latura "ormal a puterii, leaders!ip8ul
repre9int latura in"ormal a acesteia, dat de capacitatea de a in"luen&a. Leaders!ip8ul implic o
direc&ie 2i se re"er la procesul de orientare a unui grup Gsau grupuriH de persoane prin mi'loace =n
principal necoercitive. .ermenul de Kleaders!ipJ descrie un set de comportamente, nu un grup de
oameni care ocup anumite po9i&ii sau posturi =ntr8o organi9a&ie sau alte sisteme sociale. unt
unele de"ini&ii care 2terg di"eren&ele dintre management 2i leaders!ip 2i altele care creea9
di"eren&e "or&ate. Iat c<teva eFemple7
set de comportamente, asumate de o persoan, care au asupra celorlal&i un impact
mo:ili9ant 2i motivant la o ac&iune sau o credin&, cu condi&ia ca ace2tia s nu "ie =n
stare, singuri, de asemenea comportamente sau s adopte aceste credin&e, aleg<nd
ast"el s urme9e persoana care 2i le asum 8 liderul GVarga, (@@1H.
participarea unei game =ntinse de in"luen&e, merg<nd de la controlul strict p<n la
persuasiune, tran9ac&ii 2i cooperareJ GForsLt!, (@@1HA
latura "unc&ional a puterii institu&ionali9ate, care include numai acele modele motivate
aFiologic 2i validate prin activit&i concret determinate G#u9rnescu, 1333H.
+supra acestor 'udec&i de valoare =2i pun amprenta tipurile de leaders&ip. Constatm c =n
literatura de specialitate o aten&ie deose:it li s8a acordat urmtoarelor tipuri sau "orme de
leaders!ip7
leaders!ip8ul previ9ional Ganticipea9 coordonatele viitoare ale organi9a&ieiHA
leaders!ip8ul strategic Gsta:ile2te strategia care tre:uie urmat de organi9a&ieHA
leaders!ip8ul dinamic Gconcepe 2i diri'ea9 procesele derulate =n timpHA
leaders!ip8ul prin o:iective Gcoordonea9 o:iectivele tuturor su:sistemelor
organi9a&ionaleHA
leaders!ip8ul :a9at pe principii Ginclude principiile pe :a9a crora se de9volt
practicileHA
leaders!ip8ul prin inovare Gimplementea9 sc!im:rileHA
leaders!ip8ul trans"orma&ional Gaccentuea9 e"ectul de trans"ormare pe care liderii =l
produc asupra oamenilor 2i organi9a&iilorH.
Dn 1334, M.-. *uc!i 2i +.). %aeger au descris modelul de organi9are 2i conducere
american Gtipul +H 2i modelul de organi9are 2i conducere 'apone9 Gtipul %H. Din com:inarea celor
dou modele au a'uns la modelul de tip E Gapud Elate, (@@5, pp. 1>581>;A tanciuA Ionescu, (@@1,
p. 136H7
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
6
Tipul A
Angajare de scurt durat,
decizii individuale,
responsabilitate
individual, evaluri
frecvente, promovare
rapid, control explicit,
formal, carier
specializat, interes
segmentat pentru oameni
Tipul J
Angajare pe toat viaa,
decizii consensuale,
responsabilitate colectiv,
evaluri rare, promovare
lent, control implicit,
informal, carier
nespecializat, interes
holistic pentru oameni
Tipul Z
Angajare pe termen lung,
decizii individuale,
responsabilitate individual,
evaluri frecvente,
promovare rapid, control
explicit, formal i implicit,
carier moderat specializat,
interes holistic pentru
oameni
Investete n oameni!
Figura 4. %ipuri de leaders&ip
Leaders!ip8ul de tip A este cel american, care promovea9 normele independen&ei, reali9area
de sine 2i responsa:ilitatea individual. Leaders!ip8ul de tip ' este cel 'apone9, care
=ncura'ea9 munca =n ec!ip 2i cooperarea. ,oul tip de leaders!ip, de tip (, reali9ea9 un miF
'apone98american care sugerea9 un model ce admite simultan li:ertatea individual 2i
coe9iunea grupului.
Din anali9a anterioar re9ult c leaders!ip8ul este o "orm de putere, dar o putere a
oamenilor, nu asupra lorA ea repre9int o rela&ie reciproc =ntre lider 2i grup Gspiritul de ec!ip 8
re9ultatul integrrii a patru procese7 construirea =ncrederii =ntre persoanele implicate, sta:ilirea unei
misiuni 2i a unor scopuri clare, derularea proceselor deci9ionale participativeH.
Aplicaie7 +lege&i mai multe criterii =n "unc&ie de care s reali9a&i deose:irea dintre management
2i leaders!ip.
Unii speciali2ti consider c termenii KmanagementJ 2i Kleaders!ipJ sunt termeni sinonimi 2i
=i "olosesc =n mod alternativ. Dns, managementul 2i leaders!ip8ul repre9int de "apt dimensiuni
distincte ale persoanelor din conducere.
Din +ntic!itate p<n la =nceputul secolului NN s8a utili9at termenul de conducere, paternitatea
termenului de management "iind atri:uit lui F.M. .aLlor 2i, ulterior, lui O. FaLol. )anagementul
dep2e2te conducerea empiric =n care pro:lemele sunt re9olvate pe :a9a :unului sim&, a
intui&iei 2i a eFperien&ei de via&. )anagementul dep2e2te 2i atri:utul de administrare,
gestiune, c!iar dac se :a9ea9 pe acesta. )anagementul 2tiin&i"ic a "ost o =ncercare de a
trata =n mod sistematic, organi9at, riguros procesul de =m:unt&ire a activit&ilor speci"ic
umane. EFist =ns 2i limite ale acestuia, printre care enumerm7 nu se adresea9 grupurilor
sau ec!ipelor, poate "i acu9at G=ntr8o anumit msurH de eFploatarea "iin&elor umane,
negli'ea9 pre"erin&ele individuale, nu =ncura'ea9 ini&iativa personal.
Dac managementul este =n&eles numai ca o direc&ie de sus =n 'os Gtop8doPnH 2i se :a9ea9 pe
ideea de administare 2i control, leaders!ip8ul este :i 2i multidirec&ional 2i vi9ea9 toate tipurile
de rela&ii. ). Elate identi"ic trei situa&ii tipice cu privire la modul de "olosire a acestor dou
no&iuni7 identi"icarea celor dou no&iuni, di"eren&ierea lor categoric 2i a:ordarea leaders!ip8ului
ca parte a mangementului GElate, (@@5, pp. 164816;H. Ca parte a managementului, leaders!ip8
ul poate "i de"init ca Iun proces de mo:ili9are, =ncura'are 2i antrenare a indivi9ilor ast"el =nc<t
ace2tia s contri:uie cu ce este mai :un =n reali9area o:iectivelor GProdan, 1333, p. >5H.
Pentru a =n&elege mai :ine drumul parcurs =n domeniul conducerii, recurgem la urmtoarea
sc!em7
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
>
Conducere
empiric
Administrare
-Administraie
conservatorism,
atitudini impersonale,
msurarea
performanei
Conducere tiinific
(management)
organizare,
sistematizare,
rigurozitate
Leadership
orientare spre schimbare,
asumarea misiunii, viziune,
atitudini personale
Investete n oameni!
Figura 5. Relaia dintre conducerea empiric!-management-leaders&ip
pre deose:ire de management, leaders!ip8ul are =n centru a:ilitatea de a "ace "a& sc!im:riiA
de aceea raportul dintre sc!im:are 2i leaders!ip este direct propor&ional. +st"el, noi =n&elegem
leaders!ip8ul ca parte a managementului, parte care se caracteri9ea9 printr8o relativ
autonomie 2i eFprim =n esen& o atitudine indispensa:il rela&iilor organi9a&ionale.
Aplicaie7
Folosind )iagrama *enn a definiiilor, alege&i trei de"ini&ii ale leaders!ip8ului, identi"ica&i
elementele comune 2i di"eren&ele 2i "ormula&i apoi propria de"ini&ie7
)efiniia + )efiniia ,
De2ini;ia )
Elemente comune7
Di"eren&e7
De"ini&ie proprie7
-'.'Man6e$ii i 5i%e$ii
Comportament managerial este o surs poten&ial de capital social la locul de munc. D.
)c-regor a =mpr&it comportamentul managerial =n comportament e"icace 2i comportament
ine"icace. )anagerii ine"icace au o anumit teorie a managementului G%eoria -H, =n timp ce
managerii e"icace au o alt teorie a managementului G%eoria .H.
upo9i&iile teoriei - sunt repre9entative pentru principiile promovate de 2coala
managementului 2tiin&i"ic, sus&in<nd c G)c-regor, apud Vlsceanu, (@@4, p. (@H7
aH oamenii o:i2nui&i sunt, prin natura lor, indolen&i, lipsi&i de am:i&ie, egoi2ti, tin9<nd s
munceasc c<t de pu&in posi:ilA
:H din pricina aversiunii lor "unciare "a& de munc, oamenii tre:uie constr<n2i, controla&i,
diri'a&i, amenin&a&i 2i penali9a&i pentru a8i determina s munceasc =n vederea reali9rii o:iectivelor
organi9a&ionaleA
cH persoana medie pre"er s "ie diri'at, evit responsa:ilit&ile 2i este dominat de nevoia
de securitate mai mult dec<t orice altceva.
)c-regor a sugerat c managerii care adopt premisele teoriei - "olosesc =n grad ridicat
controlul asupra su:alternilor, nu pun accent pe implicarea acestora 2i mani"est o sla:
preocupare "a& de cre2terea 2i de9voltarea anga'a&ilor. +ceast teorie este :a9at pe disciplina
impus, deoarece individul este considerat lene2, lipsit de motiva&ie, de9ordonat, indisciplinat.
upo9i&iile teoriei . cu privire la natura uman sunt urmtoarele G)c-regor, apud
Vlsceanu, (@@4, p. (@H7
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
3
Investete n oameni!
aH oamenii =2i pot investi energia "i9ic 2i mental =n munc cu aceea2i u2urin& cu care o
c!eltuie =n distrac&ii 2i odi!nA
:H oamenii nu reac&ionea9 numai la amenin&ri 2i control permanent, ci dispun 2i de
capacitatea de autocontrol, ast"el c anga'amentul "a& de sarcinile de munc se poate reali9a 2i
prin motiva&ie intrinsecA
cH =n condi&ii "avora:ile, oamenii nu numai c accept, dar doresc s se "ac utili 2i s82i
asume responsa:ilit&i.
)anagerii care pleac de la premisele teoriei . acord oamenilor mai mult
responsa:ilitate, =i implic =n sta:ilirea o:iectivelor 2i =n luarea de deci9ii 2i mani"est o puternic
preocupare "a& de de9voltarea anga'a&ilor. Dn cadrul acestei teorii, atitudinea "a& de munc este
alta7 individul nu numai c accept responsa:ilit&ile, dar le 2i caut, implic<ndu8se activ =n
pro:lemele organi9a&iei.
Din aceast anali9 se o:serv c 2i managerii 2i liderii =ndeplinesc, =n esen&, acelea2i
"unc&ii, =ns =n moduri di"erite. Competen&ele celor dou categorii de conductori se reali9ea9
di"erit, =n "unc&ie de speci"icul situa&iilor, al conteFtuluiA 2i unii 2i al&ii =2i pot poten&a calit&ile,
=nsu2irile.
Aplicaie7
+ran'a&i caracteristicile de mai 'os con"orm "igurii 2i apoi aduga&i altele7
*rientare pe termen lungA
Evitarea unui rspuns categoric 2i directA
Urmrirea reali9rii personale 2i a succesuluiA
Deci9ii adoptate ra&ionalA
+titudine po9itiv "a& de sc!im:areA
Dn&elegerea timpului ca o resurs limitat, eFtrem de valoroasA
+pel la intui&ie =n luarea deci9ieiA
+:ordarea negocierii =n stil !olistic.
Dn activitatea managerului, se o:&in re9ultate apel<ndu8se la ierar!ieA =n activitatea liderului,
re&elele 2i rela&iile sunt cele care contea9. +ctivitatea liderului se des"2oar prin intermediul
oamenilor 2i al culturii. )anagerii care nu sunt lideri, cad adesea =n tot "elul de capcane,
su:estim<nd rolul "ormrii unei coali&ii care s g!ide9e procesul de sc!im:are.
Aplicaie7
Completa&i lista calit&ilor managerilor 2colari7
a/ c&arism! 8 impact 2i pre9en& personalA
b/ stimulare intelectual! 8 =ndrum =n mod personal pe cei care lucrea9 cu el, aplic
lucrurile :une din alte sectoare 2i organi9a&iiA
c/ fle0ibilitate 8 sta:ile2te priorit&i 2i =2i administrea9 timpul =n mod e"icient, se
automotivea9, =2i asum responsa:ilitatea propriei de9voltri personaleA
d/ 1udecat! 8 adun 2i c<ntre2te pro:e, "ace aprecieri 2i ia deci9ii, dovede2te o :un
'udecatA
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1@
Manageri americani Manageri japonezi
Investete n oameni!
e/ abilitate de a conduce 2i planifica direcia strategic! 2i dezvoltarea 2colii 8 de9volt o
vi9iune strategic a 2colii, anali9ea9 2i plani"ic nevoile 2i de9voltarea viitoare a acesteia, =n
conteFt local, na&ional 2i interna&ionalA
f/ aptitudini de comunicare 8 comunic e"icient oral 2i scris, cu pu:lic di"erit, negocia9 2i se
consult =n mod e"icient, pre9idea9 2edin&ele =n mod e"icient, men&in, de9volt 2i "olosesc o re&ea
de contacteA
g/ abilitate de a revizui 8 asigur 2i sus&ine un proces de =nv&are 2i predare e"icient =n
toat 2coala, sta:ile2te sisteme de monitori9are 2i evaluare a calit&ii predrii 2i standarde pentru
re9ultatele elevilor.
Liderul este preocupat de concep&ie, doctrin articulat, verosimil 2i mo:ili9atoare, iar
managerul este interesat de te!nici de e"icien&A liderul con"er orientare, este un vistorA
managerul este un pragmatic. Dac cineva are un post de manager, el nu va "i un lider dec<t =n
momentul =n care "unc&ia sa va "i acceptat trup 2i su"let de ctre cei care lucrea9 cu el.
%em! de reflecie7
aH JDe "oarte multe ori, un anga'at =n&elege noua vi9iune 2i vrea s a'ute la =n"ptuirea ei.
Dar ceva pare s8i stea =n caleJ.
:H J sr:tore2ti este :ineA s declari r9:oiul c<2tigat poate "i catastro"alJ.
cH J)anagerii =i controlea9 pe oameni =mping<ndu8i =n direc&ia doritA liderii =i motivea9,
satis"c<ndu8le nevoile de :a9J.
O. )int9:erg consider c rolurile managerului sunt urmtoarele Gapud Vlsceanu, (@@4,
pp. (3;8(33A apud CornescuA )arinescu et. al., (@@5H7
aH roluri interpersonale7 repre9entare, lider, liantA
:H roluri in"orma&ionale7 monitori9are, diseminare, purttor de cuv<ntA
cH roluri deci9ionale7 =ntreprin9torBantreprenor, persoana care solu&ionea9 tensiunile 2i
re9olv cri9ele, persoana care alocBdistri:uie resurse, negociator.
+ctivitatea de reprezentare este centrat pe calitatea de sim:ol a managerului. +cesta =i
repre9int pe ceilal&i =ntr8o diversitate de situa&ii7 2edin&e, &inerea unui discurs cu oca9ia pensionrii
unui anga'at, participarea la o ser:are organi9at de organi9a&ie etc. +cest rol solicit pre9en&a
managerului nu at<t ca resurs, c<t =n virtutea po9i&iei pe care o ocup =n cadrul organi9a&iei.
Ca lider, managerul =ncearc s =2i motive9e su:alternii devenindu8le mentor, a'ut<ndu8i =n
re9olvarea pro:lemelor 2i integr<nd nevoile indivi9ilor cu o:iectivele organi9a&iei. )anagerul
ac&ionea9 =n primul r<nd ca o resurs a"lat la dispo9i&ia grupului pe care =l conduce. El "olose2te
puterea pe care i8o con"er po9i&ia, competen&a 2i caracterul su pentru a8i in"luen&a pe oameni s
lucre9e =mpreun pentru :inele organi9a&iei.
0olul de liant se re"er la ac&iunea managerului de a men&ine rela&ii de cooperare cu
oameni 2i structuri din a"ara unit&ii organi9atorice pe care o conduce. Puterea managerial este
de&inut doar =n condi&iile =n care managerul o poate eFercita ca urmare a recunoa2terii 2i primirii
unui spri'in din partea celorlal&i.
De asemenea, managerul tre:uie s! monitorizeze o multitudine de date7 rapoarte,
tele"oane, 9vonuri, :<r"e, anali9e ale 2edin&elor, coresponden&, reviste de specialitate, mass
media, =nt<lniri diverse.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
11
Investete n oameni!
Din perspectiva activit&ii de diseminare, managerul tre:uie s ac&ione9e ca o plac
turnant a comunica&iilor din cadrul unei organi9a&ii. El transmite in"orma&ii 8 "apte, opinii sau valori
Gsperan&e, idealuri, aspira&iiH 8 din interiorul sau din a"ara organi9a&iei, at<t de sus =n 'os, c<t 2i de
'os =n sus =n cadrul organi9a&iei.
Dn rolul de purt!tor de cuv"nt, managerul "urni9ea9 in"orma&ii =n a"ara organi9a&iei, =n
mediul acesteia. 0olul unui purttor de cuv<nt include 2i comentarii cu privire la pro:leme
neplcute, precum 2i luarea de po9i&ie =n numele organi9a&iei pentru salvarea reputa&iei acesteia
din urm.
Dn rolul de 3ntreprinz!tor, managerul tre:uie s identi"ice oportunit&i 2i s ia deci9ii care
presupun asumarea unor riscuri 2i reali9area unor sc!im:ri. De eFemplu, dac managerul decide
s ac&ione9e =ntr8un nou domeniu sau s demare9e un nou proiect, el poate decide s delege
responsa:ilitatea, pentru o parte a acestei noi activit&i, unei alte persoane.
Dn orice organi9a&ie apar evenimente neprev9ute care declan2ea9 cri9e sau dereglri. Dn
aceste momente critice, managerul tre:uie s ia deci9ii 2i s ac&ione9e. Deoarece este practic
imposi:il anticiparea eFact a eventualelor pro:leme, managerul tre:uie s =2i sta:ileasc o
anumit direc&ie de urmat =n situa&iile de cri9. El tre:uie s! rezolve crizele care apar =n cadrul
organi9a&iei pe care o conduce 2i, mai mult, s identi"ice modalit&ile prin care acestea pot "i
prevenite 2iBsau evitate.
+:ilitatea de a aloca resurse repre9int pentru mul&i :a9a puterii manageriale, deoarece
aceast activitate implic alocarea de :ani, timp, ec!ipament, "or& de munc 2i spa&iu. 0olul
managerilor este acela de a lua deci9ii =n legtur cu utili9area timpului, de a autori9a ac&iuni, de a
sta:ili programe de alocare 2i utili9are a resurselor.
0olul de negociator este str<ns legat de rolurile sale de repre9entare, purttor de cuv<nt 2i
de a aloca resurse. )anagerului i se poate cere s ia deci9ii cu privire la negocieri diverse. +ceste
deci9ii privesc organi9a&ia 2i includ situa&ii de genul negocierii contractelor colective de munc,
"u9iunilor sau ac!i9i&iilor, re9olvrii con"lictelor, negocierii de contracte diverse.
O. )orine 2i -. )orine sunt de prere c, =n calitate de "ormatori, pro"esorii 'oac 2ase
roluri didactice G)onteil, 1336, p. (@3H7 "urni9or de in"orma&ii, model de comportament, creator de
situa&ii de =nv&are, consilier, evaluator, terapeut, organi9ator 2i conductor, =n sensul de
coordonator.
%em! de reflecie7
Preci9a&i care sunt principalele o:stacole =n activitatea unui manager 2colar.
Pentru a "i un :un lider, cel investit =n "unc&ie tre:uie s c<2tige =ncrederea mem:rilor.
Dncrederea este inspirat de ac&iuni. Desc!iderea "a& de oameni 2i corectitudinea =n rela&iile cu ei
sunt cele mai :une ci de a le c<2tiga =ncrederea. ,imeni nu se va =ncrede =ntr8un lider care minte
sau nu reac&ionea9 cinstit.
Liderii generea9 sc!im:are, creea9 vi9iunea, sta:ilesc direc&ia, caut noi resurse,
ela:orea9 strategii, stimulea9 inovarea, de9volt motiva&ia intrinsec, stimulea9 sel"8controlul,
au un ori9ont "iloso"ic propriu, au capacitatea de a "ace previ9iuni, sunt creativi, originali 2i
dinamici, au capacitatea de a82i asuma riscuri, sunt altrui2ti 2i pot lucra =n situa&ii compleFe. De
asemenea, liderii au o personalitate remarca:il, =2i stp<nesc emo&iile, &in seama de toate
persoanele implicate =n procesele de munc, ascult toate prerile =nainte de a 'udeca, sunt one2ti,
accept critica 2i s"atul altora, contri:uie la promovarea carierei su:ordona&ilor, ascult mai mult
dec<t vor:esc, au sim&ul umorului, sunt sinceri 2i "ermi, au =ncredere =n sine.
0emarcm c<teva dintre tr!s!turile ce caracteri9ea9 liderii de succes7
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1(
Investete n oameni!
puternic orientare spre asumarea de responsa:ilit&i 2i anga'area =n =ndeplinirea
sarcinilorA
tenacitate =n urmrirea scopurilor sta:iliteA
spirit =ndr9ne& 2i originalitate =n re9olvarea pro:lemelorA
dorin& de mani"estare a ini&iativei =n diverse cadre socialeA
personalitate puternicA
disponi:ilitate pentru acceptarea consecin&elor ac&iunilor 2i deci9iilor altor persoaneA
promptitudine =n a:sor:irea stresului 2i disponi:ilitate pentru tolerarea "rustrrilor 2i
am<nrilorA
a:ilitate de in"luen&are a comportamentului altora 2i capacitate de structurare a rela&iilor
interpersonale, ast"el =ncat s "acilite9e atingerea scopurilor Ila =ndem<nJ.
Credem c, =n general, cu c<t o persoan urc mai sus =ntr8o organi9a&ie, cu at<t ea
tre:uie s se implice mai mult =n activit&ile speci"ice leaders!ip8ului. + "i lider nu =nseamn a
manipula, a controla, a "or&a pe ceilal&i s te asculte. Persuasiunea este una din cile prin care
liderul se apropie de cola:oratori, iar seduc&ia, una din modalit&ile prin care =i poate atrage
Gmagnetismul "i9icH.
.ermenul de lider este re9ervat celor care ac&ionea9 =n interesul unui grup, cu acordul
acestuia. )anagerul, =n sc!im:, este individul care asigur atingerea o:iectivelor organi9a&ionale
prin plani"icare, organi9are 2i orientarea muncii ctre "inalitate. Prin urmare, o persoan poate "i un
manager e"icient "r a avea capacit&ile unui lider.
%em! de reflecie7
Cuta&i =n literatura de specialitate trsturile distincte ale urmtoarelor "orme de
leaders!ip7 leaders!ip8ul :a9at pe principii, leaders!ip8ul c!arismatic 2i leaders!ip8ul
trans"orma&ional.
0e"lecta&i asupra acestora 2i construi&i o list de argumente care s 'usti"ice alegerea uneia
dintre ele.
Dac eFist un de"icit de lideri =n cadrul organi9a&iilor, acest lucru se datorea9 "aptului c
organi9a&iile ignor adesea poten&ialul de lider al oamenilor. Cunoa2terea comportamentului uman,
cu scopul coordonrii activit&ii personalului, implic 2i "amiliari9area cu te!nicile care le o"er
posi:ilitatea modi"icrii comportamentului uman, =n direc&ia pe care managerii o consider
de9ira:il.
Liderul este acea persoan cu viziune. Vi9iunea transmite un mesa' cu privire la clari"icarea
direc&iei =n care re:uie s se =ndrepte organi9a&ia. +tunci c<nd vi9iunea nu spune clar care este
direc&ia ce tre:uie urmat, procesul de trans"ormare se derulea9 cu di"icultate.
,u numai comunicarea vi9iunii este necesarA plani"icarea sistematic 2i =nlturarea
o:stacolelor, :una gestionare a tuturor resurselor, dar 2i sta:ilirea legturii dintre elementele noi 2i
cele ce &in de tradi&ie Gceremoniile, miturileH constituire aspecte pe care liderul tre:uie s le ai:
mereu =n centrul aten&iei.
Unele clasi"icQri vi9<nd tipurile de lider s8au =mpar&it =n douQ mari categorii7
a/ 4iderul transformaional 8 trans"orm radical realit&ile sociale 2i este caracteri9at de
carismQ, motiva&ie, stimulare intelectualQ, considera&ie individualQ, desc!idere spre noi moduri de
ra&ionament, capacitate de convingere, interes pentru :inele celorlal&iA
b/ 4iderul tranzacional sau participativ 8 conducerea este =n&eleas ca "iind o perpetu
tran9ac&ie Gmotiva&ia anga'a&ilor este datQ de promisiunea, pre&uirea 2i rQsplata acordatQ de liderH.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
14
Investete n oameni!
EFist 2i alte "eluri de lider7 "ormal Go"icialH 2i in"ormal Gneo"icialH. 4iderul formal poate s nu
"ie acceptat de grup, tocmai din cau9a Kdistan&eiJ pe care o are "a& de mem:rii, motiv pentru care
nu le =ntelege cererile 2i nevoile.
4iderul informal este cel care =i poate asculta pe ceilal&i, =ndruma 2i =n&elege, indi"erent de
pro:lem. +cesta este un lider emergentA tinde, pe termen lung, s8i ia locul celui "ormal. +tunci
c<nd liderul in"ormal este 2i 2e"ul o"icial, grupul de lucru va "i unul dinamic, motivat 2i e"icient.
0olul de lider presupune mult mai multe responsa:ilit&i, at<t pentru ac&iunile 2i deci9iile
proprii, c<t 2i pentru cei din 'ur. El tre:uie s 2i le asume singur 2i asta se poate o:serva cel mai
:ine =n situa&iile de cri9. ,imeni altcineva nu 2i8ar asuma respectivele responsa:ilit&i din di"erite
motive7 "inanciare, prea mult stres, competi&ie. Pe de alta parte, dac s8ar =nt<mpla acest lucru,
imaginea liderului s8ar modi"ica, ar pierde din =ncredere, loialitate, anga'ament.
Pentru c nevoia =m:inrii calit&ilor de manager cu cele de lider devine tot mai presant, =n
organi9a&iile de succes nu contea9 neaparat liderii sau managerii ci, mai degra:, modul =n care
ace2tia sunt armoni9a&i =ntr8o cultur comun. Din cele a"irmate p<n acum, putem spune c
managerul 2i liderul sunt complementari. Ca su:stan&, ei se deose:esc prin motiva&ie, mod de
g<ndire 2i ac&iune. Liderul este un "el de ar!itect care proiectea9 viitorul, =n timp ce managerul =l
instrumentea9, construie2te.
-')'F0n#;ii i a#tivit3;i mana6e$ia5e
Func&iile =ndeplinite de lider sunt =ndeplinite 2i de manager, cu deose:irea c unul
accentuea9 dimensiunea ra&ional, iar altul pe cea umanist. )anagerul intuitiv sau liderul
modern este un lider de tip Kso"tJ, care nu are nevoie s recurg la puterea :rutalit&ii sau la
greutatea "unc&iei pe care o de&ine temporar.
+ceste "unc&ii re9ult din principalele activit&i speci"ice7 previ9iunea, organi9area,
diri'areaBcontrolul, consilierea, deci9ia, evaluarea 2i reglarea.
a/Previziunea7
Componentele previ9iunii sunt progno9a, plani"icarea, programarea 2i proiectarea.
Progno9a presupune anticiparea pro:lemelor de :a9 ce vor aprea =n cursul "ormrii 2i
de9voltrii personalit&ii elevilor, =n cadrul institu&iei 2colare, =n "unc&ie de condi&iile eFistente,
cunoscute. e reali9ea9 la =nceputul anului 2colar 2i apare ca orientare pe :a9a nivelului ini&ial, ca
linie posi:il de evolu&ie, se raportea9 la "inalit&ile generale, la o:iectivele cadru 2i se reali9ea9
pe termen mediu 2i lung.
Plani"icarea necesit eFisten&a unor sisteme in"orma&ionale adecvate care s "iltre9e
:ruia'ul 2i s se concentre9e asupra in"orma&iilor esen&iale. +ceasta se o:iectivea9 =ntr8un plan de
ac&iune Gpani"icarea anual 2i semestrialH 2i se raportea9 la o:iectivele cadru 2i la cele speci"ice.
Programarea se re"er la pre9entarea materiei su: "orma unui programBprograme care
eviden&ia9 moduri de com:inare situa&ional a elementelor necesare7 o:iective, con&inuturi,
resurse, metode 2i procedee, timp, moduri de veri"icare etc.
Proiectarea re"lect orientarea mai concret =n reali9area o:iectivelor propuse. Proiectul
repre9int inten&ia de a =ntreprinde o ac&iune cu caracter ameliorativ, este centrat pe sc!im:are,
inovare 2i de9voltarea institu&iei 2colare =n conteFtul descentrali9rii 2i implic un e"ort de ec!ip.
b/5rganizarea7
*rgani9area presupune utili9area ra&iunii 2i e"icien&ei =n cadrul ac&iunilor =ntreprinse de lider.
EFist dou tipuri de organi9are7 ac&ionalBprocedural Gsolicit competen&a de des"2urare a
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
15
Investete n oameni!
ac&iunii instructiv8educative legate de disciplina predat 8 do9area sarcinilor, sta:ilirea unor strategii
de tratare di"eren&iatH 2i structural Gse re"er la postura de diriginte a pro"esorului 2i presupune
anali9a responsa:ilit&ilor colectivului de elevi, rela&iile organi9atorice, cunoa2terea liderilor
in"ormali 2i "ormaliH.
c/)iri1area7
Diri'area este activitatea care presupune controlul, coordonarea G=ndrumareaH. Prin
intermediul diri'rii se reali9ea9 =m:unt&irea rela&iilor, acest lucru constituind un element reglator
2i un suport de stimulare a ini&iativelor.
Putem vor:i de mai multe "eluri de diri'are sau conducere7 pe :a9 de motiva&ie Gvalori"ic
satis"ac&ia re9olvrii cu succes a sarcinilorH, prin cooperare Gstimulea9 participareaH, prin
alternative Ginsist pe ela:orarea de variante =n solu&ionarea o:iectivelorH.
Deoarece eFist mai multe "eluri de diri'are, da&i eFemple semni"icative pentru "iecare dintre
ele, con"orm modelului
Aplicaie7
+nali9a&i urmtoarea sc!em 2i identi"ica&i avanta'ele 2i limitele care decurg din "iecare tip
de conducere.
d/Consilierea7
Consilierea presupune de9voltarea unei rela&ii =ntre pro"esor 2i elevul a"lat =n nevoie, cu
scopul de a8l a'uta. Dn 2coal, consilierea mai este privit 2i ca variant de predare, =n care
pro"esorul manevrea9 mai multe alternative menite s8l a'ute pe elev =n re9olvarea anumitor
pro:leme.
e/)ecizia7
Deci9ia este un proces de alegere a unei linii de ac&iune din mai multe alternative, variante
pentru o:&inerea unui re9ultat. Este important ca deci9ia s "ie comunicat clar, s a'ung la timp 2i
"r de"ormri la eFecutan&i.
EFist mai multe tipuri de decizie7
dup! orizontul activit!ilor, amploare7
8 strategice Gpentru o perioad mai mare de un an, orientate spre de"inirea perspectiveiHA
8 tactice Gvi9ea9 o activitate sau o su:activitate, pentru perioade mai mici de timp, programate
pe ac&iuni de"initeHA
8 curenteBoperative Gsunt cele mai "recvente 2i vi9ea9 reali9area de o:iective individuale,
speci"ice, concreteH
dup! palierul la care este situat manegementul7
8 la nivel superior Gtop managementHA
8 la nivel mediu G2e"i de ec!ip, sec&ii, ateliereHA
8 la nivel in"erior G2e"i de :irouri, la:oratoareH
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
11
Conducerea pe baz
de motivaie
Exemplu
Conducerea prin
cooperare
Exemplu
Conducerea prin
delegare
Exemplu
Conducerea prin
alternative
Exemplu
avantaje/limite avantaje/limite avantaje/limite
avantaje/limite
Investete n oameni!
dup! frecvena lor7
8 periodice Gla anumite intervale de"initeHA
8 aleatorii Gla intervale neregulateHA
8 unice Gau caracter de eFcep&ieH
dup! posibilitatea anticip!rii7
8 anticipateA
8 imprevi9i:ile
dup! competena decizional!7
8 integraleA
8 avi9ate
dup! certitudinea atingerii obiectivelor7
8 certe Gc<nd se cunosc toate dateleHA
8 incerte Gc<nd apar date noi, pu&in cunoscuteHA
8 de risc Gc<nd unele varia:ile sunt insu"icient cunoscuteH
dup! sfera de cuprindere7
8 individuale Gla ini&iativa lideruluiHA
8 colective Gprin antrenarea celorlal&iH.
%em! de reflecie7
0e"lecta&i asupra unei situa&ii =n care pro"esorul tre:uie s ia o deci9ie. +poi, selecta&i 2i
eFplica&i7
8 tipul deci9ieiA
8 etapele "olositeA
8 metodeleA
8 condi&iile de e"icien& respectate.
Dn "inal, propune&i o re"ormulare a deci9iei sau o nou deci9ie mai e"icient dec<t cea ini&ial.
f/Evaluarea7
Evaluarea se reali9ea9 la eFpirarea termenului sta:ilit pentru reali9area unui anumit
o:iectiv 2i la s"<r2itul "iecrei etape mai importante. Ea se aplic "iecrui element al procesului de
conducere a instruirii sau a institu&iei 2colare.
g/Reglarea7
0eglarea este posi:il dup anali9a complet a re9ultatelor. Prin autoreglare se =n&elege
proprietatea sistemului de a controla e"ectele ac&iunii sale 2i de a "olosi in"orma&iile despre aceste
e"ecte pentru per"ec&ionarea 2i optimi9area ac&iunilor urmtoare.
Dn s"era conducerii, apar o serie de di"icult&i de natur psi!oindividual, psi!osocial 2i
psi!oorgani9a&ional. Ele pot "i investigate 2i dep2ite prin intermediul unor msuri speci"ice7
programe de "ormare a conductorilor, "olosirea pe scar larg a 'ocurilor de rol, delegarea de
autoritate etc.
Aplicaie7
Identi"ica&i aspecte concrete =n care activitatea de predare8=nv&are8evaluare se intersectea9
cu activit&ile manageriale de proiectare, deci9ie, prgani9are, diri'are, coordonare, evaluare 2i
reglare.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1;
Investete n oameni!
Considerm c este util ca sc!im:rile =n administa&ie, management 2i leaders!ip s se
reali9e9e succesiv, pe msura crerii unor condi&ii "avora:ile, care s duc la sporirea calit&ii
=nv&m<ntului =n ansam:lu.
-'('Sti50$i %e #on%0#e$e
Conducerea nu repre9int numai un set de trsturi, ci constituie un model !olistic alctuit
din procese de g<ndire, atitudini 2i comportamente. Edi"icarea propriului stil este o sarcin de
durat, acesta "orm<ndu8se dup su"icient eFperien&.
Construct personal ce eFprim personali9area conducerii =n ca9uri individuale, stilul
eFprim nota, ecua&ia personal care re"lect concep&ia 2i competen&a managerial. )ulat pe stilul
personal, stilul de conducere de9vluie importan&a pe care o acord liderul rolului su, valorilor
dup care se g!idea9.
tilul de conducere se caracteri9ea9 prin urmtoarele note, trsturi7
8 traduce calitatea "unc&ional operativ, postura activ a eFperien&ei 2i a structurii
personalit&iiA
8 are valoare atunci c<nd este interpretat situa&ionalA
8 apare ca mani"estare a calit&ilor, cuno2tin&elor 2i aptitudinilor manageruluiBliderului =n
rela&ia cu ceilal&iA
8 este varianta opera&ional de "iltrare, anali9, structurare, ela:orare de deci9ii =n
re9olvarea unei pro:lemeA
8 re"lect modul de g<ndire 2i ac&iune, atitudinea proprie, personalA
8 eFprim modalit&ile comportamentale de reali9are a "unc&iilor conducerii, de eFercitare a
atri:u&iilor re9ultate di!n acestea.
+v<nd =n vedere diversitatea teoriilor re"eritoare la activitatea de conducere 2i la persoanele
care ocup "unc&ii de conducere, putem constata multitudinea stilurilor care re9ult din
com:inarea 2i recom:inarea varia:ilelor.
Clasificarea stilurilor de conducere7
dup! doza1ul dintre autoritate 2i putere7
a/stil autoritar
b/stil permisiv
c/ stil centrat pe modi"icrile de comportament
d/stil centrat pe cultivarea unor rela&ii de parteneriat cu elevii
dup! relaia cu personalul7
aH democrat
:H laisse98"aire Gli:erH
cH autoritar
dup! dimensiunea directiv-permisiv!7
aH stilul directiv
:H stilul non8directiv
dup! relaia dintre dimensiunea directiv-permisiv! cu cea democratic-autoritar!7
aH stil democratic8permisiv
:H stil democratic8directiv
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
16
Investete n oameni!
cH stil autocratic8permisiv
dH stil autocratic8directiv
dup! preocuparea pentru relaii, sarcin! 2i randament7
aH :irocratul
:H altruistul
cH promotorul
dH autocratul
eH e9itantul
"H reali9atorul
dup! preocuparea pentru sarcini 2i pentru oameni7
aH gri'uliu8atent
:H stimulativ8motivator
cH administrative8ec!idistant
dH pasiv
eH "erm8autoritar
dup! gradul de antrenare 3n situaie, dup! nivelul de maturitate a subordonailor7
aHdirectiv7
:H stilul de antrenare
cH stilul suportiv
dH stilul centrat pe delegare
dup! combinaia caracteristicilor personale 2i a factorilor de succes7
aH manageri cu !ar
:H manageri "r !ar
cH manageri autocra&i
dHmanageri democra&i
eHmanageri vi9ionari
Plec<nd de la tipologia lui LePin 2i a cola:oratorilor si, ,.0.F. )aier 2i8a imaginat un
triung!i ec!ilateral 2i a trecut la v<r"uri cele trei stiluri clasice, iar pe laturi a trasat alte stiluri de
conducere7
A0to$ita$
#a1oritar Paternalist
Demo#$at Laisse1/2ai$e
4iber cu discuii
Figura 1. %ipologia stilurilor de conducere
6(late #., ,778, dup! #aier, +9:;/
Aplicaie7
Completa&i piramida "actorilor care in"luen&ea9 stilul managerial educa&ional G2colarH.
Fiecare dintre stilurile pre9entate implic aspecte po9itive 2i negative, ponderea acestora "iind
di"erit. ,eput<ndu8se a"irma cu certitudine care stil este mai :un, se sus&ine ideea a'ustrii
stilului la situa&ia concret. Dn "unc&ie de con'unctur, de situa&ia particular =n care se a"l,
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1>
Investete n oameni!
managerul va opta pentru stilul potrivit Gapare aici, =n al&i termeni, ideea stilului tran9ac&ional,
"ormulat =n deceniul cinci al secolului trecutH.
-'C'Pe$sona5itatea #on%0#3to$050i4 &$o2i505 %e #om&eten;3
Personalitatea managerului 2i a liderului 2colar este un re9ultat al acumulrilor calitative 2i
cantitative, pe di"erite compartimente ale "ormrii, maturi9rii.
Ca dimensiune interpersonal, competen&a are mai multe "a&ete rela&ionale. Dntr8un program
de "ormare a pro"esorilor des"2urat =n .U.+., competen&a didactic este opera&ionali9at,
detaliat =n urmtoarele competen&e speci"ice G0. -!erg!inescu, 1333, p. (1H7
competena cognitiv! 8 cuprinde a:ilit&ile intelectuale 2i cuno2tin&ele a2teptate din
partea unui pro"esorA
competena afectiv! 8 de"init prin atitudinile a2teptate din partea pro"esorului 2i
considerat a "i speci"ic pro"esiunii didacticeA
competena e0ploratorie 8 care vi9ea9 nivelul practicii pedagogice 2i o"er oca9ia
viitorilor pro"esori de a82i eFersa a:ilit&ile didacticeA
competena legat! de performan! 8 prin care pro"esorii dovedesc nu numai c 2tiu, dar
2i c pot utili9a ceea ce 2tiuA
competena de a produce modific!ri o:serva:ile ale comportamentului elevilor =n urma
rela&iei pedagogice.
Profilul de competen! al liderului 2colar cuprinde7
aH cultur general, de specialitate, psi!opedagogic 2i metodicA
:H cultur managerialA
cH capacit&i speci"ice7 de organi9are, de coordonare, de deci9ie, de plani"icare, programare
2i proiectare, de evaluare, de consiliere, de adaptare la situa&ii noi, de gestionare a "actorilor
stresan&i, de re9olvare a pro:lemelor, a situa&iilor tensionale, a cri9elorA
dH trsturi de personalitate7 =ncredere =n sine, determinare, !otr<re, ini&iativ, spirit de ec!ip,
o:iectivitate, ec!ili:ru, dinamismA
eH carism, prestigiu, recunoa2tereA
"H aptitudini generale7 spiritul de o:serva&ie, creativitate, comunicare e"icient, empatie,
sta:ilirea de rela&iiA
gH aptitudini speci"ice7 in"luen& autori9at pentru "ormarea sau per"ec&ionarea 2i
sc!im:area stilului de conducere, "olosirea sistemului in"orma&ional, reparti9area sarcinilor 2i
misiunilor, "ormarea unor structuri organi9atorice, trans"ormarea unui con&inut, material di"icil, greu
=ntr8unul accesi:il, desprinderea esen&ialului, sta:ilirea o:iectivelor.
Aplicaie7
+nali9a&i competen&ele pe care s le de&in un lider. Compara&i propunerile proprii cu cele
preci9ate =n literatura de de pro"il7 cultur general, de specialitate, psi!opedagogic 2i metodicA
cultur managerialA capacit&i de plani"icare, organi9are, coordonare, evaluare, reglare, deci9ie,
re9olvare de situa&iiA trsturi de personalitate G=ncredere =n sine, determinare, spirit de ec!ip,
o:iectivitate, dinamism, ec!ili:ruH, carism, recunoa2tereBprestigiuA aptitudini generale Gspirit de
o:serva&ie, creativitate, comunicare e"icient, empatie, socia:ilitateHA aptitudini speci"ice Gsta:ilirea
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
13
Investete n oameni!
o:iectivelor, "ormarea unor structuri organi9atorice, reparti9area sarcinilor, "olosirea sistemului
in"orma&ional, in"luen&H.
Ca manager 2i lider, pro"esorul antrenea9 mai multe categorii de competen&e. +nali9<nd
pro"ilul de9ira:il de competen& al pro"esorului constructivist, E. %oi&a =l consider un produs8
construct Garte"actH care poate avea o valoare normativ, cu re"erire la desci"rarea di"eritelor
roluri 2i competen&e derivate. +cesta are =ns 2i o semni"ica&ie pragmatic, prin consecin&ele
utili9rii sale ca instrument "ormativ.
+nali9at =n esen&, cu toate nuan&ele 2i su:divi9iunile speci"ice, profilul dezirabil de
competen! al profesorului constructivist propus de E. %oi&a cuprinde Gapud %oi&a, (@@>, pp. 618>1H7
A.Competene generale 2i constructiviste, care asigur! reu2ita profesional!7
1.competen&a 2tiin&i"ic general 2i pedagogicA
(.competen&a 2tiin&i"ic =n =n&elegerea esen&ei 2i rolului constructivismului =n didacticA
4.competen&a cultural generalA
5.capacit&i cognitive "ormate 2i antrenate constructivistA
<.Competene constructiviste implicate 3n managementul instruirii 3n clas!7
1.competen&a de a prevedea un conteFt adecvat, a8l anali9a critic, a8l utili9aA
(.competen&a de a respecta ra&ional principiile constructiviste =n proiectareA
4.competen&a de a prevedea variante metodologice 2i de des"2urare a instruirii constructiviste
=n clasA
5.competen&a de a prevedea 2i re9olva restric&ii, o:stacole, limite, di"icult&iA
1.competen&a de a "acilita resurse pentru demersul constructivist =n clasA
;.competen&a de a ordona ra&ional situa&iile, secven&ele constructiviste =n activitateA
6.competen&a de a lua !otr<ri, deci9ii =n procesul construirii =nv&riiA
>.competen&a de a respecta procesul construirii unei deci9iiA
3.competen&a de a coordona resursele, ac&iunile, metodele, e"orturile elevilorA
1@.competen&a de a antrena, a interesa elevii =n procesul construirii =n&elegerii, =nv&riiA
11.competen&a de a g!ida, de a =ndruma di"eren&iat eleviiA
1(.competen&a de a respecta e"icient rolurile 2i cerin&ele evalurii constructivisteA
14.competen&a de a diversi"ica metodologia evalurii constructivisteA
C.Competene constructiviste de relaionare, implicate 3n rezolvarea problemelor educative,
etice7
1.competen&a motiva&ional8atitudinal =n a:ordarea constructivist a =nv&riiA
(.competen&a de a rela&iona cu elevii, a cola:ora =n clas, =n reali9area instruirii
constructivisteA
4.competen&a de a respecta aspectele etice 2i de deontologie pro"esionalA
5.competen&a de a provoca, a sus&ine comunicarea variat cu 2i =ntre eleviA
).Competene constructiviste, implicate 3n activitatea de reflecie 3n aciunea-cercetare
didactic!7
1.competen&a de a "ormula re"lec&ii 2i a le utili9a =n instruirea constructivistA
(.competen&a de a organi9a, des"2ura 2i valori"ica ac&iuni8cercetare la clas, =n :a9a
a:ordrii 2tiin&i"ice, re"leFive 2i constructiviste.
%em! de reflecie7
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
(@
Investete n oameni!
+nali9a&i8v propriul pro"il de competen& 2i g<ndi&i8v la aspectele care ar putea "i
=m:unt&ite =n viitor.
Este deose:it de important cunoa2terea competen&elor generale 2i speci"ice cerute unui
lider, dar mai valoroas este =n&elegerea mecanismului care =i determin pe oameni s o:&in
per"orman&e =n activitate. Este :ine de 2tiut c nu eFist niciun curs miraculos care s trans"orme
un muncitor o:i2nuit =ntr8un manager de succes sau =ntr8un lider autentic. De aceea, tre:uie s
gsim propria "ormul a succesului ast"el =nc<t Ks ne construim propriul +,D managerialJ G*Pen,
(@@>H. EFist tot mai multe dove9i =n spri'inul ideii c liderii de succes sunt orienta&i de valori, c
ader la o serie de principii etice care pun accent pe importan&a oamenilor, a comunit&ii 2i a
mediului.
Re2e$in;e 7i75io6$a2i#e7
#u9rnescu $t., G1331H. =ntroducere 3n sociologia organizaional! 2i a conducerii, E.D.P., #ucure2ti.
Co'ocaru V.-!., G(@@5H. >c&imbarea 3n educaie 2i sc&imbarea managerial!, Editura Lumina,
C!i2inu.
Cornescu V., )arinescu P., Curteanu D., .oma ., G(@@5H. De9voltarea managementului modern,
Comunicarea 2i )anagementul resurselor umane =n #anagement - de la teorie la practic!,
din &ttp?@@ebooAs.unibuc.ro@>tiinteA)#@cornescu.&tm.
ForsLte, D.0., G(@@1H. Leaders!ip BB )inamica grupurilor, coord. P. de Vissc!er 2i +. ,eculau,
Editura Polirom, Ia2i.
-!erg!inescu 0., G1333H. Conceptul de competen& didactic BB Competena didactic!, coord. 0.
)arcus, Editura +ll, #ucure2ti.
Ilie, V., (@@3, Elemente de management 2i leaders&ip educaional, Editura P+0+LEL+ 51, Pite2ti.
%oi&a E., G(@@@H. #anagement educaional. Profesorul-manager? roluri 2i metodologie, Editura
Polirom, Ia2i.
%oi&a E. Gcoord.H, G(@@>H. A deveni profesor constructivist. )emersuri constructiviste pentru o
profesionalizare pedagogic! iniial!, E.D.P., #ucure2ti.
)i!uleac E., G1335H. <azele managementului, Editura .emps, #ucure2ti.
)onteil %.)., G1336H. Educaie 2i formare, Editura Polirom, Ia2i.
*Pen %., G(@@>H. Cum s! fii un manager mai bun, Editura Polirom, Ia2i.
Prodan +., G1333H. #anagementul de succes. #otivaie 2i comportament, Editura Polirom, Ia2i.
tanciu $t., Ionescu ).+., Leovaridis C., G(@@4H. #anagementul resurselor umane =n
&ttp?@@www.comunicare.ro@online@cap,.pdf.
Varga E., G(@@1H. 4iderul - un om singurB =n
&ttp?@@gra1daru.C0.ro@e+7;Dplugins@content@content.p&pBcontent.8E
Vlsceanu )., G(@@4H. 5rganizaii 2i comportament organizaional, Editura Polirom, Ia2i.
Elate, )., (@@5, Leaders!ip 2i management, Editura Polirom, Ia2i.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
(1
Investete n oameni!
TEMA .'A#oa5a / instit0;ie i o$6ani1a;ie
.'-'De5imit3$i #on#e&t0a5e
=nstituiile sunt sisteme de norme care reglementea9 raportul dintre oameni, structuri
relativ sta:ile de statusuri 2i roluri care au menirea de a conduce la satis"acerea anumitor nevoi ale
indivi9ilor sau la =ndeplinirea anumitor "unc&ii sociale.
Individul care se con"ormea9 statutului 2i rspunde a2teptrilor rolului se nume2te individ
adaptat, iar cel care =2i satis"ace necesit&ile 2i =2i valori"ic disponi:ilit&ile se nume2te individ
integrat. De cele mai multe ori, omul pendulea9 =ntre comportamentul a'ustat Gcentrat pe rol, pe
respectarea normelorH 2i comportamentul tran9ac&ional G:a9at pe personali9area normelor sau
introducerea unor elemente noi =n cadrul acestoraH. )enirea institu&iilor este aceea de a o"eri
cadrul de ac&iune.
5rganizaiile sunt structuri de interac&iuni dintre oamenii integra&i =ntr8un anumit grup, ale
cror activit&i sunt speciali9ate, adic "ocali9ate, centrate pe reali9area unor o:iective comune.
Institu&ia este :a9a de "ormare a organi9a&iei Gunui sistem normativ institu&ional =i corespunde o
anumit organi9a&ie 2i nu alta, deoarece institu&iile generea9 tipurile de organi9a&ieH.
5rganizarea este o "orm de activitate uman con2tient 2i diri'at, iar organizaia este un
produs al organi9rii. ecolul NN a "ost numit secolul activit&ii organi9ate, iar omul care se a"l =n
cadrul organi9a&iilor, a "ost numit om organi9a&ional, care de9volt un comportament
organi9a&ional. *rgani9rile "ormale 2i cele in"ormale nu pot "i separate dec<t cel mult teoretic, iar
criteriul care st la :a9a di"eren&ierii celor dou "orme de organi9are este cel al gradului lor de
structurare. *rgani9area in"ormal este sla: structurat, de2i putem vor:i de eFisten&a unor norme
2i a unor re&ele de comunicare sau lideri. *rgani9area "ormal este tipul de organi9are cu o
structur clar de"init, ea descriind normele, po9i&iile 2i rolurile speci"ice rela&iile dintre mem:rii
respectivei organi9a&ii. Datorit accentului pus pe ordine, reguli 2i reglementri, organi9a&iile
"ormale sunt sta:ile 2i relativ in"leFi:ile.
Aplicaie7
+nali9a&i urmtoarele trsturi ale unei organi9a&ii7
8 un numr mare de indivi9i Grela&ii de interac&iune 2i dependen& reciproc de duratHA
8 scopuri acceptate de ctre indivi9i 2i =n msur s genere9e interac&iuniA
8 activit&i di"eren&iate "unc&ional Gdivi9iunea sarcinilor 2i distri:uirea rolurilorHA
8 un sistem de autoritate 2i unul de comunicareA
8 valori comune, promovate 2i de9voltate =n timpA
8 di"erite compartimente7 pentru marReting, resurse umane, conta:ilitate, "inan&eA
8 norme care reglementea9 conduita mem:rilorA
8 contri:u&ia "iecrui mem:ru la economia de timp 2i resurseA
8 asigurarea unor recompense pentru activit&ile reali9ateA
8 toleran&a "a& de incertitudine 2i am:iguitateA
8 =nv&area continuA
8 integrarea telecomunica&iilor, a procesrii datelor 2i a te!nologiilor video.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
((
Investete n oameni!
.'.'S#Bim7a$ea o$6ani1a;iona53 / &e$s&e#tiva teo$eti#3 &$ivin% o$6ani1a;ii5e
Deoarece o mare parte din via&a noastr este petrecut =n cadrul organi9a&iilor, sc!im:rile
determinate de acestea ne a"ectea9 =ntr8un "el sau altul. ,ecesitatea sc!im:rii organi9a&ionale
este legat de =ns2i dinamica sc!im:rilor din societate. c!im:area social repre9int Itrecerea
:rusc, "oarte greu de anticipat, dar tot mai posi:il de provocat Gcu e"ecte adesea IperverseJH a
unui Gsu:Hsistem social de la o stare de ec!ili:ru la altaJ GIosi"escu, (@@@, p. ((H.
Dn ultimul timp, accentul s8a mutat dinspre organi9a&ie, ilustrat mai ales prin modul unic de
organi9are, spre procesul organi9rii7 I+ceasta =nseamn c organi9a&ia, =n sensul tradi&ional al
cuv<ntului, ca entitate de organi9are dominant, a =ncetat s mai eFisteJ GVlsceanu, (@@4, p.
(((H. Formele de organi9are ale secolului NNI vor arta di"erit "a& de cele care au dominat secolul
NN. Cele mai multe =ncercri de proiectare a unor noi "orme de organi9are GIre&eleJ, IgrupriJ,
Imatrice perpetueJH sunt caracteri9ate prin introducerea unor structuri "leFi:ile, =n permanent
de9voltare 2i sc!im:are.
). +rmstrong consider c eFist dou tipuri principale de sc&imbare Gapud +rmstrong,
(@@5, pp. (18(;H7
+.sc&imbarea strategic!7
8 se ocup de pro:lemele vaste, pe termen lung 2i la nivelul =ntregii organi9a&ii, "c<nd
trecerea la o stare viitoare care a "ost de"init =n mod general din punctul de vedere al vi9iunii 2i
&elului strategicA
8 se petrece =n conteFtul mediului eFtern concuren&ial, economic 2i social 2i al resurselor
interne, al capacit&ilor, culturii, structurii 2i sistemelor sale
,.sc&imbarea operaional!7
8 este asociat noilor sisteme, proceduri, structuri sau te!nologii care vor avea un e"ect
imediat asupra reglementrilor de munc din interiorul unei pr&i a organi9a&iei.
Percep&ia asupra organi9a&iilor deriv din dorin&a de a le =n&elege 2i de"ini comportamentul
oamenilor care depinde =n mare msur de mediul =n care =2i des"2oar activitatea. De aceea,
pentru a sc!im:a comportamentul, tre:uie mai =nt<i s sc!im:m mediul, apoi s8i convingem pe
ceilal&i c pot adopta noul comportament Ginstruirea este importantH 2i, nu =n cele din urm, c
acest nou comportament va duce la un re9ultat pe care =l vor pre&ui.
Perspectivele teoretice privind organizaiile sunt Gapun Pun, 1333, pp. 1@85;H7
a/ %eoriile clasice sau Forganizaiile f!r! oameniG GF.M. .aLlor, O. FaLol, L. -ulicR, L.F.
UrPicRH7 au accentuat dimensiunea material a =ntreprinderii 2i au ignorat oamenii, =n calitate de
persoane care resimt anumite tre:uin&e, au anumite aspira&ii etc. Ideea de :a9 a teoriilor clasice
este organi9area, ra&ionali9area 2i e"icienti9area muncii.
b/ Perspectiva birocratic! asupra organizaiilor G). Me:er, ). Cro9ierH7 pleac de la
distinc&ia reali9at de Me:er dintre eFercitarea 2i legitimarea puterii. Dup acesta, modelul de
organi9are social cel mai adecvat este cel al puterii legale. ). Cro9ier a identi"icat trsturile
organi9a&iei :irocratice7 de9voltarea regulilor 2i reglementrilor impersonale, centrali9area
deci9iilor, i9olarea "iecrui strat sau nivel ierar!ic, de9voltarea unor rela&ii Gre&eleH de putere
paralele.
c/ Perspectiva sistemic!7 accentul cade pe a:ordarea sistemului ca totalitate organi9at,
organi9area re9ult<nd din interac&iunea dinamic 2i reciproc a di"eritelor elemente constitutive.
+nali9a sistemic permite =n&elegerea rela&iei de interdependen& dintre sistemul de =nv&m<nt 2i
cel social, ca 2i modul =n care se produc sc!im:rile =n cadrul sistemului educa&ional.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
(4
Investete n oameni!
d/ Perspectiva dezvolt!rii organizaionale7 =ncearc s o"ere rspunsuri =ntregului ansam:lu
pro:lematic al organi9a&iilor. Conceptul central al teoriei =l constituie sc!im:area, =n&eleas ca
de9voltare a organi9a&iei. De9voltarea organi9a&ional implic o nou optic managerial, =nlocuind
vi9iunea piramidal cu una !olist asupra organi9a&iilor, caracteri9at prin autonomie 2i
complementaritate.
%em! de reflecie7
0e"lecta&i asupra momentelor importante =n evolu&ia perspectivelor organi9a&ionale7
c!im:rile organi9a&ionale se produc pentru a permite organi9a&iilor s82i atinga scopurile
mai rapid, mai economic. Ele sunt impuse, de regul, de comportamentul :ene"iciarilor GeF. elevi,
prin&iH7 IUnele organi9a&ii =2i selectea9 :ene"iciarii pe criterii de v<rst G2coalaH, speciali9are Gcele
pro"esionaleH, topogra"ice GprimriileH. +ltele nu =2i selectea9 :ene"iciarii Gcele comercialeH, "iind
interesate de atragerea lor =n numr c<t mai mareJ GDiaconu, (@@4, p. 1@H. ntatea organi9a&iei
depinde de "actori precum7 li:ertatea =n ini&iativ, claritatea 2i consensul asupra scopurilor de atins
2i caracterul realist al acestor scopuri, moralul ridicat al mem:rilor, descentrali9area deci9iei Glegat
de comunicarea e"icient =n interiorul organi9a&ieiH.
Descentrali9area este un proces di"icil 2i de durat, mai ales =n planul mentalit&ilor 2i al
mecanismelor prin care se reali9ea9. Descentrali9area structurii deci9ionale nu repre9int un
scop =n sine, de dragul spargerii autorit&ii =n :uc&i mai mici, ci necesar, =n msura =n care
=nseamn promovarea modelelor structurale ale unui =nv&m<nt modern, e"icient. Este de pre"erat
ca nivelul central s se oriente9e cu precdere asupra politicii 2i a strategiei generale, asupra
pilota'ului strategic 2i s cede9e din competen&e autorit&ilor locale, mai cu seam institu&iilor de
=nv&m<nt. tatul nu se poate autodegreva de atri:u&iile =n domeniul =nv&m<ntului "r ca nivelul
intermediar sau cel local s :ene"icie9e de putere deci9ional.
Descentrali9area are de parcurs un drum care vi9ea9 urmtorii pa2i7 per"ectarea cadrului
legislativ, trens"erarea puterii de la administra&ia central sau local ctre organismele de
conducere din 2coli, organi9area unor stagii de "ormare a directorilor de unit&i 2colare.
Aplicaie7
Vor:i&i despre nevoia de sc!im:are complet<nd ta:elul urmtor7
$r.
crt.
)omenii de aciune $evoia de sc&imbare
1. Politica educa&ional *rientarea spre "ormarea unei personalit&i competitive,
desc!ise la trans"ormri de tip inovator
(. Cultura
organi9a&ional
0econsiderarea sistemului de valori, credin&e, atitudini 8
individuale, de grup 2i organi9a&inaleA crearea unei culturi a
progresului
4. )anagement Implementarea conducerii :a9ate pe competen&e, valori 2i
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
(5
EA!E
TEORII !ER"!ECTI#E
A$A%I&'
!RO"!ECTI#'
Investete n oameni!
inova&ie
5. Con&inuturi 2i
documente
curriculare
+:ordare sistemic, !olistic :a9at pe con&inuturi "leFi:ile
cuprinse =n documente curriculare actuali9ate
1. Evaluare Evaluare integrativ, cu accent pe aspectele de9voltrii
personalit&ii =n devenire
c!im:area este un proces evolutiv 2i dinamic, care reali9ea9 trecerea de la o stare de
ec!ili:ru la alta. c!im:area poate avea loc la nivel de organi9a&ie 2i individ 2i se produce atunci
c<nd apar noi valori instituante =n conceperea unui sistem de organi9are. Prin urmare, este vor:a
despre o sc!im:are a structurii, a valorilor, a repre9entrilor, a normelor 2i regulilor de "unc&ionare
interiori9ate de cre pro"esioni2ti, a identit&ii pro"esionale 2i despre o =nnoire a procesului de
identi"icare.
Printre sursele sc&imb!rii se numr Gapud Vlsceanu, (@@4, pp. (@;8(1@H7
caracteristicile mediilor organi9a&ionale GcompleFitatea, tur:ulen&a, competitivitatea,
mrimeaHA
caracteristicile per"orman&elor Greducerea per"orman&ei este asociat cu sc!im:rile
"ocali9ate spre eFterior 2i cu sc!im:ri ale "ormei organi9a&ionaleA cre2terile =n e"icien&a
per"orman&ei sunt corelate cu sc!im:rile centrate spre interiorHA
caracteristicile managementului strategic GeFist patru strategii organi9a&ionale care
trimit la patru tipuri de comportamnte ale corpora&iilor7 aprtorul, prospectorul,
analistul 2i reactivulHA
structura organi9a&ional Gcentrali9area lurii deci9iri, standardi9area procedurilor,
speciali9area "unc&iei 2i interdependen&a proceselor de produc&ie 2i distri:u&ieH.
La nivelul unit&ii 2colare, sc!im:rile generate de actualul cadru socio8cultural se regsesc =n
r<ndul elevilor, pro"esorilor 2i conducerii institu&iei educa&ionale.
Aplicaie7
Lucr<nd =n grup, timp de 4@ de minute, de9:ate&i pro:lema re"ormei =nv&m<ntului =n
0om<nia.
.')'St$0#t0$a i #5imat05 o$6ani1a;iona5
.ermenul de structur! se re"er la rela&iile eFistente =ntre pr&ile unui =ntreg organi9at. )in
perspectiva analizei organizaionale este semni"icativ di"eren&ierea dintre structura "i9ic 2i
structura social. Prima se re"er la rela&iile dintre elementele "i9ice ale unei organi9a&ii Gcldirile 2i
locali9rile lor geogra"ice, mo:ilierul, ec!ipamentul, decorul etc.H. tructura social se re"er la
rela&iile eFistente =ntre elementele sociale ale unei organi9a&ii Gmem:rii organi9a&ieiH.
Dn descrierea structurii fizice a organizaiei, ). Vlsceanu identi"ic urmtoarele elemente
Gapud Vlsceanu, (@@4, pp.1(581(;H7
a/ geografia organizaional!7 se re"er la distri:u&ia spa&ial a po9i&iilor Glocali9rilorH unei
organi9a&ii, precum 2i la caracteristicile "i9ice ale "iecrei po9i&ii, la clim, teren 2i resurse naturale,
dar 2i la densitatea popula&iei, gradul de ur:ani9are, pre9en&a sau a:sen&a di"eritelor minorit&i
etniceA
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
(1
Investete n oameni!
b/ aran1amentul spaial7 se re"er, pe de o parte, la modul de po9i&ionare a cldirilor =ntr8un
spa&iu "i9ic 2i, pe de alt parte, la modul de plasare a o:iectelor "i9ice 2i a activit&ilor umane =n
cadrul unei cldiriA
c/ stilul 2i decorul7 se re"er la acele aspecte sau detalii stilistice ce dau o anumit identitate
unei organi9a&ii 8 mo:ilier, lumino9itate, modul de aran'are a pere&ilor sau de acoperire a podelelor,
"orme 2i culori "olosite cu predominan&, modul de eFpunere a o:iectelor de art.
>tructura social! a organizaiei include o serie de aspecte normative 2i comportamentale.
tructura normativ se constituie dintr8un set relativ coerent 2i consistent de reguli generale
GnescriseH, de credin&e comune sau g!iduri orientative ce reglementea9 comportamentul
participan&ilor, =n di"eritele lor interac&iuni 2i =n activit&ile practicate =n cadrul organi9a&iei.
tructura organi9atoric repre9int Ksc!eletulJ sau cadrul organi9a&iei. Din perspectiv
managerial, scopurile unei structuri se re"er =n special la sta:ilirea compartimentelor 2i
sarcinilor posturilor, precum 2i a responsa:ilor acestora, identi"icarea ierar!iei organi9a&ionale
2i a canalelor de comunicare, alocarea de resurse pentru reali9area o:iectivelor sta:ilite.
tructura organi9atoric poate "i a:ordat "unc&ional 2i sistemic G/oca, (@@(, pp. 54855H7
8 din punct de vedere "unc&ional7 structura organi9atoric repre9int sc!eletul =ntregului
organism al unei institu&ii educa&ionale, "unc&ionarea acesteia depin9<nd de modul =n care sunt
plasate 2i utili9ate resursele umane, =ntr8o perioad de timp datA
8 ca su:sistem al sistemului de management7 structura organi9atoric indic modul de
aran'are a personalului =n anumite su:sisteme organi9atorice 2i a rela&iilor manageriale ce se
sta:ilesc =ntre acestea =ntr8o con"igura&ie presta:ilit, =n vederea reali9rii o:iectivelor plani"icate.
Pre9ent<ndu8se "ie ca structur de conducere sau "unc&ional Gcuprinde ansam:lul
persoanelor 2i rela&iilor manageriale implicate =n procesul managerialH, "ie ca structur de eFecu&ie
sau opera&ional Gcuprinde personalul, compartimentele 2i rela&iile manageriale constituite =n
vederea reali9rii directe a o:iectivelor plani"icate =n procesul educa&ionalH, structurii organi9atorice
=i sunt speci"ice anumite elemente ale structurii sociale7
- diviziunea muncii 8 const =n di"eren&ierea, coordonarea, clasi"icarea 2i ierar!i9area
sarcinilor de munc =n "unc&ie de speci"icul 2i contri:u&ia lor la reali9area unui scop Ga unui produsHA
- ierar&ia autorit!ii 8 re"lect modul de distri:uire a autorit&ii =n lan&ul vertical al po9i&iilor
organi9a&ionaleA
- coordonarea 8 const =n armoni9area sarcinilor speciali9ate dup criterii speci"ice de
optimalitate 2i preci9ea9 modul de asigurare a cooperrii =ntre compartimente 2i indivi9i.
Componentele structurii organi9atorice sunt urmtoarele Gapud Enac!e, (@@5H7
aH Postul 8 repre9int cea mai simpl su:divi9iune organi9atoric, KatomiiJ sau Kcrmi9ileJ
care compun structura organi9a&ieiA ansam:lul sarcinilor, competen&elor, responsa:ilit&ilor ce revin
=n mod curent unei persoane, pentru reali9area o:iectivelor 2i sarcinilor individualeA
:H Func&ia 8 este totalitatea posturilor care pre9int acelea2i caracteristici Gpot "i "unc&ii de
conducere sau "unc&ii de eFecu&ieHA element de generali9are a posturilorA
cH Compartimentul 8 cuprinde ansam:lul persoanelor ce e"ectuea9 sarcini omogene 2iBsau
complementare 2i care contri:uie la reali9area acelora2i o:iective, "iind su:ordonate nemi'locit unui
managerA
dH +ria de control Gponderea ierar!icH 8 o"er in"orma&ii despre numrul de salaria&i condu2i
de un managerA
eH ,ivelul ierar!ic 8 eFprim totalitatea su:divi9iunilor organi9atorice situate la aceea2i
distan& "a& de v<r"ul piramidei organi9atorice G=ntr8o organi9a&ie eFist, de regul, trei niveluri
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
(;
Investete n oameni!
manageriale7 superior, de mi'loc 2i in"eriorA cu c<t compleFitatea unei structuri organi9atorice este
mai redus, cu at<t acesta este mai aplati9atHA
"H 0ela&iile organi9atorice 8 se re"er la raporturile dintre celelalte su:divi9iuni organi9atorice
instituite prin reglementri o"iciale Gse divid =n mai multe categorii 7 de autoritate, de
cooperareBcola:orare, de control 2i de repre9entareH.
tructura organi9a&ional o"er in"orma&ii despre organi9area intern. *rgani9a&iile mari GeF.
armata, 2coala, =ntreprindereaH sunt structurate intern =n sistem piramidal, cu mai multe niveluri
ierar!ice, din ce =n ce mai =nguste spre v<r". Dntre di"eritele niveluri ierar!ice este constituit un
sistem de comunicare, =n msur s asigure circula&ia in"orma&iilor, a deci9iilor, a comen9ilor.
EFist =ns 2i organi9a&ii care "unc&ionea9 =n cadrul unor structuri organi9a&ionale de tip ori9ontal8
liniar GeF. asocia&iile sportive, cele cultural8artisticeH.
Climatul psi&osocial este "enomenul c!eie =n =n&elegerea modalit&ii prin care mediul intern
al unui colectiv in"luen&ea9 opiniile, atitudinile 2i comportamentele mem:rilor unei organi9a&ii.
Dn acela2i timp, prin intermediul acestui "enomen, putem =ntelege dinamica unei organi9a&ii
prin prisma tririlor su:iective ale mem:rilor grupului. Dn psi!osociologia organi9a&ional, climatul
psi!osocial repre9int produsul rela&iei dintre a2teptrile su:iective ale anga'a&ilor 2i condi&iile
o:iective ale locului de munc.
Dac =n literatura de specialitate anglo8american 2i "rance9 se utili9ea9 pentru
desemnarea acestui "enomen no&iunea de KmoralJ iar =n cea german cea de KclimatJ, =n &ara
noastr se utili9ea9, alturi de no&iunea de Kclimat socialJ 2i al&i termeni, considera&i de unii autori
ca "iind sinonimi cu acesta7 atmos"er, moral, am:ian& social, mediu etc.
Climatul repre9int Krealitatea intuitiv, direct percepti:il pentru cei care iau contact cu
structura sa organi9atoric, GSH ansam:lul de caracteristici de ordin mental 2i emo&ional GSH
eFprim<ndu8se =n interac&iunile reciproce ale mem:rilor GIucu, (@@@, p. 11(H. Din punct de vedere
psi!osocial, climatul este un produs a"lat la intersec&ia dimensiunii "ormale 2i in"ormale a
organi9a&iei. +v<nd valoare po9itiv sau negativ, acesta poate mo:ili9a, stimula, de9volta, motiva
sau, dimpotriv, el poate demotiva 2i "r<na. Un Kclimat de grupJ poate in"luen&a sau sc!im:a
conduitele noastre, punctele noastre de vedere, iar pentru un o:servator neavi9at, unitatea
personalit&ii noastre.
,u este nou ideea potrivit creia, acelea2i persoane pot avea comportamente di"erite =n
"unc&ie de mediile sociale =n care se plasea9 la un moment datA rspunsurile 2i reac&iile lor varia9
dup KclimateleJ grupurilor =n care se gsesc. Deci, comportamentele o:serva:ile ale indivi9ilor
plasa&i =n di"erite am:ian&e de munc, sunt direct induse GdeterminateH de aceste am:ian&e.
0epre9ent<nd, =n esen&, am:ian&a intelectual 2i moral care domne2te =ntr8un grup,
climatul de"ine2te o stare psi!ologic colectiv, care se structurea9 treptat 2i con"er o anumit
identitate su:iectiv8intuitiv organi9a&iei. Fiind puternic su:iectivi9at, climatul este de cele mai
multe ori situa&ional 2i conteFtual, "apt care =i imprim o anumit dinamic.
+plica&ie7
Completa&i urmtoarea !art conceptual7
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
(6
Organiza
ii
rsturi ipuri
Climat "tructur
Investete n oameni!
Printre caracteristicile climatului organizational se numr7
1. >entimentul comun de apartenen! la grup 8 este :a9at pe con2tienti9area comunit&ii de
scop, sentimentul responsa:ilit&ii colective sau al coe9iuniiA
(. Relativa stabilitate 2i independen! 3n raport cu factorii care 3l genereaz! 8 odat instalat un
anumit tip de climat, acesta capat o anumit con"igura&ie particular =n "unc&ie de "actorii
care l8au generat 2i se men&ine relativ constant =n conteFtul constela&iei acestor "actoriA
4. )eterminarea multifactorial! 8 valoarea climatului psi!osocial depinde de o serie de "actori
determinan&i7 rela&iile eFistente =ntre mem:rii grupului Grela&ii de simpatie, antipatie sau de
indi"eren&HA eFisten&a 2i amploarea su:grupurilorA gradul de acceptareBinacceptare a
liderului GeFistenta unor lideri in"ormaliHA atitudinile interpersonaleA atitudinea "a& de grup 2i
"a& de activitatea des"2urat de mem:rii acestuiaA gradul de compati:ilitate al intereselor
mem:rilor grupuluiA satis"ac&ii sau insatis"ac&ii re9ultate din cola:orarea oamenilor etc.A
5. Henomenul coeziunii 8 este "avori9at de o serie de "actori o:iectivi 2i su:iectiviA
1. Coerena proiectelor 8 presupune respectarea unei logici interne 2i eFterne :a9at pe
legturile anga'ate.
Climatul organizaiei 2colare nu este un dat, ci produsul a cel pu&in trei categorii de factori
Gapud Pun, 1333, pp. 1168113H7
a/ >tructurali7 sunt reglementa&i de legisla&ia 2colar, =n care sunt de"inite 2i delimitate
nivelurile de organi9are, po9i&iile, responsa:ilit&ile asociate acestora, ca 2i raporturile ierar!iceA
"actorii structurali cu impactul cel mai important asupra climatului sunt7
- m!rimea 2colii G2colile cu e"ective mici :ene"icia9 de un climat organi9a&ional cald,
motivantA acest aspect vine s con"irme validitatea teoriilor postmoderne care promovea9
organi9a&iile mici 2i dinamiceHA
- compoziia 2colii Gcu c<t gradul de omogenitate este mai mare, cu at<t climatul
organi9a&ional va "i mai motivantHA
b/ =nstrumentali7 se re"er la condi&iile 2i resursele necesare =ndeplinirii o:iectivelor 2colii
Gcondi&iile materiale, mediul "i9ic, strategiile de ac&iune, competen&a 2i stilul managerial, modalit&ile
de comunicare intra 2i interorgani9a&ional etc.HA
c/ >ocio-afectivi 2i motivaionali7 vi9ea9 structura rela&iilor non"ormale, dar 2i rela&iile
dintre directorul 2colii 2i ceilal&i mem:ri ai organi9a&iei.
Pro:lematica in"luen&ei sociale trimite la aspectul motivaional. )otiva&ia vi9ea9 modul de
=n&elegere 2i interpretare a cau9elor ce determin ac&iunile 2i comportamentul indivi9ilor =n
organi9a&ii. + "ost anali9at din perspectiva modalit&ilor sau sau a strategiilor ce ar tre:ui aplicate
=n organi9a&ie pentru a determina o anga'are mai sus&inut a e"orturilor, energiei, talentelor 2i
capacit&ilor indivi9ilor =n cre2terea per"orman&elor organi9a&ionale.
+ motiva pe cineva nu presupune o simpl tran9ac&ie, ci construirea unei rela&ii pe termen
lung, =n urma creia persoana motivat "ace diverse lucruri "r s i se spun sau "r s "ie
rugat. Un lider tre:uie s cunoasc unele aspecte de :a9 ale psi!ologiei, iar despre rolul
formelor motivaiei ar tre:ui s 2tie c7
)otiva&ia po9itiv este produs de stimulrile premiale Glauda, =ncura'areaH 2i se soldea9
cu e"ecte :ene"ice asupra activit&ilor sau rela&iilor interumaneA motiva&ia negativ este
produs de "olosirea unor stimuli aversivi Gamenin&area, :lamarea, pedepsireaH 2i se
asocia9 cu e"ecte de a:&inere, evitare, re"u9A
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
(>
Investete n oameni!
)otiva&ia cognitiv =2i are originea =n activitatea eFploratorie, =n nevoia de a 2ti, de a "i
stimulat sen9orial, "orma ei tipic "iind curio9itatea pentru nouA motiva&ia a"ectiv este
determinat de nevoia omului Ga elevului, =n particularH de a o:&ine apro:area celorlal&i7
Formele motiva&iei sunt inegal productive7 motiva&ia po9itiv 2i motiva&ia intrinsec sunt mult
mai productive dec<t motiva&ia negativ 2i eFtrinsecA
Productivitatea mai mare sau mai mic a "ormelor motiva&ionale depinde de particularit&ile
concrete ale situa&iei Gmotiva&ia cognitiv, de eFemplu, poate "i crescut prin con"lictul de
ideiA motiva&ia a"ectiv poate "i crescut prin retragerea sau doar prin amenin&area cu
retragerea a apro:rii celor dragiH.
,u este su"icient ca scopul unei activit&i s "ie clar, corect 2i riguros "ormulat pentru ca ea
s se des"2oare normal 2i, mai ales, e"icient. Dac lipse2te stimularea 2i men&inerea
energetic =n vederea reali9rii scopului, activitatea nu va putea "i dus la =ndeplinire.
Climatul organi9a&iei 2colare este di"icil de anali9at deoarece structura motiva&iei 2colare se
a"l =ntr8o permanent dinamic Gla un anumit moment, predomin o anumit categorie de motive,
acestea determin<nd pro"ilul general al motiva&iei =n ansam:luH.
Dn 2coal, recompensele actorilor ei pot "i "ocali9ate pe nevoile pe care ace2tia le au pentru
reali9are Gprin o"erirea de oportunit&i de ac&iune 2i prin li:ertatea de a82i =ntre:uin&a talentele =n
activitatea curentH, recunoa2tere Glaudele o"erite =n mod 'udicios, :oni"ica&iile, premierile,
eFcursiile, promovarea etc.H, responsa:ilitate G=mputernicirea care concord cu conceptul de
motiva&ie intrinsecH, in"luen& Gim:oldul de a eFercita in"luen&a sau de a aplica putereaH 2i
cre2tere personal Gsatis"ac&ia personal sau de9voltarea personalH.
Evaluarea climatului &ine cont 2i de coe"icientul emo&ional, care poate "i =nv&at su: "orma
unor serii de a:ilit&i discrete, care au relevan& imediat asupra sarcinilor esen&iale pe care le
presupune managementul.
%em! de reflecie7
Identi"ica&i punctele sla:e 2i punctele "orte ale climatului organi9a&iei 2colare din care "ace&i
parte.
*mul nu se raportea9 indi"erent la realitateA toate o:iectele, "enomenele, evenimentele
care ac&ionea9 asupra lui au un ecou, o re9onan& =n con2tiin&a sa. ,ot de"initorie a con2tiin&ei,
a"ectivitatea eFprim re9onan&a lumii =n su:iect 2i vi:ra&iile su:iectului =n lumea sa. .oate procesele
a"ective Gprimare, compleFe 2i superioareH pe care le au mem:rii unei organi9a&ii in"luen&ea9 2i
nuan&ea9 climatul organi9a&ional. Inteligen&a emo&ional este at<t unul din atri:utele esen&iale ale
conductorilor remarca:ili, c<t 2i unul din criteriile atingerii per"orman&ei organi9a&ionale.
e consider c atunci c<nd organi9a&iile =ncearc s8i a'ute pe oameni s82i de9volte
inteligen&a emo&ional, este util ca ele s parcurg urmtorii pa2i G+rmstrong, (@@5, p. >@H7
1. ta:ilesc cerin&ele posturilor prin prisma aptitudinilor emo&ionaleA
(. Impun indivi9ilor s82i identi"ice nivelul de inteligen& emo&ionalA
4. )soar gradul de entu9iasmA se asigur c indivi9ii sunt pregti&i s82i =m:unt&easc
nivelul de inteligen& emo&ionalA
5. )otivea9 indivi9ii s cread c eFperien&a de =nv&are va "i =n :ene"iciul lorA
1. Fac ca sc!im:area s "ie autodirec&ionat7 =i =ncura'ea9 pe indivi9i s pregteasc un plan
de =nv&are care se potrive2te intereselor, resurselor 2i o:iectivelor lorA
;. e concentrea9 asupra o:iectivelor care pot "i clar supuse managementuluiA concentrarea
tre:uie s "ie asupra pa2ilor imediat posi:ili, &in<nd minte "aptul c a cultiva o aptitudine
nou este un lucru care se "ace gradatA
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
(3
Investete n oameni!
6. Folosesc opririle 2i pornirileA oca9ional, modurile vec!i vor rea"irmaA
>. Previn regreseleA le atar indivi9ilor "elul =n care pot s desprind lec&ii din regresele
inevita:ileA
3. *"er "eed8:acR =n privin&a per"orman&elorA
1@. Dncura'ea9 practica, reamintind c o cali"icare emo&ional nu poate "i =m:unt&it peste
noapteA
11. *"er modele de comportamente doriteA
1(. Dncura'ea9 2i consolidea97 creea9 un climat care rsplte2te auto=m:unt&ireaA
14. Evaluea97 sta:ilesc msuri de calitate a re9ultatelor 2i apoi evaluea9 per"orman&ele,
compar<ndu8se cu acestea.
0eu2ita 2i a"irmarea 2colii devine de cele mai multe ori direct dependent de stilul
managerial adoptat. +lt"el spus, eFist tot at<tea tipuri de climat 2colar c<te stiluri de conducere se
adopt. +st"el, climatul organi9a&ional are e"ect cumulativ7 climatul eFistent la v<r"ul ierar!iei
creea9 premisele pentru climatul de la nivelurile mediu 2i :a9al.
EFist mai multe tipuri de climat 2colar G0. LicRert 2i %.-. LicRertA +.M. Oolpin 2i D.#. Cro"tA
apud Pun, 1333, p. 1(38144H7
a/ autocratic e0ploatator7 deci9iile se iau la nivel superior ierar!ic, prin neimplicarea
su:ordona&ilor deoarece ace2tia nu se :ucur de =ncrederea managerilorA este cel promovat de
organi9a&iile :irocratice, ra&ionale 2i =nc!ise G.aLlor, Me:erH.
b/ autocratic binevoitor7 su:ordona&ii particip la luarea deci9iilor =ntr8o msur destul de
mic 2i numai =n anumite condi&iiA
c/ democratic consultativ7 permite comunicarea :ilateral, iar su:ordona&ii sunt responsa:ili
de deci9iile luate numai la nivelul de :a9A
d/ democratic participativ7 caracteri9at prin descentrali9are deci9ional, =ncredere,
motivare, comunicare la toate nivelurileA
e/ desc&is7 caracteri9at prin dinamism 2i grad =nalt de anga'are a mem:rilor institu&iei
2colareA este stimulativ 2i o"er satis"ac&ii, predomin cooperarea 2i respectulA
f/ 3nc&is7 caracteri9at printr8un grad =nalt de neanga'are, prin dinamism sc9ut, rutin,
pu&ine satis"ac&ii, apatie, lips de interes, control =nalt, rela&ii tensionate, "rustranteA
g/ anga1ant7 este marcat de comportamentul autoritar 2i rigid al directorului, care8i
=mpovre9 pe pro"esori cu tot "elul de activit&i suplimentare 2i8i "rustrea9 printr8un control strict
G=n aceste condi&ii, pro"esorii =2i construiesc o lume a lor, paralel cu cea a conducerii, cooperea9
2i se spri'in reciproc, pre&uiesc 2cola 2i8l ignor pe directorHA
&/ neanga1ant7 directorul are un comportament desc!is, orientat spre pro"esori 2i
preocuprile lor, spri'inindu8i permanent.
Un alt mod de conceptuali9are a climatului este cel de Is!n!tate organizaional!G. Cit<ndu8l
pe .. Parsons, E. Pun identi"ic nivelurile de responsa:ilitate 2i control7 nivelul te!nic Gdescrie
activit&ile de predare8=nv&are 2i KproduseleJ acestuiaH, nivelul administrativ Gvi9ea9 activit&ile
manageriale des"2urate =n 2coalH 2i nivelul institu&ional Gse re"er la raporturile 2colii cu alte
segmente ale comunit&ii localeH. e a"irm c Ko 2coal sntoas este aceea =n care "iecare
dintre cele trei niveluri "unc&ionea9 optim, dar mai important este ca ele s "unc&ione9e =mpreun,
ca un ansam:lu armoniosJ GPun, 1333, p. 145H.
Aplicaie7
0eali9a&i un eseu pe tema Knt&ii organi9a&iei 2colareJ.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
4@
Investete n oameni!
Climatul, am:ian&a sau mediul =n care82i des"2oar individul uman activitatea este
varia:ila cea mai important care8i a"ectea9 de9voltarea. Dac mediul acesta nu este "avora:il
pentru cre2terea sa, nu va "i e"icient nimic din ceea ce8i "acem lui sau pentru el. De aceea, climatul
organi9a&iei 2colare, prin dimensiunea sa socio8a"ectiv 2i motiva&ional, rm<ne una din temele
de interes pentru teoreticieni 2i pentru cei care iau contact cu o organi9a&ie.
.'('S&e#i2i#05 #o5ii #a instit0;ie i o$6ani1a;ie
$coala este organi9a&ie deoarece are trsturile unei organi9a&ii, accentul pun<ndu8se pe
"unc&ia de sociali9are, de transmitere a valorilor promovate de societate. peci"icul ei const =n
pre9en&a urmtoarelor aspecte7
8 tipuri de "inalit&i 8 scopuri 2i o:iectiveA
8 procese de trans"ormare a IintrrilorJ =n Iie2iriJA
8 structur "ormal7 clase 2colare, colectiv pro"esoral, ierar!ie de competen&A
8 interac&iuni =n cadrul structurii "ormaleA
8 de9voltarea unei "unc&ii primare Gconst =n livrarea de servicii 2i produseH 2i a unei "unc&ii
secundare Gconst =n "urni9area unor modele atitudinale 2i comportamentale popula&ieiHA
8 procesualitatea, trans"ormarea7 2coala este un sistem desc!is.
%em! de reflecie7
+pel<nd la KDiagrama sinteti9rii unui teFtJ, "ormula&i c<teva re"lec&ii personale raportate la
caracteristicile organi9a&iei 2colare7
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
41
Lectur
C
o
m
p
a
r
a
i
i

a
n
a
l
o
g
i
i
"
o
l
u
i
i

i
p
o
t
e
(
e

)
n
t
r
e
*
r
i

p
r
o
p
r
i
i
#inia ideilor
#inia argumentelor
#inia exemplelor
Reluarea lecturii
Reflecii
Investete n oameni!
+nali9a organi9a&iei 2colare ca unitate de :a9 a sistemului de =nv&m<nt poate "i reali9at
din dou perspective7 normativ 2i interpretativ. Perspectiva normativ! re"lect ,,o po9i&ie
o:iectivistK care eviden&ia9 interac&iunea cu mediul eFtern 2i intern =n termenii unor rela&ii
compleFe de intrare8ie2ire =nBdin sistem. Perspectiva interpretativ! a anali9ei organi9a&iei 2colare
eFprim o ,,po9i&ie su:iectivistK care eviden&ia9 =n mod special ,,implica&iile interne ale mediului
care anga'ea9 participarea direct, personal 2i impersonal a actorilor educa&iei la via&a
institu&ieiK GCristea, Constantinescu, 133>, p.(@4H.
Pentru 0om<nia, relevan&a conceptului de organi9a&ie :a9at pe cunoa2tere deriv din
anga'area &rii =n evolu&ia ctre societatea in"orma&ional 8 societatea cunoa2terii. *rgani9a&iile
:a9ate pe cunoa2tere promovea9, =n virtutea culturii lor speci"ice, valoarea pertinen&ei
conceptuale ca surs de in"luen&, precum 2i o etic a legitimit&ii responsa:ile =n
comportamentele 2i rela&iile actorilor si.
$coala este una din organi9a&iile inovative. +cestea stimulea9 Icultura creativit&iiJ,
structura lor este de tip organic, "leFi:il, capa:il de a I=mputerniciJ anga'a&ii, accentu<nd 2i
apari&ia inova&iei Ide 'os =n susJ, 2i nu doar pe traiectul clasic. +ceast strategie sc!im: 2i
I"iloso"ia controluluiJ, ceea ce implic renun&area la structurile 2i practicile manageriale clasice de
control.
.'C'Mana6ement05 s#Bim73$ii
c!im:area tinde s se mani"este =n una din urmtoarele "orme7 Isc!im:are plani"icat, care
este o tran9i&ie treptat, adesea ino:serva:il, de la o stare la alta, 2i sc!im:area progresiv al
crei o:iectiv este s =ntrerup cursul natural al evenimentelor pentru a institui o nou ordineJ
GOopRins, +inscoP et. al., 133>, p. 41H.
Ca proces compleF al de9voltrii organi9a&ionale, sc!im:area poate "i reali9at cu succes
prin intermediul a cinci elemente de :a97 vi9iunea, scopurile, stimularea, resuresele, planul de
ac&iune.
EFist mai multe modalit!i prin care anga1aii organizaiei pot fi afectai G*Pen, (@@>, p.
(13H7
sc!im:area =ndatoririlor Groluri, responsa:ilt&i, numr de sarciniHA
sc!im:area modului =n care acestea sunt reali9ate Ga:ilit&iHA
sc!im:area organi9rii sarcinilor 2i a oamenilor Gprocese 2i proceduriHA
sc!im:area modului de evaluare, recunoa2tere 2i recompensare Gin"orma&ie, msurare,
evaluare 2i sistem de :onusuriHA
sc!im:area conduitei Geste o sc!im:are cultural, =n sensul cel mai largH.
Fiecare individBorgani9a&ie parcurge un anumit ciclu al sc!im:rii, marcat prin eFisten&a
unor faze obligatorii GIosi"escu, (@@@, p. (4H7
a/ $egarea 8 presupune valori9area pre9entului 2i a situa&iei care urmea9 a "i sc!im:at
Gnegarea este cu at<t mai violent, cu c<t sc!im:area este mai :rutal 2i mai nea2teptatHA
b/ Ap!rarea 8 presupune "rustrare 2i comportament de"ensiv Gnu se pot cere per"orman&e
mari =n perioadele timpurii ale introducerii unei sc!im:riHA
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
4(
Investete n oameni!
c/ E0cluderea 8 se caracteri9ea9 prin apari&ia anFiet&ii, cau9at de pre9entul greu de
suportat Gviitorul =ncepe s "ie =ns privit cu o oarecare =ncredereHA
d/ Adaptarea 8 este reciproc Gsc!im:area se adaptea9 la individ 2i individul la
sc!im:areHA deoarece per"orman&ele cresc greu, se a'unge adesea la "urie 2i descura'areA
e/ =nternalizarea 8 noul sistem este, =n "ine, creatA noile procese, ca 2i noile rela&ii =ntre
oameni sunt acceptate, =ncercate 2i adoptate Gnoul comportament devine InormalJH.
Ca strategie care vi9ea9 o sc!im:are organi9a&ional ce intervine mai mult asupra
valorilor, atitudinilor, rela&iilor 2i a climatului organi9a&ional, Ide9voltarea organi9a&ional este
in"luen&at de o serie de "actori7 strategia organi9a&ional, cultura organi9a&ional, rela&ii
intergrupuri, interac&iuni cu mediul, mecanismul de comunicare, comportamentul,
implicareaBparticiparea, motivarea GCo'ocaru, (@@5, p. >4H.
+st9i, se vor:e2te din ce =n ce mai mult despre managementul sc!im:rilor.
)anagementul sc!im:rii a"ectea9 comportamentul oamenilor din institu&iile de =nv&m<nt.
Dn "unc&ie de momentele importante care construiesc procesul, putem aminti de
urmtoarele trei faze ale sc&imb!rii7
"a9a de cascad 8 =n care comunicarea tre:uie s "ie "luent, sincer 2i desc!is,
ini&iatorii sc!im:rii tre:uie s le eFplice celorlal&i planul de sc!im:are, s evite
de9acordul 2i s cree9e o atmos"er democraticA
"a9a de implementare 8 este "a9a de tran9i&ie ctre &eluri, roluri 2i proceduri, =n care
=ncepe s se conture9e noua vi9iuneA
"a9a de adaptare 8 =n care strategia 2i tactica sunt puse =n practic 2i liderii se implic
personal =n derularea ac&iunilor.
timularea sc!im:rii la nivelul institu&iilor educa&ionale se poate reali9a prin G/oca, (@@(,
pp. 1448145H7
reali9area unui ec!ili:ru dinamic =ntre centrali9are 2i descentrali9areA
str<nsa cola:orare a institu&iilor educa&ionale cu al&i "actori implica&i =n activit&i
educa&ionaleA
:una in"ormare educa&ional, inclusiv a elevilor 2i prin&ilor cu privire la sc!im:rile
produse 2i preconi9ate7
reali9area unor grupuri de interese care s "ie adepte sc!im:rilor, dar =n acela&i timp 2i
implicarea individual =n reali9area re"ormeiA
vi9iunea de ansam:lu 2i o plani"icare strategic educa&ional, =n "unc&ie de resursele
umane 2i materialeA
men&inerea unui spirit optimist 2i a unei g<ndiri po9itiveA
sta:ilirea unor politici educa&ionale =n "unc&ie de op&iunile socio8economice locale,
regionale, c<t 2i de mo:ilitatea standardelor ocupa&ionaleA
"ormarea unei ec!ipe manageriale pro"esionisteA
implicarea elevilor, prin&ilor 2i comunit&ii locale =n via&a institu&iilor educa&ionale.
unt o serie de strategii de sc!im:are organi9a&ional, strategii pe care pro"esorul8manager
tre:uie s le cunoasc 2i s le utili9e9e =n activitatea sa. Printre cele mai cunoscute strategii de
sc!im:are organi9a&ional se numr Gapud Vlsceanu, (@@4, pp. (1@8((1H7
Reducerea m!rimii 6downsizing/
8 const dintr8un set de activit&i de management care pun accent pe dimensiunea
organi9a&iei =n scopul =m:unt&irii e"icien&ei, productivit&ii 2iBsau a competitivit&iiA
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
44
Investete n oameni!
8 presupune reducerea G=n mod deli:eratH mrimii organi9a&iei 2i include activit&i asumate
premeditat7 reducerea personalului prin trans"eruri, asisten& o"erit persoanelor pentru a82i gsi
un alt loc de muncA
Reconceperea 6reengineering/
8 este o strategie menit s promove9e reg<ndirea "undamental 2i reproiectarea radical
a proceselor =n vederea unor =m:unt&iri evidenteA
8 se urmre2te =m:unt&irea continu, sc!im:area cultural strategic7 dup activitatea de
restructurare, se apelea9 la =nlturarea :irocra&iei 2i apoi la =mputernicirea anga'a&ilorA
=novarea strategic!
8 implic agregarea a noi com:ina&ii de resurse ce ar putea crea oportunit&i productive
pentru o perioad dura:il de timp Ginovarea poate duce la sc!im:ri radicaleHA
8 organi9a&iile inovative tind s mani"este acele caracteristici ce stimulea9 Icultura
creativit&iiJA
5rganizarea prin &aos
8 teoria !aosului =2i are originea =n cercetarea din domeniul 2tiin&elor naturii, centrat pe
=n&elegerea modului de comportare a sistemelor compleFe, dinamice, nonlineare Gte9a central a
teoriei !aosului este c seturi simple de rela&ii deterministe pot produce re9ultate nepredicti:ile
sau, =ntr8o alt "ormulare, ordinea poate produce !aosul 2i !aosul duce la ordineHA
$ organi9a&iile sunt sisteme dinamice, a"late =ntr8o permenent stare de de9ec!ili:ru,
iregularitatea "iind o proprietate "undamental a organi9a&iilor.
Aplicaie7
Ela:ora&i o strategie a inovrii organi9a&iei 2colare, cu trimitere la practica educa&ional.
)anagementul =nseamn sc!im:are. )anagerii nu o prea agreea9, pentru c implic team,
incertitudine 2i =ndoial. De aceea, important este pregtirea sc!im:rii, iar aceasta
presupune de"inirea drumului ctre sc!im:are, gestionarea o:stacolelor, identi"icarea
procedeului potrivit. )anagementul sc!im:rii e"iciente implic 2i oameni, nu numai proiecte.
Dn acest cadru, de9voltarea organi9a&ional este un eFerci&iu di"icil pentru organi9a&ie, deoarece
lucrea9 cu 2i asupra oamenilorA ea rm<ne =ns o necesitate, un rspuns al organi9a&iei la
tendin&ele de sc!im:are 2i inovare.
+rmstrong )., G(@@5H. Cum s! fii un manager 2i mai bun, Edi&ia a VI8a, Editura )eteor Press,
#ucure2ti.
C!i2inu.
Cristea ., Constantinescu C., G133>H. >ociologia educaiei, Editura Oardiscom, Pite2ti.
Diaconu )., G(@@4H. Jcoala ca organizaie, cap. 1, =n &ttp?@@www.ase.ro@biblioteca@pagina,.aspB
idKcap:
Enac!e I., G(@@5H. Planificarea 2i organizarea serviciilor de bibliotec! =n
&ttp?@@www.unibuc.ro@e<ooAs@JtiineC5#@planif@cuprins.&tm
OopRins D., +inscoP ). et. al., G133>H. Perfecionarea 2colii 3ntr-o er! a sc&imb!rii, Editura Prut
Interna&ional, C!i2inu.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
45
Investete n oameni!
Iosi"escu $., G(@@@H. #anual de management educaional pentru directorii de unit!i 2colare,
Editura Pro-nosis, #ucure2ti.
Iucu 0.#., G(@@@H. #anagementul 2i gestiunea clasei de elevi. Hundamente teoretico-metodologice,
Pun E., G1333H. JC5A4A - abordare sociopedagogic!, Editura Polirom, Ia2i.
/oca I., G(@@(H. #anagement educaional, EDP, #ucure2ti.
TEMA )'C05t0$a o$6ani1a;iona53
)'-'Semni2i#a;ia i im&o$tan;a #05t0$ii
.ema culturii este una de interes 2i atrac&ie =n domeniul sociologiei organi9a&ionale. e pare c
nici un alt concept din 2tiin&ele socio8umane nu a determinat o a2a mare varietate de opinii,
precum cultura. Cultura eFist oriunde eFist omul. Fiin&a uman se raportea9 la realitate =n
mod indirect, prin intermediul culturii, al lumii sim:olurilor.
Cultura a "ost anali9at din diverse perspective7
1.Antropologia filosofic!7 =n&elege prin cultur mecanismul ce reglementea9 via&a social,
un mod de eFisten& a unui grup uman GL. M!ite, 0. LintonHA
(.>ociologia7 a:ordea9 cultura din ung!iul valorilor care =2i au originea =n activitatea
omului G). Me:er, E. DurR!eimHA
4.#anagementul intercultural7 su:linia9 2i anali9ea9 rolul culturii organi9a&ionale =n
conducere 2i =n di"eren&ierea speci"icului na&ional G-. Oo"stede, E. c!einH.
Dup P. 0o:ert, cuv<ntul KculturJ, =n a"ar de utili9rile sale agricole 2i :iologice, are trei
accepiuni Gapud tate, (@@1, p.1H7
aH de9voltarea unor anumite "acult&i ale spiritului, =n special prin eFerci&ii intelectuale
GeFtin9<nd, ar "i ansam:lul de cuno2tin&e acumulate care permit de9voltarea criticii, gustului,
'udec&iiHA
:H ansam:lul aspectelor intelectuale ale unei civili9a&iiA
cH ansam:lul "ormelor de comportamente =nsu2ite de comunit&ile umane.
Fa& de natur, ea repre9int tot ceea ce omul adaug naturii, =ntregul ec!ipament
sim:olic, supraordonat celui :iologic 2i naturalA "a& de societate, cultura operea9 un decupa'
valoric, re&in<nd numai acele crea&ii care8l de"inesc pe om =n c!ip esen&ial. Dn raport cu registrul
compleF al con2tiin&ei 2i al tririlor interioare, cultura cuprinde structurile eFpresive ce traduc =n
lim:a'e sim:olice aceste stri 2i atitudini, structuri ce devin valori intersu:iective 2i sociale.
EFpert =n studierea dimensiunilor culturii na&ionale, -. Oo"stede a identi"icat dimensiunile
care difereniaz! practicile 2i valorile, =n "unc&ie de tipul societ&ilor GOo"stede, 133;H7
a/ individualism@colectivism7
Dn societ&ile caracteri9ate prin individualism GU+, +ustralia, )area #ritanieH oamenii se
de"inesc ca indivi9iA li:ertatea se =mplete2te cu dimensiunile mediului social, de9volt<ndu8se un
management autocrat. Dn societ&ile colectiviste GPanama, Ecuador, -uatemalaH eFist sisteme
sociale "iFe, rigide, =n care oamenii apar&in unor grupuri sau clanuri care le o"er protec&ieA
managementul este participativ.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
41
Investete n oameni!
Cultura organi9a&ional este in"luen&at decisiv de modul =n care privesc oamenii rela&iile cu
grupul de apartenen&. EFist institu&ii, colectivit&i =n care interesul pentru grup predomin asupra
interesului individual, =n care oamenii sunt integra&i puternic, iar normele ac&ionea9 cu o putere
coercitiv mare pentru pstrarea controlului social. +ceste societ&i, culturi pot "i numite
colectiviste, prin compara&ie cu cele individualiste, =n care interesele individuale predomin asupra
celor de grup, =n care "iecare =2i poart de gri' singur 2i nu a2teapt spri'in din partea colectivit&ii.
b/ distana fa! de putere7
Dn &rile caracteri9ate prin distan& mare "a& de putere GFilipine, Vene9uela, IndiaH ocolirea
nivelurilor superioare repre9int un act de insu:ordonareA 2e"ul este autocrat, iar su:ordona&ii
a2teapt ordine. Dn cealalt categorie, distan&a mic "a& de putere GIsrael, DanemarcaH,
su:ordona&ii ocolesc 2e"ul pentru a82i putea =ndeplini muncaA 2e"ul este un democrat, iar
su:ordona&ii a2teapt s "ie consulta&i.
c/ evitarea incertitudinii Ggradul =n care oamenii se simt amenin&a&i =n situa&ii noiH7
Pentru oamenii din &rile cu grad =nalt de evitare a incertitudinii, Kce este di"erit este
periculosJA anga'area se "ace pe via& G%aponia, Portugalia, -reciaH. Pentru ceilal&i, Kce este di"erit
este curiosJA mo:ilitatea locului de munc este "oarte mare Gingapore, U+, DanemarcaH.
d/ masculinitate@feminitate7
+cest indicator eFprim accentul pus pe protec&ia mediului, gri'a "a& de al&ii, percep&ia
timpului, asigurarea calit&ii vie&ii Gca =n ca9ul &rilor caracteri9ate prin "eminitate 8 Portugalia,
uediaH sau, dimpotriv, accentul pus pe per"orman&, pro"it, competi&ie Gca =n ca9ul unor &ri ca
%aponia, -ermaniaH.
Investiga&iile reali9ate de Oo"stede au "ost preluate de al&i cercettori care au studiat
rela&iile dintre cultura na&ional 2i cultura organi9a&ional. +st"el, au mai "ost puse =n eviden& 2i
alte varia:ile printre care Korientarea pe termen lungBscurtJ. Dimensiunile men&ionate au "ost
incluse =ntr8un studiu reali9at =n (@@1 la nivelul 0om<niei de ctre companiile -allup *rgani9ation
2i Interact, care au "olosit un instrument de9voltat de Institutul de Cercetare pentru Comunicare
Intercultural. ,u se pot trans"era =n mod mecanic nici cele mai e"iciente modele de cultur
organi9a&ional, deoarece trans"erarea sau copierea "or&at a modelelor culturale poate =nclca
armonia mediului de eFisten&.
Cultura are mai multe caracteristici Gapud tate, (@@1A apud Co'ocaru, (@@5, p. >>H7
8 se =nva& 2i se poate adaptaA
8 este creat =n mod activ de ac&iunile oamenilorA
8 se transmite Gprin convingerile culturale, ca 2i tradi&iile 2i o:iceiurileH de la o genera&ie la
alta, printr8un proces de integrare socialA
8 este =ntiprit =n mintea mem:rilor Gorgani9a&ieiHA
8 este multipl Geste alctuit din mai multe su:culturiHA
8 este un "enomen social care dep2e2te nivelul individuluiA
8 repre9int un Kmod de via&J 2i tinde s "ie destul de sta:il =n timpA
8 este o Katmos"erJ 2i se re"er la Kcum e s lucre9i =ntr8o anumit organi9a&ieJA
8 repre9int modele de comportament care se re"er la Kcum se "ac lucrurile la noiJ.
Cultura re"lect atitudinea pe care o are organi9a&ia "a& de sc!im:are. +ceast atitudine
poate "i7 conservatoare Gre9istent la sc!im:riH, oportunist Gurmrind "iecare oca9ie de
sc!im:areH, =ntreprin9toare Gde9volt<nd =n permanen& noi programe 2i serviciiH, eFpansionist
G!otr<t s mreasc numrul de :ene"iciari, clien&i, mem:riH.
Prin no&iunea de cultur a "ost dat organi9a&iei dimensiunea sa uman7 ea presupune o
comunitate marcat de o istorie, "ormat din indivi9i cu nevoi compleFe. Una din condi&iile
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
4;
Investete n oameni!
de9voltrii organi9a&ionale este "ormarea unei culturi puternice, proces =n care competen&ele
umane ale managerului 2iBsau liderului sunt !otr<toare.
)'.'S&e#i2i#05 #05t0$ii o$6ani1a;iona5e
Dinamica rela&iei dintre organi9a&ie 2i mediu a adus =n discu&ie la s"<r2itul anilor 13>@ un
nou concept, cel de cultur! organizaional!. +ceasta repre9int Kmediul internJ care caracteri9ea9
"iecare organi9a&ie.
De"inirea conceptului de Kcultur organi9a&ionalJ este eFtrem de di"icil din cau9a originilor
2i multitudinii de de"ini&ii eFistente Gapud Pun, 1333, pp. 5381@H7
8 sim:olurile, ceremoniile 2i miturile care eFprim valorile 2i credin&ele de :a9 ale unei
organi9a&ii 2i ale mem:rilor si GM. *uc!iHA
8 convingerile =mprt2ite de managerii unei organi9a&ii G%. Lorsc!HA
8 tradi&iile 2i convingerile unei organi9a&ii, prin care se distinge de altele 2i care asigur
sta:ilitatea ei GO. )int9:ergHA
8 model al convingerilor 2i eFpecta&iilor =mprt2ite de mem:rii unei organi9a&ii, normele
care descriu comportamentul acestora GO. c!Part9, . DaviesHA
8 nivelurile cele mai pro"unde ale ideilor de :a9 2i ale convingerilor adoptate de mem:rii
organi9a&iilor GE. c!einHA
8 un set de valori apar&in<nd organi9a&iei care =i a'ut pe mem:rii acesteia s =n&eleag
scopul 2i modalit&ile de ac&iune G0. -ri""inHA
8 ansam:lu de "iloso"ii, ideologii, valori, credin&e, pre9ump&ii, a2teptri, atitudini, norme
=mprt2ite de mem:rii organi9a&iei GD. OellriegelH.
* cultur organi9a&ional este puternic dac to&i mem:rii organi9a&iei cunosc scopurile,
o:iectivele comune 2i eFpecta&iile celorlal&i, se identi"ic cu grupul, comunitatea din care "ac parte,
comunic 2i sunt desc!i2i 2i "leFi:ili.
). Vlsceanu detalia9 un set de patru indicatori de caracterizare a mediului unei
organizaii GVlsceanu, (@@4, pp. 1518154H7
Predictibilitatea care o"er o imagine asupra modului =n care va evolua o organi9a&ie.
+ccentul cade pe latura anticipativ =n structurarea mediului pentru o anumit perioad de
timp. La polul opus, incertitudinea apare ca urmare a e"ectelor pe care sc!im:area mediului
general le produce asupra mediului organi9a&ional. Cercetrile reali9ate =n 136( de ctre
Duncan sus&in c incertitudinea apare la nivelul percep&iilor indivi9ilor 2i nu la nivelul
mediului. Dn acest sens, considerm c incertitudinea ar putea "i eFpresia imposi:ilit&ii,
reale sau imaginate, a indivi9ilor de =n&elegere 2i asimilare a in"orma&iilor ce descriu
perspectiva de evolu&ie a organi9a&iilor.
)iversitatea "actorilor de mediu care in"luen&ea9 "unc&ionarea unei organi9a&ii. Cu c<t
mediul geogra"ic, cultural, economic este mai divers, cu at<t serviciile organi9a&iei
respective vor "i mai diversi"icate. Cuv<ntul de ordine aici este adaptabilitatea organi9a&iei
la cerin&ele mediului eFtern. Principala "unc&ie a organi9a&iei =n acest sens va "i cea de
adaptare

care mo:ili9ea9 resursele pentru atingerea scopurilor urmrite.
5rientarea mediului "a& de organi9a&ie, ceea ce =nseamn c mediul, intern sau eFtern
organi9a&iei, are capacitatea de a "r<na sau "avori9a de9voltarea organi9a&iei. De eFemplu,
sus&ine )int9:erg G1363H competi&ia la nivelul intra sau interorgani9a&ional poate determina
apari&ia unei opo9i&ii, a unei ostilit&i la nivelul rela&iilor.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
46
Investete n oameni!
>tabilitatea care vi9ea9 perpetuarea unei stri de "apt pentru o perioad mai lung de
timp. E"ectele sta:ilit&ii pot "i =n egal msur "avora:ile sau ne"avora:ile climatului
organi9a&ional, =n "unc&ie de gradul de ancorare a organi9a&iei la cerin&ele mediului general.
Dac organi9a&ia dovede2te o :un capacitate de anticipare a sc!im:rilor, gravitatea
"luctua&iilor intraorgani9a&ionale va "i mai mic.
Dup -!. Ionescu, cultura organi9a&ional poate "i msurat prin urmtoarele caracteristici
GIonescu, 133;, p.14H7
Ini&iativa individual, gradul de responsa:ilitate, li:ertate 2i independen& de care se :ucur
indivi9iiA
.oleran&a dat de risc, gradul =n care salaria&ii sunt =ncura'a&i s "ie inovativi 2i =n care =2i
asum risculA
Direc&ia, gradul =n care organi9a&ia creea9 o:iective clare 2i per"orman&a acceptat,
scontatA
Integrarea, gradul =n care unit&ile din organi9a&ii sunt =ncura'ate s opere9e 2i s ac&ione9e
=ntr8o manier coordonatA
pri'inul managementului, gradul =n are managerii prevd comunicarea clar, asisten&a 2i
spri'inul pentru su:ordona&ii lorA
Controlul regulilor 2i reglementrilor 2i calitatea supraveg!erii directe, "olosite pentru
supraveg!erea 2i controlul comportamentului salariatuluiA
Identi"icarea, gradul =n care mem:rii organi9a&iei se identi"ic cu organi9a&ia ca un =ntreg
mai mult dec<t cu primul lor grup de munc sau care re9ult din eFperien&a pro"esionalA
istemul de recompensare, gradul aloca&iile de recompensare sunt :a9ate pe criteriile de
per"orman& ale salaria&ilor, =n contrast cu vec!imea etc.A
.oleran&a con"lictului, gradul =n care salaria&ii sunt =ncura'a&i s re9olve con"lictele 2i s "ie
desc!i2i la criticA
)odelele de comunicare, gradul =n care comunicarea =n organi9a&ie este restric&ionat la
autoritatea ierar!iei "ormale.
Dn timp, au "ost identi"icate patru tipuri de fenomene culturale, =n raport cu organi9a&iile7
1. in"luen&a culturii na&ionale 2i a culturii locale Gprin intermediul mem:rilor organi9a&ieiHA
(. in"luen&a comunit&ii pro"esionale Gprin statut social, rela&ii, mod de g<ndire etc.HA
4. cultura grupului din organi9a&ie Gpreocupri, norme, categorii socio8pro"esionale etc., care
adesea determin apari&ia su:culturilorHA
5.cultura organi9a&iei eFprimat prin ansam:lul de comportamente 2i elemente ce dau o
coeren& intern, precum 2i anumite practici ce nu sunt =nt<mpltoare.
Aplicaie7
+pel<nd la instrumentul ICu:ul de anali9J, re9olva&i urmtoarele sarcini7
EFplica&i =n ce const cultura organizaional!A
Asocia&i cultura organizaiei 2colare cu al&i termeni tangen&iA
Compara&i aceast sintagm cu termeni sau sintagme speci"ice domeniuluiA
Argumenta&i =n ce situa&ii este Ivi9i:ilJ cultura 2coliiA
Anali9a&i su:speciile din cadrul culturii 2colii Gcultura managerial, cultura cadrelor
didactice 2i cultura elevilorH.
EFempli"ica&i c<teva su:culturi speci"ice culturii cadrelor didactice.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
4>
Investete n oameni!

eD&5i#a;i #om&a$a;i aso#ia;i

a$60menta;i ana5i1a;i eDem&5i2i#a;i
,o&iunea de Kcultur organi9a&ionalJ este aprut recent =n 2tiin&ele organi9rii 2i a "ost
preluat 2i de9voltat de ctre management =ncep<nd cu anii T>@. intagma se leag de numele
cercettorului american P!. el9nic, care a adus =n aten&ia speciali2tilor cultura, ca mi'loc de
=n&elegere a organi9a&iei. tudierea acesteia a cptat o amploare tot mai mare odat cu
de9voltarea societ&ilor transna&ionale.
+u "ost identi"icate patru elemente ale culturii unei organizaii7 arte"actele, perspectivele,
valorile 2i presupo9i&iile.
Artefactele repre9int aspectele mai Ktangi:ileJ ale culturii unei organi9a&ii 2i pot "i7 "i9ice
Gaspectul o"icial, logo8ul companiei, uni"ormele anga'a&ilorH, comportamentale Gritualuri, ceremoniiH
2i ver:ale Glim:a', povestiri 2i mituri =mprt2ite de ctre mem:rii organi9a&ieiH. +rte"actele
repre9int mani"estrile de supra"a& sau sim:olurile perspectivelor, valorilor 2i presupo9i&iilor
=mprt2ite care "ormea9 sistemul de credin&eA
Perspectivele sunt ideile 2i ac&iunile =mprt2ite care =i a'ut pe oameni s ac&ione9e =n
mod adecvat =ntr8o anumit situa&ie. De eFemplu, perspectivele se de9volt de o:icei =n 'urul
regulilor de re9olvare corect a unor situa&ii structurate Gcum ar "i evaluarea per"orman&elorH sau a
unor situa&ii mai neclare Gcum ar "i o:&inerea unei promovriH.
Dntr8o organi9a&ie, perspectiva comun poate "i aceea c oamenii tre:uie s "ie inovativi 2i
KagresiviJ, asum<ndu82i c<t mai multe responsa:ilit&i cu putin& pentru a avansa, =n timp ce =ntr8o
alt organi9a&ie, con"ormarea la normele impuse de grup poate "i perspectiva comun asupra
modalit&ii de a o:&ine succes. +semenea di"eren&e de perspectiv repre9int dou culturi
organi9a&ionale "oarte di"erite.
*alorile repre9int principii generale care dep2esc evenimentele particulare. +cestea
denot idealurile, standardele sau KpcateleJ generale ale unei organi9a&ii cum ar "i de9voltarea
carierei, promovarea din interior, protec&ia mediului, onestitatea "a& de consumatori etc. De o:icei,
asemenea valori sunt eFprimate =ntr8o declara&ie "ormal a "iloso"iei de conducere a organi9a&iei.
Presupoziiile de baz! repre9int Kmie9ulJBpartea central a unei culturi, respectiv credin&ele
luate de :une pe care mem:rii organi9a&iei le au despre ei =n2i2i, despre ceilal&i 2i despre lumea =n
care triesc.
Aplicaie7
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
43
Investete n oameni!
Proiecta&i un model de interven&ie asupra culturii organi9a&ionale, plec<nd de la urmtoarele
pro:leme eFistente7
8 organi9a&ia nu are o cultur cristali9atA
8 nu se cunosc valorile organi9a&ieiA
8 cultura organi9a&iei nu este corelat cu vi9iunea, misiunea, "inalit&ile 2i strategiile.
+semnat cu un ais:erg, cultura organi9a&ional este structurat pe dou niveluri
culturale, care se a"l =n permanent legtur, in"luen&<ndu8se reciproc7 nivelul vizibil Gmai u2or de
sesi9at 2i sc!im:at, "iind concreti9at =n elemente "i9ice 8 cldiri, mo:iliere, uni"orme etc.H 2i nivelul
invizibil Gmai greu de sesi9at 2i sc!im:at, "iind concreti9at =n valorile =mprt2ite de mem:rii
organi9a&iei, capacit&i, o:iceiuri, a2teptri, credin&e, motiva&ii care modelea9 comportamentul
colectivH.
Aplicaie7
Caracteri9a&i speci"icul culturii organi9a&iei din care "ace&i parte, raport<ndu8v la cel pu&in
dou criterii de clasi"icare.
Unul dintre cele mai cunoscute modele de anali9 a culturii organi9a&ionale este Kmodelul
multinivelar sau strati"icatJ ela:orat de E. c!ein. Con"orm acestuia, cultura organi9a&ional este
structurat pe trei niveluri, straturi GPun, 1333, pp. 14815H7 presupo9i&iile de :a9 sau credin&ele,
valorile =mprt2ite de mem:rii organi9a&iei 2i normele care reglementea9 activitatea 2i conduita
indivi9ilor =n cadrul organi9a&iilor. ,ormele repre9int modul =n care o organi9a&ie de"ine2te ceea ce
este drept, corect, corespun9tor sau nedrept, incorect sau necorespun9tor. Valorile de"inesc
ceea ce este :un 2i ru pentru mem:rii organi9a&iei, "iind str<ns legate de idealurile grupului
respectiv.
Dn sinte9, putem a"irma c eFist o multitudine de componente ale culturii organi9a&ionale
G0usu, (@@4, p. (4H7
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
5@
Cultura organizaional %atura interveniei
!roblema &
!roblema '
(ezvoltare
)odificare
Investete n oameni!
Figura 6. E5emente5e #05t0$ii o$6ani1a;iona5e
EFist =ns 2i puncte tari ale culturii manageriale GIosi"escu, (@@@, p. 11H7 o :un capacitate
de organi9are a produc&iei concrete G=n sistemul educa&ional, acesta ar desemna capacitatea
incontesta:il a marii ma'orit&i a directorilor de a coordona 2i conduce activitatea curent a 2coliiH
2i o anumit a:ilitate =n a:ordarea rela&iilor umane, cu scopul cre2terii nivelului de motiva&ie a
salaria&ilor, reali9at prin stimularea orgoliului pro"esional 2i mici "avoruri, c!iar cu pre&ul trecerii cu
vederea a unor mici K"urti2aguriJ 2i a unor acte de indisciplin Gaceast a:ilitate este caracteristic
multor directori de 2coal 2i inspectori 8 considera&i ca K:uniJ, care o:&in anga'amentul 2i
cola:orarea su:alternilor prin di"erite "orme de "avoritismH.
,easumarea responsa:ilit&ii 2i credin&a c lucrurile se aran'ea9 prin rela&ii sunt, dup noi,
principalele o:stacole =n de9voltarea culturii organi9a&ionale din &ara noastr.
)')'Ti&0$i5e %e #05t0$i o$6ani1a;iona5e i s07#05t0$i5e
Cultura unei organi9a&ii poate a"ecta direct practicile de management prin7
centrali9areaBdescentrali9area deci9iilor, siguran&Brisc, rsplata individualBde grup, loialitatea
organi9a&ional =naltB'oas, proceduri "ormaleBin"ormale, cooperareBcompeti&ie, vi9iune pe termen
lungBscurt, sta:ilitateBinova&ie.
EFist mai multe tipuri de culturi. +st"el Gapud DealA UennedL, 13>(, pp. ;18156A )int9:ergA
Vuinn et. al., 1331, pp. ;68>5A OandL, 1331, pp. 618>1, Eorlen&anA #urdu2 et. al., 133;, pp.1>38((4,
Pun, 1333, pp. 5>866, tate, (@@1, pp. 1(8(1H7
dup! contribuia la performanele organizaionale?
aH cultur "orte sau po9itivA
:H cultur negativ
dup! nivelul de risc acceptat 2i viteza de obinere a retroaciunii, a feed-bacA-ului?
aH cultura K)ac!oJ Ga tipului durHA
:H cultura KMorR !ard 8 plaL !ardJ Gcultura Kmunc 2i certitudineJHA
cH cultura K#et t!e CompanLJ Gde tip mi9, pariuHA
dH cultura KProcessJ Gcultura KprocedurilorH
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
"istem de valori
)ituri, *nt+mplri, eroi
"tructuri organizatorice
de putere "isteme de control,
norme, reguli
"imboluri, ceremonii,
tradiii, sloganuri
,itualuri, rutine, credine
Paradigma cultural
51
Investete n oameni!
dup! tipul de tranzacie prin care individul este legat de organizaie?
aH cultur ra&ionalA
:H cultura ideologicA
cH cultura consensuluiA
d cultura ierar!ic
dup! configuraia organizaiei?
aH cultura puterii sau de club Gcultura Kp<n9a de pian'enJH
:H cultura rolului 6cultura Itemplu/
cH cultura sarcinii 6cultura IreeaG/
dH cultura personal! 6cultura Igala0ie de steleG sau IroiG
dup! dominanta valoric!?
aH cultura carismaticA
:H cultura de contingen&A
cH cultura reproductiv
dup! tipul de personal care lucreaz! 3n organizaie?
aH cultura de tip Kec!ipa de :ase:allJA
:H cultura de tip Kclu:JA
cH cultura de tip KacademieJA
dH cultura de tip K"ortrea&J.
dup! caracteriticile organizaiei 2i diferenele 3ntre culturile naionale?
aH J"amiliaA
:H Jturnul Ei""elJA
cH Jrac!eta teleg!idatJA
dH Jclo2caJ
dup! relaia dintre cultura organizaional! 2i cultura social!?
aH culturi i9omor"e, unitare 2i coerente cu cultura social
:H culturi independente 2i divergente.
Caracteri9area culturii organi9a&ionale este un demers di"icil de reali9at Gnu =ns imposi:ilH,
mai ales dac ne oprim aten&ia asupra culturii unei organi9a&ii mari, cum este sistemul 2colar. +par
o serie de pro:leme deoarece GIosi"escu, (@@@, p.16H7
Dn toate organi9a&iile de dimensiuni mari nu eFist o cultur monolitic 2i coerent Gde tip
K:locJH, ci aglomerri de su:culturi articulate prin anumite trsturi comune, dar care pot
avea multe componente speci"ice, c!iar contradictorii. De eFemplu, pro"esorii care sunt
aprecia&i de colegi, dar nu 2i de eleviA
La "el cum personalitatea uman este de"init prin acele trsturi care o singulari9ea9,
cultura unei 2coli este determinat, la r<ndul ei, de ceea ce o di"eren&ia9 de celelalte
organi9a&ii similare. +lt"el nu s8ar eFplica pre"erin&a elevilor, prin&ilor sau pro"esorilor
pentru anumite institu&ii 2colare, dincolo de di"eren&a Greal sau ipoteticH de valoare sau
de KimagineJA
+2a cum se pot constata di"eren&e mai mari =ntre =ntre elevii care "ac parte din aceea2i
clas dec<t =ntre clasele dintr8o anumit 2coal, deose:irile dintre culturile 2colilor
concrete, c!iar =nvecinate, pot "i mai mari dec<t cele dintre Kprovinciile istoriceJ.
EFist numeroase organi9a&ii =n cadrul crora cultura a devenit eFtrem de ne"unc&ional. Dn
principal, organi9a&iile cele mai eFpuse la riscul unei dis"unc&ionalit&i culturale sunt cele mo2tenite.
Devin KvoluminoaseJ, se =ncurc =n vec!ile metode, tind s cultive su"icien&a. Pe termen scurt, dau
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
5(
Investete n oameni!
sen9a&ia c sunt invinci:ile, dar c<nd au loc sc!imri de "ond la nivel social 2i, prin urmare, se
sc!im 2i regulile 'ocului, reac&ionea9 ini&ial prin negare, care se trans"orm =n panic sau trece
de la sine.
Aplicaie7
0eali9a&i o clasi"icare a valorilor speci"ice organi9a&iei 2colare Gvalori educa&ionaleH plec<nd
de la urmtoarele criterii7
Varia:ila timpA
-radul de eFtensieA
-radul de concretitudineA
+ctorii care le promovea9 cu prioritate.
Ca organi9a&ie, 2coala se di"eren&ia9 de celelalte organi9a&ii prin urmtoarele caracteristici
Gapud Pun, 1333, pp. 618>6H7
aH "unc&ia de a produce =nv&are7 =ntreaga Kar!itectur organi9a&ionalJ a 2colii se supune
logicii proceselor pedagogiceA
:H pre9en&a =n mai mare msur a aspectelor in"ormale 2i a mani"estrilor eFpresiveA
cH pre9en&a mai multor tipuri de mem:ri G=n plan organi9a&ional7 mem:rii sta""8ului
managerial 8 director, directori ad'unc&i, manageri intermediari G2e"i de catedrH, mem:ri ai
organismelor de conducere ale 2coliiA =n plan pedagogic7 cadrele didactice, eleviiHA
dH eFisten&a a dou categorii de mem:ri7 permanen&i Gcei care prin pro"esiunea lor sunt
implica&i =n activitatea 2colii, 2i anume pro"esorii, sta""8ul managerial 2i administrativH 2i temporari,
tran9itorii sau mem:ri pasageri Gelevii, care devin mem:ri ai organi9a&iei 2colare pe o perioad
determinatHA
eH pre9en&a unei diversit&i de culturi 2i su:culturi cu grade di"erite de convergen& Gpoate "i
2i una din sursele de progres 2i de9voltare a 2coliiH.
La :a9a culturii 2colii st ideea c omul este educa:il 2i per"ecti:il, valorile dominante "iind7
=ncrederea 2i respectul "a& de copil, adevrul, altruismul, toleran&a, dreptatea, :inele, onestitatea,
cooperarea 2i competi&ia, respectarea diversit&ii, ata2amentul pro"esional, li:ertatea 2i
creativitatea. Cultura organi9a&iei 2colare cuprinde cultura managerilor 2iBsau liderilor, cultura
cadrelor didactice 2i cultura elevilor.
c!im:area modelelor de g<ndire 2i a mentalit&ilor repre9int modalit&i de ac&iune
speci"ice culturii organi9a&ionale ce au ca scop =m:unt&irea per"orman&elor generale ale
organi9a&iei. Cultura managerial este parte integrant a culturii organi9a&ionale, determinat "iind
de a:ilit&ile, stilul de conducere, stilul de comunicare 2i de sistemul de valori la care se raportea9
managerul organi9a&iei, av<nd drept scop ela:orarea 2i =mprt2irea vi9iunii, misiunii, politicii 2i
strategiei organi9a&iei.
Dn reali9area "unc&iei sale, directorul de 2coal tre:uie s reali9e9e un ec!ili:ru =ntre
aspectele academic8administrative 2i cele instrumental8eFpresive Gapud Pun, 1333, p. 6>H7
activit&ile din s"era academic vi9ea9 activit&ile pedagogiceA activit&ile administrative sunt tipic
managerial8organi9a&ionaleA activit&ile instrumentale vi9ea9 responsa:ilit&i care ating at<t
aspectele administrative, c<t 2i cele academice 2i au =n vedere mi'loacele puse =n ac&iune pentru
organi9area 2colii 2i activit&ii didacticeA activit&ile eFpresive se re"er la preocuprile pentru
asigurarea climatului emo&ional 2i a et!osului pro"esional al pro"esorilor 2i elevilor, dar 2i al altor
persoane implicate =n activitatea 2colar.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
54
Investete n oameni!
)'('C05t0$a #5asei %e e5evi
Cultura profesorilor &ine de su:structurile care se di"eren&ia9 =n "unc&ie de seF, v<rst,
vec!ime, nivel de cali"icare. Vor:im ast"el despre Gapud Pun, 1333, pp. 3381@4H7
a/ dup! criteriul se0ului7 su:cultura "eminin 2i cea masculin
8 cultura cadrelor didactice este puternic K"emini9atJ, "enomen soldat cu o accentuare a
dimeniunii a"ective, care se o:serv at<t =n interac&iunile dintre cadrele didactice, c<t 2i dintre
acestea 2i eleviA
8 =n planul climatului, se mani"est o serie de "enomene care par a "i mai numeroase =n
cultura "eminin7 gelo9ie, invidie, :<r", :loca'e de comunicare, tensiuni 2i con"licte determinate de
pro:leme privind promovarea =n carier, reparti9area elevilor sau a pro"esorilor dirigin&i pe clase
etc.A
b/ dup! criteriul statutului profesional7 su:cultura =nv&torilor 2i cea a pro"esorilor
8 su:cultura =nv&torilor este mai omogen, iar dimensiunea in"ormal este mai evidentA
su:cultura pro"esorilor este centrat pe speciali9area curricular, "apt care determin un anumit
elitism pro"esionalA
8 su:cultura =nv&torilor este dominat de valori precum cooperarea, munca =n ec!ip,
iu:irea pentru copil 2i ata2amentul "a& de pro"esieA su:cultura pro"esorilor este dominat de valori
precum individualismul Gc!iar egoismulH, competi&ia, intelectualismul, compleFul de superioritateA
c/ dup! criteriul v"rstei7 su:cultura cadrelor didactice tinere 2i cea a v<rstnicilor
8 =ntre ei eFist, ca un tampon, cei de v<rst medie, dar ei nu produc o su:cultur proprie,
care s se a"irme prin valori speci"iceA
8 av<nd =n vedere orientarea lor dominant, deose:irile =ntre cele dou su:culturi consist
=n aceea c una este a trecutului, iar alta a viitoruluiA
8 dominante =n su:cultura tinerilor sunt valori ca entu9iasmul, creativitatea, iar =n su:cultura
v<rstnicilor, valori ca conservatorismul, pruden&a, =n&elepciunea etcA
d/ dup! vec&ime7 su:cultura cadrelor didactice cu vec!ime G=n pro"esie sau =n 2coala
respectivH 2i cea a noilor veni&i
8 mai des =nt<lnite =n su:cultura cadrelor didactice cu vec!ime sunt valori ca respectul
pentru pro"esie, spiritul de cooperare 2i =ntra'utorare, iar =n cea a noilor veni&i, valori ca dorin&a de
a"irmare, receptivitatea la nou, competi&ia etc.
Dn cadrul culturii cadrelor didactice eFist o serie de su:culturi Gse mai poate vor:i 2i de
su:cultura pro"esorilor titulari 2i a celor suplinitori, su:cultura celor cu studii universitare lungi sau
scurte, su:cultura celor cu grade didactice 2i a celor ce =nc nu le8au o:&inut etc.H, cunoa2terea lor
constituind una din condi&iile unei :une "unc&ionri a 2colii, ca organi9a&ie. Cultura elevilor
cuprinde valorile speci"ice culturii "amiliei sau grupului de apartenen&. EFist posi:ilitatea unor
inter"eren&e contradictorii =ntre modelele culturale propuse de "amilie 2i modelele culturale propuse
de 2coal. Ea este in"ormal, implic curriculumul ascuns, su:liminal 2i depinde de cultura 2colii.
Pe diverse ci, este stimulat spiritul de crea&ie, este creat un cadru de participare la de9voltarea
valorilor spirituale, de a"irmare a talentului, sensi:ilit&ii elevilor.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
55
Investete n oameni!
Aplicaie7
Folosind KDiagrama FloPJ, identi"ica&i =n mod c<t mai creativ, rela&ia dintre cultura 2colii 2i
su:culturile care se di"eren&ia9 =n "unc&ie de anumite criterii.
Este important de preci9at c 2coala =i ini&ia9 pe copii =n modele de autoritate, de
con"ormare la reguli, de cola:orare, transmi&<ndu8le, ast"el, acel tip de cultur ce poate "i
considerat cultur social8pragmatic. Educa&ia este un proces cultural care, =n societ&ile
moderne, se des"2oar de8a lungul =ntregii vie&i a individului. De aceea, prin con&inutul culturii
proprii, produce, sus&ine 2i impune valorile autentice. +cest demers se reali9ea9 prin intermediul
ritualurilor 2i ceremoniilor, pove2tilor, legendelor 2i miturilor speci"ice. )ani"estri ale vie&ii de grup,
ritualurile, ceremoniile urmresc reali9area consensului 2i rspund nevoii de apartenen& a
indivi9ilorA pove2tile, legendele 2i miturile urmresc s cree9e coe9iunea 2i untatea 2colii.
Din perspectiv organi9a&ional, atributele competenelor colective se caracteri9ea9 prin7
unt de natura unor Gpoten&ialeH capacit&iA
unt :a9ate pe cunoa2tereA
0epre9int mani"estri de comportament cooperativA
unt dispuse transversal =n organi9a&ieA
Determin per"orman&ele organi9a&ieiA
+u un caracter a:stract.
Impregnat de speci"icul na&ional, cultura 2colii re"lect, =n ultim instan&, caracteristicile
comunit&ii umane =n care se constituie 2i pe care o reproduce. Cultura 2colii este Ko cultur de
de9voltare, desc!is 2i "leFi:ilJ GPun, 1333, p. 3;H. Putem spune c 2coala, prin speci"icul ei,
men&ine 2i de9volt cultura na&ional. Ea se :a9ea9 pe anumite presupo9i&ii sau credin&e, care
implic o anumit concep&ie despre om 2i o "iloso"ie de via& pe care o are orice cultur. )odelele
culturale sinteti9ea9 acest "iloso"ie de via& 2i o eFprim =n valori 2i norme speci"ice.
Comunitatea, prin intermediul culturii, este cea care pstrea9 individul =ntr8un cadru de
valori, iar pentru ca un set de valori s ai: un anumit impact, acesta tre:uie s "ie clar de"init, "r
a lsa loc interpretrilor.
Aplicaie7
Plec<nd de la ideea con"orm creia Kermetismul culturalJ este o "orm de re9isten& la
sc!im:are, enumera&i c<teva :ariere care =mpiedic sc!im:ul cu eFteriorul 2i a:sor:&ia unor
elemente de noutate.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
Cultura
colii
Cultura
manage$rial
Cultura
cadrelor
didactice
Cultura
elevilor
51
Investete n oameni!
0epre9ent<nd unitatea =n diversitate, cultura 2colii se construie2te pe un speci"ic aparte,
"iind necesar ca educatorul s82i asume rolul "ormator 2i s contri:uie la crearea armoniei sociale.
C!i2inu.
OandL C!., G1331H. Gods of management, CenturL #ussiness, London.
Oo"stede -., G133;H. #anagementul structurilor multiculturale, Editura Economic, #ucure2ti.
Ionescu -!., G133;H. )imensiunile culturale ale managementului, Editura Economic, #ucure2ti.
)int9:erg O., Vuinn, %. et. al., G1331H. %&e strategL process concepts, Prentice Oall.
0usu C., G(@@4H. #anagementul sc&imb!rii, Editura Economic, #ucure2ti.
tate *., G(@@1H. Cultura organizaiei 2i managementul =n &ttp?@@www.ase.ro@biblioteca@carte,.aspB
idKCC,MidbK9
Eorlen&an .., #urdu2 E., et al., G133;H. #anagementul organizaiei, Editura Oolding 0eporter,
#ucure2ti.
TEMA (' C5asa %e e5evi / 6$0& e%0#a;iona5
('-'G$0&05 / #a$a#te$isti#iE #5asi2i#a$eE mo%a5it3;i %e 2o$ma$eE #onstit0i$e
)anagementul resurselor umane recunoa2te valoarea, rolul 2i importan&a pe care "iecare
anga'at =l are =n cadrul organi9a&iei. De remarcat este "aptul c Ia:ordrile teoretice eFistente
asupra managementului resurselor umane varia9 de la perspectiva &ard, care a:ordea9 indivi9ii
ca o modalitate de control al :alan&ei cost8:ene"icii, la perspectiva soft, con"orm creia anga'a&ii
repre9int resurse care pot contri:ui la de9voltarea organi9a&iei 2i atingerea de9ideratului
eFcelen&eiJ GEa!arie, (@@;, p. (11H.
.recerea de la o mul&ime spontan la una organi9at presupune o de9voltare logic.
Comportamentul indivi9ilor =ntr8o mul&ime este modelat de cultura lorA totu2i calitatea distinctiv a
omului mul&imii este con"ormismul. .rsturile speciale ale unui individ se modi"ic imediat ce intr
=ntr8o mul&ime, constat<ndu8se Gapud )oscovici, 133;, p. 433H7
eHo diminuare a "acult&ilor intelectuale G"acult&ile ra&ionale tind s se deteriore9e 2i s
scadHA
:H o intensi"icare a reac&iilor emo&ionale Genergia individual rece este convertit =n energia
=n"ier:<ntat a mul&imiiHA
cH un de9interes "a& de pro"it Gindivi9ii se dep2esc pe ei =n2i2i, devenind eroici 2i
mrinimo2i, martiri 2i patrio&iH.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
5;
Investete n oameni!
Dn sens larg, grupul este "ormat din asocierea a cel pu&in dou persoane GcuplulH 2i poate
a'unge p<n la un numr eFtrem de mare GumanitateaH. Elementul esen&ial este capacitatea de a
ac&iona unit =n atingerea scopurilor urmrite care nu pot "i niciodat atinse =n i9olare complet.
Din perspectiv sociologic, grupul social este un ansam:lu de persoane caracteri9ate de o
anumit structur 2i cu o cultur speci"ic, re9ultate din rela&iile 2i procesele psi!osociale
de9voltate =n cadrul su. +cesta repre9int entitatea social =n care indivi9ii interac&ionea9 direct
pe :a9a unor norme 2i reguli recunoscute 2i acceptate, se de"inesc ei =n2i2i 2i sunt percepu&i de
al&ii ca mem:ri ai acestei entit&i distincte.
Din perspectiva psi!ologiei sociale, grupul este o unitate social a unor personalit&i a"late
=n interac&iune, unitate constituit din mai mul&i indivi9i.
Ca unitate social, grupul are urmtoarele caracteristici7
EFisten&a unui numr oarecare de mem:riA
Pre9en&a unor scopuri 2i activit&i socialeA
0ela&ii nemi'locite, de interac&iune 2i dependen& reciprocA
tatut de"init 2i rela&ie de rolA
Compo9i&ie Gomogen sau eterogenH 2i organi9are G"ormal sau in"ormalHA
Promovarea 2i de9voltarea, =n timp, a unor valori socialeA
Con2tiin&a apartenen&ei la grup, sentimentul de K,*IJ G"iecare mem:ru prime2te, la r<ndul
su, a'utor din partea celorlal&iHA
De9voltarea, =n timp, a spiritului de ec!ip care permite munca =n grupA
Contri:u&ia "iecrui mem:ru la reali9atea economiei de timp 2i resurseA
Formarea Ksintalit&ii de grupJ Gmecanismul care deose:e2te un grup de un alt grupA se
reali9ea9 =n timp 2i depinde, =n mare parte, de calitatea conductoruluiH 2i a Kcoe9iunii
grupuluiJ Gmecanismul care =i determin pe indivi9i s stea 2i s ac&ione9e =mpreun 2i
care se opune "or&elor care =i =mping spre disociere 2i i9olareA "acilitea9 apari&ia 2i
=ntrirea sentimentului de K,*IJH.
-rupurile se clasi"ic =n "unc&ie de di"erite criterii7
dup! durat!7 temporare Glimitate =n timp 8 grupul de 'oac, de petrecere a timpului li:er,
de munc, eFperimental, in"rac&ionalH 2i permanente Gde lung durat, sta:ile 2i
ec!ili:rate, ce presupun rela&ii socio8a"ective puternice, tradi&ionalism 2i uneori ritualism7
"amilia, unele grupuri de munc, grupul de&inu&ilor pe via&HA
dup! m!rime7 mici Gp<n la 5@ de mem:riH, mi'locii Gde ordinul 9ecilor 2i sutelorH 2i mari
Getniile, popoarele, na&iunileHA
dup! statutul ontic7 reale sau nominale GstatisticeHA
dup! statutul creativ sau gradul de instituionalizare7 "ormale Gcare au o:iective,
organi9are 2i "unc&ionare statuate prin acte normative, instruc&iuni, metodologii,
reglulamente, legi 8 clasa de elevi, su:unitatea militarH 2i in"ormale Gcare presupun o
organi9are 2i "unc&ionare ce nu se :a9ea9 pe reglementarea prin norme o"iciale
standardi9ate, ci pe rela&iile socio8a"ective de simpatie, antipatie 2i indi"eren&HA
dup! natura 2i specificul sarcinilor de realizat7 grupuri de munc, de cercetare, militare,
de deten&ie, de terapieA
dup! natura relaiilor dintre membrii grupului7 grupuri primare Ggrupul primar a "ost de"init
de americanul C!.O. CooleL ca "iind o asociere relativ permanent 2i nespeciali9at a
unui numr restr<ns de indivi9i a"la&i =n rela&ii directe 8 "a& =n "a& 8 2i destul de apropia&iA
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
56
Investete n oameni!
prototipul acestuia este "amilia, dar aici putem include 2i grupul de lucru, antura'ul, grupul
de colegi de 2coal etc.H 2i grupuri secundare sau instrumentale Ggrupul secundar este
caracteri9at ca o grupare mai mare, relativ speciali9at, de persoane care au rela&ii
super"iciale, indirecte 8 eF. sindicateleHA
dup! raporturile e0istente 3ntre membri 2i grupuri7 grupul intern Gin8group, de"init prin
K,*IJ, deose:i&i de mem:rii altor grupuri 8 a2teptm recunoa2tere, loialitate, spri'inH 2i
grup eFtern Gout8group, de"init prin KEIJ, mem:rii acestuia "iind percepu&i ca CEIL+L/I 8
rela&ionare :a9at pe pre'udec&i 2i stereotipuri, ostilitate care poate duce la violen&,
intoleran& 2i discriminare, care trasea9 grani&e geogra"ice, =ntre grupuri8:ande de
cartier, sau culturale, =ntre grupurile socio8pro"esionale, seFuale, religioaseHA
dup! funcie? grupul de apartenen& 8 con"er siguran& psi!ic 2i permite satis"acerea
tre:uin&ei de comunicare Geste cel din care individul "ace parte e"ectiv la un moment dat,
=n mod natural 2i prin activitatea pe care o des"2oar =n mod o:i2nuitA nu semni"ic =ns
2i participarea sa psi!ologic 2i a"ectivH 2i grupul de re"erin& 8 are o "unc&ie normativ
sau criterial 2i de compara&ie Geste cel la care individul se raportea9 de cele mai multe
ori 2i din care vrea s "ac parte, cu care se identi"ic 2i de la care preia modelele
comportamentale 8 eF. tinerii de la adul&i, sracii de la :oga&i, in"eriorii de la superioriH.
Literatura de specialitate indic urmtoarele moduri de formare a grupurilor7
+. Gruparea dup! cuno2tine sau abilit!i?
Universit&ile, de pild, sunt organi9ate dup arii disciplinare. Func&iile universitare sunt
di"eren&iate dup nivelul de cuno2tin&e Gde la preparatori p<n la pro"esori universitariH. Un alt
gen de organi9a&ii ast"el grupate sunt spitalele.
,. Gruparea dup! procese de munc! 2i funcii Gorgani9area "unc&ionalH7
)a'oritatea organi9a&iilor care reali9ea9 produc&ie sunt organi9ate =n acest mod. Unii
oameni sunt implica&i =n produc&ie, al&ii =n cercetare 2i de9voltare, al&ii =n v<n9ri sau marReting, al&ii
=n "inan&e 2i conta:ilitate, iar al&ii =n "unc&iileBactivit&ile legate de personal.
C. Gruparea 3n funcie de timp?
Uneori, oamenii sunt grupa&i dup perioada =n care lucrea9. +cest mod de grupare poate "i
"olosit =n corelare cu procesele de munc 2i "unc&iile.
8. Gruparea dup! produs sau rezultat7 ast"el sunt "ormate unit&i pe :a9a produsului sau
serviciului re9ultat.
:. Gruparea 3n funcie de client7 unele organi9a&ii "ormea9 grupuri care se orientea9 ctre
di"erite categorii de clien&i.
E. Gruparea 3n funcie de loc7 acest lucru =nseamn de o:icei c sunt "ormate unit&i =n
raport cu aria geogra"ic pe care o deservesc sau =n care sunt locali9ate.
Dn practic, =n "unc&ie de solicitri, de scopuri sau de speci"icul activit&ii, apare uneori
necesitatea "ormrii unor su:grupuri. De9volt<nd pro:lematica "ormrii "ormatorilor, cu trimitere la
perspectiva managerial de a:ordare a acestui demers, 0.). ,iculescu identi"ic c<teva procedee
de reali9are a su:grupelor 2i de regrupare a cursan&ilor, procedee care pot "i "olosite 2i =n alte
situa&ii.
EFist o serie de procedee specifice de realizare a acestor subgrup!ri Gapud ,iculescu,
(@@@, pp. ;@8;1H7
a/ grupare dup! un criteriu specificat7
8 prin tragere la sor&iA
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
5>
Investete n oameni!
8 prin numerotare GeF. numerele cu so& =n grupul N, cele "r so& =n grupul WA 1, 4, 1, 6 =ntr8
un grup 2i 3, 11, 14, 11, =n al doilea grupA (, 5, ;, > =n al treilea grup 2i 1@, 1(, 15, 1; =n al patrulea
grupHA
8 prin atri:uire de sim:oluri7 "iecrui grup i se "iFea9 un sim:ol Geventual legat de sarcina
speci"ic de lucru, dac eFist sarcini di"eren&iateHA 'etoane cu sim:olurile respective pot "i puse la
dispo9i&ie pentru tragere la sor&i
b/ grupare prin desemnare G=nainte de activitate sau pe locH 8 se "ace, de o:icei, =n :a9a
unor criterii cum ar "i v<rsta, seFul, specialitatea, originea, atri:u&iile =n cadrul activit&ii7
8 desemnare de ctre "ormatoriA
8 desemnare de ctre participan&iA
8 desemnare de ctre persoane din a"ar
c/ grupare pe baz! de voluntariat7
8 su:grupe constituite spontan sau anticipat =n :a9a unor a"init&iA
8 =nscrieri pe liste a"i2ate Gcu men&ionarea moderatorului, a sarcinii de re9olvatHA
8 prin aderare la teme di"eren&iate sau la modalit&i de lucru distincteA
8 prin aderare la tipuri de activit&i di"erite Gla:orator, atelier, vi9it, activitate practic =n
conteFt realH
d/ grupare cu restructur!ri progresive - se reali9ea9 ast"el7
8 prima grupare utili9ea9 una din metodele sau procedeele pre9entate anteriorA
8 se sta:ilesc reguli destinate regruprii7 la intervale date, se reali9ea9 un trans"er de +, ,,
C, N, n mem:ri dintr8un grup la alt grup vecin sau prin sc!im:area moderatorilor, raportorilor,
o:servatorilor, =n ca9ul unei metode care preconi9ea9 asemenea roluri.
EFist 2i o multitudine de procedee destinate regrup!rii Gapud ,iculescu, (@@@, pp. ;(8;4H7
a/ Reunirea 3n IrafaleGO
b/ Reuniunea prin produsele activit!ii pe microgrupeO
c/ Procedeul Ibroasca estoas!GO
d/ Reunirea cu sonda1eO
e/ Reunirea cu susinere de concluziiO
f/ Reuniunea informal!.
('.'G$0&05 $est$<ns i &$o75eme5e sa5e s&e#i2i#e
Dn psi!ologia social 2i =n managementul educa&ional, o aten&ie aparte i se acord grupului
restr<ns. +cesta poate "i =n&eles ca ansam:lu de persoane care interac&ionea9 =n mod direct 2i
care particip la o activitate comun, gra&ie unui sistem de reguli 2i norme "ormale 2i in"ormale.
-rupul mic, restr<ns sau primar are anumite trsturi distincte7 presupune asocierea 2i
cooperarea direct, "a& =n "a&, percepe =ntr8un "el aparte apartenen&a, in"luen&a reciproc este mai
puternic, iar posi:ilitatea reali9rii interac&iunii este mai mare. Printre "ormele grupului restr<ns se
numr7 grupurile de sarcin Gec!ipe de munc sau de proiectH 2i grupurile de "ormare
psi!osocial.
Dn lim:a'ul comun, pentru grupul mic se mai "olose2te termenul consacrat de Kec!ipJ.
Putem a"irma c ec!ipa este un grup, nu =ns c orice grup este o ec!ip. +cest aspect este
con"irmat de de"ini&ia dat de %.F. LeroL, =n care ec!ipa este Ko entitate cunoscut de o organi9a&ie,
"ormat de un grup permanent sau de lung durat, alctuit din persoane interdependente care
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
53
Investete n oameni!
urmresc unul sau mai multe o:iective comune, =ntr8un conteFt constr<ngtorJ GLeroL, (@@1, p.
5(>H.
Dn construirea ec!ipelor tre:uie avute =n vedere7 nevoile sarcinii Gprin sta:ilirea unui scop
:ine de"initH, nevoile indivi9ilor Gprin statut clar pentru "iecareH, nevoile proprii ale ec!ipei Gprin
cooperare, parteneriat, sus&inere reciproc etcH.
Dntre grup 2i ec!ip eFist unele di"eren&e, =n "unc&ie de criteriile la care ne raportm7
.a:elul 17 )iferenele dintre grup 2i ec&ip!
riterii !rupul Ec"ipa
Ra;i0nea %e
6$0&a$e
8 dup nevoi administrative Gse
:a9ea9 pe suma entit&ilor luiH
8 =n scopul re9olvrii unor sarcini
sau pro:leme Gse :a9ea9 pe
organi9a&ie sau comunitate, ca
entitateH
Fina5it3;i5e
0$m3$ite
8 sunt impuse din eFterior 8sunt atinse, iar atingerea lor este
asumat
As0ma$ea
$3s&0n%e$ii
8 "iecare este interesat de propria
soart 2i particip =n mai mic
msur la ela:orarea o:iectivelor
comuneA
8 responsa:ilitatea "ormal revine
conductorului
8 sunt interesa&i 2i de propria
de9voltare, dar 2i de de9voltarea
colectiv, asum<ndu82i
responsa:ilit&i la a cror de"inire
participA
8 responsa:ilitatea se distri:uie
=ntre mem:rii ec!ipei
Com0ni#a$ea 8 nu se =ncura'ea9 =ntotdeauna
sugestiile celor care compun grupul
8 mem:rii ec!ipei vor:esc desc!is,
"r ipocri9ie, se simt sus&inu&i de
colegi, sunt =ncura'a&i s82i de9volte
competen&ele, "ac e"orturi pentru a8i
=n&elege pe ceilal&i
S0##es05 8 recompensele sunt individuali9ate
2i cuanti"icate a priori
8 recompensele sunt colective, dar
2i individuali9ate, =n acord cu
dimensiunea per"orman&ei
A7o$%a$ea
#on25i#te5o$
8 c<nd apar situa&ii con"lictuale cu
colegii sau superiorul, managerul
=nt<r9ie s intervin 2i rul devine
ireversi:ilA
8 =n ca9ul e2ecului, sanc&iunile
morale revin grupului, dar sanc&iunile
administrative revin indivi9ilor
8 con"lictele sunt v9ute ca aspecte
normale ale rela&iilor pro"esionale,
oca9ii de a emite idei noi, de a
=ncura'a eFprimarea li:erA
8 =n ca9ul e2ecului, sanc&iunile
morale 2i administrative revin
ec!ipei
Ro50$i5e 8 sunt atri:uite =n "unc&ie de
competen&, =nc de la constituirea
grupului
8 nu eFist roluri presta:ilite, se
pre"er sc!im:area rolurilor =n
"unc&ie de =mpre'urri
De#i1ia 8 apar&ine, de cele mai multe ori
liderului "ormal, desemnat
8 superiorul doar controlea9
situa&ia atunci c<nd ec!ipa nu se
poate decide sau c<nd intervine o
urgen&
Re5a;ii5e #0
#ei5a5;i
8 "iecare participant lucrea9 =n
domeniul su, intervenind rar 2i
8 mem:rii ec!ipei 2tiu c sarcinile
lor se =ntreptrund 2i se a'ut
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1@
Investete n oameni!
scurtcircuit<nd, c<teodat, munca
celorlal&iA
8 se con"ormea9 mai mult dec<t
particip la deci9iile grupuluiA
8 climatul este nesemni"icativ, "ormal
sau neutru
reciproc
8 "iecare particip la luarea
deci9iilorA
8 climatul repre9int unul din "actorii
de succes
* ec&ip! eficient! se construie2te respect<nd urmtoarele condi&ii7
stabilirea clar! a scopului 2i a obiectivelor urm!rite7 se identi"ic criteriile, valorile pe
care se sta:ile2te concep&ia general 2i consensul, se de"ine2te cu preci9ie ce anume
se urmre2te, care este ordinea priorit&ilor, ce atri:u&ii are "iecare participant, care sunt
rolurile "iecruiaA
precizarea procedurii7 se clari"ic procedura =n organi9area 2edin&elor de lucru, =n
luarea deci9iilor, =n asumarea responsa:ilit&ilorA
definirea conducerii 3n consens cu concepia membrilor7 liderul cunoa2te 2i "olose2te
toate calit&ile mem:rilor ec!ipei, modelea9 concep&ia acesteia, ac&ionea9 ast"el
=nc<t s i se simt pre9en&aA
conturarea liniilor desc&ise de comunicare7 mem:rii discut =ntre ei 2i cu liderul di"erite
posi:ilit&i de ac&iuneA eFist desc!idere ctre opiniile din a"ara ec!ipei, se sc!im: idei
at<t cu interiorul c<t 2i cu eFteriorulA
dezvoltarea unui climat de 3ncredere 2i cooperare7 se cere 2i se acord a'utor, spri'in,
se petrece mult timp =mpreun, eFist respect reciproc 2i rela&ii po9itive cu alte ec!ipeA
analiza 2i revizuirea cu regularitate a eficienei activit!ii7 se reevaluea9 periodic
o:iectivele 2i "iecare secven& a procesului, nu se pierde timp prea mult anali9<ndu8se
ce anume s8a reali9at, ci se pune accent pe ce anume se va reali9a.
Ec!ipele condi&ionea9 optimi9area a:ilit&ilor individuale ale mem:rilor lor, "c<nd posi:il
re9olvarea unor pro:leme di"icile. Dn procesul de =nv&m<nt, o:iectivele instructiv8educative pot "i
reali9ate prin valori"icarea 2i valori9area poten&ialului ec!ipei de pro"esori din unitatea 2colar.
Dn conteFt, este nevoie s distingem grupul de ec!ip. Vor:im de ec!ip atunci c<nd ne re"erim
la un grup "ormal, constituit pentru re9olvarea unor sarcini organi9a&ionale concrete. au, a2a
cum apreciau %. Uat9en:ac! 2i D. mit!, ec!ipa este Kun numr mic de oameni cu aptitudini
complementare, care sunt dedica&i unui scop comun, unor o:iective de per"orman& 2i metode
pentru care se consider reciproc rspun9toriJ Gapud +rmstrong, (@@5, p. (53H.
Ideea de automanagement re9ult din caracteristicile ec!ipelor. e poate a"irma despre
ec!ipe c7
sunt unit&i de :a9 ale per"orman&ei, =m:in<nd aptitudinile, eFperien&a 2i intui&iile c<torva
oameniA
sunt stimulate de provocri importanteA
sunt "leFi:ile 2i rspund rapid la sc!im:ri 2i solicitriA
investesc timp 2i e"ort pentru a eFploraA
dovedesc devotament, ata2ament 2i dorin&a de de9voltare 2i cre2tere a succesului
propriu.
-rupul repre9int ansam:lul persoanelor care interac&ionea9 =n vederea atingerii unui
o:iectiv comun, su: conducerea unui lider, 2i au sentimentul unei identit&i comune.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
11
Investete n oameni!
%em! de reflecie7
0e"lecta&i asupra motiva&iilor pentru care oamenii au nevoie de apartenen&a la un grup.
Printre propriet!ile grupurilor mici se numr7
- m!rimea grupuluiA
- distribuia spaial!, aran1amentul membrilor grupuluiA
- complementaritateaA
- omogenitatea grupuluiA
- coeziunea grupuluiO
- productivitatea grupului.
Pe l<ng aceste propriet&i speci"ice grupului, eFist 2i unele contraproductive7
8 disocierea grupului Gopus coe9iunii acestuiaHA
8 lenea social!, care apare din dorin&a de a nu "i "raierit, de a nu "i pierdut =n mul&ime, de
unde reversul, de ascundere =n spatele muncii, activit&ii, vinei colectiveA se a"irm c, =n cadrul
grupurilor, Klenea social! este mai pu&in "recvent =n societ&ile tradi&ionale GeF. %aponiaH, la "emei,
comparativ cu :r:a&ii, 2i =n &rile vestice GeF. tatele Unite 8 este vor:a de spiritul colectivist
versus spiritul individualistHJ GCoc!inescu, (@@>, p. 11>HA
8 pierderea social!7 psi!ologia de grup are ca e"ecte "acilitarea social, dar 2i pierderea
social7 K=n grup, activitatea individual c<2tig =n cantitate, dar pierde =n calitateJ GElate, 1331, p.
133HA se poate =nt<mpla ca, uneori, psi!ologia de grup s de"orme9e re"lectarea realit&ii, duc<nd
la apari&ia unor ilu9ii.
Dn grupurile mici apar adesea "enomene de dependen& a"ectiv "a& de o autoritate, "a& de
un lider, ca 2i elemente de polari9are, de scindare a mem:rilor grupului =n 'urul a doi lideri. -rupul
are ast"el o via& a"ectiv proprie, re9ultat din com:inrile spontane ale sentimentelor 2i
atitudinilor mem:rilor si, aceast a"ectivitate colectiv in"luen&<nd modurile de g<ndire 2i ac&iune.
(')'P$o75eme s&e#i2i#e #5asei %e e5evi
Dncep<nd cu 'umtatea secolului trecut, dinamica grupurilor a devenit un domeniu de
interes pentru cercettori. De atunci, clasa de elevi a "ost studiat ca grup primar, adic un grup ai
cror mem:ri au acelea2i valori, scopuri 2i standarde de comportament 2i =n care contactele
interpersonale sunt "oarte "recvente.
Clasa de elevi este un grup restr<ns deoarece are toate caracteristicile acestuia Gapud De
Vissc!er, 133;, p. 4(4H7
aH o unitate de timp 2i de loc, un KaiciJ 2i KacumJA
:H o semni"ica&ie, o ra&iune de a "i 2i de a rm<ne =mpreunA
cH o soart relativ comunA
dH posi:ilitatea perceperii 2i a repre9entrii "iecrui mem:ru de ctre ceilal&iA
eH o KentitativitateJ re9ona:il, grupalitate perceputA
"H posi:ilitatea de reali9are a unui proces interactiv e"ectivA
gH o durat su"icient pentru ca un eventual proces de institu&ionali9are s "ie declan2at.
Ca mem:ru al unui grup 2colar, elevul este supus unui proces de 3nv!are psi&osocial!
reali9at =n 2i prin grup. El =ncorporea9 =n sistemul su de re"erin& valorile promovate de grupul
su, se valori9ea9 =n 2i prin grup, contri:uie prin ac&iunile sale la a"irmarea grupului. La r<ndul
su, grupul eFercit un control asupra elevului, propun<ndu8i modalit&i de ac&iune 2i de9voltare.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1(
Investete n oameni!
). Deutsc! a constatat c, =n compara&ie cu clasele cooperante, clasele competitive au o
atmos"er care duce la GIucu, (@@@, p. 1@1H7
elevi cu un ridicat nivel al anFiet&iiA
elevi care se g<ndesc mai pu&in la ei 2i la munca lorA
studen&i cu atitudini repro:a:ile "a& de colegiA
studen&i cu un "oarte sc9ut sentiment de responsa:ilitate "a& de ceilal&i.
e aprecia9, ast"el, c Kmetodele cooperative se dovedesc de departe mai e"iciente dec<t
organi9area competitiv GSHJ G,eculauA #oncu, 133>, p. (51H. u:liniem necesitatea =ncura'rii
2i rspltirii comportamentului cooperant, care contri:uie la =ntrirea coe9iunii la nivelul clasei
de elevi. ,i se pare "ericit utili9area eFpresiei Kde9voltarea ec!ipeiJ GLeroL, (@@1H, "olosit
pentru practica numit Kteam :uildingJ, deoarece surprinde mai :ine varietatea
comportamentelor din cadrul rela&iilor interumane.
Clasa 2colar are urmtoarele tr!s!turi G#oncu, (@@>, pp. 5>185>;H7
aH interac&iunea "a&8=n8"a&A
:H structuri ce8i con"er sta:ilitate G=n cadrul interac&iunii, se de9volt norme ce modelea9
comportamentele 2i le "ac previ9i:ileHA
cH atingerea anumitor scopuriA
dH mem:rii clasei se percep pe ei =n2i2i ca "c<nd parte din grup, iar elevii din alte clase
GgrupuriH =i identi"ic pe :a9a acestei apartenen&e.
)ultiplicarea rela&iilor dintre persoane generea9 un tip de psi!ologie numit Kpsi!ologie de
grupJ sau Kpsi!ologie colectivJ. Dn cadrul grupului, compararea cu ceilal&i poate sc!im:a Kmonta'ul
individualJ, concep&ia despre sine.
Ca grup social, clasa =ndepline2te mai multe funcii7
de sociali9are7 integrarea social este legat de dorin&a de cooperare, conduce la
cre2terea stimei de sine, a nivelului de aspira&ieA
de reglemetare a rela&iilor din cadrul grupului7 comportamentele inadecvate sunt
sanc&ionate de mem:rii grupului, iar cele adecvate sunt apro:ateA
de reglementare a rela&iilor intraindividuale7 identitatea de sine se construie2te din
perspectiva calit&ii de mem:ru al grupului.
Aplicaie7
Propune&i itemi care s "ie inclu2i =n construc&ia unui c!estionar de cunoa2tere a clasei de
elevi. Un eFemplu este urmtorul7
C!estionar precodi"icat pentru diagno9a grupului social
1.Dn ce msur mem:rii grupului sunt uni&i 2i ac&ionea9 unitarC Grelev coe9iuneaBmsura atrac&iei
=n grupH
(.Dn ce msur grupul =2i reali9ea9 sarcinile 2i scopurile propuseC Grelev e"icien&a grupuluiB
msura =n care grupul =2i reali9ea9 scopurile propuseH
4.Dn ce msur eFist atitudini 2i comportamente asemntoare la mem:rii grupuluiC Garat
consensul =n grupH
5.)em:rii grupului ader, accept, respect normele de grup Grelev con"ormismul "a& de
normele grupului, presiunea socialH.
1.-rupul are capacitatea de a controla ac&iunea mem:rilor siC Ggrupul ca mi'loc de control asupra
mem:rilor siH.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
14
Investete n oameni!
;.Dn ce msur statusurile 2i rolurile sunt delimitate 2i ierar!i9ateC Grelev strati"icarea =n grupH
6.-rupul permite mani"estarea unor idei sau comportamente di"erite, variateC G0elev "leFi:ilitatea
grupuluiH
>.)em:rii grupului simt plcerea de a "ace parte din grupC Grelev tonul !edonic, sentimentele de
plcere pentru apartenen& la grupH
3.Dn ce msur mem:rii grupului sunt apropia&i =ntre eiC G0elev intimitatea =n grup, sentimentele
psi!o8a"ective =ntre mem:riH
1@.Dn ce msur grupul se caracteri9ea9 prin sta:ilitate, dura:ilitate =n timpC G0elev persisten&a
=n timp a grupuluiH.
*ariantele de r!spuns propuse?
1. Dn "oarte mic msur
(. Dn mic msur
4. Dn potrivit msur
5. Dn mare msur
1. Dn "oarte mare
e numr rspunsurile pe coduri, se =nmul&e2te numrul rspunsurilor cu 1, (, 4, 5,
respectiv 1 puncte, se "ace suma pentru "iecare =ntre:are, apoi se =mparte la numrul elevilor care
au rspuns. Dn "inal, se poate reali9a o repre9entare gra"ic.
-rupul 2colar este Kvariat con"igurat, asigur condi&ii de di"eren&iere, solicit g<ndirea
tuturor mem:rilor, este organi9at deli:erat de pro"esorJ G-agnonA CollaL, (@@1, p.4>H. Ca lider,
pro"esorul tre:uie s 2tie c elevii au nevoie G)acR8Uirsc!ner, (@@1, p.41H7
$ de un mediu de =nv&are plcut 2i sigurA
$ de timp pentru a o:&ine succesA
$ de certitudine Gpentru a "i motiva&iHA
$ de un cadru Gpentru a sim&i c apar&in unei comunit&i care =nva&H.
Dimensiunea managerial valori"ic perspectiva de a:ordare psi!osocial a proceselor de
grup care actuali9ea9 "unc&iile grupului G,eculauA #oncu, 133>, pp. (468(4>H7
Procesul de realizare a sarcinii are o importan& aparte, sarcina constituind ceea ce
tre:uie s "ac grupul pentru a82i atinge scopul GSH. Este "oarte important, =n cadrul
acestui proces, ca sarcina s "ie precis "ormulat, ceea ce nu constituie numai o o:liga&ie
a pro"esorului, dar 2i a grupului de elevi. arcina comun este cea de =nv&are, dar ea
devine speci"ic =n "unc&ie de di"eritele segmente de activit&i.
Procesul de comunicare este ini&iat 2i se des"2oar =n str<ns legtur cu cel de
reali9are a sarcinii. Cercettorii din domeniul dinamicii de grup au artat de mult vreme
c re&elele de comunicare ale grupurilor di"er =n "unc&ie de tipul sarcinii7 de eFemplu,
re&elele centrali9ate "acilitea9 =ndeplinirea sarcinilor simple, iar cele descentrali9ate se
dovedesc mai e"iciente =n ca9ul sarcinilor compleFe GSH.
C<t prive2te procesele afective, este evident c atrac&ia dintre mem:rii grupului8clas
constituie o condi&ie "undamental a per"orman&elor 2colare =nalte. Ea este, =n acela2i
timp, o surs de satis"ac&ie personal pentru mem:ri 2i un "actor al coe9iunii grupului.
GSH. De asemenea, similaritatea perceput a celorlal&i, "aptul c elevul =n&elege c ceilal&i
mem:ri ai clasei au, =n general, atitudini 2i opinii similare, se constituie =ntr8un "actor
=nsemnat al atrac&iei interpersonale. GSH
Dn s"<r2it, procesul de influen! din clasa de elevi asigur uni"ormitatea
comportamentelor. .re:uie s spunem c simpla pre9en& a celorlal&i, "aptul c elevul nu
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
15
Investete n oameni!
=nva& i9olat, ci =ncon'urat de colegi, care des"2oar acela2i tip de activitate, se
constituie =ntr8o "orm de in"luen& social, numit "acilitare social. 8a demonstrat c,
mai cu seam =n sarcinile simple, pre9en&a celorlal&i =n calitate de privitori, alctuind un
pu:lic, sau de co8actori G=ndeplinind "iecare aceea2i sarcin individual ca su:iectulH are
darul de a stimula motiva&ia 2i, deci, de a ameliora per"orman&a.
Aplicaie7
Cunosc<nd caracteristicile grupurilor ine"icace, completa&i lista acestora 2i, plec<nd de la un
eFemplu, propune&i c<teva msuri de trans"ormare a grupului ine"icace =ntr8un grup e"icace.
Caracteristici ale grupurilor ineficace7
8 conductorul "ormal =2i impune autoritateaA
8 se consider c ma'oritatea simpl este su"icient pentru luarea unei deci9iiA
8 se evit autoevaluareaA
8 participan&ii sunt suspicio2iA
8 scopurile nu sunt cunoscute =n totalitate S
La nivelul elevilor, eFist o serie de diferene de care tre:uie s se &in seama GD. Fontana,
apud tan, (@@4, pp. 5(855H7
)iferene de v"rst!7 =n "unc&ie de v<rst7
8 natura cererilor 2i a2teptrilor elevilor =n raport cu pro"esorul se sc!im:A
8 natura rela&iilor dintre elevi se modi"icA
8 nevoia elevilor de statut 2i prestigiu spore2te odat cu v<rstaA
8 elevii devin mai critici =n raport cu comportamentul pro"esorului pe msur ce =naintea9
=n v<rstA
8 cre2te capacitatea de concentrare 2i de e"ort intelectual
)iferene de abilitate7 reclam din partea pro"esorului un comportament 2i metode
di"eren&iate
)iferene de se07 din punct de vedere educa&ional, ceea ce :ie&ii 2i "etele au =n comun
este preponderant =n raport cu orice di"eren&, di"eren&ele care transpar "iind mai degra:
rodul pre'udec&ilor noastre proiectate asupra elevilor
)iferene de statut socio-economic7 de2i atenuate =n multe 2coli, aceste di"eren&e pot
induce o multitudine de e"ecte negative dac nu sunt a:ordate cu gri'
)iferene culturale7 se re"er mai pu&in la su:culturile generate de medii socio8economice
di"erite, av<nd =n vedere mai ales valorile culturale proprii grupului etnic Gsau religiosH al
elevului.
Dn cadrul grupului8clas, interac&iunea elevilor nu determin numai sc!im:uri =n plan
cognitiv, ci 2i =n plan a"ectiv, comportamental. V9ut ca mediu de sociali9are, de =nv&are social,
clasa de elevi satis"ace c<teva nevoi "undamentale7 nevoia de a"iliere, de altul, de participare, de
protec&ie, de securitate.
+devrate constructe energetice, concep&iile despre sine 2i despre al&ii trimit la variatele
"eluri de a "i ale oamenilor. +v<nd un speci"ic aparte, grupul8clas de9volt o multitudine de rela&ii
distincte. 0ela&iile de intercunoa2tere sau de comunicare, de cooperare sau de competi&ie, de
simpatie sau antipatie se construiesc =n raport de statutul 2i rolurile 'ucate =n cadrul vie&ii sociale.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
11
Investete n oameni!
('('Re5a;ia %int$e stat0t i $o5
+pelm la aceste concepte8c!eie =n psi!ologia social deoarece grupul poate "i de"init 2i din
aceast perspectiv.
>tatutul repre9int poziia pe care o ocup un individ =n sistemul social Gimplic stiluri de
via& di"eriteHA este ansam:lul de drepturi 2i =ndatoriri.
0. Linton de"ine2te statutul ca "iind locul pe care =l ocup, =ntr8un anumit sistem, un anumit
individ, =ntr8un anumit moment. Contri:u&ia pe care "iecare statut Gcare continu s "ie recunoscut
de mem:rii grupuluiH o aduce la atingerea scopurilor de grup constituie "unc&ia sa. Pentru c
"iecare statut este o parte a unui mare sistem de statute, nici unul dintre ele nu are semni"ica&ie =n
a"ara celor de care este legat. +st"el, statutul de mam nu poate eFista =n a"ara celui de copil, nici
cel de lider =n a"ara celui de mem:ru. Fiecare statut sau po9itie demarc!ea9 una sau mai multe
po9i&ii cu care se a"l =n rela&ie.
Putem a"irma c statutul7
prescrie cu preci9ie comportamentul individului =n via&a socialA
identi"ic 2i comportamentul altora "a& de sineA
=i preci9ea9 individului de"ini&ia sa socialA
se "ondea9 pe caracterul sta:il 2i previ9i:il al eFperien&elor pe care 2i le "ormea9
persoana =n mediul su de via&A
este legat de pro:lematica strati"icrii 2i mo:ilit&ii persoanelor 2i grupurilor dintr8o
societate sau alta.
Rolul repre9int conduita a2teptat de la o persoan al crei statut =l cunoa2tem
GeFpectan&ele de rol sunt ac&iunile a2teptate de la o persoan al crei statut =l 2timHA implic un set
de comportamente o:serva:ile. 0olurile sunt tipare de comportament, de"inite social 2i
caracteri9ate de seturi de reguli 2i norme. +lt"el, rolul este o con"igura&ie de modele de conduit
asociate unei po9i&ii sau "unc&ii =ntr8un sistem.
0olul este asociat statutului. e poate spune c ele constituie dou "e&e ale aceleia2i
realit&i, c!iar dac =ntre rol 2i statut nu eFist o coresponden& strict, deoarece unui statut =i pot
corespunde mai multe roluri.
Aplicaie7
+nali9a&i rela&ia dintre statut 2i rol, apel<nd la conceptele speci"ice care deriv de aici.
0olurile pot "i anali9ate la mai multe niveluri Gapud )aisonneuve, 133;, pp. 13>8(@(H7
4a nivel instituional7
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1;
(repturi i *ndatoriri conferite
de poziia social -nivel de
expectaie.
"et de comportamente
observabile -comportamente
ateptate *n mod legitim de la
actorii sociali.
!rocese de percepere
)nelegere receptare i
asumare a rolului
"A/ ,0#
Investete n oameni!
e "ace distinc&ia =ntre rolurile institu&ionale Gcorespun9<nd unor po9i&ii 2i modele ale
societ&ii glo:ale 2i, adesea unor sc!eme transculturaleH 2i rolurile "unc&ionale G=n interiorul
grupurilor 2i al organi9a&iilorH. 0olurile pro"esionale sunt cu at<t mai :ine de"inite din punct de
vedere al "unc&iilor 2i rela&iilor, cu c<t se situea9 =ntr8o organi9a&ie mai ierar!i9at 2i mai
centrali9at. Ele se =nt<lnesc 2i =n conduitele cotidiene, mai ales =n cele "amiliale. *rice sc!im:are
care redimensionea9 setul de a2teptri, implic u9ura anumitor roluri 2i apari&ia altora noi.
4a nivel individual7
Caracteri9<ndu8se prin "unc&ia lui de eFpresie 2i prin raporturile cu personalitatea
su:iec&ilor, rolul este asumat mai mult sau mai pu&in "idel "a& de modelele =n vigoare din societatea
glo:al sau dintr8un anumit grup local.
Pro:lema raporturilor dintre rol 2i personalitate identi"ic trei po9i&ii esen&iale7
1.una men&ine o distinc&ie "erm =ntre cele dou no&iuni7 personalitatea transcende rolurile
2i nu "ace dec<t s se eFprime prin intermediul lor Gconcep&ie spiritualist 8 O. #ergsonHA
(.a doua po9i&ie reduce =n mod strict personalitatea la 'ocul de roluri7 nu suntem altceva
dec<t actoriA persoana se con"und cu persona'ul Gconcep&ie de tonalitate
s!aRespearianHA
4.a treia po9i&ie, mai eclectic, tinde s "ac din personalitate o putere de op&iune =ntre
roluri 2i de sinte9 a lor 2i a anumitor elemente aparte, ireducti:ile Gc<nd aceast
dialectic reu2e2te, vor:im de KpersoanJA c<nd este vor:a de un compromis, vor:im de
Kpersona'JH.
Cpt<nd "unc&ie de securi9are sau de valori9are, persona1ul este v9ut ast"el7
8 ca rol stereotipi9at Ga tre:ui s "iiH7 =ncercare de strict con"ormitate cu modelul 2i cu
a2teptrile celorlal&iA
8 ca masc Gaparen&aH7 un tip de compromis mai mult sau mai pu&in lucid, cu inten&ie
manipulatoare sau oportunist Gca9ul cinicului sau al "ariseuluiHA
8 ca re"ugiu Gsau ca ali:iH7 tinde ctre intrarea =n roluri protectoare sau c!iar magiceA
8 ca ideal personal Ga voi s "iiH7 c!iar dac eFist, dup cum sus&ine +dler, o "unc&ie
KcompensatorieJ, el este trit de ctre su:iect =n mod dinamic ca eFpresie a unui eu pro"und.
4a nivel interacional7
La nivelul rela&iilor, intervin a2teptrile de rol Ganticipare a conduitelor celuilalt =n "unc&ie de
po9i&iile respective 2i de situa&ia localH 2i poate avea loc o evolu&ie =n interiorul rolului G=n "unc&ie de
derularea interac&iunilor, o persoan sau alta =2i poate sc!im:a modul de a "i "a& de ceilal&i sau
"a& de situa&ia sau pro:lema tratat =mpreunH. +2teptrile de rol eFercit presiune. Dn cadrul
organi9a&iei 2colare, ele pot "i "ormulate de colectivul de pro"esori, de elevi, de prin&i.
%em! de reflecie7
Dn urma re"lec&iei, emite&i c<teva puncte de vedere proprii re"eritoare la principalele
caracteristici ale rolului7
8 sunt roluri predestinate, dar 2i o:&inuteA
8 unele roluri cer re&inerea sentimentelor emo&ionale, altele eFprimarea lorA
8 unele roluri sunt di"u9ate, altele au un caracter di"u9oriuA
8 unele roluri cer o rela&ie "ormal cu oamenii, altele permit sta:ilirea unor legturi
ne"ormale, c!iar personaleA
8 diversitatea rolurilor re9ult din diversitatea motiva&iilor.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
16
Investete n oameni!
Prin eFtensia ideii teatrale, rolurile se re"er la toate pr&ile di"erite 'ucate de indivi9ii umani.
,oi to&i 'ucm di"erite roluri7 unele sunt 'ucate =n acela2i timp Gde eFemplu, un elev poate "i 2i
prieten, 2i "rate, 2i oaspeteH, iar altele pot "i contradictorii, duc<nd la con"licte de rol.
Putem vor:i de roluri sociale Gcele a2teptate de societateH, volitive Gcele pe care individul
vrea s 2i le impunH 2i masc Gse re"er la 'ucarea unor roluriH. 0olurile eFercitate de individ sunt7
desc!ise Gaccesi:ile oricrui mem:ru al societ&iiH 2i speciali9ate Gpresupun o anumit pregtireH.
La nivelul 2colii, important este reg<ndirea curriculei 2i a materialelor didactice la toate
treptele de =nv&m<nt. Poate cea mai important msur &ine, totu2i, de introducerea aspectului
gender =n programele de pregtire pro"esional a cadrelor didactice.
('C'Ro50$i F0#ate n #5asa %e e5evi
Ca sistem dinamic, grupul este alctuit din indivi9i care interac&ionea9, de9volt relaii
interpersonale. +cestea se clasi"ic ast"el Gapud Elate, 1331, pp. 1>>8131H7
dup! nevoile 2i trebuinele psi&ologice7
1. rela&ii de intercunoa2tere 8 cu c<t o persoan cunoa2te mai multe date despre cel cu
care intr =n rela&ie Gdate cu privire la statutul pro"esional, trsturile de personalitateH, cu
at<t rela&ia se va des"2ura mai u2orA important este imaginea pe care o avem despre noi
2i despre ceilal&i7 c<nd + are o prere :un despre el 2i :un despre # 2i # la "el, =ntre cele
dou persoane vor eFista rela&ii de compati:ilitate a:solutA c<nd + are o prere :un
despre el 2i proast despre # 2i # are o prere :un despre el 2i proast despre +, atunci
=ntre cele dou persoane vor eFista rela&ii de incompati:ilitate a:solutHA
(. rela&ii a"ectiv8simpatetice 8 sunt rela&iile de simpatie 2i antipatie, de pre"erin& sau de
respingere a"ectiv 2i pot "i =mprt2ite sau ne=mprt2ite Grela&iile de simpatie dintre
oameni sunt toni"iante, iar cele de antipatie sunt greu de suportatA nu este eFclus =ns ca
simpatia eFagerat s duc la su:iectivism eFagerat, iar antipatia moderat s induc stri
de emula&ieH,
4. rela&ii de comunicare 8 unii autori consider c aceste rela&ii stau la :a9a apari&iei
societ&ii, a grupurilor sociale Gomul este o "iin& eminamente socialHA
dup! latura procesual!, dinamic!7
1. rela&ii care presupun ac&iunea mutual a partenerilor, care pun =n "unc&iune aproFimativ
acelea2i mecanisme, "r ca aceasta s conduc la modi"icarea particularit&ilor personale
ale partenerilor7
8 rela&ii de cooperare7 :a9ate pe coordonarea e"orturilorA
8 rela&ii de competi&ie7 :a9ate pe rivalitatea partenerilor =n atingerea unei &inte indivi9i:ileA
8 rela&ii de cooperare7 :a9ate pe opo9i&ia mutual raportat la un scop indivi9i:il.
(. rela&ii care presupun ac&iunea mutual a partenerilor soldat, =n timp, cu modi"icarea
caracteristicilor personale ale acestora7
8 rela&ii de acomodare7 partenerii se o:i2nuiesc unul cu altulA
8 rela&ii de asimilare7 se reali9ea9 trans"erul reciproc de gusturi 2i mentalit&iA
8 rela&ii de strati"icare7 partenerii se di"eren&ia9 =n "unc&ie de statutele pe care le de&inA
8 rela&ii de alienare7 ec!ivalea9 cu "uga, =ndeprtarea de cellalt, ruperea rela&iei.
Interac&iunile dintre copii 2i adul&i sunt principala cale prin care copilul are acces la
resursele evolutive. De aceea, de9voltarea aptitudinilor rela&ionale ale copilului este legat de
aptitudinea adultului de a desci"ra mesa'ele sociale transmise de copil.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1>
Investete n oameni!
Dn cadrul rela&iei pro"esor8elev, principalele componente sunt GCeo:anu, (@@>, p. 11;H7
8 trsturile individuale ale "iecruia dintre cei doi poli, caracteristicile cu predispo9i&ie
:iologic Gde eFemplu, temperamentulH personalitatea, prerea 2i percep&ia de sine, istoria
evolutiv 2i atri:ute, precum seFul sau v<rstaA
8 procesele =n urma crora partenerii "ac sc!im: de in"orma&ie prin intermediul lim:a'ului 2i
al comunicrii, dar 2i prin interac&iuni comportamentaleA
8 in"luen&ele sistemelor educa&ionale eFterne asupra sistemului de rela&ii pro"esor8elev.
Printre aspectele esen&iale ale modalit!ilor de proiectare a interaciunii se numr Gapud
%oi&a, (@@@, pp. 1448145H7
modelul interac&ional G,.+. Flanders, 131(, 13;1H7 instruirea se :a9ea9 pe in"luen&a
direct 2i indirect a pro"esorului, "ie prin integrarea sa =n grup, "ie prin dominare, la care
se adaug participarea ver:al a elevilor 2i situa&iile necomunicativeA
modelul interac&ional G+. #ellacR, %.0. Davit9, 13;4H7 rolul esen&ial apar&ine
comportamentului ver:al al pro"esorului la clas, centrarea activit&ii pe semni"ica&iile
discursului oral Gpedagogic, de con&inut, de logic instruc&ional, a"ectivHA
modelul O. Lie:ard, E. OLman, F. mit! G13;;H7 activitatea instruc&ional a pro"esorului
poate "i descompus =n patru tipuri ma'ore de ac&iune didactic7 de structurare, de
solicitare, de rspuns 2i de reac&ieA
modelul 0. 0Lle7 predarea este ca un discurs didactic ela:orat =n scopul instruirii, dar
care in"luen&ea9 elevii prin interac&iune 2i prin in"luen& cognitiv8opera&ionalA
modelul -. FerrL G13;3H7 procesul educa&ional din clas este ca un sistem de
comunica&ii, pe verical 2i pe ori9ontal, din care re9ult sc!eme atitudinale pedagogice7
de conducere riguroas, prin cooperare, prin di"eren&iere pe grupe de elevi GSH.
Pentru =m:unt&irea calit&ii rela&iilor, este necesar veri"icarea ac&iunilor personale 2i a
comportamentul propriu. Indi"erent de rolul avut =n cadrul organi9a&iei, "iecare persoan tre:uie s
se asigure c 2tie cu eFactitate ce impune postul din perspectiva sarcinilor principale sau a
domeniilor ma'ore.
Planurile de de9voltare personal promovea9 =nv&area 2i o"er un porto"oliu de aptitudini
trans"era:ile, care a'ut la promovarea =n carier. Importante sunt 2i strategiile de personal, care
de"inesc inten&iile organi9a&iei =n ceea ce prive2te direc&ia de de9voltare a resurselor umane,
precum 2i necesit&ile sau cerin&ele ce tre:uie satis"cute =n acest domeniu pentru a "acilita
atingerea o:iectivelor organi9a&ionale.
trategia de personal din cadrul organi9a&iei se aFea9 pe7
aH de9voltarea personalului pentru asigurarea cali"icrii acestuia, precum 2i pentru
=m:unt&irea intrerela&ionriiA
:H plani"icarea pe termen lung a necesarului de personal pentru suplinirea posturilor
vacante =n viitorA
cH stimularea promovrii interne a personalului pentru valori"icarea e"icient a poten&ialului
pro"esional.
$coala, ca organi9a&ie matricial, dispune de divi9iuni "unc&ionale, care "ormea9 structura
vertical, cu divi9iuni ori9ontale, constituite din ec!ipe de lucru Gcu un anumit program de
activitateH, provenite din mem:ri ai divi9iunilor "unc&ionale.
Aplicaie7
.eoriile personologice postulea9, =n esen&, urmtoarele idei7
8 conduc!torii 6liderii/ se nasc, nu devinO
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
13
Investete n oameni!
- conducerea se bazeaz! pe o serie de 3nsu2iri sau tr!s!turi de personalitate 3nn!scute,
care 3i difereniaz! pe lideri de nonlideri, 3ndeosebi de subordonaiO
- accentul cade pe persoana care desf!2oar! activitatea de conducere, nu pe activitatea 3n
sineO
- 3n practic!, trebuie acordat! o mai mare atenie seleciei liderilor 6adic! descoperirii
persoanelor care dein de1a 3nsu2irile 2i tr!s!turile asociate cu succesul sau eficiena
activit!ilor desf!2urate/ 2i nu form!rii liderilor.
Pornind de la aceste idei, reali9a&i un eseu despre rela&ia dintre lideri 2i ceilal&i participan&i la
activitatea organi9a&iei 2colare.
Fiecare mem:ru al ec!ipei este su:ordonat at<t managerului 2colar, c<t 2i managerului su
de compartiment Gdirector ad'unct, 2e" de catedr, manager de legturH.
)rimea 2i compleFitatea compartimentelor depind de capacitatea 2colii de a =ncadra un
anumit numr de elevi, de a rspunde anumitor solicitri Gcerin&ele pie&ei socialeH, de speci"icul
pro"ilului su de activitate =ntr8un anumit areal geogra"ic GcomunitateH.
Procesul plani"icrii strategice a resurselor umane cuprinde mai mul&i pa2i7 preci9area
misiunii 2colii, cercetarea mediului socio8cultural, anali9area 2i evaluarea posi:ilit&ilor interne,
sta:ilirea unor progno9e, de9voltarea unor planuri speci"ice. Plani"icarea resurselor umane
presupune o :un gestionare a datelor privind7 v<rsta anga'a&ilor, vec!imea lor =n munc 2i =n
institu&ie, aptitudinile 2i a:ilit&ile speci"ice, domeniile de interes, per"orman&ele individuale,
promovarea =n carier, educa&ia 2i pregtirea pro"esional, pensionarea etc.
Vor:ind despre rolurile 'ucate de participan&i =n cadrul ec!ipei, sunt preci9ate urmtoarele
roluri Gapud Iosi"escu, (@@@, pp.1@@81@(A apud Co'ocaru, (@@5, p. 146H7
1.=nventivul7 este Iomul cu ideileJ, "oarte inteligent 2i imaginativ, care poate sc!im:a
g<ndirea ec!ipei, necon"ormistA
(.Coordonatorul7 persoana care mani"est putere, control 2i conduce spre reali9area
o:iectivelor Gare multe calit&i proprii altor roluriHA
4.#odelatorul@5rganizatorul7 persoana care va prelua ideea IinventivuluiJ 2i o va modela
p<n c<nd o va aduce la "orma cea mai avanta'oas 2i pro"ita:ilA
5.Psi&ologul7 persoana care studia9 =n permanen& starea spiritual a ec!ipei, este
sensi:il la sentimentele, nevoile 2i gri'ile mem:rilor ec!ipei, este lucrtorul eFtrovert
care poate preveni i9:ucnirile, con"lictele =n ec!ipA
1.C!ut!torul de resurse7 persoana care men&ine rela&ii "olositoare 2i caut s gseasc
mi'loace =n eFteriorul ec!ipei, poate motiva 2i convinge colegiiA
;.#onitorul@Evaluatorul7 persoana care are o g<ndire strategic, critic, anali9ea9 ideile,
eviden&ia9 msura de transpunere =n practicA
6.4ucr!torul@#uncitorul7 persoana care munce2te cu druire de sine, con2tient 2i integr,
coloana verte:ral a ec!ipeiA
>.Analizatorul final@Pntregitorul-Hinisorul7 persoana care asigur "inali9area cu succes a
sarcinii.
+ceste roluri sunt mai pu&in de"inite =n =mpre'urri concrete. Dn cadrul unei ec!ipe, mai ales
atunci c<nd eFist o mare diversitate valoric, in"orma&ional, social, rolurile sunt dinamice,
procesul de asumare a lor ne"iind =ntotdeauna eFplicit.
Aplicaie7
+pel<nd la 'ocul de rol, alege&i un rol pe care s =l 'uca&i =n cadrul grupului, =n raport cu
caracteristicile speci"ice.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
;@
Investete n oameni!
Cele mai multe cercetri pedagogice asupra interac&iunii speci"ice organi9a&iei 2colare se
centrea9 pe rolurile pro"esorului 2i mai pu&in pe cele ale elevului. Dn am:ele ca9uri =ns,
interesea9 comportamentul participan&ilor =n interac&iunea lor, =n des"2urarea procesului de
predare8=nv&are8evaluare Gdidactica de tip curricularH.
* politic e"icient =n domeniul resurselor umane presupune GEu:ensc!i, (@@(, p. 4@4H7
integrarea managementul resurselor umane =n cadrul managementului organi9a&ieiA
o:&inerea ade9iunii =ntregului personalA
ac&ionarea la toate nivelurileA
asigurarea unui climat de anga'are 2i valori"icare a poten&ialului "iecrui anga'atA
stimularea, la "iecare anga'at, a dorin&ei de =m:unt&ire continu a propriei activit&iA
antrenarea =n procesul deci9ional a celor ce dovedesc competen& pro"esional.
)ulte din persoanele selectate pentru a "ace parte dintr8o ec!ip sunt alese pornind de la
eFperien&a lor =n domeniu cu re"erire la natura sarcinii. Este de dorit ca "iecare s eFercite rolul
pentru care s8a pregtit, pentru c nu se poate vor:i de e"icien& maFim atunci c<nd 'ucm
roluri pentru care nu avem pregtirea necesar.
Aplicaie7
Presupun<nd c sunte&i pro"esor la o 2coal din =nv&m<ntul preuniversitar 2i c tre:uie s
lucra&i =n ec!ip la un proiect, identi"ica&i atri:u&iile care v revin, =n "unc&ie de rolul pe care dori&i s
=l 'uca&i Gconductor, modelator, agent, liant, monitor etc.H.
#ucure2ti.
#oncu $t., G(@@>H. +uto8=ndeplinirea pro"e&iilor =n interac&iunile interpersonale =n Psi&ologie social!
din &ttp?@@www.psi&.uaic.ro@Qsboncu@romana@CursDpsi&ologieDsociala@Curs,8.pdf
Ceo:anu C., G(@@>H. )anagementul clasei de elevi BB Psi&opedagogie pentru e0amenele de
definitivare 2i grade didactice, Editura Polirom, Ia2i.
Coc!inescu L., G(@@>H. Probleme actuale ale psi&ologiei sociale, Editura Paralela 51, Pite2ti.
Co'ocariu V.)., G(@@5H. =ntroducere 3n managementul educaiei, EDP, #ucure2ti.
C!i2inu.
De Vissc!er P., G133;H. Dinamica grupurilor restr<nse BB Psi&ologie social!. Aspecte contemporane,
coord. +. ,eculau, Editura Polirom, Ia2i.
-agnon -.M., CollaL )., G(@@1H. )esign for 4earning. >i0 elements in constructivist classrooms,
Corvin Press, Inc., .!ousandlaRs.
Polirom, Ia2i.
Iucu 0.#., G(@@@H. #anagementul 2i gestiunea clasei de elevi. Hundamente teoretico-metodologice,
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
;1
Investete n oameni!
LeroL, %.8F., G(@@1H. De9voltarea ec!ipei, dinamica grupurilor 2i coordonarea proiectelor BB
)inamica grupurilor. %e0te de baz!, coord. P. de Vissc!er 2i +. ,eculau, Editura Polirom,
Ia2i.
)acR8Uiesc!ner +., G(@@1H. >traig&t %alA for %odaLRs %eac&er. Sow to %eac& so >tudents 4earn,
OEI,E)+,, Portsmont!, ,.
)oscovici ., G133;H. Descoperirea maselor BB Psi&ologie social!. Aspecte contemporane, coord.
+. ,eculau, Editura Polirom, Ia2i.
,eculau +., #oncu $., G133>H. Perspective psi!osociale =n educa&ie BB Psi&ologie 2colar!, coord. +.
Cosmovici 2i L. Iaco:, Editura Polirom, Ia2i.
,iculescu 0.)., G(@@@H. Hormarea formatorilor, Editura +ll Educational, #ucure2ti.
)aisonneuve %., G133;H. 0ela&iile interpersonale 2i sociometria BB Psi&ologie social!. Aspecte
contemporane, coord. +. ,eculau, Editura Polirom, Ia2i.
tan E., G(@@4H. #anagementul clasei, Editura +ramis, #ucure2ti.
Ea!arie )., G(@@;H. +sigurarea calit&ii resurselor umane =n =nv&m<ntul superior BB Pnv!!m"ntul
superior - %endine spre modernitate, Editura Universit&ii de tat din )oldova, C!i2inu.
Elate )., G1331H. 0ela&ii interpersonale 2i -rupul 2i psi!ologia de grup BB Psi&ologie - manual
pentru clasa a --a 2coli normale 2i licee, coord. P. Popescu8,eveanu, ). Elate 2i .. Cre&u,
EDP, #ucure2ti.
Eu:ensc!i E., G(@@(H. +specte de plani"icare a resurselor umane =n =nv&m<ntul 2colar BB
Probleme ale 2tiinelor socio-umane 2i moderniz!rii 3nv!!m"ntului, Editura Universit&ii
Pedagogice de tat KIon CreangJ, C!i2inu.
MODUL II' MANAGEMENTUL ST"RILOR TENSIONALE
TEMA -'Sit0a;ii5e %e #$i13 e%0#a;iona53 nt<5nite n #5asa %e e5evi
-'-'P$o75emati#a #$i1ei e%0#a;iona5e
Cri9a este con"lictul desc!is, cearta, violen&a sau ruptura rela&iei dintre pr&ile negociatoare.
#anagementul de criz! este o eFpresie utili9at mai "recvent =n cercurile diplomatice. Cri9a este o
mani"estare a unei ruperi de ec!ili:ru.
Aplicaie7
Comenta&i urmtoarele idei 2i gasi&i autorul cruia =i apar&in7
K nu pretindem ca lucrurile s se sc!im:e dac tot timpul "acem acela2i lucru. Cri9a este
cea mai :inecuvantat situa&ie care poate s apar pentru &ri 2i persoane, pentru c ea atrage
dup sine progrese. Creativitatea se na2te din necessitate, precum 2i 9iua se na2te din noapte. Dn
perioada cri9ei se nasc inven&iile, descoperirile 2i marile strategii. Cine dep2este cri9a se
dep2este pe sine =nsu2i, "r a rm<ne dep!2it.
Cine atri:uie cri9ei e2ecul, =2i amenin& propriul talent 2i respect mai mult pro:lemele
decat solu&iile. +devarata cri9 este cri9a incompeten&ei. Pro:lema persoanelor 2i a &rilor este
lenea 2i indi"eren&a pentru a gasi solu&ii 2i iesiri din ast"el de situa&ii. Fr cri9, nu eFist duel, "ara
duel, viata este o rutin, o agonie lent. Fr cri9, nu eFist valoare. Dn perioada cri9ei =n"lore2te
ce8i mai :un =n "iecare, pentru c "r cri9, orice v<nt este o m<ng<iere.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
;(
Investete n oameni!
Dac vor:im de cri9a, o promovm, iar tcerea este o eFaltare a con"ormismului. Dn loc de
toate acestea, mai :ine s muncim. terminm odata cu singura cri9 amenin&toare7 tragedia
de a nu dori s luptm pentru a o dep2i.J
unt di"erite "eluri de cri9e, sta:ilite =n "unc&ie de criteriile pe care le aplicm =n clasi"icare7
tipul de solu&ii o"erite la provocrile mediului social, tipul de mediu =n care are loc cri9a, domeniul =n
care apare cri9a, urgen&a re9olvrii cri9ei, nivelul la care apare cri9a.
Cri9ele se clasi"ic dup di"erite criterii7
aH dup tipul de solu&ii 2i modul de re9olvare7
8 de dezvoltare Gapar =n condi&iile eFisten&ei unor procese speci"ice ce se de9volt =n
interiorul unui anumit mod de procesare a in"orma&iei sociale care generea9, din interior,
solu&ii alternative la solu&iile tradi&ionaleHA
8 de legimitate Gapar ca o cantonare =n cadrul unei solu&ii care 2i8a atins limitele "unc&ionaleH,
de onestitate Gapar =n situa&ii =n care oamenii implica&i =n gestionarea unei organi9a&ii, de2i
dispun de modalit&i per"ormante de procesare a in"orma&iilor, le utili9ea9 =n modalit&i
neadecvate, cu scopuri ascunse, produc<nd situa&ii care periclitea9a organi9a&ia,
capacitatea ei "unc&ional 2i de reproducereHA
8 de competen! Gapar =n situa&ia =n care se a'unge ca urmare a limitelor oamenilor implica&i
=n gestionarea ei, care nu se dovedesc capa:ili s procese9e in"orma&ii la nivelul
posi:ilit&ilor o"erite de ori9ontul in"orma&ional =n care ac&ionea9H
:H dup tipul de mediu7
8 interne G=n interiorul organi9a&ieiHA
8 e0terne G=n eFteriorul organi9a&ieiH
cH dup domeniul =n care apare cri9a7
8 politiceA
8 economiceO
- ideologiceO
- culturaleO
- de comunicareO
- de imagine
dH dup urgen&a re9olvarii7
8 imediate Gse petrec :rusc 2i nea2teptat, nels<nd timp pentru anali9 2i plani"icareHA
8 urgente Gerup :rusc, dup o scurt perioad de incu:a&ie, las<nd un oarecare timp pentru
plani"icarea "or&elor 2i mi'loacelor de interven&ieHA
8 susinute Gsunt de lung durat, persist mai mult timp 2i, ca urmare, sunt mai u2or de
anali9at 2i plani"icatH
eH dup nivelul la care apare cri9a7
8 localeA
- naionaleA
- zonaleA
-continentaleA
8 mondiale.
Dn lumea real eFist cri9e, iar oamenii le pot provoca direct sau indirect, deli:erat sau
accidental. De alt"el, KeFist un "enomen care poate "i descries ca topoganul crizei. .reptat,
impercepti:il, dar inevita:il, are loc o acumulare de evenimente. Ploaia se =nte&e2te, =n r<ul crescut
se vars a"luen&i tot mai um"la&i 2i presiunea cre2te. .reptat, "or&a devine tot mai mare p<n ce, su:
presiunea cople2itoare, digul se rupeK G+rmstrong, (@@5, p. 153H.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
;4
Investete n oameni!
Aplicaie7
0eali9a&i un eseu li:er pe tema7 IElevii 3n faa situaiilor tensionateG.
Dnt<lnim di"erite "eluri de cri9 educa&ional, la di"erite paliere 2i =n di"erite domenii. e
poate vor:i despre o cri9 institu&ional, ce presupune lipsa sau neclaritatea regulilir, a normelor
speci"ice strategiei educa&ionale, dar 2i despre o cri9 organi9a&ional, caracteri9at prin neputin&a
de a dep2i :arierele arti"iciale create =n secolul trecut, prin imo:ilism 2i rela&ii tensionate =ntre
actorii implica&i.
mai amintim 2i de cri9a curricular, care nu a reu2it =nc s trie9e scopurile esen&iale de
cele a"late =n plan second, con&inuturile ancor de cele mai pu&in importante etc. Din ne"ericire,
acestora li se adaug cri9a "inanciar, generat de o cri9 managerial.
Cri9a =n =nv&m<ntul rom<nesc este generat de aspecte precum7
$ promovarea unui =nv&m<nt egalitarist, nu elitist, =n numele glo:alismului 2i
europenismuluiA
$ men&inerea unor con&inuturi dep2ite, nerectuali9area programelor de studiuA
$ accentuarea violen&ei =n 2coli Gla nivelul lim:a'ului, al comportamentului etc.HA
$ lipsa educa&iei morale a elevilor, desconsiderarea scopurilor 2i sarcinilor ei "undamentale.
%em! de reflecie7
0e"lecta&i asupra eFisten&ei Kcri9ei mondiale a educa&ieiJ. Ini&ial, =n perioada anilor X;@, s8a
constatat o inadaptare cronic a 2colii la via&. Dntr8o lucrare intitulat ICriza mondial! a educaieiJ
G13;>H, americanul P!ilip Coom:s semnalea9 eFisten&a unor decala'e "unc&ionale =ntre educa&ie,
ca su:sistem social 2i celelalte su:sisteme ale societ&ii7
Y decala'ul =ntre o"erta 2i cererea de educa&ie de calitateA
Y decala'ul =ntre calitatea resurselor umane o"erite de educa&ie 2i necesit&ile socialeA
Y inadaptarea programelor de =nv&mant 2i a metodelor la cerin&ele societ&iiA
Y iner&ia structurilor organi9atorice ale sistemelor de =nvtm<nt, =n raport cu dinamica
societ&ii contemporane 2.a.
Fiecare cri9 este un eveniment unic 2i tre:uie a:ordat =n consecin&. +pare =n orice
organi9a&ie, iar "elul =n care este re9olvat depinde, =n special, de manager 2iBsau lider 2i de
mem:rii organi9a&iei.
0ecunoa2tem o cri9 dup principalele caracteristici7
- insuficiena informaiilor Gc<nd nimeni nu cunoa2te cu eFactitate natura pro:lemei cu care
se con"runt organi9a&iaHA
- deteriorarea calit!ii inform!rii Gprin apari&ia 9vonurilor 2i a :<r"elorHA
- pierderea controlului GK&<n&arulJ se trans"orm =n KarmsarJ 2i "ace ravagii =n cadrul
organi9a&ieiA au loc scurgeri de in"orma&ii, realitatea "iind reinterpretat 2i de"ormatHA
- panica, amplificat! de surpriz! 2i de lipsa unui plan de aciune Gare e"ecte devastatoare
pentru organi9a&ie, mai ales la nivelul personaluluiHA
- vizibilitatea ma0im! Gpoate o"eri 2ansa rea:ilitrii rapide =n ca9ul eFisten&ei planului de
gestionare a cri9ei sau poate avea pro"unde e"ecte negative, printr8o eFpunere prelungit =n spa&iul
pu:licH.
Aplicaie7
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
;5
Investete n oameni!
+nali9a&i tipurile de politici practice necesare o:&inerii comportamentelor de9ira:ile din punct de
vedere social7
8 politici voluntariste 8 "ac apel la norma responsa:ilit&ii sociale GeF. K-reen8PeaceJHA
8 politici coercitive 8 de tip Kcomand 2i controlJ GeF. pierderea :ene"iciilor "inanciare de ctre
"amilieHA
8 politici de pia& 8 sunt de natur economic 2i "ac apel la lcomia oamenilor.
+uditul este considerat o metod util de lucru. El se re"er la identi"icarea pro:lemelor
poten&iale, evaluarea pro:a:ilit&ii apari&iei acestora 2i estimarea impactului posi:il. Prin urmare,
Kpe :a9a acestui audit, poate "i reali9at un plan pentru ca9uri neprev9ute, care sta:ile2te pa2ii
principali ce tre:uie e"ectua&i pentru a:ordarea cri9ei 2i cine vor "i persoanele implicate =n
managementul eiJ G+rmstrong, (@@5, p. 111H.
-estionarea cri9elor G2i a con"lictelorH repre9int un proces de identi"icare a situa&iilor8
pro:lem, poten&iale sau mani"estate, de prevenire sau solu&ionare a acestora.
-'.'St$ate6ii %e &$eveni$eE ne6o#ie$e i $e1o5va$e
0e9olvarea e"icient a cri9elor este in"luen&at de concep&ia despre cri9e 2i de te!nicile puse =n
aplicare =n vederea solu&ionrii lor. unt vi9ate at<t pro:lemele legate de "unc&ionarea e"ectiv a
organi9a&iei, c<t 2i aspectele comunica&ionale.
Aplicaie7
Identi"ica&i c<teva situa&ii con"lictuale =n care se 'usti"ic "olosirea urmtoarelor eFpresii ver:ale
la care managerul 2colar poate apela7
.a:elul 17 %ipuri de e0presii verbale utilizate de manageri
Pentru
e0primarea
dorinelor
Pentru o
Ibun!G
e0primare a
m"niei
Pentru o mai
bun! e0primare
a emoiilor 2i
sentimentelor
Pentru
e0primarea
inteniei
Pentru e0primarea a
ceea ce nu
intenionai sau ai
intenionat s! facei
IEu
doresc
sau vreau
NG clari8
"ic pentru
tine 2i
pen8tru
al&ii ceea
ce vrei =n
rea8litateA
descrie
clar ce
IEu simt
c! NG, IEu
am avut
senzaia
c! N,
atunci
c"nd NG
descrie,
"r a
ataca
persoa8
nele,
I#-am simit
foarte
m"ndr!@m"n
-dru de tine
atunci c"nd
N, dar,
totu2i, a2
aprecia mult
dac! NG
miFea9
sen8
timentele,
IPmi
doresc ca
acest lucru
s! ias! bi-
neTG,
I*reau s!
2tiu ce
crezi 2i tu
3n acest
sensTG
preci9ea9
"oarte clar
I$u am intenia
de a crea difi-
cult!iTG, I$u am
vrut s! te pun
3ntr-o situ-aie
proast!@s! te
simi 1enat ori
1enat!TG cla8ri"ic
mai :ine inten&ia,
=nt8re2te,
su:linia9
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
;1
Investete n oameni!
contea89
cu ade8
vrat 2i
ceea ce
nu are
impor8
tan&
compor8
tamentul
lor speci"ic
care te8a
'ignit
eF8
prim<ndu8le
mai =nt<i pe
cele po9itive,
iar apoi pe
cele
negative
ceea se
urm8
re2te, ceea
se vrea,
ceea ce se
dore2te
+:ordarea managementului interactiv poate duce la solu&ionarea cri9ei7

Figura 1. Etape parcurse 3n rezolvarea crizei
Dn cadrul unei organi9a&ii, m!surile de prevenire a crizei includ7
8 percep&ia corect a actorilor educa&iei Gde eFemplu, pre9entarea mem:rilor
ec!ipeiBgrupuluiBclasei, de9voltarea scopurilor 2i o:iectivelor comune, plani"icarea comunicriiHA
8 pregtirea necesar pentru "unc&ionarea =n ec!ipBgrupA
8 de9voltarea 2i utili9area normelor 2i regulilor ec!ipeiBgrupului =n managementul generalA
8 pre9entarea in"orma&iilor re"eritoare la etapa =n care se a"l de9voltarea organi9a&ieiA
8 identi"icarea pro:lemelor care stopea9 per"orman&a ec!ipeiBgrupului =nainte ca acestea
s se trans"orme =n preocupri 2i =ngri'orri care s cople2easc organi9a&iaA
8 evaluarea permanent a "eed8:acR8ului mem:rilor ec!ipeiBgrupului, a coneFiunii inverse
sau a retroac&iunii legate de pro:lemele interpersonale care =mpiedic per"orman&a
ec!ipeiBgrupuluiA
8 evaluarea "eed8:acR8ului ec!ipeiBgrupului =n legtur presta&ia managerului 2i identi"icarea
nemul&umirilor 2i cerin&elor ec!ipeiBgrupului =n legtur cu activitatea saA
8 monitori9area periodic a e"icien&ei ec!ipeiBgrupului 2i a 2edin&elor reali9ate.
Dn situa&ia =n care cri9a nu a "ost prevenit, se poate apela la c<teva soluii specifice
managementului de criz! G+rmstrong, (@@5, p.11(8115H7
Deta2a&i8v c<t mai mult de situa&ie 2i evalua&i8oZ .re:uie s sta:ili&i7
+. Ce anume se 3nt"mpl!, 3n mod e0actB
,. )e ce se 3nt"mpl!B
C. Ce este probabil s! se petreac! dac! nu se 3ntreprinde nimicB
8. C"t de rapid trebuie s! acionai pentru a 3mpiedica 3nr!ut!irea situaieiB
:. Cine mai este implicatB
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
;;
CRI&A
(EECA,EA
"E)%A#E#0,
!,E1E%2,E,
!,E342,E
#2)2A,EA
E5ECE#0,
,E5ACE,E
5EE($6AC7,
8%149A,E
Investete n oameni!
E. Cine mai poate fi implicatB
;. )e ce resurse dispunei - oameni, ec&ipament, finane, susinere din partea altor
organizaii, acces la persoane influenteB
c!i&a&i8v planul ini&ial de ac&iuneA sta:ili&i8l pas cu pas 2i pregti&i alte planuri de
re9erv care s se ocupe de posi:ilit&iZ
+lctui&i o ec!ip de management de cri9 care s a:orde9e situa&iaA aloca&i roluri,
sarcini 2i autorit&i Gpoate "i necesar s atri:ui&i autoritate de urgen& unor persoaneHZ
ta:ili&i un centru de management de cri9 G:iroul dvs., sala de consiliu etc.HZ
ta:ili&i un sistem de comunicare, ast"el =nc<t s primi&i in"orma&ii despre ce se
=nt<mpl 2i s v pute&i eFpedia mesa'ele la mem:rii ec!ipei 2i la to&i cei care dori&i s
ac&ione9eZ
KComuta&iJ sarcina atunci c<nd pute&i, pe principiul sistemelor electrice care comut pe
o parte din =ncrcare atunci c<nd sarcina total dep2e2te o anumit valoare Gasta
=nseamn s scpa&i c<t mai repede cu putin& de orice pro:leme peri"ericeHZ
+tri:ui&i priorit&i sc9ute Galt"el spus, eFpedia&i unele pro:leme spre o 9on Knon8cri9J
unde pot "i a:ordate relaFatHZ
Pregti&i planuri detaliate ce vor include7 gra"ice temporale, solu&ii pe termen lung,
planuri de re9erv care s trate9e noi evolu&ii sau urgen&eZ
)onitori9a&i continuu ce anume se =nt<mpl Gasigura&i8v c ve&i o:&ine rapid
in"orma&iile de care ave&i nevoie, ast"el =nc<t s pute&i ac&iona repede, "r s intra&i =n
panicHZ
Evalua&i continuu ac&iunile 2i reac&iile, ast"el =nc<t s pute&i modi"ica planul 2i
=ntreprinde&i rapid pa2i de corectare sau prevenireZ
Aplicaie7
+nali9a&i solu&ii pentru plani"icarea e"icient a timpului. De eFemplu, pute&i apela la o
matrice managerial a timpului, care presupune plasarea activit&ilor =n "unc&ie de criteriile urgen&
2i importan&.

-')'C$i1a i #on25i#t05 / %e2ini;ieE ti&0$iE #a$a#te$isti#i
)anagementul de cri9 poate sau nu s ai: loc =n interiorul unei strategii :ine de"inite,
dar, indi"erent ce s8ar =nt<mpla, tactica tre:uie ela:orat pe :a9a =n&elegerii complete a situa&iei,
=ndeose:i a acelor aspecte ale ei care privesc inten&iile altora.
Este necesar luarea permanent a pulsului situa&iei, ast"el =nc<t s se poat ac&iona preventiv
imediat ce ritmul se accelerea9 Gla primele semne ale =nceputului unui topogan al cri9eiH.
+lt"el, se poate a'unge u2or la situa&ii tensionale mai accentuate, care s genere9e o serie de
con"licte.
.emenul conflict deriv din latinescul Icon"lictusJ GIa se lovi unul pe altulJH 2i eFprim, =n
general, un :loca' al mecanismelor normale de luare a deci9iilor, o situa&ie =n care persoanele
implicate se con"runt cu a2teptri, nevoi sau o:iective contradictorii care generea9 lupta
"iecruia pentru a o:&ine ceea ce dore2te.
Con"lictul cuprinde o serie de stri a"ective ale indivi9ilor Gnelini2tea, ostilitatea, agresiuneaH
precum 2i toate tipurile de opo9i&ie 2i interac&iuni antagoniste, inclusiv competi&ia. +cesta se na2te
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
;6
Investete n oameni!
atunci c<nd, simultan, apar mai multe tendin&e =n rela&iile cu di"erite alternative 2i c<nd
interiori9area lor este relativ egal. +lt"el, este un proces care =ncepe c<nd o parte percepe c o
alt parte a a"ectat negativ sau este pe cale s a"ecte9e negativ ceva care are o anumit valoare
pentru prima parte.
Conflictul organizaional se re"er la tensiunea dintre dou sau mai multe entit&i sociale
Gindivi9i, grupuri, organi9a&iiH, generate de anumite incompati:ilit&i. El repre9int o "orm de
opo9i&ie centrat pe adversari 2i :a9at pe incompati:ilitatea scopurilor, inten&iilor sau valorilor
pr&ii oponenteA opo9i&ia este direct 2i personal, iar adversarul controlea9 scopul sau inten&ia
dorit de am:ele pr&i.
Cuprinde o serie de mani"estri antagonice desc!ise =ntre doi actori Gindividuali sau
colectiviH, cu interese temporat incompati:ile =n ceea ce prive2te posesiunea sau gestiunea
:unurilor materiale sau sim:olice.
Dac ne re"erim la evolu&ia con"lictului, tre:uie preci9at "aptul c acesta nu apare :rusc, ci
trece prin mai multe faze sau etape7
- apariia sursei generatoare Gstarea de laten&H 8 presupune 2i o stare emo&ional, cei
implica&i =ncep<nd s simt tensiune 2i ostilitate unii "a& de al&ii G=n ca9ul con"lictului distructivH sau
entu9iasm ori am:i&ie G=n ca9ul con"lictului :ene"icHA
- perceperea 3n mod diferit a conflictului Gcon"lictul perceputHA
- apariia e0plicit! a caracteristicilor st!rii conflictuale Gcon"lictul resim&it 8 are de'a un
caracter personali9at, "iecare individ reac&ion<nd =n "elul suHA
- aciunea menit! s! soluioneze conflictul Gstarea mani"estHA
- apariia consecinelor conflictului.
Literatura de specialitate a acordat un interes deose:it surselor de conflict GIosi"escu, (@@@,
p. >>H7
)iscrepanele din cultura organizaional! Gadic =ntre sistemele de valori 2i de norme,
=ntre modelele comportamentale etc., care diri'ea9 comportamentul mem:rilor unei
organi9a&iiHA
Percepiile gre2ite ale situa&iei de "apt, av<nd drept cau9e pre'udec&ile, di"eren&ele de
inten&ii 2i de interese, dar 2i imaginea Kdia:olicJ despre adversar Gcare este perceput ca
KimoralJ, Klipsit de scrupuleJ etc.HA
Competiia e0acerbat!, du:lat de agresivitate, mai ales =n legtur cu distri:u&ia unor
resurse limitate, necesare activit&ii sau grupurilor respectiveA
Criteriile diferite de definire a performaneiO
)iferenele de mediu 3ncon1ur!tor sau de ambian!O
Ambiguitatea definirii ariilor de autoritate 2i de responsabilitate.
Con"lictele pot aprea =ntre grupuri sau =ntre indivi9i. Dn cadrul rela&iei pro"esor8elev pot
aprea stri tensionate, pe di"erite trepte 2i av<nd di"erite tipuri de mani"estare, printre cau9e
numr<ndu8se7 cunoa2terea empiric a elevilor, nere9olvarea unor pro:leme mai vec!i, stilul rigid
sau laisse98"aire, a:u9ul de munc "rontal, nestp<nirea propriilor sl:iciuni, aprecierile eronate
sau su:iective, am<narea re9olvrii pro:lemelor presante.
)ediul organi9a&ional actual, cu multitudinea de a:ordri, stiluri 2i metode utili9ate de
manageri 2i de ceilal&i mem:ri ai organi9a&iei, o"er premisele apari&iei di"eritelor "orme de con"lict.
EFist con"licte care se pot re9olva 2i con"licte care nu se pot re9olva, =n al doilea ca9 "iind pro:a:il
ca cei doi s recurg la metode de manipulare pentru a8l constr<nge pe cellalt s adopte o
anumit po9i&ieBsolu&ie.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
;>
Investete n oameni!
unt di"erite tipuri de conflicte, clasi"icate =n "unc&ie de di"erite criterii Gapud Co'ocariu, (@@5,
pp. 1;>8161A apud Petelean, (@@;H7
aH dup esen&7 de substan! Ggenerate de eFisten&a unor o:iective di"eriteA sunt puternice
=n sistemele de conducere autoritareH, afective Ggenerate de stri emo&ionale care vi9ea9 rela&iile
interpersonaleH, de manipulare, pseudo-conflicteA
:H dup po9i&ia ocupat7 simetrice G=ntre structuri cu pondere asemntoareH 2i asimetrice
G=ntre structuri cu pondere di"erit7 asimetria este speci"ic naturii con"lictelorA discrepan&ele de
poten&ial, situa&ii 2i "iloso"ii accentuea9 spa&iul de con"licte, estompea9 ori9onturile 2i
accentuea9 incertitudinileHA
cH dup su:iec&ii a"la&i =n con"lict7 individuale, interioare, 3ntre indivizii din acela2i grup Gau ca
motive principale di"eren&a de pregtire pro"esional, re9isten&a la stres, !r&uirea seFual sau
seFismulH, 3ntre indivizii din grupuri diferite, organizaii diferite, intergrupuri 2i organizaii Gau ca
motive principale comunicarea de"ectuoas, sisteme de valori di"erite, scopuri di"erite, am:iguit&i
organi9a&ionaleHA
dH dup durat 2i modul de evolu&ie7 spontane Gapar :rusc, sunt greu de prev9ut, sunt de
scurt durat 2i, de o:icei, se mani"est la nivel interpersonalH, acute Gau o evolu&ie scurt, dar
sunt deose:it de intenseH 2i cronice Gau cau9e ascunse, greu de identi"icat, cu evolu&ie lent 2i de
lung duratHA
eH dup spa&iul ocupat7 publice Gdesc!ise, vi9i:ile, autori9ateH 2i private G=nc!ise, ascunse 2i
neautori9ateHA
"H dup "elul cum se eviden&ia97 evidente, e0plicite Gcerturi, con"licte =n contradictoriu,
dispute cu caracter o"icial, reclama&iiH 2i mascate, ascunse, care mocnesc Gse recunoa2te dup
urmtoarele semne7 "ormalism rigid =n rela&iile interpersonale, tceri prelungite =n cadrul 2edin&elor,
a:sen&e la 2edin&e, evitarea anumitor su:iecte etc.HA
gH dup raportul de "or&e7 orizontale, laterale sau Fde la egal la egalG Gapar =ntre persoane,
grupuri sau departamente a"late pe acela2i nivel de putereH, verticale Gapar =ntre persoane, grupuri
sau departamente a"late pe nivele di"erite de putereH 2i diagonaleA
!H dup modul de mani"estare7 de interese Gapar atunci c<nd negocierea dintre cele dou
pr&i nu se poate solu&iona 2i este necesar interven&ia unui mediatorH, reclamaia Gse re"er la
proteste datorate unor tratamente considerate inec!ita:ile sau =nclcrii unor drepturiH, practicile
neloiale Gatunci c<nd se consider c un drept a "ost eFercitat ilegalH, de recunoa2tere Gse re"er la
re"u9ul de a recunoa2te drepturile celailalte pr&iHA
iH dup cau9ele care le generea97 generate de informaii 2i date Gcau9a o repre9int
in"orma&iile eronate sau de9in"ormarea, manipulareaH, generate de valori diferite Gspeci"ice
societ&ilor construite din grupuri cu percep&ii di"erite asupra standardelor 2i ideilor privind
comportamentul, cu credin&e di"eriteH, de relaionare Gapar ca urmare a emo&iilor puternice,
stereotipurilor 2i lipsei de comunicare, pe "ondul unei cre2teri a lipsei de resurseH, structurale sau
de satisfacere a nevoilor Gsunt cau9ate de distri:u&ia inegal a puterii 2i resurselorH 2i de interese
Ginteresele colective ale grupurilor pot intra =n divergen& cu interesele altor grupuri sau cu cele ale
autorit&ilorHA
'H dup gradul de intensitate7 disconfortul Gsentimentul intuitiv c ceva nu este =n ordineH,
incidentul Geviden&ierea unor "apte mrunte, lucruri minore care irit sau =ntristea9 2i care se
acumulea9 =n su:con2tientH, ne3nelegerea Gaprut de cele mai multe ori din cau9a unei
comunicri neclareH, tensiunea Gstare de =ncrcare con"lictual, gata de a eFplodaH, criza Gse
mani"est, de cele mai multe ori cu violen&, =n comportamente necugetateHA
RH dup "orm7 latente Gsunt determinate de consecin&e ale unor episoade con"lictuale
anterioare 8 eF. insu"ucien&a resurselor, dorin&a de a avea mai mult autonomieH, 3nelese Gapar
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
;3
Investete n oameni!
odat cu con2tienti9area eFisten&ei unor condi&ii latente7 con"lictul latent se trans"orm =n con"lict
resim&it numai atunci c<nd ne orientm aten&ia asupra lui 2i =l putem stp<niH 2i manifeste Gse
eFprim prin comportament, reac&iile cele mai "recvente "iind atitudinea dramatic, ostilitatea
desc!is sau agresivitateaHA
lH dup re9ultatele lui7 suma zero Gun con"lict pur victorie8=n"r<ngereH, cu motiv mi0t Gapare
atunci c<nd, =n "unc&ie de circumstan&e, am<ndoi pot c<2tiga, am<ndoi pot pierde, ori unul poate
c<2tiga, iar cellalt s piardH 2i de tip cooperare pur! Gam<ndoi pot c<2tiga sau am<ndoi pot
pierdeHA
mH dup e"ectele pe care le generea97 funcionale sau constructive, benefice Gapar =n
urma unor con"runtri de idei =ntre pr&i, cu posi:ile solu&ii, asigur motiva&ia personalului duc<nd la
un comportament creator 2i productiv7 c<nd indivi9ii se a"l =n opo9i&ie, de2i sunt mul&umi&i cu o
anumit stare de lucruriH 2i distructive sau anomice Gapar pe "ondul di"eren&elor de valori 2i, dac
nu sunt controlate sau sunt scpate de su: control, conduc la violen&e, la ruperea rela&iilor la
nivelul grupului sau a comunit&iiH.
Con"lictul este tot mai mult considerat nu numai "iresc, ci 2i de9ira:il G=n anumite limiteH
pentru :una "unc&ionare a organi9a&iei, "apt care solicit participare 2i de9voltare organi9a&ional.
Con"lictul poate deveni o surs de maturi9are 2i =nv&are, poate a'uta la descoperirea propriilor
valori 2i credin&e, poate avea re9ultate creative, "iind o "or& po9itiv pentru cre2terea personal 2i
sc!im:area social. De aceea, con"lictele constructive au o serie de avanta'e7 contri:uie la
de9voltarea rela&iilor personale, la =m:unt&irea dinamicii grupului prin consolidarea cooperrii, a
unei mai :une negocieri.
Aplicaie7
trile con"lictuale nu "avori9ea9 per"orman&a 2i con"ortul psi!ic. Ierar!i9a&i urmtoarele
s"aturi re9olutive 2i interpreta&i alegerile dumneavoastr7
$ nu v o:osi&i peste msurA
$ convinge&i8v c v place munca dumneavoastrA
$ organi9a&i8v muncaA nu "ace&i mai multe lucruri deodatA
$ reali9a&i sarcinile corect, pentru a nu reveni asupra lorA
$ "i&i calmBA
$ respecta&i programul sta:ilitA
$ "i&i prietenosBprietenoasA
$ =ndeprta&i din minte iritarea, ranc!iuna, "rustrarea etcA
8 =ncerca&i s ave&i sim&ul umorului.
EFist, prin urmare, o palet larg a e"ectelor, accentul c9<nd pe gestionarea
corespun9toare sau necorespun9toare a con"lictelor. Con"lictul tre:uie v9ut, =n acest ca9, ca o
realitate care repre9int, de "apt, o oportunitate 2i o 2ans de a =nltura unele dis"unc&ii, de a "ace
ca lucrurile s mearg :ine.
Dn planul managementului 2colar eFist diverse st!ri conflictuale care implic di"eri&i actori
ai educa&iei Gapud Co'ocariu, (@@5, pp. 164816>H7
a/ conflictele dintre elevi7 sunt cau9ate de atmos"era competitiv, de intoleran&, de
comunicarea sla: 2i eFprimarea nepotrivit a emo&iilor, de a:sen&a priceperilor de re9olvare a
con"lictelor, de utili9area gre2it a puterii de ctre pro"esorA
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
6@
Investete n oameni!
b/ conflictele profesor-elevi7 sunt cau9ate de utili9area =n mod discre&ionar a puterii de ctre
pro"esor, de impunerea unor reguli de ac&iune 2i comportare, "r cooperare 2i negocireA
c/ conflicte 3ntre profesori 2i p!rini7 se datorea9 comunicrii de"ectuoase datorit
ne=n&elegerilor sau numrului mic de contacte pe parcursul unui an 2colar, con"lictului de valori 2i
luptei pentru putere a celor doi actori implica&iA
d/ conflictele 3ntre profesori 62i conflictele 3ntre profesori 2i conducerea 2colii/7 sunt cau9ate
de lipsa de comunicare, a:sen&a cooperrii 2i toleran&ei "a& de ideile di"erite ale altor persoane.
Con"lictului constructiv, :ene"ic i se acord o aten&ie deose:it =n ultima vreme, "iind
considerat un proces necesar pentru de9voltare 2i maturi9are.
Pentru a o:serva prin ce se deose:e2te acesta de con"lictul distructiv, ne putem raporta la
unii indicatori-caracteristici7
.a:elul (7 Analiz! comparativ! 3ntre conflictul distructiv 2i conflictul benefic
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
61
Investete n oameni!
Pi55oG MetBo% HMeto%a :Pi55oG=I
)etoda PilloP constituie o modalitare de re9olvare a con"lictelor, anali9<ndu8le din 1
perspective di"erite7
a. Eu am dreptate, tu te =n2eli GIXm 0ig!t, WouXre Mrong.H
Care sunt toate motivele pentru care consideri c tu ai dreptate =n aceast pro:lemC
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
Indicatori on#lict distructi$ on#lict bene#ic
Cau9e
8 este generat de erori
8 are la :a9 pro:leme at<t
de grave, =nc<t nu se poate
a'unge la o solu&ie
accepta:il
8 este generat de cau9e multiple
8 nu are la :a9 pro:leme "oarte grave, indivi9ii
put<nd s a'ung la o solu&ie accepta:il
%elaia
dintre
p&ri
8 este scpat de su:
control, negli'<ndu8se
adesea solu&ionarea
pro:lemelor la momentul
oportun
8 comunicarea devine
anevoioas 2i nedemn de
=ncredere
8 capacitatea "iecrei pr&i
de a o:serva 2i de a
rspunde la inten&iile
celeilalte pr&i este a"ectat
8 se caut ac&iunile =n "or&,
in"orma&ia este trunc!iat,
ascuns sau denaturat
8 poate "i men&inut la un nivel onora:il
8 comunicarea devine intens 2i demn de
=ncredere
8 "iecare parte o:serv 2i rspunde la inten&iile
celeilalte pr&i
8 competi&ia este desc!is, indivi9ii sunt mai
creatori 2i productivi
E$oluia 8 cu c<t con"lictul
avansea9 iar mi9ele devin
mai importante, cu at<t
2ansele de solu&ionare
devin mai reduse
8 cu c<t con"lictul avansea9 iar mi9ele devin
mai importante, cu at<t cresc e"orturile 2i
investi&iile 2i eFist 2anse de solu&ionare
E#ecte 8 resursele personale 2i
cele organi9a&ionale se
consum =n condi&ii de
ostilitate, dispre&, eFist<nd o
permanent stare de
nemul&umire
8 resursele sunt mai :ine distri:uite, tensiunile
se elimin mai u2or, "acilit<ndu8se e"ectuarea
sc!im:rilor
Factori
de
in#luen&
8 importan&a 2i numrul
punctelor de disput,
precum 2i c!eltuielile pe
care participan&ii sunt
dispu2i s le suporte
8 importan&a 2i numrul punctelor de competi&ie,
precum 2i c!eltuielile pe care participan&ii sunt
dispu2i s le "ac
6(
Investete n oameni!
:. .u ai dreptate, eu gre2esc GWouXre 0ig!t, IXm Mrong. H
+cesta va "i o po9itie di"icil. Pune&i8v =n locul adversarului 2i g<ndi&i8v la toate motivele
pentru care el are dreptate.

c. +m<ndoi avem dreptate, am<ndoi gre2im G#ot! 0ig!t, #ot! MrongH.
Discuta&i despre modul =n care, de "apt, am:ele po9i&ii sunt corecte 2i am:ele sunt
incorecte.
d. Pro:lema nu este at<t de grav precum pare. G.!e Issue IsnTt as Important as It eems.H
+nali9a&i situa&ia din perspectiva c aceast pro:lemBcon"lict nu sc!im: via&a. ,u merit
s =&i pier9i prietenii sau rela&ia.
e. EFist un adevr =n toate cele patru perspectiveBpo9i&ii G.!ere is .rut! in +ll Four
Perspectives H
0ecunoa2te&i c =n toate cele patru po9i&ii eFist un s<m:ure de adevr.
+cest eFerci&iu va "unc&iona numai dac v pute&i suspenda actuala po9i&ie 2i v imagina&i
ce ve&i sim&i =n alta.
Discuta&i despe g<ndurile 2i sentimentele dvs. Ve&i 2ti dac a&i avut succes dac ve&i putea
=n&elege7 nu neaprat s accepta&i, ci doar s =n&elege&i partea advers.
Dup ce a&i a'uns s =n&elege&i, o:serva&i vreo sc!im:are =n modul dvs. de a sim&i sau a
g<ndi despre persoana pe care o considera&i =n opo9i&ieC
+nali9a&i situa&ia de mai 'os din cele 1 perspective ale metodei PilloP. Ela:ora&i argumente
pentru "iecare dintre ele.
A&5i#a;ie &$a#ti#34 +nali9a&i ca9ul din cele 1 perspective ale metodei [PilloP\
1.Eu am dreptate, tu te =n2eli.
(..u ai dreptate, eu gre2esc.
4.+m<ndoi avem dreptate, am<ndoi gre2im.
5.Pro:lema nu este at<t de grav precum pare.
1.EFist un adevr =n toate cele patru perspective.
D$e&t0$i5e 2emeii
Victima purta un top, "r sutien, tocuri =nalte 2i mult mac!ia' =n noaptea =n care a "ost violat.
Victima 2i violatorul au :ut =mpreun destul alcool =n acea noapte.
Ea s8a dus =n pdure =mpreun cu violatorul ei. #a c!iar l8a 2i srutat.
Prerea 'udectorului a "ost c Ia cutat8o cu lum<nareaJ.
Ieri, un 'udector =n Minnipeg a condamnat un :r:at la doi ani cu suspendare pentru violul
unei "emei petrecut cu 1 ani =n urm.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
64
Investete n oameni!
Procuratura ceruse 4 ani de =nc!isoare. Cu toate acestea, 'udectorul 0o:ert DePar a
considerat c violatorul Uennet! 0!odes nu era nimic mai mult dec<t un IDon %uan
ne=ndem<naticJ 2i situa&ia nu era c!iar a2a de grav pentru c victima arta "oarte provocator, ca 2i
c<nd l8ar "i invitat s "ac asta.
Dn sentin&, DePar a spus7
8 +cest ca9 este di"erit "a& de unul =n care nu ar "i eFistat o Iinvita&ieJ... +cesta este un ca9 de
semnale =n&elese gre2it 2i de purtare inadecvat... unt sigur c orice semnale c IseFul plute2te
=n aerJ au "ost neinten&ionate.
Cu toate acestea, el a luat =n considerare aceste semnale Ineinten&ionateJ c<nd l8a
condamnat pe 0!odes s "ac =nc!isoare cu suspendare pentru viol.
DePar spune c7
8 din cau9 c ea a purtat un top, violul nu a "ost at<t de ru.
8 din cau9 c era at<t de mac!iat, atunci c<nd 0!odes a rupt !ainele de pe ea, I,UJ8ul pe
care l8a spus nu a "ost luat at<t de =n serios comparativ cu situa&ia =n care ea nu ar "i "ost at<t de
mac!iat.
8 datorit tocurilor =nalte pe care le8a purtat c<nd 0!odes a violat8o, acesta a meritat o
pedeaps mai mic dec<t dac ea ar "i avut panto"i o:i2nui&i.
Folosind aceast logic, atunci7
8 intrarea prin e"rac&ie =ntr8o cas :ine =ntre&inut dintr8o 9on :un nu este at<t de rea pentru
c este evident c =n cas sunt "oarte multe lucruri scumpe care a:ia a2teapt s "ie "urate.
8 "urtul unui #)M =n care cineva te8a plim:at nu este o pro:lem a2a de mare pentru c de'a
ai "ost invitat s stai pe locul pasagerului.
8dac e2ti la o petrecere unde te distre9i 2i e2ti prietenoas cu un :r:at cu care nu ai nicio
inten&ie de a "ace seF, dar care mai t<r9iu =&i =nltur cu "or&a !ainele tale provocatoare, atunci
"aptul c acel :r:at mai mare 2i mai puternic dec<t tine care te violea9 nu este la "el de grav ca
situa&ia =n care el ar "i violat pe cineva =m:rcat din cap p<n =n picioare =n !aine decente 2i panto"i
o:i2nui&i.
"ie acesta mesa'ul pe care =l transmitem despre a:u9ul seFual7 dac e2ti prea tentant,
dac ar&i ca o "emeie u2oar, =nseamn c nu te po&i a2tepta ca un :r:at normal s "ie =n stare
s se controle9e, iar vina nu este a lui, ci a taC
+8nvinov&i victima este o practic ru2inoas, iar 'udectorul DePar ar tre:ui s 2tie mai :ine.
Dac nu 2tie, atunci nu ar tre:ui s mai practice aceast meserie. Ca9 =nc!isZ
-'('St$es05 / #a01eE ti&0$i
)en&inerea strilor tensionate, agravarea lor 2i acuti9area pro:lemelor nere9olvate duc de
cele mai multe ori la apari&ia stresului. >tresul este un concept esen&ial =n psi!ologia social 2i =n
managementul organi9a&ional. * mare parte din literatura de specialitate 2i dintre eFper&i consider
stresul un "enomen negativ, ceea ce nu este =ntotdeauna adevrat. El apare =ntr8un mediu
competitiv, considerat a "i mediul ideal pentru atingerea per"orman&elor.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
65
Investete n oameni!
Pro:lema stresului apare atunci c<nd volumul de munc este eFagerat 2i atinge 9ona de
epui9are a individului. Pare ciudat cum oamenii se situea9 singuri =n po9i&ii care =i plasea9 =n
a"ara 9onei lor de con"ort, unde se vor sim&i stresa&i.
tresul este un cuv<nt utili9at pentru prima dat de O. elLe pentru a desemna starea =n
care se gse2te un organism amenin&at de de9ec!ili:ru su: ac&iunea unor agen&i sau condi&ii care
pun =n pericol mecanismele sale !omeostatice. +utorul a"irm c eFist dou "eluri de stres7 stres
po9itiv 2i stres negativ Gapud ,egurA Plmdeal, (@@(, p.4>6H.
tresul po9itiv Gnumit KeustresJH solicit =n mod optimal disponi:ilit&ile adaptative ale
individului sau c!iar le de9volt, cum ar "i marile :ucurii, surpri9ele plcute, emo&iile po9itive. +tunci
c<nd eFpunerea la stres este prelungit, iar rspunsul adaptativ este :locat, stresul devine acut 2i
induce tul:urri de adaptare Gacesta este KdistresulJH.
Aplicaie7
Comenta&i urmtorul citat7
Ktresul este sentimentul pe care =l sim&i atunci c<nd percepi o di"eren& =ntre ceea ce ai 2i
ceea ce vrei. Cu c<t di"eren&a este mai mare 2i cu c<t c!estiunea este mai important pentru
tine, cu at<t mai mare este poten&ialul pentru stresJ G%.E. ,ePmanH.
0.. La9arus =n&elege prin stres Ko con2tienti9are Gpe cale logicH a incongruen&ei dintre
propriile resurse adaptative ale organismului 2i cerin&ele impuse =ntr8o anumit situa&ieJ Gapud
Coc!inescu, (@@>, p. 556H. Con&inutul conceptului cuprinde7 o stare de tensiune, =ncordare 2i
discon"ort determinat de agen&i a"ectogeni cu semni"ica&ie negativ, de "rustrarea sau reprimarea
unor stri de motiva&ie Gtre:uin&e, dorin&e, aspira&iiH, de di"icultatea sau imposi:ilitatea re9olvrii
unor pro:leme. Un impact destul de puternic =l are anFietatea Gra&ional sau ira&ionalH, =n&eleas
ca sentiment c!inuitor de nelini2te, tul:urare sau spaim.
La copii, anFietatea de separa&ie este cea mai "recvent. Dn general, ea apare =n urma unor
eFperien&e marcante7 o ceart puternic =ntre prin&i, vor:e grele sau neg<ndite aruncate =n
pre9en&a lor, divor&ul sau clasicele amenin&ri. De asemenea, o despr&ire mai lung de prin&i,
"r ca ace2tia s o poat =ntelege, poate da na2tere la aceast anFietate de separa&ie. Unii copii
sunt anFio2i pentru c posed o sensi:ilitate crescut, "c<ndu8i s reac&ione9e mult mai pro"und
dec<t ceilal&i =n ca9urile de stres. +ce2ti copii sunt predispu2i la un comportament anFios. +l&ii,
devin anFio2i datorit comportamentului eFcesiv de protector al prin&ilor.
imptomele de anFietate social includ7 teama de a se =nt<lni sau a vor:i cu oamenii,
evitarea situa&iilor sociale, di"icultatea de a avea prieteni =n a"ara "amiliei. Copilul poate pre9enta 2i
alte simptome de anFietate cum sunt7 gri'ile legate de ceea ce s8ar putea =nt<mpla =n viitor, gri'i
constante legate de "amilie, 2coal, prieteni sau g<nduri nedorite, teama de a se "ace de r<s sau
ru2ine, stima de sine 2i =ncrederea =n sine sc9ute.
Copiii care sunt negli'a&i sau re&inu&i pre9int semne ale =nsingurrii, de2i =ntr8o mai mic
propor&ie "a& de cei agresivi. Deoarece acestor copii le lipsesc, de regul, =n mare msur
a:ilit&ile sociale, ei se con"runt cu di"icult&i =n interrela&ionarea cu ceilal&i copii de v<rsta lor.
+ce2ti copii pot "i, de asemenea, destul de timi9i, in!i:a&i 2i anFio2i 2i le lip2este =n mare msur
=ncrederea =n sine. Dac =i lipsesc copilului multe a:ilit&i sociale, pro"esorul poate insista pe a o"eri
con"irmri, sugestii 2i idei pe care copilul le poate prelua. +cei copii care posed a:ilit&i sociale
adecvate, dar sunt re&inu&i =n a le utili9a, pot "i pu2i =n situa&ii de interac&iune cu copii mai mici.
+ceste eFerci&ii =i o"er copilului mai mare oca9ia de a aplica deprinderile sociale 2i de a82i cre2te
=ncrederea =n "or&ele proprii.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
61
Investete n oameni!
+cei copii care sunt victimi9a&i de ceilal&i vd 2coala ca pe un loc nesigur 2i amenin&tor 2i,
de regul, =2i eFprim dispre&ul pentru 2coal. Dn plus, ace2ti copii pre9int semne perpetue ale
=nsingurrii 2i dorin&a de a evita 2coala, c!iar 2i dac victimi9area dispare. +ceste descoperiri
indic importan&a implementrii unor strategii imediate de interven&ie pentru reducerea victimi9rii.
Pro"esorii pot ac&iona prin intermediul in"luen&rilor "erme, dar a'uttoare la adresa agresorului.
De eFemplu, pro"esorii vor g!ida 2i =i vor asista pe copii =n deprinderea a:ilit&ilor sociale
necesare, cum sunt respectul "a& de ceilal&i 2i "a& de sine, =n implicarea =n re9olvarea de
pro:leme, =n munca =n ec!ip, =n re9olvarea unor sarcini care necesit cooperare 2i =n eFprimarea
emo&iilor 2i sentimentelor =n moduri adecvate. De2i sunt pu&ini la numar cei care recunosc acest
lucru, copiii sunt adesea a"ecta&i de stres. +t<t prin&ii, c=t 2i pro"esorii tre:uie s "ie aten&i la
aspectele care dau de =n&eles c stresul copilului este eFcesiv 2i persistent. +ceste aspecte "ac
re"erire la GDumitra2cu, 1336H7
a/ reaciile psi&oemoionale 2i comportamentale, gradul de adaptare social!7 sen9a&ie de
"ric, nea'utorare, derut, anFietate, stare de panic, diminuarea reac&iilor emo&ionale 2i a calit&ii
autoaprecierii, dispo9i&ie insta:il, sc!im:toare, adesea "r niciun motiv, compasiune estompat,
eFpectan& pesimist, timiditate, suspiciune, vulnera:ilitate, necomunica:ilitate, compleFe de
in"erioritate, nesiguran&, "iFa&ie pe propriile sen9a&ii sau sntate, comportament con"lictual,
provocatorA
b/ funcii cognitive7 cre2terea numrului de gre2eli, sl:irea aten&iei, deteriorarea "unc&iilor
perceptive, a capacit&ii de concentrare, a activit&ii creatoare, di"icult&i =n luarea deci9iilor,
o:oseala mintal, re9olvarea pro:lemelor =ntr8un ritm sc9ut, de9voltarea unei sensi:ilit&i
eFagerate la criticA
c/ funcii statice, coordonarea voluntar! a mi2c!rilor7 deteriorarea parametrilor cantitativi 2i
calitativi ai "unc&iilor motorii statice 2i a coordonrii voluntare a corpului =n procesul =ndeplinirii
sarcinilor "i9ice, apari&ia rapid a o:oselii "i9ice, dispari&ia dorin&ei de a duce un lucru =nceput p<n
la captA
d/ sistemul cardio-vascular7 dureri =n 9ona inimii, mai ales dup e"orturi "i9ice sau psi!ice,
aritmie, la:ilitatea pulsului, !ipotonia cu ame&eli 2i lipotimiiA
e/ sistemul respirator7 sen9a&ia de lips a aerului, respira&ie =ngreunat, aritmia
mi2crilor respiratorii, respira&ia cu o"tatA
f/ sistemul digestiv7 pierderea po"tei de m<ncare, uneori p<n la anoreFie, dureri 2i crampe
la stomac, sen9a&ie de grea&, vom, gastrite.
De2i stresul nu este nici pe departe un "enomen nou, totu2i, acesta capt tot mai mult un
caracter glo:al, a"ect<nd deopotriv &rile, categoriile socio8pro"esionale, societatea, =n general. Ca
imperativ adaptativ, orice ac&iune de evaluare a stresului tre:uie centrat cu precau&ie pe situa&ia
organi9a&iei, pe structurile 2i departamentele sale. Dac o organi9a&ie nu a =ntreprins ac&iuni de
identi"icare a stresului, aceasta demonstrea9 o lips de =n&elegere at<t a costurilor reale, c<t 2i a
:ene"iciilor ce pot "i o:&inute din prevenire.
Unul din primii pa2i =n de9voltarea unui program de prevenire a stresului =l constituie
evaluarea sau diagno9a inciden&ei stresului, e"ectele 2i costurile acestuia, at<t la nivel micro, c<t 2i
macro.
Aplicaie7
Plec<nd de la o situa&ie concret, anali9a&i pa2ii demersului de intensi"icare a emo&iilor po9itive7
a/ Construirea e0perienei pozitive?
+. H! ceva pl!cut, care este posibil de realizat acumT 63n sens restr"ns/T
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
6;
Investete n oameni!
8 Intensi"icBde9volt evenimentele plcute care provoac emo&ii po9itiveZ
8 F =n "iecare 9i ceva plcutZ
,. >c&imb! ceva, astfel 3nc"t evenimentele pozitive s! ocupe ma1oritatea timpului 63n sens
larg/T
C. Acumuleaz! pozitivT
$ Formea9 o list a evenimentelor po9itive doriteZ
$ FiFea9 mici pa2i spre atingerea scopuluiZ
$ F primul pasZ
8. #onitorizeaz! relaiileT
$ 0epar rela&iile vec!i care s8au "isurat =n timpZ
$ De9volt noi rela&iiZ
$ )en&ine rela&iile curenteZ
b/ Evitarea necazurilor?
+. $u g"ndi asupra finalului e0perienei pozitiveT
,. $u g"ndi dac! merii aceast! e0perien! pozitiv!T
C. $u g"ndi dac! mai poi s! a2tepi 2i altcevaT
Dn urma anali9ei cauzelor generatoare de stres organizaional se poate "ace distinc&ia =ntre
cele care ac&ionea9 eFclusiv la nivelul managerilor 2i cele ce se regsesc =n r<ndul eFecutan&ilor,
precum 2i eFisten&a unor cau9e comune7
a/ cauze generatoare de stres manifestate la nivelul managerilor7
8 compleFitatea, diversitatea 2i caracterul de noutate "recvent a sarcinilor cu care se
con"runt managerulA
8 responsa:ilit&ile ridicate pe care le presupun "unc&iile de management, ca9 =n care
presiunile pot apare din dorin&a de a =mpca interesele organi9a&iei cu cele ale di"eritelor categorii
de persoane, precum7 ac&ionari, anga'a&i, clien&i, "urni9ori etc.A
8 preocuparea pentru viitorul organi9a&ieiA
8 presiunea eFercitat de sc!im:rile "recvente din mediu conduc la tot mai multe situa&ii =n
care luarea deci9iilor se "ace =n ritm alertA
8 stilul de management neadecvatA
8 centrali9area eFcesiv a autorit&iiA
8 eFisten&a unor su:ordona&i sla: pregti&i din punct de vedere pro"esionalA
8 prelungirea programului de lucru datorit apari&iei unor situa&ii de genul7 termene
scadente, sc!im:ri "recvente =n priorit&ile organi9a&iei etc.
b/ cauze generatoare de stres manifestate la nivelul subordonailor7
8 incompati:ilitatea cu tipul de managerA
8 delegarea =n eFces practicat de unii manageriA
8 teama de pierdere a postului, ca9 =n care stresul este generat de concedieri, nesiguran&a
privind posi:ilitatea gsirii unui alt loc de munc.
c/ cauze comune generatoare de stres?
8 presiunea termenelor limit mani"estat ca discordan&a =ntre o:liga&ia de a re9olva sarcini
compleFe, di"icile 2i timpul alocat re9olvrii acestoraA
8 motiva&ia nesatis"acatoare a persoanei respectiveA
8 dispo9i&iile inaplica:ile primite din partea superiorilorA
8 aspira&ia spre "unc&ii superioareA
8 tensiunile "amilialeA
8 de"icien&ele =n proiectarea postului Gnesiguran&a, insatis"ac&ia =n munc, "rustrareaHA
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
66
Investete n oameni!
8 sistemul in"ormal puternic, capa:il s pun =n circula&ie in"orma&ii neo"iciale a"late =n
evident de9acord cu in"orma&iile "urni9ate prin canalele o"icialeA
8 sistemul in"orma&ional ine"icient, prin "urni9area de in"orma&ii incomplete, inoportune,
nerelevante.
,u eFist om care s nu se con"runte cu stresul, numai c unii rspund, reac&ionea9 mai
:ine, iar al&ii mai ru. Unii =n"loresc de pe urma lui, iar al&ii clac!ea9, epui9a&i. De alt"el, presiunea
nu este periculoas p<n nu se acumulea9 la un nivel prea ridicat. P<n la un punct, ea
motivea9 2i =m:unt&e2te per"orman&ele, dar apoi se trans"orm =n stres 2i duce la declinul
per"orman&ei.
Aplicaie7
Lucr<nd =n grup, completa&i urmtorul ta:el7
Reacii la stress
Reacii
fiziologice
Reacii
emoionale
Reacii
cognitive
Reacii
comportamentale
JJJ JJJJ JJJJ JJJJ
Printre tipurile de stres se numr GCoc!inescu, (@@>, p. 511H7
aH psi!o"i9iologic 8 a"ectea9 preponderant planul somatic, neurovegetativ 2i !ormonalA
:H psi!ic 8 a"ectea9 s"era cognitiv, emo&ional 2i motiva&ionalA
cH psi!osocial 8 apare =n cadrul interac&iunilor umaneA
dH organi9a&ional 8 este generat de urmtorii "actori7 am:iguitatea rolurilor, con"lictele de rol,
rigiditatea structurilor "ormale, alterarea canalelor de comunica&ie, inadecvarea structurilor de
conducere, caracterul dis"unc&ional al normelor interne, ine"icien&a activit&ilor organi9a&ionaleA
eH cultural 8 este genert de inconsisten&a aFiologic a unor comunit&i, =nclcarea
sistematic a tradi&iilor 2i o:iceiurilor, anomie.
tresul poate "i cau9at 2i de e2ecul gsirii unui compromis =ntre motive con"lictuale la "el de
puternice. U. LePin a descris trei tipuri de con"licte posi:ile Gapud Coc!inescu, (@@>, p. 511H7
aH evitareBevitare Gam:ele alternative sunt nedoriteHA
:H apropiereBevitare GdilemHA
cH apropiereBapropiere Gimposi:ilitatea de a te decide =ntre dou variante la "el de
atrgtoareH.
+ceste con"licte interne sunt legate de patru domenii principale7 independen& versus
dependen&, cooperare versus concuren&, imitare versus i9olare 2i eFprimarea impulsurilor versus
standarde morale. Printre indicatorii de stres =n cadrul organi9a&iei se numr G)arinescu, (@@4H7
niveluri ridicate de =m:olnvire 2i a:senteism, scderea productivit&ii 2i incapacitatea de atingere
a o:iectivelor impuse, cre2terea ratei accidentelor 2i a celei de eroare, numr crescut de con"licte
interne =ntre anga'a&i, rat eFagerat a "luctua&iei de personal.
*rgani9a&iile pot controla stresul prin de9voltarea de politici implementate de manageri 2i
prin adoptarea unor tactici speciale, adaptate la "iecare situa&ie =n parte. Printre acestea se
numr7
#anagementul stresului la alte persoane7
aH clari"icarea rolurilor, =n vederea reducerii am:iguit&ilor rolului 2i o"eririi de mai mult
autonomie oamenilorA
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
6>
Investete n oameni!
:H sta:ilirea de standarde de per"orman& re9ona:ile 2i tangi:ileA
cH o"erirea de oportunit&i pentru consilierea pro"esional a indivi9ilorA
dH identi"icarea simptomelor de stres 2i sta:ilirea cau9ei, ca :a9 pentru diminuarea lor.
#anagementul propriului stres7
aH eli:erarea emo&iilor proprii prin ver:ali9area tririlor Gidenti"icarea cau9elor 2i a solu&iilor
prin discu&ii cu 2e"ul, colegii, prieteniiHA
:H =nlturarea pro:lemelor eFistente, a "actorilor stresan&iA
cH apelul la relaFare 2i activit&i plcuteA
dH practicarea cu regularitate a eFerci&iilor "i9iceA
eH sl:irea tensiunii =n momentele de "rustrare, prin controlarea resentimentelor 2i a
temerilorA
"H apelul la odi!n, printr8un somn odi!nitor.
tresul po9itiv este un element indispensa:il pentru dep2irea de sine 2i pentru continua
=m:unt&ire a per"orman&elor individuale 2i ale ec!ipei. Cu toate acestea, =n organi9a&ia modern,
unde ritmul este accelerat, prea accelerat uneori 2i unde anga'a&ilor li se cere aproape imposi:ilul,
stresul a devenit un inamic. +tunci c<nd presiunile se eFercit =n acela2i timp din mai multe direc&ii,
c<nd ac&iunea lor este persistent 2i nu las rga9ul necesar re"acerii, resta:ilirii ec!ili:rului psi!ic,
re9isten&a organismului este su:minat, u9ura progresea9, iar vulnera:ilitatea "a& de agen&ii
stresan&i cre2te.
%em! de reflecie7
-<ndi&i8v la ideile principale ale unui eseu care s ai: ca punct de plecare cau9ele
generatoare de stres =n cadrul organi9a&iei 2colare.
Dn conclu9ie, suntem de prere c "ormarea pro"esional pentru managementul situa&iilor
tensionale, pentru gestionarea con"lictului, a cri9ei 2i a stresului o"er managerilor 2iBsau liderilor 2i
cola:oratorilor acestora modalit&i de a lupta =mpotriva lor.
#ucure2ti.
Dumitra2cu .., G1336H. tresul 2i copilul =n #edicina familiei, nr. 1>813, din
www.medfam.ro@mf@mf@mf+U@stress+U.&tml
)arinescu P., G(@@4H. )anagementul stresului 2i tructuri organi9a&ionale =n #anagementul
instituiilor publice, din
&ttp?@@www.unibuc.ro@<ooAs@JtiineA)#@marinescu@&tml.
,egur I., Plmdeal V., G(@@(H. Pro:lema "ormrii toleran&ei la stres BB Probleme ale 2tiinelor
socio-umane 2i moderniz!rii 3nv!!m"ntului, Editura Universit&ii de tat IIon CreangJ,
C!i2inu.
Petelean +., G(@@;H. #anagementul conflictelor, E.D.P., #ucure2ti.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
63
Investete n oameni!
TEMA .'Dis#i&5ina #o5a$3 %in &e$s&e#tiva $a&o$t050i 5i7e$tate/a0to$itate
.'-'De5imit3$i #on#e&t0a5eE isto$i#05 &$o75emeiE evo50;ia #on#e&te5o$
Dn clasa de elevi =nt<lnim adesea o mul&ime de comportamente inde9ira:ile. De aceea,
pro:lema disciplinei se impune a "i tratat cu serio9itate, iar relaia libertate-autoritate ne o"er
multiple variante de interpretare.
.ermenul de li:ertate provine din latinescul Kli:ertasJ. El desemnea9 posi:ilitatea unui
sistem Gpersoan, grup, organi9a&ie, colectivitate etc.H de a82i reali9a "inalit&ile prin sta:ilirea
autonom a regulilor necesare. Li:ertatea le d oamenilor un sentiment de putere asupra lor 2i le
con"er autenticitate atunci c<nd se :ucur de ea.
Li:ertatea este un concept care a avut de8a lungul timpului multiple utili9ri GDidier, 1333,
pp. 1>681>>H7
4a nivel biologic, li:ertatea se identi"ic cu sntatea organismului, pe care c!irurgul de
talie interna&ional 0. Leric!e a de"init8o drept Kvia&a =n tcere a organelorJ Gomul :olnav
se simte aservit corpului suA el nu este li:er s "ac ce vreaH.
4a un nivel mai 3nalt, li:ertatea se identi"ic cu spontaneitatea tendin&elorA omul este li:er
atunci c<nd =2i poate reali9a dorin&ele. Doctrina lui Epicur a "ost de"ormat de urma2i,
cci "iloso"ul -reciei antice nu se re"erea la plcerile sen9uale, ci =n&elegea prin plcere
a:sen&a su"erin&ei din corp 2i a tul:urrii din su"let.
4a nivelul con2tiinei, li:ertatea se de"ine2te prin posi:ilitatea de a alege. 0eali9are
voluntar, li:eratea este o atitudine care se eFprim =n raport cu dimensiunea ra&ional a
omului. Ca pro:lem social, li:ertatea este legat de :unstarea omului, iar o na&iune
nu poate "i li:er c<nd =n &ar domne2te mi9eria.
Pn plan social, li:ertatea presupune ca to&i mem:rii unei societ&i s poat gsi de lucru.
De"init negativ, li:ertatea este a:sen&a constr<ngerii, de"init po9itiv, este starea celui
care "ace ce vrea. + "ace ce vrei nu =nseamn a =nclca legile 2i nici a deran'a li:eratea
celorlal&i.
Dn ceea ce prive2te li:eratea 2i pro:lema constr<ngerii, trupul omenesc a "ost asemnat cu
o carcer =n care este =nc!is su"letul nevoit s suporte =n permanen& constr<ngerile "i9iologice
impuse de trup. +cestora li s8au adugat constr<ngerile sociale Gimpuse de cel :ogat sracului, de
=nvingtor =nvinsuluiH, constr<ngerile politice Gimpuse de conductor supusuluiH 2i constr<ngerile
religioase Gcredin&a religioas a eFercitat ne=ncetat constr<ngeri speci"iceH.
Pentru antici, destinul =ntruc!ipa caracterul presta:ilit 2i implaca:il al cursului vie&ii "iecrui
individ. Ca9ul lui *edip este sugestiv7 lui Laios, regele .e:ei, i se pre9isese c va muri ucis de
propriul "iu. CompleFul lui *edip Gmitul uciderii tatlui 2i al cstoriei cu mama, IocastaH este un
punct de plecare =n "reudism, care consider con2tiente crimele 2i incesturile, dintr8un impuls
de concuren& 8 con2tiin&a culpa:ilit&ii. +cest concept este aplica:il =n ca9ul copiilor de gen
masculin, corespondentul su "eminin "iind KcompleFul ElectraJ.
Pentru eFplicarea acestui compleF, Freud recurge tot la legendele -reciei antice, unde Electra,
"iica Clitemenstrei 2i a lui +gamemnon, =l convinge pe "ratele su, *reste, s82i ucid mama 2i
pe iu:itul acesteia, pentru a r9:una uciderea tatlui ei. Comple0ul lui 5edip la
:ie&iBcomple0ul Electra la "ete repre9int o etapa normal =n de9voltarea copilului,
anormalitatea intervenind atunci c<nd con"lictul psi!ic nu este re9olvat 2i dep2it cu succes,
avand loc o "iFa&ie a copilului la aceast "a9.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
>@
Investete n oameni!
Printele psi!anali9ei, igmund Freud sus&inea universalitatea compleFului *edip. El a
=ncercat s demonstre9e c cea mai mare parte a tul:urrilor nevrotice ale :r:a&ilor la v<rst
adult ar proveni dintr8un compleF *edip oprit =n evolu&ie, =nainte de "a9a re9olutiv sau de
identi"icare, con"orm stadiilor de de9voltare.
Dup %ung, via&a psi!ic depinde nu numai de impulsurile individuale incon2tiente Gcum
g<ndea FreudH, dar 2i, =n egal msur, la un nivel incon2tient colectiv. %ung nu a =mprt2it
niciodat ideea unei dorin&e KseFualeJ a copilului pentru printele de seF opus. Pentru el, aceast
dorin& ar repre9enta mai degra: tendin&a de =ntoarcere la starea dinaintea na2terii Gpentru a
rena2teH, dec<t o dorin& seFual Gimpuls ctre ani!ilare prin moarteH.
Dup prerea "iloso"ilor stoici, numai prin supunerea total "a& de voin&a divin,
=nt<mplarea "atal sau armonia universal, destin 2i prin adaptarea dorin&elor omului la ceea ce
poate o:&ine, se poate c<2tiga li:ertatea. Dn cadrul stoicismului Gcare a repre9entat con2tiin&a de
sine a 0omeiH =nt<lnim o:sesia li:ert&iiA stoicismul Geneca, )arc +ureliuH pleac de la ideea c
asupra tuturor "enomenelor reale ac&ionea9 "or&a implaca:il a Destinului 2i ,ecesit&ii. ). +ureliu
credea c omul tre:uie s cunoasc 2i s respecte necesitatea, pentru c numai ast"el se o:&ine o
stare de senintate interioar, ec!ivalent cu li:ertatea 2i "ericirea.
Cre2tinismul, accept<nd autoritatea divin, a recunoscut un anumit grad de li:ertate, cci
dac omul nu ar "i c<tu2i de pu&in li:er, tot ceea ce "ace "iind dictat de Dumne9eu, atunci el nu ar
mai putea "i "cut rspun9tor pentru "aptele sale. Dumne9eu l8a =n9estrat pe om cu li:erul ar:itru
2i cu ra&iune, raportul dintre om 2i divinitate "iind asemntor celui dintre tat 2i "iu. Doctrina
Kli:erului ar:itruJ a "ost inventat =n esen& cu scopul de a pedepsiA oamenii erau considera&i li:eri
ast"el =nc<t s poat "i 'udeca&i 2i pedepsi&i, s poat deveni vinova&i GF. ,iet9sc!eH.
Dn discursul lui pino9a, aceast pro:lem "iloso"ic se pune pe dou planuri7 cel divin 2i
cel uman, iar li:ertatea la cele dou niveluri este su:sumat unor seturi di"erite de condi&ii. Pentru
a "i li:er, omul tre:uie s ac&ione9e =n :a9a emo&iilor active, care =2i au sursa =n ra&iune. Dn
concep&ia sa, nu eFist voin& li:er, omul "iind determinat =n ac&iunile sale de cau9e eFterne.
Dn conceptia lui %.%. 0ousseau, li:ertatea nu poate eFista dec<t =n corela&ie cu 'usti&ia 2i cu
legile 'uridice. El vor:ea despre li:ertatea de mani"estare 2i despre importan&a aparentei li:ert&i.
Li:ertatea ne este dat, dar tre:uie s 2tim s o "olosim. Primul pas =n educa&ie este cunoa2terea
elevilor, iar pentru a putea cunoa2te elevii avem nevoie de a recunoa2te li:ertatea de mani"estare.
Dn educa&ie tre:uie s eFiste aparenta li:ertate. Important este, de asemenea, e"ortul GEmil este
pus s =nve&eH.
Prin li:ertate autonom, 0ousseau =n&elege a nu "i supus altuia 2i a nu supune voin&a altuia
voin&ei tale. Ca stare de con2tiin&, educa&ia presupune7
8 eFisten&a unor legi 8 nu eFist li:ertate acolo unde nu sunt legi 6I%e supui, dar nu ca
slug!TGHA
8 nesupunerea voin&ei altora, voin&ei noastreA
8 neacceptarea li:ert&ii ca independen& 6IHac ce-mi placeTGH.
0ousseau pleda pentru o educa&ie des"2urat =ntr8un regim de li:ertate :ine =ndrumat. ,u i
se va da niciun "el de pedeaps copilului, cci el nu 2tie ce =nseamn a gre2i7 K,u da&i elevului
vostru niciun "el de lec&ie ver:alA el tre:uie s =nve&e numai prin eFperien&A nu8i da&i niciun "el
de pedeaps, cci el nu 2tie ce =nseamn a gre2iA nu8l pune&i niciodat s v cear iertare, cci
el nu v poate o"ensa. Lipsit de orice moralitate =n ac&iunile lui, el nu poate "ace nimic ce ar
putea "i ru din punct de vedere moral 2i s merite pedeaps sau mustrareJ G0ousseau, 1364,
pp. ;>8;3H.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
>1
Investete n oameni!
Educa&ia =nseamn, pe de o parte, organi9area aprrii sistematice =mpotriva in"luen&elor
negative, iar pe de alt parte, organi9area condi&iilor de cre2tere.
Dn concep&ia lui Uant, li:ertatea este indispensa:il pentru rspunderea omului =n raport cu
ceea ce "ace. Con2tiin&a li:ert&ii pe care o do:<ndim cu a'utorul legii morale ne =ndrept&e2te s
vor:im de o lume "enomenal 2i de una inteligi:il Gli:ertate practic 2i li:ertate transcedentalH.
Li:ertatea este o idee, dar o idee ce eFprim o realitate practic, :a c!iar mai mult, este un
postulat al ra&iunii practice, adic o 'udecat care nu poate "i demonstrat, dar pe care tre:uie s o
admitem, pentru c alt"el nu putem demonstra alte 'udec&i.
La :a9a concep&iei pedagogice a lui Uant st ideea con"orm creia omul este singura "iin&
capa:il de educa&ieA omul poate deveni om doar prin educa&ie, iar educa&ia tre:uie s
discipline9e, s cultive, s morali9e9e.
Educa&ia include dou etape7
8 etapa =n care i se cere copilului s arate supunere 2i ascultare Gse caracteri9ea9 prin
constr<ngere mecanicHA
8 etapa =n care copilul este lsat s "ac u9 de re"lec&ia 2i de li:ertatea sa Gse
caracteri9ea9 prin constr<ngere moralH.
De2i Uant s8a ocupat =ndeose:i de li:ertatea moral a indivi9ilor umani, paternalismul a
constituit una din &intele sale privilegiate7 Ko guvernare "ondat pe principiul :unvoin&ei "a& de
popor, care ar semna cu domina&ia unui tat asupra "iilor si, adic o guvernare paternalist
Gimperium paternaleH, =n care supu2ii, ca ni2te "ii minori ce nu pot distinge ceea ce le este "olositor
sau duntor, sunt constr<n2i la un comportament eFclusiv pasiv, a2tept<nd ca 2e"ul statului s
sta:ileasc =n ce mod tre:uie ei s "ie "erici&i 2i care 2i8ar datora "ericirea doar :unt&ii sale, o
asemenea guvernare este cel mai ru despotism imagina:ilJ Gapud #o::io, 133>, p. 54H.
Utilitarist declarat 2i convins, %.. )ill tratea9 li:ertatea din perspectiva situa&iei =n care se
a"l un su:iect G"ie el un individ sau un grup care ac&ionea9 ca un tot unitarH care nu este
=mpiedicat de o "or& eFterioar s "ac ceea ce dore2te s "ac 2i nu este constr<ns s "ac ceea
ce nu dore2te s "ac. "era li:ert&ii umane cuprinde urmtoarele7 li:ertatea luntric Gli:ertatea
de con2tiin&H, li:ertatea de eFprimare, li:ertatea alegerii unui stil de via&, li:ertatea de asociere
li:er consim&it.
%.. )ill "ormulea9 un principiu pe :a9a cruia sunt sta:ilite, pe de o parte, limitele =n care
=i este permis puterii pu:lice s restr<ng li:ertatea indivi9ilor, pe de alt parte, cadrul =n care
indivi9ii sau grupurile pot ac&iona "r o:stacol din partea puterii statului.
Dn opinia sa, principiul li:ert&ii nu este vala:il 2i pentru minori, care se a"l =nc su:
autoritatea patern, 2i nici pentru societ&ile =napoiate, ce pot "i considerate ca "iind "ormate din
minori.
8a constatat c li:ertatea nu const =n ceea ce "aci, ci =n modul =n care o "aciA re9ult c
li:ertatea const =n a8&i sc!im:a dorin&ele, mai degra:, dec<t ordinea lumii, ceea ce este o
pro:lem de atitudine GU. %aspers, %.P. artreH.
U. %aspers considera c eFisten&a uman KautenticJ presupune orientarea omului spre
sine, ocolirea "rm<ntrilor cotidiene care l8ar plasa pe om =n raporturi cu lumea lucrurilor,
con"erindu8i doar o eFisten& KneautenticJ. Li:ertatea nu este =n eFclusivitate ceva personal 2i nu
este un o:iectA ea este cadrul participrii la ela:orarea deci9iilor comunit&ii.
Aplicaie7
Enun&a&i un set de prescrip&ii, o:iective pentru un management al li:ert&ii elevilor, av<nd ca
punct de plecare cele de mai 'os7
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
>(
Investete n oameni!
>! se deta2eze de spiritul comunO
>! manifeste spirit critic-constructivO
>! manifeste atitudine desc&is! spre abord!ri noiO
>! accepte 2i 3neleag! sc&imbarea 2i s! dovedeasc! fle0ibilitateO
>! comunice, coopereze, negocieze cu ceilaliO
>! iniieze, construiasc!, 3ntrein! 2i dezvolte un parteneriatO
>! se e0prime liber, dar responsabil.
*mul nu s8ar putea cunoa2te dec<t prin a2a8numita lectur a Kci"ruluiJ pe care =l o"er
eFperien&a trit =n special =n situa&iile limit. Li:ertatea eFisten&ial, cutat de %asper prin
renun&area la preten&iile de a ra&ionali9a universul, =nt<lne2te =n acest punct interpretarea lui artre
despre li:ertate, ca perpetu interiori9are, neanti9are 2i su:iectivi9are a contigen&ei care ast"el
modi"icat, trece =n =ntregime =n gratuitatea alegerii.
Dn plan educa&ional, li:ertatea elevilor 2i cea a pro"esorului are caracteristicile li:ert&ii
politice. Corel<nd li:ertatea politic cu principiile democra&iei, %aspers identi"ic urmtoarele
trsturi7
Li:ertatea individului este posi:il =n msura =n care poate eFista concomitent cu
li:ertatea celorlal&iA din punct de vedere moral, li:ertatea const =n desc!iderea "a& de
ceilal&i Gli:ertate po9itivH, iar ac&ional, se re"er la spa&iul de ac&iune care rm<ne la
dispo9i&ia individului 2i care este "olosit dup :unul lui plac, prin care se poate i9ola de
ceilal&i Gli:erate negativHA
Individul are o du:l eFisten&7 de a "i prote'at "a& de violen& 2i de a i se recunoa2te
vala:ilitatea opiniei 2i voin&ei saleA
Legile sunt =n egal msur vala:ile pentru toat lumeaA
tarea de li:ertate poate "i atins numai prin democra&ie, adic prin posi:ilitatea
participrii tuturor la constituirea vie&ii colective.
Din punct de vedere "iloso"ic, cu implica&ii directe =n ac&iunea de educare a
comportamentului uman, %aspers atri:uie li:ert&ii umane mai multe semnificaii GClin, (@@1, p.
6@H7
aH dep!2irea constr"ngerii este primul =n&eles al li:ert&iiA aceast dep2ire prive2te
constr<ngerea :unului plac personalA GSH li:ertatea cere dep2irea simplei opinii =n "olosul
cunoa2terii =ntemeiate a lucrurilorA
:H polaritatea 2i opoziia7 polaritatea repre9int o contradic&ie care pre9int un grad mare de
opo9i&ie care este gata s ia ceva ce vine din eFterior ca ceva care se opune 2i ceva pe care 2i8l
poate =ncorporaA =n acest sens, con&inutul li:ert&ii se mani"est prin intermediul vie&ii =n polarit&i 2i
opo9i&iiA
cH libertatea este un proces dialectic, pe care omul =l str:ate =n timpA =n acest proces se
ivesc alternativele, =n sensul c omul se decide Kpentru ceJ 2i K=n ce scopJ s triascA actul de
deci9ie este in"luen&at de ra&iune pentru a cuta contradic&iile, a le reuni 2i a le dep2i printr8o
=n"runtare anumat de adevr 2i de iu:ire de comunicare.
Pentru artre, omul este condamnat s "ie li:erA el trie2te prin proiec&iile sale, sc!i&ea9
liniile posi:ile ale propriei deveniri. Cu alte cuvinte, se poate spune c sursa devenirii se a"l =n
realitatea umanA eFisten&a determin 2i precede esen&a. artre era de prere c noi suntem
a:solut li:eri 2i responsa:ili de situa&ia noastr Gli:er este cel ce se supune numai legilor, cci
atunci c<nd "iecare "ace ce =i place, "ace adesea ceea ce nu place altoraH.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
>4
Investete n oameni!
Din no&iunile de li:ertate 2i responsa:ilitate Gcondi&ii necesare pentru ceea ce el nume2te Io
eFisten& autenticJH decurg unele directive morale. Dns con2tiin&a unei vie&i autentice este
posi:il pe msur ce ne deta2m de de"inirea noastr ca identitate prin oc!ii celorlal&i.
Aplicaie7
Ela:ora&i un eseu av<nd ca tem I4ibertatea - valoare fundamantal!G.
Li:ertatea are di"erite sensuri Gapud Clin, (@@1, pp. 6(864H7
aH ca aciune, li:ertatea se raporte9 la un scop, care, la r<ndul lui, se raportea9 la un
motiv 2i la o situa&ie prin care s "ie reali9a:ilA
:H ca lupt!, li:ertatea este o con"runtare cu adversitateaA
cH ca alegere, li:ertatea este op&iunea pentru un trecut istoric ce se reia =n "unc&ie de
interesele 2i valorile pre9entului istoricA ea este alegerea viitorului pentru sine =n lume 2i alegerea
comportamentului de urmatA
dH ca risc, li:ertatea semni"ic asumarea unei anga'ri =n ac&iuneA
eH ca act creativ, li:ertatea =nseamn devenirea 2i reali9area de sine a omuluiA
"H ca rezultat, li:ertatea =nseamn c Komul este condamnat s "ie li:erJ.
Li:ertatea este considerat ca Kun dat al con2tiin&eiJ, ca o capacitate a omului de a se
raporta spontan la actele pe care =ndepline2te, d<nd curs impulsurilor emo&ionale ce K&<2nescJ din
interiorul sau. +ceast interpretare este =nt<lnit la g<nditorii care identi"ic li:ertatea =n actele
unice, irepeta:ile, i9vor<te din impulsuri vitale sau emo&ionale, sustrase constr<ngerilor eFterioare.
Dn 2coal, li:ertatea nu este totuna cu li:eralismul. Li:ertatea este autodeterminare prin
op&iune. Pro"esorii 2i elevii sunt li:eri s g<ndesc, s vor:easc, s se mi2te, s se asocie9e.
Pentru "ormarea elevilor =n spiritul li:ert&ii este nevoie de un dialog cultural, v9ut 2i acesta ca un
eFerci&iu al li:ert&ii. Dn structura psi!ic a copilului eFist li:ertateA sentimentul li:ert&ii poate "i
de9voltat =n clas, iar eFercitarea li:ert&ii =nseamn =n&elegerea ei.
Li:ertatea =n educa&ie nu impune 2i nici nu presupune pasivitatea pro"esorului8
managerBlider G"ormalBin"ormalHA acesta nu tre:uie nici s intervin impetuos, dar nici s ai: un rol
pasiv. .re:uie s caute, mai degra:, s =2i plase9e e"orturile =n continuarea activit&ii pe care
elevii o pre"er 2i o des"2oar din proprie ini&iativ. Li:ertatea de mani"estare acordat elevilor
poate deveni un prile' de a le =n&elege mai :ine "irea, de a8i =n&elege mai :ine 2i de a8i a'uta s
=n&eleag lumea =n care triesc.
Pled<nd pentru o pedagogie a li:ert&ii, -. +l:u o identi"ic cu pedagogia sc!im:rii,
:a9at pe un dialog ra&ional, speci"ic normalit&ii. Privit din perspectiva educa&iei, li:ertatea
tre:uie =n&eleas ca un gest de =n"lorire 2i =m:og&ire a individului, deoarece ea repre9int o
de9vluire spiritual, o eFprimare inedit.
Din pcate, se =nt<mpl de multe ori ca managerii s se con"runte cu comportamente
negative ale unui mem:ru al ec!ipei lor sau ale mai multor persoane din organi9a&ia pe care o
conduce. +cest tip de comportamet se mani"est prin7 lipsa dorin&ei de cooperare, o:iec&ii
ve!emente Gsau c!iar re"u9ulH de a e"ectua ceva suplimentar, neserio9itate =n reali9rea sarcinilor.
)anagerul poate tolera =ntr8o anumit msur comportamentul negativ, at<ta timp c<t
persoana lucrea9 re9ona:il 2i nu8i a"ectea9 pe ceilal&i mem:ri ai ec!ipei. Dn ca9ul =n care
comportamentul negativ =nseamn c participarea persoanei nu este accepta:il sau este
su:minatoare, managerul tre:uie s ac&ione9e. Dn primul r<nd, tre:uie s identi"ice cau9ele
comportamentului negativ. +cestea pot "i reale sau imaginate, pot &ine de atitudinea general 2i nu
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
>5
Investete n oameni!
de ac&iuni speci"ice. De aceea, este :ine de reunit mai multe date =n vederea a:ordrii acestei
pro:leme.
Dn clasa de elevi, managementul vi9ea9 nu numai pro:lemele minore care pot aprea pe
parcursul des"2urrii procesului instructiv8educativA el cuprinde o serie de pro:leme de
comportament 2i disciplin. De aceea, considerm util incursiunea =n s"era sensurilor 2i
semni"ica&iilor no&iunii de autoritate.
De"init drept calea de dep2ire a indeci9iei =n care se a"l un anumit agent 2i de evitare a
altor incertitudini viitoare =n care el s8ar mai putea a"la, autoritatea presupune dreptul de a da
dispo9i&ii, de a se impune. Deriv<nd din latinescul KaugereJ Ga =nmul&i, a =m:og&i, a "ace s
creascH 2i KauctorJ Gcel care ini&ia9, mi'loce2te asemenea in"luen&e po9itiveH, autoritatea este Kun
aspect al interrela&iei =ntre cel care spri1in! 2i cel care prime2te spri1inulJ G%oi&a, (@@@, p. 146H.
.ema autorit&ii a "ost a:ordat su: aspecte at<t de variate, =nc<t a permis o pluralitate de
concep&iiA cu toate acestea, =n spatele diversit&ii, putem cuta un numitor comun.
* prim categorie de concep&ii trans"orm autoritatea =ntr8un mod de control normativ. ..
Parsons de"ine2te autoritarea ca institu&ionali9are a drepturilor conductorilor politici de a
controla ac&iunile mem:rilor societ&ii =n tot ceea ce a"ectea9 reali9area scopurilor colective.
Din aceast perspectiv, autoritatea instaurea9 o rspundere di"eren&iat, =ncep<nd cu un
acord preala:il asupra o:iectivelor prioritare.
* alt concep&ie, cali"icat "recvent ca "iind una mai realist, =ncearc s =n"&i2e9e
autoritatea su: aspectul impunerii. Con"orm acestui curent, :a9a autorit&ii este =n realitate aceea
de a putea s impun, "c<nd eventual apel la constr<ngere. Dntre autoritate 2i constr<ngere nu se
poate sta:ili o di!otomie radical.
pre deose:ire de coerci&ie, autoritatea real, e"icient nu presupune =mpotrivirea,
re9isten&a actorului, agentului su:ordonat. Ea este =nt<mpinat cu apro:area lui, li:er consim&it.
+2adar, nucleul autorit&ii nu este constr<ngerea, ci puterea :a9at pe ideea de consens.
Con"orm celei de8a treia concep&ii, autoritatea ar "i :a9at =n primul r<nd pe competen&.
+utoritatea pro"esional depinde, =n mare parte, de acest model. +utoritatea autentic se opune nu
numai coerci&iei, ci 2i autoritarismului, iar a:u9ul de autoritate constituie autoritatea ne=ntemeiat.
+utoritatea ra&ional accept "aptul c sursa ei se a"l =n competen&, c ceea ce o sus&ine 2i o
poate men&ine este, =n primul r<nd, propria sa competen&.
Polone9ul %. #oc!ensRi relev eFisten&a a dou tipuri de autoritate G#oc!ensRi, 133(, pp.
148>5H7
1.Autoritatea epistemic! 8 este a specialistului, a aceluia care este competent =ntr8un
domeniuA orice propo9i&ie care are girul su, are o pro:a:ilitate crescut de adevr
Gacesta tre:uie s ai: o competen& mai mare dec<t a celorlal&i 2i s "ie sincer =n ceea
ce spune, adic s spun adevrulA acest tip de autoritate mai este cunoscut 2i su:
denumirea de autoritate teoretic, sau autoritate eFpertHA
(.Autoritate deontic! 8 este a superiorului, a aceluia care prin po9i&ia ocupat poate da
directive ce tre:uie ascultate GeFist dou tipuri de autoritate deontic7 de sancionare 8
are ca scop constr<ngerea 2i se eFprim prin reguli imperative, de genul Ktre:uie sau nu
tre:uieJ 8 2i de solidaritate 8 are ca scop permisivitatea, toleran&a 2i se eFprim prin reguli
permisive, de genul Kse poate, este permisJH.
Pro"esorul tre:uie s posede at<t autoritate epistemic, c<t 2i autoritate deontic. Din
perspectiva competen&elor cerute =ntr8un anumit domeniu, pro"esorul posed autoritate
epistemic =n raport cu elevul.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
>1
Investete n oameni!
Din perspectiva anali9ei socio8organi9a&ionale Ga rela&iei status8rolH, pro"esorul are autoritate
deontic7 el este superiorul, cel =ndrept&it de lege, regulamente s pun note 2i s ia deci9ii cu
privire la des"2urarea procesului instructiv8educativ Gapud tan, (@@4, p. (1H.
*. 0e:oul identi"ic mai multe forme de manifestare a autorit!ii Gapud tan, (@@4, pp.
(48(5H7
1. Autoritatea contractului 8 are o =ntemeiere ra&ional, :ene"iciind de consim&m<ntul
am:elor pr&iA este autoritatea regulii asupra 'uctorilor, "apt care depersonali9ea9
=ntr8o anumit msur rela&ia de autoritate Gast"el, elevii sunt o:liga&i s "ac alegeri
responsa:ile pentru c =2i vor asuma consecin&ele alegerii lorHA
(. Autoritatea arbitrului 8 vi9ea9 situa&iile con"lictuale pe care pro"esorul tre:uie s le
re9olve G=n termenii lui #oc!ensRi, pro"esorul tre:uie s intervin =n virtutea "aptului c
el este superiorulHA
4. Autoritatea modelului 8 are o :a9 a"ectiv 2i apare atunci c<nd agentul su:ordonat
accept 'udec&ile 2i comportamentul agentului superior datorit admira&iei, adorriiA
5. Autoritatea liderului - implic supunerea 2i constr<ngerea elevului =n vederea dep2irii
strii imper"ecte =n care acesta se a"l Gcel care o eFercit repre9int civili9a&ia =n
spiritul creia tre:uie crescut copilulA ast"el, agentul superior cere ca agentul
su:ordonat s "ie de acord cu 'udec&ile luiHA
1. Autoritatea regelui 8 este autoritatea lui pater 2i a lui magister, este autoritatea
a:solut, incontesta:il 2i ne'usti"ica:il, av<nd cumva "or&a unui dat cvasi8a:solut.
Aplicaie7
0e"lecta&i asupra balanei argumentelor 2i contraargumentelor aduse autorit&ii 2colare7
argumente contraargumente
Dn literatura de specialitate, s"era tipurilor de autoritate s8a lrgit prin contri:u&iile aduse =n
ultimul timp Gapud +l:u, 133>, pp. 1168113A apud tan, (@@4, pp. (>8(3H7
aH =n concep&ia lui .. +iraRsinen se deta2ea97 autoritatea efectiv! Gsu:ordonatul accept
necritic, suport "r 'usti"icare pre"erin&ele, 'udec&ile, comportamentul superiorului, datorit
admira&iei, emula&ieiH, autoritatea teoretic! Ga specialistului, ca autoritate8eFpertH 2i autoritatea
normativ! Gcare cere supunere necritic "a& de principiile prescrise, re9ult<nd autoritatea moral,
'uridic, religioasHA
:H dup E. From, autoritatea poate =m:rca dou "orme7 autoritatea raional! 2i autoritatea
iraional!A
cH L. La:ert!oniere a"irm c, =n "unc&ie de inten&iile persoanei care o eFercit, autoritatea
poate "i de dou "eluri7 autoritatea care aserve2te Gnu are un caracter moral, deoarece nu este
animat de inten&ii de9interesateH 2i autoritatea eliberatoare Gare con2tiin&a "aptului c ea nu
constituie dec<t o oportunitate =n drumul copilului ctre li:ertateH.
Dn clasa de elevi, pro"esorul8manager este purttorul autorit&ii, iar elevul este su:iectul
acesteia. +utoritatea ar tre:ui s "ie a'utorul pe care elevii =l a2teapt, acel spri'in eFterior care
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
>;
Investete n oameni!
le arat drumul spre umani9are. ,umai a2a ace2tia se vor supune li:er, adic vor accepta
in"luen&ele 2i ac&iunile adul&ilor.
Aplicaie7
Completa&i lista sugestiilor de care pro"esorul8manager este :ine s &in cont, din prisma
autorit&ii :a9ate pe competen&7
8 s! recurg! la participarea elevilor 3n organizarea activit!ilor simple, 3n luarea deciziilor
curente, 3n delegarea de autoritate 3n cazul realiz!rii unor sarciniO
- s! utilizeze opiniile tuturor factorilor implicai 6p!rini, colegi, directori, inspectori/O
- s! cunoasc! bine specificul grupului pe care 3l conduce 2i s! monitorizeze activitatea
liderului formal 2i a celui informalO
- s! apeleze la autoanaliz!, autoreflecie 3n vederea corect!rii continue, 3n raport cu
a2tept!rile, e0pectanele transpuse 3n finalit!iO
- s! foloseasc! evaluarea continu!, formativ! 2i s! analizeze cu atenie feed-bacA-ulO
- s! gestioneze coeficientul de 3ncredere ce i se acord!.
* persoan caracteri9at ca av<nd o autoritate ra&ional poate "i recunoscut dup
urmtoarele caracteristici G+l:u, 133>, pp.111814;H7
8 recunoa2te c oricui i se poate =nt<mpla s comit gre2eliA
8 accept c poate =nv&a din propriile gre2eliA
8 este desc!is criticilor aduse atitudinii 2i conduitei saleA
8 con2tienti9ea9 c cellalt are dreptul s82i apere po9i&ia, s82i eFpun punctul de vedere.
Aplicaie7
Caracteri9a&i Komul8li:erJ2i identi"ica&i evolu&ia conceptului de Kli:ertateJ, raport<ndu8v la
di"erite criterii Gautor, epocBperioad, teorie, tip de societate etc.H.
Dup cum li:ertatea nu este sinonim cu anar!ia, autoritatea nu este sinonim cu
autoritarismul deoarece Kc!iar dac este un raport de su:ordonare, raportul de autoritate las
neatins li:ertatea celui su:ordonatJ G+l:u, 133>, p. 1(>H.
Aplicaie7
+pel<nd la eFperien&a proprie 2i la anumite !r&i cognitive speci"ice pentru tema studiat,
construi&i o diagram! de analiz! comparativ! =n care s identi"ica&i aspectele corespun9toare
disciplinei 2i autorit!ii.
.'.'S0$se i ti&0$i %e &0te$eE mo%a5it3;i %e in250en;a$e
O. +rendt plasea9 autoritatea =ntre putere 2i persuasiune. Putem a:orda autoritatea ca
"iind aptitudinea de a determina =n mod li:er ascultarea G). Me:erH, iar persuasiunea ca ac&iunea
eFercitat asupra cuiva =n scopul de a8l determina s cread sau s "ac ceva. e 2tie c sporul
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
>6
Investete n oameni!
de in"orma&ie nu este su"icient pentru a8i convinge pe oameniA este necesar s cunoa2tem starea
de spirit, dorin&ele, gusturile persoanelor crora ne adresm.
Puterea este v9ut ca "iind capacitatea de a promova propria persoan 2i, simultan, de a
controla, limita 2i, dac se poate, c!iar de a distruge puterea celorlal&i, pentru c puterea altora
este v9ut de mul&i ca o amenin&are. Deci tre:uie s =i controle9i pe ceilal&i dac vrei ca ceilal&i s
nu te controle9e pe tine. Dar aceast "ormulare nu este de acceptat atunci c<nd vor:im despre
de9voltarea uman. Puterea este legitim dac este utili9at pentru o:&inerea de scopuri legitime
2i este m<nuit =n mod responsa:il de persoane responsa:ile.
0ela&iile tradi&ionale dintre superior 2i su:ordonat sunt aspecte esen&iale ale puterii, iar
legturile ori9ontale dintre manager 2i lumea eFterioar sauB2i colegi repre9int 2i ele un "actor
ma'or =n =n&elegerea di"eren&elor de putere. $. Iosi"escu gse2te o legtur str<ns =ntre conceptul
de putere 2i cel de independen&7 Kdac =ntr8o rela&ie interuman este a"ectat independen&a cuiva,
atunci acea rela&ie este una de putereJ GIosi"escu, (@@@, p. >(H.
De2i puterea este legat de po9i&ie 2i rang, ea tre:uie c<2tigat =ntr8un anumit "el. Un
manager :un 2tie s gseasc puterea =n diverse surse Gapud +rmstrong, (@@5, pp. (4(8(44H7
Accesul la alte persoane cu putere 8 proFimitatea sau o linie direct v con"er =n mod
evident mai multe posi:ilit&i de a eFercita in"luen&, real sau perceputA
Controlul informaiilor 8 cunoa2terea =nseamn putere sau, ca variant, Kautoritatea se
=ndreapt spre cel care cunoa2teJA
Controlul resurselor 8 dac de&ine&i controlul asupra resurselor, atunci dispune&i de
putereA
Controlul recompenselor 2i penaliz!rilor 8 de&ine&i putere dac pute&i o"eri recompense
sau penali9ri, ori dac pute&i in"luen&a alte persoane care le controlea9 pe acesteaA
E0periena profesional! 8 c<2tiga&i 2i men&ine&i putere, dac8i pute&i convinge pe al&ii c
sunte&i un eFpertA
=dentificarea 8 pute&i do:<ndi putere asupra altora dac =i convinge&i s se identi"ice cu
dvs. sau cu ceea ce "ace&i Ga2a procedea9 conductorii carismaticiHA
>imul 3ndator!rii 8 dac le de9volta&i altora un sentiment de =ndatorare prin "avorurile pe
care le "ace&i lor, v pute&i a2tepta =n mod re9ona:il ca respectivii s simt o:liga&ia de a
v =ntoarce "avorurile respective.
EFist mai multe tipuri de putere, iar managerul ar tre:ui s cunoasc speci"icul "iecruia
dintre ele Gapud +ntonesei et. al., (@@@, pp. 61865H7
a/ puterea coercitiv! 8 vi9ea9 capacitatea de a administra un anumit tip de pedeapsA
b/ puterea recompensei 8 este :a9at pe capacitatea de a o"eri recompenseA
c/ puterea e0pert! sau a competenei 8 are la :a9 o a:ilitate, o pricepere sau o cunoa2tere
superioarA
d/ puterea de referin! 8 poate "i eFercitat pentru c admirm, ne identi"icm sau dorim s
concurm cu cinevaA
e/ puterea legal! sau legitim! 8 eFercitat =n virtutea "unc&iei sau a po9i&iei o"iciale, ea
implic dou "orme de legitimitate7 normativ Gdecurge din normele socialeH 2i consensual
GeFprim msura =n care grupul accept ac&iunile unui de&intor de putere legitim normativH.
Aplicaie7
EFplica&i la ce se re"er "iecare tip de putere din eFemplele urmtoare 2i gsi&i argumente 2i
contraargumente pentru utili9area lor =n practica 2colar7 puterea in"orma&ional, puterea
recompensei, puterea carismatic, puterea coercitiv, puterea eFpert.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
>>
Investete n oameni!
Fc<nd distinc&ia =ntre autoritate Gaptitudinea de a determina =n mod li:er respectarea
ordiniiH 2i putere Gaptitudinea de a impune ascultareaH, ). Me:er descrie modurile de legitimare a
puterii =n societate Gapud Pun, 1333, p. 14H7
a/ puterea tradiional! 8 se :a9ea9 pe credin&a =n tradi&ii, "iind legitimat de ta:uuri,
o:i2nuin&e, cutume Gautoritatea 2i puterea conductorului provin din statutul social mo2tenitHA
b/ puterea legal! 8 se :a9ea9 pe credin&a =n lege, care repre9int "undamentul organi9rii
:irocratice Gautoritatea 2i puterea sunt legitimate de prevederile 'uridice privind "unc&ia pe care
liderul o eFercitHA
c/ puterea carismatic! 8 se :a9ea9 pe valorile 2i dotrile personale ale liderului, care
generea9 devotamentul 2i supunerea celor condu2i.
+utorul a"irm c puterea legal este cea mai adecvat pentru c se :a9ea9 pe rigoare
2tiin&i"ic, pe ra&ionalitate, celelalte av<nd ceva care scap ra&ionalului. e pare c =n 9ilele noastre
niciun lider nu de&ine carisma =n sensul propus de Me:er Gna2terea de lideri carismatici este
speci"ic perioadelor de mare stres, de cri9 a societ&ii, ace2tia neapr<nd din :irocra&ie sau
dintr8un corp de eFper&i, ci din mul&ime, singura surs de autoritate a lor "iind stima ucenicilorH.
). Foucault vor:e2te despre puterea regelui 2i despre puterea disciplinar!. Primul tip de
putere Kse constituie ca rspuns la anumite con"licte 2i de9ec!ili:re, iar agen&ii 2i modalitatea
interven&iei repre9int elemente vi9i:ile, identi"ica:ileJ Gtan, (@@4, p. 14H. Cel de8al doilea tip de
putere este invi9i:il, di"u9 =n ac&iunea sa 2i di"icil de locali9at. *mnipre9ent, ea modelea9
individul prin intermediul presiunii eFercitate de normalitate.
,evoia de putere tre:uie disciplinat 2i controlat, ast"el =nc<t s "ie direc&ionat spre
:ene"icial organi9a&iei ca un tot 2i nu spre consolidarea personal a managerului. Dn cadrul 2colii,
ca =n orice organi9a&ie, puterea se poate mani"esta su: urmtoarele "orme7
8 puterea formal! 8 c<nd este eFercitat de managerul care ocup "unc&ia o"icial prev9ut
=n organigrama de "unc&ionare a 2colii GeF. 2e"ii de compartimenteBdepartamente, directoriiHA
8 puterea informal! 8 c<nd este de&inut =n mod neo"icial de unul sau doi mem:rii ai 2colii,
recunoscu&i de ceilal&i mem:ri ca lideri de opinie.
Unii autori au ec!ivalat puterea cu in"luen&a social. De "apt, in"luen&a este cea care
repre9int utili9area puterii, aceasta din urm "iind doar poten&ialitate.
Cele mai multe =ncercri de in"luen& implic "olosirea mai multor te!nici GIosi"escu, (@@@, p.
>5H7 persuasiunea, valori"icarea simpatiei, presiunea con"ormismului, gradarea cererilor Gare dou
variante7 te!nica Kpiciorului =n u2J 2i te!nica Ku2ii =n "a&JH.
EFist ast"el trei tipuri de influen! social! G+:ric, apud Coc!inescu, (@@>, p. ((4H7
1.In"luen&a normativ ce permite satis"acerea nevoilor de apartenen& 2i de reu2it social
gra&ie cunoa2terii valorilor grupuluiA
(.In"luen&a in"ormativ ce permite adaptarea cognitiv la realitate 2i &inerea su: control a
situa&ieiA
4.In"luen&a inovatoare ce permite apari&ia unor noi norme sau modele comportamentale.
Dn mod constant, managerii tre:uie s eFercite in"luen&, s 2tie cum s8i conving pe
oameni, pre9ent<nd ca9uri 2i re9olv<nd pro:leme c<nd eFercit in"luen&. ). +rmstrong propune
9ece reguli pentru o convingere e"icient G+rmstrong, (@@5, pp. 1@581@1H7
)efinii problema 8 determina&i dac pro:lema este o ne=n&elegere ori un de9acord real
Gde cele mai multe ori este o :tlie pentru a decide cine este mai =ncp&<natHA
)efinii-v! obiectivul 2i prezentai faptele 8 decide&i ce dori&i s reali9a&i 2i de ce Gse
asam:lea9 toate "aptele 2i se elimin argumentele de natur emo&ionalHA
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
>3
Investete n oameni!
Aflai ce dore2te cealalt! parte 8 c!eia oricrei convingeri este de a v vedea propunerea
din punctul de vedere al celeilalte persoaneA
=nsistai asupra beneficiilor 8 pre9enta&i8v ca9ul =ntr8un mod care s eviden&ie9e
:ene"iciile pentru cealalt persoan sau cel pu&in s8i diminue9e o:iec&iile sau temerileA
Aflai r!spunsul celeilalte persoane 8 anticipa&i o:iec&iile, =ntre:<ndu8v cum ar putea
reac&iona negativ cealalt persoan "a& de propunerea dvs. 2i g<ndi&i8v la moduri prin
care s8i rspunde&iA
)eterminai urm!toarea aciune a persoanei 8 nu este vor:a despre a decide ce dorim s
"acem noi, ci ce dorim s "ac persoana cealaltA
Convingei-i pe oameni, f!c"nd referiri la propriile lor percepii 8 oamenii decid ce s "ac
:a9<ndu8se pe propriile lor percep&ii, nu pe ale dvs.A
Preg!tii o propunere simpl! 2i atractiv! 8 "i&i c<t mai direct posi:il 2i pre9enta&i numai
Kpartea ro9J a ca9ului, accentu<nd asupra :ene"iciilorA divi9a&i pro:lema =n "ragmente
a:orda:ile 2i ocupa&i8v de ele, unul c<te unulA
Hacei p!rta2! cealalt! persoan! la ideile dvs. 8 gsi&i un teren comun ast"el =nc<t s
pute&i =ncepe printr8un acordA
Pnc&eiai 2i acionai 8 alege&i momentul potrivit pentru a =nc!eia propunerea, nu prelungi&i
discu&ia, risc<nd s o pierde&i GeFploata&i =ns succesul cu promptitudineH.
Printre te&nicile de orientare a comportamentului uman se numr urmtoarele7
%e&nicile manipul!rii7
+ceste te!nici se :a9ea9 pe in"luen&area 2i diri'area comportamentului unor oameni =n
anumite direc&ii care eFprim interesul persoanelor ce le aplic. )ecanismul manipulativ const =n
utili9area mai multor mi'loace7 c<2tigarea simpatiei, determinarea altor persoane de a g<ndi ca
tine, "or&area celorlal&i s ac&ione9e ca tine.
Procedeul cel mai =nt<lnit este cel al mimetismului social, inspirat din teoria motiva&iei.
)imetismul social se :a9ea9 pe teoria con"orm creia o ac&iune poate "i cau9at prin intermediul
unui proces a"ectiv condi&ionat. Determinarea persoanei de interes de a82i "ace o imagine
"avora:il G=ncredereH privitor la manipulator constituie tocmai un eFemplu de condi&ionare a"ectiv,
deci ira&ional. Dup c<2tigarea =ncrederii persoanei de interes, manipulatorul recurge la o:&inerea
avanta'elor dorite. 0ecurgerea de ctre manageri la te!nici manipulative ridic serioase pro:leme
de deontologie pro"esional, de etic.
%e&nici autoritare7
Dn ca9ul te!nicilor :a9ate pe instrumentarea eFcesiv a autorit&ii "actorului de presiune,
care determin orientarea comportamentului =n direc&ia dorit, pre9int un caracter mani"est,
desc!is. Conductorii eFercit o presiune evident, apelea9 la mi'loace de "or& =n mod desc!is
pentru a o:liga orientarea comportamentului personalului =n direc&ia urmrit. Prin presiune, sunt
desemnate toate normele restrictive care pot "i incluse =ntr8un sistem de constr<ngere organi9at =n
scopul mani"estat de a o:&ine rspunsuri comportamentale dorite.
%e&nici integratoare-participative7
+ceste te!nici vi9ea9 o:&inerea a'ustrilor comportamentului =n direc&ia reali9rii
coordonrii activit&ii personalului, =n primul r<nd prin e"ort propriu. Ele "avori9ea9 autocontrolul 2i
se :a9ea9 pe teoria motiva&iei.
Pre9en&a puterii se asocia9 cu o stare de Ksntate psi!ologicJ, cu o stim de sine
ridicat. +cest lucru se o:serv mai :ine =n pro:lemele practice legate de eFercitarea puterii7
8 puterea repre9int o atrac&ie 2i o mi9 =n cariera oricrui individA
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
3@
Investete n oameni!
8 puterea o:&inut este =n general consolidat 2i eFist o tendin& de men&inere a eiA
8 lupta pentru putere na2te con"licte, constat<ndu8se c =n perioada eFamenelor pentru
"unc&iile de conducere se =nmul&esc reclama&iile anonime sau cele semnate generic de un grup de
pro"esori sau prin&iA
8 puterea nu se reduce la "or&A tot =n s"era puterii ne a"lm 2i dac sunt utili9ate
amenin&rile sau sanc&iunileA
8 de&inerea puterii este adesea privit ca scop =n sine 2i nu ca instrument util =n proiectarea
2i reali9area unei activit&iA
8 raportul dintre puterea "ormal 2i cea in"ormal tre:uie :ine controlat, ast"el =nc<t rolul puterii
in"ormale s "ie c<t mai mic.
Pentru unii oameni, puterea este ea =ns2i o "inalitate. Vor:ind despre 'ocul puterii, %. *Pen
a"irm c eFist trei moduri prin care se poate c<2tiga putere Gapud *Pen, (@@>, pp. (1@8((@H7
#uncii pentru putereT +ceast variant este calea normal, =ns atunci c<nd persoana
care vi9ea9 c<2tigarea puterii este prea modest, se recomand s apele9e la
urmtoarele strategii7 construirea unei reputa&ii Gprin o:&inerea unor re9ultate
eFtraordinare, ini&ierea unui proiect nou etc.H 2i concentrarea asupra momentului
adevrului.
Cerei putereaT Este o metod "oarte simpl 2i destul de rar utili9at, pentru c
ma'oritatea carierelor nu avansea9 =n linie dreapt.
Preluai putereaT Este cea mai e"icient variant 2i mult mai u2oar dec<t pare. EFist
dou metode =n acest sens7 Iautoritatea stilouluiJ 2i strategia companiei I,iReJ 8 'ust do
itT
e consider c Ili:ertateaJ 2i IputereaJ sunt doi termeni antitetici, denumind dou realit&i
contrastante 2i deci incompati:ile7 I=n raporturile dintre dou persoane, eFtinderea puterii uneia
dintre ele Ga puterii de a pedepsi sau de a inter9iceH, diminuea9 li:ertatea negativ a celeilalte, 2i
invers, pe msur ce cea de8a doua =2i lrge2te s"era de li:ertate, scade puterea celei dint<iJ
G#o::io, 133>, p. 51H.
.')'Dis#i&5ina #o5a$34 &$e#i13$i te$mino5o6i#eE teo$ii i mo%e5e
V9ut ca o variant a disciplinei sociale, disciplina 2colar incum: un anumit mod de
"unc&ionare a rela&iilor dintre autoritate 2i li:ertate. Dn&eleas ca proces :a9at pe interiori9area
cerin&elor 2i dispo9i&iilor ce reglementea9 des"2urarea activit&ii din clasa de elevi, ea cuprinde
Kun sistem de reguli privitoare la =ndeplinirea o:liga&iilor 2colare, impuse 2i supuse unui control, ca
2i un comportament al elevilor potrivit acestui sistemJ G,icola, 133;, p. 4>4H.
+devrata disciplin nu se reduce la supunerea datorat coerci&iei7 Kdisciplina se re"er la
putere 2i stp<nire de sine, la stp<nirea resurselor disponi:ile pentru a duce la :un s"<r2it
proiectul, ac&iunea =ntreprinsJ GDePeL, 136(, p. 11(H. Uant considera c disciplina este cea care =l
=mpiedic pe om s se a:at din drumul lui ctre umanitate7 K GSH disciplina este numai negativ
cci ea se mrgine2te la a de9:rca pe om de sl:ticia saA instruirea, din contr, este partea
po9itiv a educa&ieiJ GUant, 133(, p. 3H.
Disciplina din 2coala noastr este de tip democratic 2i se mani"est printr8un ec!ili:ru =ntre
cerin&e 2i control, eFercitate din eFterior, pe de o parte, 2i mani"estarea independen&ei de ac&iune,
=ntemeiat pe acceptarea 2i =n&elegerea cerin&elor, pe de alt parte.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
31
Investete n oameni!
%. Piaget consider c, =n evolu&ia sa, copilul trece de la stadiul realismului moral, =n care
regulile disciplinare sunt impuse de adul&i 2i repre9int ceva sacru 2i intangi:il, la stadiul cooperrii,
=n care copilul este capa:il s =n&eleag semni"ica&ia social a imperativelor disciplinare. ,ucleul
con2tiin&ei disciplinate este constituit din convingerile privitoare la cerin&ele 2i regulile disciplinare.
Do:<ndirea autonomiei morale nu ec!ivalea9 cu renun&area la diri'are 2i control. De
aceea, =n procesul de "ormare la elevi a atitudinii disciplinate, accentul se pune at<t pe "ormarea
con2tiin&ei disciplinate, c<t 2i pe "ormarea conduitei disciplinate.
Plec<nd de la teoria lui Piaget, putem a"irma c =n stadiul realismului moral diri'area prin
intermediul regulilor disciplinare =m:rac un sens unidirec&ional, iar =n stadiul urmtor, diri'area este
re9ultatul conlucrrii dintre elev 2i educator, normele disciplinare av<nd e"ect ordonator numai =n
msura =n care capt re9onan& =n planul moralit&ii individului.
Dn ceea ce prive2te atitudinea "a& de disciplin, se o:serv o distinc&ie =ntre dou tipuri
caracteriale eFtreme 8 re"ractarii Gnoncon"ormi2tiiH 2i con"ormi2tii7 Kre"ractarul Gnoncon"ormistulH
cunoa2te cerin&ele disciplinare, dar le =ncalc =n mod con2tient 2i deli:erat GSHA con"ormistul
cunoa2te norma 2i i se supune, "r a trece =ns prin "iltrul personalit&ii sale sensul 2i semni"ica&ia
ei, pentru a o putea respecta nuan&at, =n "unc&ie de =mpre'urrile concrete =n care se a"lJ G,icola,
133;, p. (3@H.
,erespectarea regulilor sau lipsa convenien&elor pot genera o conduit necivili9at.
+desea, comportamentul necivili9at produce daune materiale, nemul&umiri. .ocmai de aceea, de
multe ori resta:ilirea socia:ilit&ii civili9ate se reali9ea9 prin constr<ngere. ,u tre:uie uitat rolul
comunicrii 2i apelul la inteligen&a emo&ional GEVH care, cultivat 2i stimulat, poate contri:ui la
=n&elegerea normelor acceptate la nivel social. .otu2i, constr<ngerea se reali9ea9 prin "or&a
normativ legi"erat a colectivit&ii care "unc&ionea9 =n "orma 'uridic de stat GKcetateJH ai crei
mem:rii sunt cet&eni ce au anumite drepturi, dar 2i anumite o:liga&ii.
%eoria disciplinei permisive sau liberale =2i are originea =n concep&ia lui %.%. 0ousseau.
Dup el, copilul este :un de la natur 2i nu se 'usti"ic interven&ia educatorului pentru a8l disciplina.
Constr<ngerea eFterioar prin ordine, dispo9i&ii, interdic&ii, pedepse, =n:u2 mani"estrile
spontane ale copilului. Dntr8un asemenea conteFt, disciplina =2i pierde sensul pedagogic7 K.otul este
:un c<nd iese din m<inile autorului lucrurilor, totul degenerea9 =n m<inile omuluiJ G0ousseau,
1364, p. 6H.
Concep&ia lui 0ousseau a "ost reluat 2i de9voltat de repre9entan&ii Keduca&iei noiJ, care
au pus accent pe li:ertatea de mani"estare a copilului. 0epre9entan&ii orientrii nondirectiviste din
pedagogia contemporan se declar 2i ei =mpotriva constr<ngerilor =ntemeiate pe team 2i
eFercitate prin amenin&ri.
Interven&iile :rutale conduc la de"ormarea vie&ii interioare, prin instaurarea =ncp&<nrii, a
sentimentului de culpa:ilitate, a compleFului de in"erioritate. .otu2i, tre:uie a"irmat c ideile
nondirectiviste au mai mult tent terapeutic psi!osocial dec<t educa&ional propriu89is.
%eoria disciplinei autoritare, repre9entat de %. Oer:art, pleac de la ideea potrivit creia
"iin&a uman este prin natura sa predispus mani"estrilor negative Gpentru "r<narea lor, sunt
necesare msurile de constr<ngereH.
Dn KPrelegeri pedagogiceJ, Oer:art a"irm c Knimic nu sl:e2te guvernarea ca "aptul de a
ceda rugmin&ilor, lacrimilor 2i, cu at<t mai mult, violen&ei copiilorJ GOer:art, 136;, p. 1;H.
K-uvernareaJ este educa&ia "r instruire, o educa&ie prin eFcelen& moral. +utoritatea =nso&it de
iu:ire =i asigur guvernrii un succes mai mare dec<t procedeele aspre de determinare.
*rientarea sociologic, repre9entat de E. DurR!eim, =nclin :alan&a =n "avoarea autorit&ii,
restr<ng<nd c<mpul de mani"estare a li:ert&ii individului. Copilul tre:uie s "ie o:i2nuit s82i
stp<neasc egoismul natural, prin su:ordonarea sa imperativelor autorit&ii.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
3(
Investete n oameni!
DurR!eim a"irm c acest egoism natural repre9int o tendin& intern. Dn condi&iile =n care
cultul omului devine valoarea central, putem vor:i de eFisten&a unui individualism moral, ca
maladie a societ&ii moderne. +cest individualism moral nu se con"und cu egoismul, dar poate
contri:ui la de9voltarea sa.
DurR!eim nu este un autoritarist, inten&ia lui "iind aceea de a limita a:u9ul de putere al
pro"esorului. *po9i&ia dintre li:ertate 2i autoritate =i apare ca "iind arti"icial cci, de "apt, cei doi
termeni se suprapun7 KLi:ertatea este "iica autorit&ii =n&eleseJ GDurR!eim, 13>@, p. (13H.
Deprin9<ndu8se s82i "ac datoria, copilul devine li:er. +pelul la sentimentul datoriei poate "i un
"oarte :un stimulent pentru ac&iune.
Li:ertatea devine autentic atunci c<nd disciplina nu se mai eFercit asupra individului din
eFterior, ci vine din interiorA la li:ertatea autentic nu se poate a'unge dec<t pe calea disciplinei.
+utoritatea nu devine o putere dec<t atunci c<nd 2i8a asigurat din partea copilului, prin "elul su de
a se mani"esta, o ascultare voluntar.
Individul disciplinat este individul uman stp<n pe el =nsu2i, put<nd s dispun de sine
atunci c=nd dore2te s urme9e o regul de via& pe care el 2i8a ales8o7 Kel este capa:il s
organi9e9e via&a 2i urma un proiect, este omul =ndrept&it s aspire la un destinJ G+l:u, 133>, p.
16>H.
Fr. Foerster consider c Knu e disciplin adevrat aceea =n care nu se cere o supunere
strict 2i, pe de alt parte, nicio disciplin nu poate uita instinctul de li:ertate al omului, cci =2i
atinge cu at<t mai :ine scopul pe care8l urmre2te, cu c<t a'unge s c<2tige pentru acest scop
individul =ntreg GSHJ G+l:ulescu, (@@6, p. (5;H.
Foerster a"irma c este necesar s se treac de la eFerci&iile morale e"ectuate la ini&iativa
educatorului, la eFerci&ii practicate autonom7 disciplina 2colar tre:uie s8i o:i2nuiasc pe copii s
se discipline9e ei =n2i2i.
istemul sel"government8ului nu diminuea9 autoritatea pro"esoruluiA mai mult, pro"esorul
este degrevat de ocupa&ii mrunte, elevii cola:or<nd la reali9area ordinii 2i disciplinei, ceea ce "ace
ca 2i respectul lor pentru pro"esor s creasc.
Utili9area Ktonului de comand rstitJ nu este o solu&ie pentru cultivarea caracterului
elevilor. C!iar =n situa&iile de indisciplin, sanc&iunile aspre nu duc =ntotdeauna la re9ultatele
scontate. Prin urmare, este nevoie de o alt a:ordare. Dn acest sens, ). +rmstrong propune trei
pa2i de urmat =n solu&ionarea pro:lemei Gapud +rmstrong, (@@5, pp. 1@@81@(H7
)iscutarea problemei7
Este recomandat s se =nceap cu =ntre:ri la modul general, despre sentimentele pe care le
are individul =n raport cu activitatea sa. Este cel mai :ine dac individul identi"ic singur
eFisten&a unei pro:leme, dar =n ma'oritatea situa&iilor, a2a ceva este impro:a:il. Indivi9ii pot s
nu recunoac "aptul c se comport negativ sau, de cele mai multe ori, nu sunt dispu2i s8o
admit.
Dac rspunsul pe care =l capt managerul la aceste puncte ini&iale nu d =n vileag
pro:lema, se poate recurge la =ntre:ri legate de situa&ii reale, =nt<mplate recent, situa&ii =n care
persoana nu a avut un comportament de9ira:il.
>tabilirea cauzelor7
Dac un comportament negativ se datorea9 unei inec!it&i reale sau =nc!ipuite despre
ceva ce au "cut ceilal&i colegi sau c!iar managerul, atunci individul =n cau9 tre:uie a'utat s
eFprime acest lucru c<t mai precis cu putin&.
e poate =nt<mpla ca pro:lema s nu ai: nicio legtur cu activitatea pro"esional, ci s "ie
vor:a despre o pro:lem "amilial sau despre gri'i legate de sntate sau "inan&e. Dntr8un
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
34
Investete n oameni!
asemenea ca9, se pot sugera remedii su: "orm de consiliere sau s"aturi practice din interiorul
sau din eFteriorul organi9a&iei.
Pntreprinderea aciunilor de remediere7
Dac pro:lema este asociat individului, o:iectivul este ca acesta s recunoasc singur c sunt
necesare ac&iuni de remediere. Dntotdeauna a:ordarea pentru solu&ionarea comun a pro:lemei
este cea mai :un, =ns este pre"era:il s se apele9e la eFper&i =n domeniul respectiv.
Aplicaie7
Comenta&i urmtoarele replici "olosite de unii prin&i, atunci c<nd li se aduce la cuno2tin&
comportamentul inde9ira:il al copilului su7
$ici eu nu am fost prea de2tept.
$u toi se fac profesori.
$u-l pot a1uta, c! azi se face altfel carte.
4i se cere prea mult.
E un lene2.
)e-aia l-am dat la 2coal!, s!-l 3nvaai etc.
+:ordrile clasice tind s asocie9e disciplina 2colar cu lini2tea. +st9i, lucrurile s8au
sc!im:at7 JGSH 2edin&ele de lucru la diverse cercuri, activit&ile de la:orator presupun o activitate
mai relaFat, caracteri9at de 9gomote speci"iceA cu alte cuvinte, =n clasele de ast9i, grupuri de
:ie&i 2i "ete pot "i v9u&i vor:ind despre munca lor, =n timp ce al&ii se deplasea9 cu trea: prin
sala de clas, iar al&ii lucrea9 singuri la proiectele lorJ GUasam:ira, apud tan, (@@4, p. 1;H.
K-lgia =n clasJ este considerat un "enomen social 2i psi!ologic am:iguu7 KInspirat de
sl:iciunea, de inconstan&a sau de "amiliaritatea de proast calitate a pro"esorului, care =i este
victim, el este o mani"estare eFplo9iv =ntr8o "orm pur, a agresivit&ii care intr =n mod normal =n
raporturile dintre genera&ia copiilor 2i genera&ia adul&ilor GSHJ GCousinet, apud +n9ieu, 136@, p.
4@@H.
+nali9<nd modalit&ile de re9olvare a pro:lemelor de comportament =n clasa de elevi, E.
tan "ace trimitere la sistemati9area reali9at de U. )oore Gtan, (@@4, pp. 1>8;>H7 #odelul
Canter, #odelul Hred 'ones, #odelul disciplinei difereniate, #odelul Glasser, #odelul Vounin,
#odelul modific!rilor de comportament, #odelul consecinelor logice.
#odelul Canter a "ost de9voltat de )arlene 2i Lee Canter, pe :a9a unor o:serva&ii ale
pro"esorilor, reali9ate =n clasa de elevi. Dn ela:orarea acestui model se pleac de la
urmtoarele principii7
a/ Profesorii trebuie s! insiste pe comportamentul responsabil al elevilorO
b/ E2ecul profesorului se datoreaz! unui slab control al claseiO
c/ #uli profesori cred c! un control ferm al clasei este inuman, 3ns!, dac! este impus 3ntr-
o manier! uman!, se dovede2te a fi eliberatorO
d/ Ca educatori, profesorii au anumite drepturi fundamentale?
8 dreptul de a asigura un mediu optim pentru =nv&areA
8 dreptul de a se a2tepta la un comportament adecvat din partea elevilorA
8 dreptul de a se a2tepta la un a'utor adecvat din partea prin&ilor 2i administra&iei 2colii
atunci c<nd situa&ia o impune.
e/ Ca persoane care 3nva!, elevii au anumire drepturi?
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
35
Investete n oameni!
8 dreptul de a avea pro"esori care s =i a'ute s se de9volte, pe de o parte, iar, pe de alt
parte, s8i =mpiedice s se distrug printr8un comportament inadecvatA
8 dreptul de a primi un spri'in corespun9tor din partea pro"esorilor, =n procesul de "ormare
a unui comportament adecvatA
8 dreptul de a alege un anumit comportament, con2tienti9<nd dinainte consecin&ele alegerii.
f/ )isciplina pozitiv! presupune7
8 "ormularea 2i transmiterea a2teptrilor =n raport cu comportamentul elevilorA
8 evitarea persisten&ei =n a2teptri 2i dorin&e de genul7 KVreau ca tu s SJA K+2tept de la tine
s SJA
8 utili9area unei voci "erme, clare, calme 2i a contactului =n priviriA
8 "olosirea unor gesturi care s spri'ine a"irma&iile ver:aleA
8 in"luen&area comportamentului elevilor "r amenin&ri sau strigte.
+ceasta cuprinde cinci pa2i7 recunoa2terea 2i =ndeprtarea :loca'elor, utili9area stilurilor
po9itive de rspuns, "iFarea limitelor, respectarea limitelor 2i implementarea unui sistem
de aser&iuni po9itive.
#odelul Hred 'ones promovea9 anumite proceduri pentru =m:unt&irea e"icien&ei
pro"esorilor, cu accent pe motiva&ia elevului 2i comportamentul acestuia =n sala de clas.
+cest model se :a9ea9 pe urmtoarele principii7
a/ Apro0imativ :7W din timpul destinat leciei este pierdut datorit comportamentului
pertur:ator al elevilor 2i al lipsei de concentrare =n raport cu temele a"late =n lucruA
b/ Cea mai mare parte din timpul pierdut poate fi evitat! prin utili9area sistematic a
lim:a'ului trupului, a sistemului de stimulente 2i a unui a'utor individual e"icientA
cH E"icien&a lim:a'ului trupului presupune stoparea comportamentului inde9ira:il "r ca
pro"esorul s piard timpul7 contact din priviri, eFpresie "acial, semnale 2i gesturi,
apropiere "i9icA
d/ >istemul de stimulente motivea9 elevii =n des"2urarea activit&ilor solicitate, =i men&ine
concentra&i asupta temei lec&iei respective 2i =i determin s ai: un comportament
adecvatA
e/ >pri1inul instrucional pozitiv o"erit de pro"esor =i motivea9 pe elevi 2i le o"er a'utor =n
re9olvarea temeiA
f/ >istemele de 3nt!rire presupun transmiterea unui plan secven&ial care s8l conduc pe
elev ctre punctul de la care se va =ntoarce la cerin&ele lec&iei, cu pierderi temporale
minimeA
g/ Preg!tirea IsceneiG "ace trimitere la lucrurile pe care pro"esorul tre:uie s le "ac pentru
a controla o clas =n mod e"icient.
#odelul disciplinei difereniate este o com:ina&ie de disciplin po9itiv 2i empatic, care
arat respect "a& de elevi. Creatorul sistemului, #. C!urc!Pard, identi"ic 11 te&nici de
aciune disciplinar! Gapud C!urc!Pard, (@@4H7
aH concentrarea aten&iei7 pro"esorul va capta aten&ia =nainte de =nceperea lec&iei Gse "ace
apel la controlul vociiHA
:H instruirea direct7 presupune in"ormarea elevilor cu privire la preci9area scopurilor 2i
o:iectivelor urmriteA
cH monitori9area7 vi9ea9 veri"icarea progresului elevilor =n timpul reali9rii sarcinilor
Gpro"esorul asigur o atmos"er po9itiv 2i re&ine numele elevilor cu di"icult&iHA
dH modelarea7 se "ace apel la eFemple Gdac pro"esorul dore2te ca elevii s lucre9e =n
lini2te, atunci 2i el va "olosi o voce calmHA
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
31
Investete n oameni!
eH alu9iile nonver:ale7 alu9iile nonver:ale apelea9 la eFpresia "acial, la postura corpului
2i po9i&ia m<inilorA
"H controlul mediului7 centrele de =nv&are :a9ate pe imagine 2i culoare sunt =n msur s
genere9e entu9iasmul elevilorA
gH interven&ia discret7 se anticipea9 pro:lemele =nainte ca ele s apar, elevii cu
comportament inde9ira:il "iind aten&iona&i cu tactA
!H apelul la disciplin7 elevii 2tiu c pro"esorul este 2e"ulA
iH a"irmarea mesa'elor proprii7 =n con"runtarea cu elevii cu comportament inde9ira:il este de
evitat ca pro"esorii s apele9e la "ormule de genul KEu vreau SJA se va recurge, mai
degra:, la eFpresii de genul K+2 vrea ca tu SJ, K) a2ept ca tu SJ, K+m nevoie ca tu
SJA
'H apelul la mesa'e umaniste7 acestea sunt eFpresia sentimentelor noastre 8 KDe2i eu simt
c am ceva s8&i o"er, tu nu m trate9i cu respectZJA
RH disciplina po9itiv7 =n loc s "ac apel la interdic&ii, pro"esorul poate s82i eFprime
eFpecta&iile.
#odelul Glasser are =n centrul construc&iei Kterapia realit!iiJ. M. -lasser este unul dintre
cei mai in"luen&i teoreticieni din istoria consilierii 2i psi!oterapiei. + revolu&ionat domeniul
psi!ologiei cu terapia realit&ii, cre9<nd c elevii sunt "iin&e ra&ionale care =2i pot controla
comportamentul, dac doresc.
Fiind una dintre cele mai e"iciente Kterapii scurteJ, este o a:ordare simpl, interactiv,
centrat pe pro:leme, cu re9ultate rapide 2i spectaculoase, =ndeose:i =n tul:urrile
comportamentale, dar 2i =n ca9ul "o:iilor, anFiet&ii, depresiei sau altor tul:urri ale dispo9i&iei.
#odelul Vounin are =n centru urmtoarele aspecte7 e"ectul de und, aten&ia distri:utiv,
controlul simultan, tran9i&ia e"icient 2i sa&ietatea.
Efectul de und! apare atunci c<nd pro"esorul corectea9 comportamentul gre2it al unui
elev, iar acest lucru in"luen&ea9 =n mod po9itiv comportamentul celorlal&i elevi.
Atenia distributiv! se re"er la capacitatea pro"esorului de a o:serva tot ceea ce se
=nt<mpl =n sala lui de clas.
Controlul simultan presupune implicarea a dou sau mai multe evenimente =n acela2i
timp Gdac elevii 2tiu c pro"esorul o:serv totul 2i este gata oric<nd s8i a'ute, cre2te
pro:a:ilitatea ca ace2tia s se ocupe doar de activit&ile legate de lec&ieH.
Aplicaie7
+nali9a&i critic urmtoarele modele7 #odelul Canter, #odelul Hred 'ones, #odelul
disciplinei difereniate, #odelul Glasser, #odelul Vounin, #odelul modific!rilor de comportament,
#odelul consecinelor logice.
Pentru ca pro"esorul s reu2easc s8i implice pe elevi 2i s controle9e clasa, tre:uie s
apele9e la tranziii eficiente 2i "ire2ti. Concentrarea elevilor se re"er la a:ilitatea de a men&ine
aten&ia elevilor centrat pe pro:lemelor lec&iei, saietatea "iind un concept care se re"er la
pierderea treptat a interesului din partea elevilor.
#odelul consecinelor logice a "ost propus de 0. DreiRurs, cu scopul de a de9volta
autodisciplina. C!eia corectrii comportamnetului inde9ira:il const =n identi"icarea
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
3;
Investete n oameni!
scopului 2i =n a8l "ace pe elev s =n&eleag c procedea9 gre2it, c are o pro:lem de
comportament.
Din perspectiva disciplinei 2colare, Kun :un management al clasei implic sta:ilirea de
reguli clare, eliminarea celor punitive, revi9uirea lor periodic, sc!im:area lor c<nd este ca9ulJ
Gtan, (@@4, p. >4H.
Dntr8un grup educa&ional unde gsim un sistem de reguli :ine de"init, cunoscut 2i respectat
de actorii educa&ionali, ta:loul normativ este =ntregit de proceduri educa&ionale 2i o:i2nuin&e
didactice sau de via& cotidian.
.oate aceste elemente normative, =ncep<nd cu principiile 2i termin<nd cu simplele
o:i2nuin&e, "ac parte din nucleul culturii grupului respectiv 2i eFprim msura =n care disciplina
2colar este sau nu respectat.
E"ectul con"ormrii la reglementrile de tipul tre:uieBnu tre:uie, se poateB nu se poate, este
eticBnu este etic, uman, asigur producerea unei conduite ra&ionale din punct de vedere moral8etic
2i contri:uie la pre=nt<mpinarea, solu&ionarea pro:lemelor disciplinare, dac pro"esorul Gv9ut ca
manager 2iBsau liderH este un pro"esionalist e"icient 2i poate servi drept model comportamental.
+l:u -., G133>H. =ntroducere 3ntr-o pedagogie a libert!ii. )espre libertatea copilului 2i autoritatea
adultului, Editura Polirom, Ia2i.
+l:ulescu I., G(@@6H. )octrine pedagogice, E.D.P., #ucure2ti.
+ntonesei I., +:del8+al W.+.I., El8.a!laPi ).0., Oassan ,..., G(@@@H. #anagementul universitar. )e
la viziunea conducerii la misiunea de succes, Editura Polirom, Ia2i.
+n9ieu D., G136@H. In"luen&a mediului cultural BB Psi&ologia copilului de la na2tere la adolescen!,
coord. ). De:esse, E.D.P., #ucure2ti.
#ucure2ti.
#o::io ,., G133>H. 4iberalism 2i democraie, Editura ,emira, #ucure2ti.
#oc!ensRi %.)., G133(H. Ce este autoritateaB, Editura Oumanitas, #ucure2ti.
Clin )., G(@@1H. Hilosofia educaiei, Editura +ramis, #ucure2ti.
C!urc!Pard #., G(@@4H. ++ %ec&niXues for <etter Classroom )iscipline =n
&ttp?@@www.&onorlevel.com@tec&niXues.&tml
DePeL %., G136(H. )emocraie 2i educaie, E.D.P., #ucure2ti.
Didier %., G1333H. )icionar de filosofie, Editura Univers Enciclopedic, #ucure2ti.
DurR!eim E., G13>@H. Educaie 2i sociologie, EDP, #ucure2ti.
Oer:art %.F., G136;H. Prelegeri pedagogice, EDP, #ucure2ti.
Polirom, Ia2i.
Uant Im., G133(H. %ratat de pedagogie. Religia 3n limitele raiunii, Editura +gora, Ia2i.
,icola I., G133;H. %ratat de pedagogie 2colar!, E.D.P., #ucure2ti .
0ousseau %.%., G1364H. Emil sau despre educaie, EDP, #ucure2ti.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
36
Investete n oameni!
tan E., G(@@4H. #anagementul clasei, Editura +ramis, #ucure2ti.
TEMA )'Com0ni#a$ea mana6e$ia53
)'-'F0n#;ii5e #om0ni#3$ii mana6e$ia5e
In"ormarea pune persoanele =n rela&ie cu anumite in"orma&ii, ea aduce la cuno2tin&, este
aductoare de 2tiri, d indica&ii sau directive. Comunicarea pune persoanele =n rela&ie cu alte
persoane. De9voltarea unui sistem e"icient de comunicare repre9int una din priorit&ile
managerului 2i liderului. Fiind o "orm de comunicare interuman, comunicarea managerial are
ca scop reali9area unui "luF in"orma&ional pe ori9ontala 2i verticala structurii organi9a&ionale.
0ela&iile din interiorul grupului sau organi9a&iei se modi"ic, comunicarea verical "iind din
ce =n ce mai "recvent =nlocuit cu comunicarea lateral, care "avori9ea9 cooperarea, spiritul de
ini&iativ, creativitatea. c!im:area rela&iilor om8organi9a&ie l8a determinat pe +. .o""ler s propun
=nlocuirea conceptului de Kom organi9a&ionalJ cu cel de Kom asociativJ, mo:il 2i creativ, dedicat
muncii sale 2i nu organi9a&iei =n care =2i des"2oar activitatea la un moment dat. Poate nu
=nt<mpltor se "olosesc mai des =n ultimul timp sintagme ca Kpro"esor8asociatJ, Kcercettor8
asociatBcola:oratorJ, Kdirector asociatJ.
Fc<nd parte din in"rastructura organi9a&iei, comunicarea in"luen&ea9 comportamentul
uman 2i determin aspectul etic, =nsum<nd respectarea principiilor, normelor morale, adecvarea
cerin&elor vie&ii sociale. Comunicarea desemnea9 o rela&ie de sc!im: Gde re"lec&ii, con"esiuni, idei,
impresii, preri, opinii, atitudini etc.H. 0eali9ate prin intermediul sim:olurilor sociale, sc!im:urile
devin intercunoa2tere7 cu c<t cunoa2tem mai multe date despre cel cu care intrm =n rela&ie, cu
at<t rela&ia se va des"2ura mai u2or.
.e!nologiile comunica&ionale tre:uie puse =n rela&ie cu un plan strategic, =n ansam:lu. e
impune distinc&ia dintre in"ormare G&ine eFclusiv de trans"erul de con&inuturi 8 emisie 2i receptareH 2i
comunicare Gse re"er la sc!im:urile de structuri cognitive care vi9ea9 sc!im:area
comportamentului celuilaltH. Dn plus, in"ormarea "unc&ionea9 =ntr8un singur sens, =n timp ce
comunicarea "unc&ionea9 =n mai multe direc&ii, "iecare receptor devenind emi&tor 2i invers, =n
cadrul aceleia2i secven&e de comunicare.
%eoriile despre comunicare evoc perspective 2i modalit&i di"erite de eFplicare a
comunicrii, trecerea de la monocentrare la pluralitate ilustr<nd dinamica perspectivelor.
Folosind conteFtul pentru a =n&elege comunicarea, putem eviden&ia mai multe teorii7
teorii bazate pe crearea 3nelesului7 teoria conducerii =n&elesului, semiotica,
interac&ionismul sim:olic Gcrearea de sim:oluri semni"icante, construirea individualit&ii
prin comunicare, asumarea de roluri =n activit&ile socialeHA
teorii ale comunic!rii interpersonale7 teoria atri:uirii Ginterpretarea cau9al a lumii
socialeH, perspectiva constructivist Gcomunicarea este v9ut ca o Kco8construc&ie
socialJ, replic la modelul simpli"icat al comunicriiH, teoria deci9iei sociale, teoria
reducerii nesiguran&ei Gprin adunarea de in"orma&ii despre cei cu care intrm =n rela&ii de
comunicare, apel<nd la strategii pasive 8 o:servarea persoanei, strategii active 8
consultarea unei alte persoane 2i strategii interactive 8 comunicarea direct cu persoana
=n cau9HA
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
3>
Investete n oameni!
teorii ale comunic!rii 3n grup Gcoe9iunea grupului 8 mecanism ce se opune "or&elor ce
duc la separare 2i i9olare 2i care8i determin pe mem:rii grupului s rm<n 2i s
ac&ione9e =mpreunA sintalitatea grupului 8 mecanism ce8i deose:e2te 2i8i di"eren&ia9 pe
mem:rii unui grup de mem:rii altor grupuriHA
teorii ale comunic!rii organizaionale Gcomunicarea =ntre mem:rii unei organi9a&ii 2i =ntre
ace2tia 2i mem:rii altor organi9a&iiA participan&ii se vd ca pr&i care contri:uie la
reali9area scopului comunHA
teorii despre comunicarea dintre genuri G"emeile 2i :r:a&ii au percep&ii di"erite despre
lume, eFperien&e di"erite, su:iecte di"erite de discu&ieHA
teorii ale comunic!rii interculturale Gspa&iul =n care se comunic, valoarea comunicativ a
spa&iului =n diverse culturi, gradul de cultur 8 polite&ea, de eFempluHA
teorii ale comunic!rii mass-media Gprin intermediul mi'loacelor de comunicare =n masH.
Din punct de vedere filosofic, comunicarea este un proces prin care una sau mai multe
persoane transmit o 'udecat de valoare, o atitudine sau stare emo&ional, iar din perspectiv
psi&olingvistic! este o transmitere de semni"ica&ii cu a'utorul semnelor. Interesant este 2i
paradigma sociolingvistic! a comunicrii7 pe l<ng di"eren&ele individuale, su:iec&ii umani aduc
=ntr8o rela&ie de comunicare 2i di"eren&ele de ordin cultural Gapartenen&a la clase sociale di"erite
determin di"eren&e de lim:a'H. Dntr8un univers desc!is, unde "iecare are propria legitimitate de a se
eFprima, comunicarea este =ntotdeauna legat de un model cultural. Din perspectiva psi&ologiei
sociale, comunicarea este un mod de interac&iune psi!osocial a persoanelor, o rela&ie :a9at pe
co8=mprt2irea unei semni"ica&ii. ,evoia de a da un sens identit&ii psi!osociale, prin dialogul cu
lumea, este o condi&ie necesar, dar nu 2i su"icient. Din punct de vedere psi&ologic, vor:irea este
o activitate comunicativ ce se =nsu2e2te treptat, se =nva& 2i se sistemati9ea9 prin nenumrate
eFersri, eFperien&e ce de:utea9 =n copilrie 2i se eFtind pe parcursul vie&ii. #odelele cibernetice
ale transmiterii in"orma&iei desemnea9 comunicarea ca un concept cuanti"ica:il al cantit&ii de
in"orma&ie. Din punct de vedere al teoriei generale a informaiei, comunicarea repre9int un
trans"er de in"orma&ii de la o surs la alta Gde la emi&tor la receptorH.
c!im:ul interpersonal implic o interac&iune care "unc&ionea9 =n con"ormitate cu
principiile ac&iunii 2i retroac&iunii. Din acest punct de vedere, comunicarea este un circuit care se
autoreglea9 permanent. +dopt<nd sc!ema preconi9at de )eLer8Eppler, putem =n&elege mai :ine
particularit&ile comunicrii =n procesul de =nv&m<nt Gapud Cerg!it, (@@(, p. 13H7
Hactori perturbatori
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
33
! -codificare.
E -decodificare.
,! ,E
CA%A# (E
C0)/%2CA,E
)2:#0C (E
C0)/%2CA,E
5eed$bac;
Investete n oameni!
Figura 2. P$o#es05 %e #om0ni#a$e
+2a cum re9ult din sc!em, comunicarea este posi:il numai atunci c<nd cele dou
repertorii, considerate ca mul&imi, se intersectea9. Cu c<t spa&iul intersectat este mai mare, cu
at<t valoarea po9itiv a repertoriului comun este mai ridicat 2i comunicarea :ilateral este mai
:un.
Dac urmrim gestionarea e"icient a comunicrii organi9a&ionale, atunci este util s avem
=n vedere dou a:ordri clasice7 teorii care plasea9 comunicarea =n rela&ie cu te!nologiile "olosite
drept suport 2i $coala de la Palo +lto.
0epre9entan&ii acestei 2coli sunt recunoscu&i pentru "aptul c au ela:orat o serie de
principii ale comunicrii umane, denumite 2i aFiome. +cestea sunt urmtoarele7
8 comunicarea este inevita:ilA
8 comunicarea se des"2oar la dou nivele7 in"orma&ional 2i rela&ionalA
8 comunicarea este un proces continuuA
8 comunicarea poate "i digital sau analogicA
8 comunicarea implic tran9ac&ii simetrice sau complementareA
8 comunicarea presupune procese de a'ustare 2i acomodareA
8 comunicarea este ireversi:il.
Precursor al noului model de comunicare, -. #ateson a =ncercat s introduc o vi9iune
organicist asupra comunicrii. Cunoscut ca "iind =n cutarea permanent a meta"orelor, el opune
meta"ora ma2inii Gspeci"ic modelului matematicH meta"orei organismului, care pare mai adecvat
pentru a eFprima natura sistemului in"orma&ional8comunicativ. +st"el, comunicarea este =n&eleas
ca un sc!im: al su:sistemelor unei totalit&i, un sc!im: de in"orma&ie. Comunicarea organic se
constituie =n spiral, "iind o cre2tere ne8liniar.
Comunicarea managerial implic doi parteneri7 managerulBliderul 2i
su:ordonatulBcola:oratorul acestuia. Pentru managerul de succes comunicarea este o stare de
spirit 2i un instrumentA el petrece 61 8 31] din timp vor:ind, ascult<nd, scriind 2i citind, deci
comunic<nd. Cu c<t po9i&ia managerului =n structura ierar!ic este mai =nalt, cu at<t acest timp
este mai lung. Comunicarea managerial se supune anumitor norme de etic speci"ice, care se
regsesc =n cultura organi9a&ional, politica organi9a&iei 2i evident =n etica individual a
managerilor.
Comunicarea =ndepline2te o serie de funcii, dintre care amintim7 "unc&ia de integrare a
individului =n mediul su, "unc&ia de de9vluire 2i autode9vluire, "unc&ia de valori9are, "unc&ia de
reglare a conduitei altora, "unc&ia terapeutic. Perspectiva instrumental a comunicrii anali9ea9
cu predilec&ie "unc&iile comunicrii =n cadrul grupului, iar perspectiva constructivist se :a9ea9 pe
ideea c omul este constructorul realit&ii sociale.
Din a:ordarea comunicrii ca instrument social, re9ult urmtoarele "unc&ii Gapud Iaco:,
133;, p. 1>4H7 "acilitea9 reali9area sarcinii, "avori9ea9 coe9iunea grupului, uni"ormi9ea9 opiniile,
prote'ea9, creea9 am:ian&a, re9olv pro:lemele grupului, prote'ea9 grupul de reali sau
poten&iali du2mani din eFterior, ac&ionea9 ca "actor de unitate socio8cultural, construie2te
universul de re"erin&, universurile de rela&ionare cu al&ii, se resituea9 continuu =n spa&iul acestui
'oc creativ.
incronie interac&ional, comunicarea are rolul de a8i pune pe oameni =n rela&ie unii cu al&ii,
=n mediul =n care evoluea9. Pre9ent =n toate domeniile vie&ii sociale, deci 2i =n =nv&m<nt, unde
se mani"est ca o "orm particular 2i personali9at a instruirii, comunicarea tre:uie =n&eleas ca o
compre!ensiune reciproc 2i intercompre!ensiune.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1@@
Investete n oameni!
Cele mai importante funcii ale comunic!rii manageriale sunt G/oca, apud %inga, 1334H7
8 "unc&ia de in"ormareA
8 "unc&ia de comunicare 2i instruireA
8 "unc&ia de in"luen&are 2i convingere, =ndrumare 2i s"tuireA
8 "unc&ia de integrare 2i men&inere.
e aprecia9 c Korice mediu organi9a&ional creea9 o serie de raporturi de tip ierar!ic =ntre
mem:rii grupului de munc =n maniera distri:uirii unor sarcini 2i roluri di"eren&iate, a speciali9rii
activit&ilor 2i rspunsurilorJ GE9ec!il, (@@1, p. 141H. 0e9ult c rolul de comunicator al managerului
este unul din cele mai importante, niciuna din activit&ile manageriale neput<ndu8se des"2ura =n
a"ara comunicrii.
)'.'Fo$meE ti&0$i %e #om0ni#a$e mana6e$ia53
Literatura de specialitate a acordat spa&ii largi identi"icrii 2i anali9ei tipurilor@formelor pe
care le =m:rac procesul comunicrii 7
a/ dup! parteneri sau nivelul interaciunii? intraindividual, cu sine Gmonologul interior sau
ver:ali9atHA interpersonal 8 =ntre dou persoaneA =n grup micA pu:licBmediatic Gc<nd auditoriul
este un pu:lic larg, cu care emi&torul este =n rela&ie direct, dar impersonal7 con"erin&, mitingH
sau de mas Gc<nd rela&ia emi&tor8receptori este indirect 2i mediat7 pres, televi9iuneHA
b/ dup! raportul dintre statutele interlocutorilor? vertical Gierar!icH 8 =ntre parteneri care au
statute inegale Gelev8pro"esorH, ori9ontal GreciprocH 8 =ntre parteneri cu statute egale Gelev8elev,
pro"esor8pro"esorHA
c/ dup! finalitate, scop? persuasiv Gare ca scop de a determina pe cineva s cread sau
s "ac cevaH, de =ntre&inereB"atic Gare scop de sus&inere, suport, spri'inH, de"ensiv Gare ca scop
aprarea unei idei sau a propriului punct de vedereH comunicare accidental, comunicare
instrumental, comunicare in"ormativA
d/ dup! direcia comunic!rii 2i capacitatea autoregl!rii? laterali9at, unidirec&ional 8 "r
"eed8:acR Gprin "ilm, radio, .V, :and magneticH, nelaterali9at, :i 2i multidirec&ionalt 8 cu "eed8
:acR, determinat de pre9en&a interac&iunii emi&tor8receptorA
e/ dup! coninuturile dominante? re"eren&ial, opera&ional8metodologic, atitudinalA
f/ dup! suportul informaional? digital, analogicA
g/ dup! codul folosit? ver:al Goral sau scrisH, paraver:al, nonver:alA
Comunicarea scris! are rolul ei :ine determinat =n cadrul rela&ionrii din interiorul
organi9a&iei. Documentele pro"esionale tre:uie s con&in cuvinte scurte Gpe care oc!iul le
memorea9 mai repedeH cunoscute de marea ma'oritate a oamenilor, precise, evit<nd termenii
vagi.
#emorandumul sau memo-ul este o not! scris! transmis unei persoane din interiorul
organi9a&iei. Un memo pre9int o serie de avanta'e asupra mesa'ului ver:al7 evit con"u9iile,
in"orma&ia poate "i veri"icat prin recitire, poate "i multiplicat, ast"el =nc<t acela2i mesa' poate a'unge
=n "orma eFact la mai multe persoane. )emorandumurile sunt "recvent utili9ate pentru a "ace
anun&uri, a "ormula cereri, pentru a transmite in"orma&iile solicitate.
Afi2a1ul este un instrument modela:il ce ve!iculea9 in"orma&ii variate, cu caracter general.
.a:loul de a"i2a' este pre9ent =n ma'oritatea institu&iilor, este un suport pu&in costisitor, u2or de pus
=n aplicare 2i de men&inut. 0edus prin natura sa, este destinat in"orma&iilor simple, actuale, nu
necesit o argumentare greoaie 2i are un con&inut ce se modi"ic =n timp.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1@1
Investete n oameni!
Cutia de idei d personalului posi:ilitatea de a "ace conducerii propuneri =n legtur cu
toate aspectele vie&ii din organi9a&ie, su: "orma unor "oi puse =n cutii special amena'ate, care sunt
plasate =ntr8unul sau mai multe locuri de trecere. ugestiile pot =m:unt&i "unc&ionarea
organi9a&iei, =n special =n domeniul te!nic 2i =n cel de organi9are a muncii, al condi&iilor de munc,
al in"orma&iei. Interesul eFisten&ei unei cutii de idei este du:lu7 ameliorarea procesului =n sine 2i
"avori9area unui :un climat intern.
&/ dup! distana dintre cei aflai 3n relaia de comunicare? apropiat sau direct, indirect
sau mediatA
i/ dup! coninutul dominant? re"eren&ial Gvi9ea9 un anumit adevr care "ace o:iectul
eFpres al mesa'uluiH, opera&ional8metodologic Gvi9ea9 =n&elegerea adevrului, "elul =n care
tre:uie operat pentru ca el s "ie desci"rat corectH, atitudinal Gvalori9ea9 cele transmise, situa&ia
comunicrii 2i partenerulHA
1/ dup! cadrul de referin!?
1. intern! Gse re"er la sc!im:ul de mesa'e ce se reali9ea9 =n cadrul organi9a&iei, at<t
pe vertical, c<t 2i pe ori9ontal 2i este "ormal c<nd mesa'ele circul pe canale
presta:ilite 2i in"ormal c<nd in"orma&ia nu se =nscrie =n s"era rela&iilor de su:ordonareH7
8 comunicarea de sus =n 'os este ini&iat de manageri 2i este =ndreptat c=tre nivelurile
su:ordonateA "iind speci"ic organi9a&iilor =n sc!im:are, se "olose2te pentru a sc!im:a opiniile,
pentru a in"luen&a atitudinile, =n acord cu noua politic a organi9a&ieiA
8 comunicarea de 'os =n sus are ca emi&tori anga'a&ii, iar managerii sunt receptoriA ace2tia
tre:uie sa decodi"ice atent mesa'ul deoarece su:ordona&ii =l "iltrea9 pentru a aprea =ntr8o lumin
c<t mai "avora:ilA
8 comunicarea pe ori9ontal se reali9ea9 "ie =ntre managerii a"la&i pe po9i&ii similare =n
interiorul organi9a&iei, "ie =ntre persoane a"late =n cadrul di"eritelor departamente.
(. e0tern!7 este comunicarea reali9at cu alte organi9a&ii G=n cadrul acesteia, managerul
are mai mult rol de sim:ol al organi9a&ieiHA eFist trei tipuri de comunicare eFtern G+.
#artoli, apud Iaco:A Cismaru, (@@5, p. 1(4H7
8 opera&ional Greali9at de mem:rii organi9a&iei cu interlocutori din a"ara acesteiaHA
8 strategic Gconst =n construirea sau eFtinderea unei re&ele de comunicareHA
8 de promovare Gse re"er la pu:licitate 2i la rela&iile pu:liceH.
A/ dup! gradul de oficializare7
8 comunicarea "ormal este cea care se derulea9 con"orm cu actele normative, cu
structura organi9a&ional ierar!ic, 2i este legat =ndeose:i de des"2urarea procesului de muncA
8 comunicarea in"ormal este aceea care se sta:ile2te spontan =n cadrul rela&iilor dintre
resursele umane ale organi9a&iei 2i cuprinde in"orma&ia cu caracter personal sau generalA
l/ dup! frecvena comunic!rii7
8 comunicare permanentA
8 comunicare periodicA
8 comunicare oca9ional.
* concep&ie mai nou asupra resurselor umane are =n vedere conceptul de management
participativ, care accentuea9 nevoia cooperrii dintre manageri 2i su:alterni Gla sta:ilirea
o:iectivelor, per"orman&elor, responsa:ilit&ilor 2i autocontroluluiH.
Introducerea practicilor manageriale participative are ca scop provocarea "ondului
resurselor umane dintr8o organi9a&ie Gaceast idee lipsea =n teoriile clasiceH. Una dintre cele mai
actuale teorii manageriale participative este cea promovat de 'apone9i.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1@(
Investete n oameni!
)anagementul 'apone9 pune accentul pe ela:orarea 2i reali9area GpracticH a unei "iloso"ii
a organi9a&iei. +:ordarea !olistic are 2i o eFplica&ie de ordin istoric 2i cultural. Premisa psi!ologic
2i conteFtul sociologic al apari&iei ei re9id =n omogenitatea psi!ocultural 2i etnic a popula&iei
'apone9e =n raport cu eterogenitatea psi!oetnic 2i sociocultural american.
)anagerii participativi =ncura'ea9 implicarea anga'a&ilor 2i participarea la procesul de luare a
deci9iilor 2i de "olosire a di"eritelor ci de comunicare.
Aplicaie7
Formula&i cel pu&in dou =ntre:ri dup "iecare criteriu propus 2i gsi&i 2i alte criterii de
clasi"icare. 0spunde&i, apoi, =n urma re"lec&iei, la urmtoarele =ntre:ri, pe tema KComunicarea
didactic!J7
Principalele forme de comunicare participativ! sunt7
Pnt"lnirile de grup7 sunt "orme de participareBcomunicare cel mai "recvent "olosite de ctre
manageriA =nt<lnirile de grup se pot reali9a su: "orma urmtoarelor variante7 2edin&e
in"ormative 2i reuniuniBadunri colectiveA
<riefingurile7 acestea sunt in"ormri operative, curente, despre evenimente trecute sau
proiectate GanticipateHA sunt "orme directe, in"ormale 2i regulate de comunicare =ntre
conductori 2i grupurile de munc 2i au rolul de a "i un cadrul organi9at Gdar in"ormalH prin
care managerii transmit in"orma&ii relevante pentru su:ordona&i, =n mod regulat
Gsptm<nal, :ilunar, lunar etcH, dar neo"icial, in"ormalA
Reuniunile colective7 se pot reali9a =n "orme di"erite care varia9 de la comitetele
constituite pe :a9e "ormale la =nt<lniri in"ormaleA =n genere, prin consultare grupal sau
colectiv se =n&elege un comitet "ormal Go"iciali9at, institu&ionali9atH, constituit cu scopul
de a anali9a pro:leme de interes comun Gpentru conducere 2i anga'a&iH.
Printre condi&iile pe care tre:uie s le =ndeplineasc o comunicare optim se numr7
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
Dup scopul vizat
Dup operaiile gndirii
Dup obiectivele domeniului cognitiv
Dup rolul ndeplinit
Dup alte criterii
Rspunsuri, Refecii, Interpretri
1@4
Investete n oameni!
$ consisten&a de con&inut a mesa'elor 8 dat de cantitatea de in"orma&ie cuprins =n mesa'
2i semni"icativ pentru am:ii interlocutoriA
$ eFpresivitatea comunicrii 8 asigurat prin intona&ie, stil, pau9e logice etc.A
$ inteligi:ilitatea celor comunicate 8 depind nu numai de organi9area in"orma&iilor, ci 2i de
accesul la ele, de compati:ilitatea comunica&ional a partenerilor, pstrarea sensului
cuvintelor 2i respectarea rigorilor g<ndirii logice.
)')'LimiteE 75o#aFe n #om0ni#a$eK st$ate6ii %e o&timi1a$e a a#esteia
.o&i oamenii recunosc nevoia de a comunica, =ns unii comunic mai :ine, iar al&ii au di"icult&i
=n comunicare. Dntre manager, lider 2i su:alterni, =ntre cola:oratori, v9u&i ca emi&tori 2i
receptori apar uneori :ariere care, dac nu sunt dep2ite, pot :loca sau distorsiona mesa'ul.
Printre cel mai "recvent =nt<lnite bloca1e 3n comunicare se numr Gapud Co'ocariu, (@@5,
pp.1158111H7
8 compararea 8 "ace ascultarea s "ie di"icil pentru c se =nt<mpl ca =ntr8o discu&ie s "im
preocupa&i de "aptul c tre:uie s "im mai presus dec<t interlocutorulBinterlocutorii no2triA
8 g!icirea scopurilor ascunse 8 suntem uneori aten&i mai mult la intona&ia 2i gestica celui
care vor:e2teA
8 pregtirea repliciiA
8 "iltrarea 8 eFprim procesul de selectare con2tient sau aleatorie a mesa'uluiA
8 :lamarea sau 'udecarea 8 "olosirea etic!etelor este pgu:oasA
8 neaten&ia sau IvisareaJ 8 se =nt<mpl ca unele lucruri pe care le ascultm s ne trimit cu
g<ndul la anumite =nt<mplri personaleA
8 identi"icarea 8 se produce atunci c<nd prelum ceea ce ni se spune prin prisma propriei
eFperien&eA
8 s"tuirea 8 suntem gata oric<nd s dm a'utor sau s o"erim s"aturiA
8 contra9icerea 8 poate avea drept variant dr<marea G"olosirea unor remarci caustice 2i
alu9ii neplcute pentru a des"iin&a punctul de vedere al celeilalte persoaneHA
8 dorin&a de a avea dreptate 8 se =nt<mpl s recurgem la orice strategie pentru a
demonstra c avem dreptateA
8 divagarea de la su:iect 8 sc!im:m su:iectul c<nd nu ne place tema sau c<nd nu ne
sim&im =n largul nostruA
8 concilierea eFagerat 8 vrem cu orice pre& ca oamenii s ne plac, deci suntem de acord
cu oricine 2i cu orice.
unt =ns 2i alte aspecte ce pot "i :ariere =n comunicarea pe vertical sau ori9ontal, din
cadrul organi9a&iei.
-rupul cu care ne identi"icm ne in"luen&ea9 atitudinile 2i sentimentele. Dn plus, cuvintele
au =n&elesuri di"erite pentru persoane di"erite. De aceea, un rol important =l are comunicarea
nonver:al, care transmite anumite indicii pe care cuvintele nu ni le o"er =ntotdeauna.
Aplicaie7
Completa&i 2i de9volta&i urmtoarea !art cognitiv7
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1@5
Investete n oameni!
+st"el, importante sunt urmtoarele aspecte7
mimica? repre9int mi2crile "e&ei 8 desc!iderea oc!ilor, direc&ia privirii, po9i&iile succesive
ale spr<ncenelor, mi2crile :u9elor Gprin intermediul acestora eFteriori9m :ucuria sau
su"erin&a, descura'area, m<!nirea, surpri9a sau s"idareaHA atunci c<nd vor:im =n "a&a unui
pu:lic, este :ine ca oc!ii no2tri s se plim:e peste =ntreg auditoriul pentru a8i capta
aten&ia sau a veri"ica aten&ia acestuiaA
gestica? dac ne oprim aten&ia asupra interpretrii gesturilor, tre:uie s preci9m c
acestea pot sugera anumite stri ale persoanei7
8 apro:are 8 mi2carea capului Gasociat cu 9<m:etulH, deprtarea picioarelorA
8 ostilitate 8 privirea ceasului, =ncruntarea, culesul scamelor, spionatul peste oc!elariA
8 plictiseal 8 palma la :r:ie, :taia =n mas, tropitulA
8 dominare 8 spri'inirea m<inilor pe mas, str<ngerea m<inii de =nc!eieturA
8 =ncredere 8 m<inile la spate sau =n :u9unarA
8 nemul&umire 8 pumnul str<ns, respira&ia scurt, trecerea m<inii prin pr.
postura? nu eFist nici o 2ans ca un vor:itor s inspire =ncredere dintr8o postur ne"ericit
aleas7 umerii c9u&i, a:domenul moale 2i mersul cu pa2i t<r2i&i nu sugerea9 o
persoan capa:il s se domine pe ea =ns2i, cu at<t mai pu&in un =ntreg auditoriuA
postura reu2it las loc plm<nilor s respire, coloanei verte:rale s se alungeasc Gnu
s se comprimeH, iar dac este reali9at corect, poate u2ura tensiunea 8 secretul unei
:une po9i&ii const =n a o g<ndi ca pe o continu mi2care =nainte a tuturor pr&ilor
corpului 2i presupune relaFarea mu2c!ilor organismuluiA
spaiul =n care are loc mi2carea7 eFist di"eren&e culturale privind modul =n care "olosim
spa&iul7 europenii sunt mai =nc<nta&i s82i pun :irourile =n mi'locul =ncperii ast"el =nc<t
autoritatea lor s par c =n"lore2te dispre centru spre eFteriorA americanii tind s82i
distri:uie alt"el spa&iul, ls<nd centrul desc!is trecerilor 2i conversa&iilor oca9ionale.
inuta vestimentar!? este important s avem sim&ul gustului 2i al msurii Gcei care se
=m:rac deplasat transmit mesa'e du:leH.
<ariere =n calea comunicrii pot "i Gapud +rmstrong, (@@5, pp. 55851H7
8 au9irea lucrurilor pe care dorim s le au9im7 avem preconcep&ii despre ceea ce vor spune
al&ii 2i dac cuvintele lor nu se potrivesc =n cadrul nostru de re"erin& le a'ustm =n consecin&A
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
Teorii+
,,,,,,,,,,,,,,,
!erspecti-e+
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
!"#$%&!AR'A
TIPURI
Criteriul <<<
Criteriul <<<
Criteriul <<< Criteriul <<< Criteriul <<<
1@1
Investete n oameni!
8 ignorarea in"orma&iilor con"lictuale7 mani"estm tendin&a de a ignora sau respinge
comunicrile care intr =n con"lict cu propriile noastre convingeri Gatunci c<nd un mesa' este
incompati:il cu convingerile eFistente, receptorul =i respinge validitatea, evit s mai "ie eFpus la el,
=l uit cu u2urin& 2i, =n memoria sa, de"ormea9 ceea ce a au9itHA
8 emo&iile7 atunci c<nd suntem =ngri'ora&i sau nesiguri pe noi, ceea ce au9im pare mai
amenin&tor dec<t atunci c<nd suntem siguri pe noi 2i =mpca&i cu restul lumiiA c<nd suntem "urio2i
sau deprima&i, mani"estm tendin&a de a respinge ceea ce alt"el ar prea solicitri re9ona:ile sau
idei :uneA
8 9gomotul7 poate "i vor:a despre 9gomote reale, care =mpiedic au9irea mesa'ului, sau
meta"orice, su: "orma in"orma&iilor con"u9e sau care distrag, de"ormea9 sau ascund =n&elesul realA
8 mrimea organi9a&iei7 cu c<t organi9a&ia este mai mare 2i mai compleF, cu at<t cre2te
pro:lema comunicriiA cu c<t eFist mai multe niveluri de management 2i supervi9are prin care
tre:uie s treac un mesa', cu at<t cre2te oportunitatea pentru de"ormare sau =n&elegere eronat.
Aplicaie7
Plec<nd de la urmtoarele sugestii necesare unei comunicri e"iciente a managerilor,
aplica&i8le =ntr8o situa&ie concretZ
>ugestii 7
>tabilii un climat confortabilT
Holosii corespunz!tor contactul vizualT
Reducei viteza cu care vorbii 6c"nd vorbii cu persoane care au probleme de auz, de
vorbire sau de 3nv!are, ori cu cei a c!ror limb! matern! nu este rom"na, 3ncetinii ritmul
vorbirii/T
*orbii clar 2i suficient de tare pentru a v! face auzit, dar nu vorbii Ide susG 6nu este
nevoie s! ipai 2i nici s! e0agerai pronunarea cuvintelor/T
Hii concis 6eliminai e0presiile 2i cuvintele care nu sunt absolut necesare/T
Urm!rii reaciile nonverbale, e0presia feei 2i limba1ul trupului pentru a vedea reaciile
celilalte persoaneT
Punei 3ntreb!ri clarificatoareT
Ascultai activ 6susinei 2i 3ncura1ai nonverbal ceea ce spun subalternii, verificai dac! ai
3neles 3nainte de a face presupuneri sau a lua decizii/T
C"nd gre2ii, recunoa2tei desc&is acest lucruT
>coatei 3n eviden! latura pozitiv! a situaiilorT
Din punct de vedere organi9atoric, pro"esorul8manager va "i deose:it de atent la o:stacole,
dis"unc&ii posi:ile Gapud %oi&a, (@@@, pp. 116811>H7 utili9area unui lim:a' inaccesi:il unor eleviA
acordarea de semni"ica&ii di"erite de ctre elevi mesa'elor neclare, di"eren&e de percep&ieA
ne=ncrederea =n posi:ilit&ile elevilorA comunicarea stereotip 2i numai cu unii eleviA gestionarea
inadecvat a tipului de comunicareA comunicarea nesus&inut de "apte GdemagogiaHA sla:a
pregtire a pro"esorului pentru conducerea comunicrii =n clasA lipsa unui "eed8:acR organi9at,
valori"icat, diversi"icatA sla:a stp<nire a emo&iilor, :loca'ul a"ectivA pierderea controlului asupra
climatului de munc din clasa de elevi.
* anali9 a :loca'elor comunicrii didactice eviden&ia9 cau9ele care le determin. Dn raport
cu acestea se pot identi"ica Glvstru, (@@5, p. (1@H7
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1@;
Investete n oameni!
aH :loca'e determinate de caracteristicile persoanei anga'ate =n comunicarea didactic
Gpro"esorul, pe de o parte, elevul pe de altaHA
:H :loca'e determinate de rela&iile social8valorice eFistente =ntre participan&ii la rela&ia de
comunicare didacticA
cH :loca'e determinate de canalul de transmisieA
dH :loca'e determinate de particularit&ile domeniului =n care se reali9ea9 comunicarea
didactic.
Pentru dep2irea :arierelor =n comunicare pro"esorul sau directorul unei unit&i 2colare pot
recurge la strategii de solu&ionare a pro:lemelor Gdac eFisten&a lor repre9int inconvenientul
principalH, de optimi9are a comunicrii prin crearea unui cadru stimulativ, desc!is din acest punct
de vedere, de "olosire a unor canale di"erite de comunicare.
Printre regulile care asigur comunicarea managerial e"icient se numr Gapud
Co'ocariu, (@@5, 15@811@H7
a/ a respecta imaginea de sine Gcu condi&ia ca ea s se "i constituit la =nt<lnirea imaginii de
sine a persoanei cu imaginea despre sine a celorlal&i, adic cu condi&ia ca ea s "ie o imagine
relativ o:iectivHA
b/ a respecta sentimentul stimei de sine al celuilalt 8 este re9ultatul compara&iei pe care o
e"ectuea9 su:iectul =ntre el =nsu2i 2i al&i indivi9i semni"icativi pentru el, este suma tuturor
trsturilor valoroase ale individuluiA
c/ a nu desconsidera trebuinele celorlali, a respecta nevoile celor cu care relaion!m
d/ a-l motiva pe interlocutorul nostru 8 a8l determina s adopte atitudinea dorit de partener,
s renun&e la o atitudine vec!e =n "avoarea uneia noiA
e/ a-l cunoa2te pe cel!lalt 8 nivelul de cunoa2tere reciproc a persoanelor anga'ate =ntr8o
interac&iune comunicativ este repre9entat =n desenul intitulat IFereastra lui %o!ariJA
f/ a-l asculta pe cel!lalt 8 este necesar s "im preocupa&i de ameliorarea
capacit&ilorBa:ilit&ilor de ascultare, de =n&elegerea mesa'ului celuilalt 2i de rspunsurile pe care le
o"erim partenerilor.
* politic a Ku2ii desc!iseJ tre:uie s se ocupe de detalii, deoarece simpla sa implementare
nu va re9olva pro:lemele comunica&ionale, mai ales =n urmtoarele condi&ii GCornescuA )arinescuA
CurteanuA .oma, (@@5H7
4ipsa de 3ncredere
Dac su:alternii nu au =ncredere =n 2e"ul lor, vor e9ita s treac prin u2a desc!is. *amenii
tre:uie s simt c managerul dore2te cu adevrat s =i asculte, s le acorde timp 2i s le dea
rspunsuri la =ntre:ri. Dac anga'a&ii nu au =ncredere =n inten&iile managerului de a ela:ora o
politic a u2ii desc!ise sau nu au =ncredere =n implicarea managerului =n implementarea acestei
politici, atunci aceast politic nu va conduce la =m:unt&irea comunicrii.
=naccesibilitatea
Dac oamenii simt c managerul nu este niciodat li:erBdisponi:il s =i asculte sau este tot
timpul prea ocupat, atunci aceast politic nu are niciun impact real asupra activit&ilor. Un
manager tre:uie s82i programe9e timpul ast"el =nc<t s =2i =ndeplineasc sarcinile 2i s poat
discuta 2i cu su:alternii si.
>ubminarea lanului de comand!
Politica u2ii desc!ise poate distruge lan&ul de comand. Dac oamenii de pe orice nivel
dintr8o organi9a&ie simt c politica u2ii desc!ise le d dreptul de a trece peste po9i&ia 2e"ilor lor
direc&i, managerii pot "i supraaglomera&i cu solicitri, "iind su:minat, =n acela2i timp, autoritatea
2e"ilor direc&i.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1@6
Investete n oameni!
-<ndirea po9itiv 2i eFprimarea ei =n comunicare sunt indicii ale reu2itei =n domeniul
managementului 2i leaders!ip8ului educa&ional. *amenii =2i =ndreapt aten&ia spre sistemul de
=nv&m<nt, consider<ndu8l cel mai indicat pentru a8i =nv&a 8 pe ei 2i pe copiii lor 8 s82i
=nsu2easc modul de g<ndire corespun9tor.
-<ndirea este "orma cea mai compleF de repre9entare a realit&ii. De aceea, se spune c
ea este utili9at "recvent =n optimi9area comportamentului uman.
Aplicaie7
Continua&i lista urmtoarelor aspecte care sunt considerate Iuciga2i ai comunic!riiG7
Amenin!rile Gproduc team, ostilitate, supunere, resentimentH7 KF a2a, alt"elBdac nu
SZHA
Critica7 K,u munce2ti destulZJ, KDn permanen& te lamente9iZJA
5rdinul G"olosirea puterii asupra altuiaH7 K,u mai =ntre:a de ce, "8o pentru c a2a spun
euZJA
=nsulta7 K,umai un S ar putea spune astaZJA
)iri1area Gtre:uie sau nu tre:uie s SH7 K.re:uia s te descurciZJA
%!inuirea informaiilor c&eie7 K.otul va "i :ineZJ G"r alte preci9ri relevanteHA
=nterogarea7 KC<t timp ai lucrat la astaCJA
4auda 3n scopul manipul!rii7 KE2ti "oarte talentat la redactarea rapoartelor, nu8l "aci 2i pe
al meuCJ.
untem de acord cu ideea con"orm creia Igre2eala pe care o comit cele mai multe institu&ii
de =nv&m<nt este c =ncearc s8i =nve&e pe oameni ce s g<ndeasc, nu cum s g<ndeascJ
G)aFPell, (@@1, p. (@H. Principalele reguli necesare unei bune comunic!ri GPopescu, 133>, p.11(8
114H sunt urmtoarele7 a asculta, a sc!im:a, a anticipa, a avea voin&a de a comunica, a "i credi:il,
a comunica =n toate sensurile, a respecta identitatea "iecruia.
e conturea9 trei principii ale comunic!rii eficiente GEmilianA .igu et. al, pp. 4;846H7
1. Principiul coeren&ei 8 receptorul s primeasc 2i s =n&eleag mesa'ul con"orm cu
inten&iile emi&toruluiA
(. Principiul sc!im:ului permanent 8 emi&torul s primeasc "eed8:acR8ul G=ntre:ri,
preci9ri, o:serva&iiH 2i s &in cont de mesa'ul reprimit Gs asculte argumentele 2i s82i adapte9e
comportamentulHA
4. Principiul percep&iei glo:ale 8 corelarea comunicrii ver:ale cu elementele comunicrii
nonver:ale.
V.). Co'ocariu identi"ic c<teva din a"irma&iile speci"ice =nvinsului 2i =nvingtorului
GCo'ocariu, (@@5, p. 151H7
.a:elul 37 Hormule folosite de 3nving!tor@3nvins
'#irmaiile (n$ing&torului '#irmaiile (n$insului
Dmi place cum sunt
) =n&eleg :ine cu ceilal&i
e poate conta pe mine
unt a2a cum sunt
Dn general, spun ceea ce este corect
Ceilal&i m plac
Privesc cu deta2are viitorul
,u8mi place cum sunt
) tem de ceilal&i
,u se poate conta pe mine
Dmi 'oc :ine rolulA Dmi port masca "r cusur
Dn general, spun ceea ce tre:uie
+deseori ceilal&i m 'ignesc
Viitorul m =nspim<nt
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1@>
Investete n oameni!
Dmi "olosesc aptitudinile
) simt :ine
-<ndesc singur
Dmi cunosc sentimentele
)a simt li:er
Dn general, ceilal&i sunt drgu&i cu mine
Dmi "olosesc :ine timpul
+m =ncredere =n mine
) simt :ine =mpreun cu ceilal&i
) :ucur de via&
)uncesc cu plcere
De regul, =mi reu2e2te ceea ce "ac
Caut =ntotdeauna cau9a, atunci c<nd ceva
e2uea9
,u8mi "olosesc aptitudinile
,u m simt =n largul meu
Di las pe ceilal&i s g<ndeasc =n locul meu
Dmi reprim, =mi ascund sentimentele
) simt =ncol&it 2i sting!er
Dn general, ceilal&i nu sunt cum a2 vrea
+desea m plictisesc
,u am =ncredere =n mine
,u =i suport pe ceilal&i
Via&a m apas
Ursc munca
Fac mereu totul pe dos
Dntotdeauna ceilal&i m =nvinuiesc pe mine
Pregtind sc!im:rile din societatea cunoa2terii, pro"esorii, =n calitate de manageri
educa&ionali, tre:uie s "ie =i =n2i2i "actori de sc!im:are. Din acest punct de vedere, au nevoie de o
mentalitate de =nvingtor 2i de competen&e de comunicare e"icient pe care s se cristali9e9e
acele trsturi de"initorii, ce "ormea9, =n timp, stilul.
)'('Sti50$i %e #om0ni#a$e / in%i#ato$ a5 e2i#ien;ei mana6e$ia5e
Dn urma cercetrilor e"ectuate s8a sta:ilit c desc!iderea =n comunicare este direct legat
de e"icacitatea organi9a&ional G#. P. IndiR, #. . -eorgopolos 2i E. eas!oreH, iar comunicarea
desc!is dintre 2e"i 2i su:alterni este esen&ial pentru climatul organi9a&ional GM. V. OaneLH
GCurteanuA )arinescu et. al., (@@5H. Dn Fran&a 2i -ermania 2e"ii sunt "ormali 2i so:ri. Comunicarea
este pentru ace2ti manageri un instrument rigid. Dn U+ managerii tind s "ie ne"ormali. )anagerul
"rance9 sau german care a "ost promovat se presupune c a atins un nivel superior de cuno2tin&e
2i este un eFpert.
+nimi&i manageri au o atitudine desc!is "a& de su:alterni, =n timp ce al&ii au o atitudine
glaciar, de indi"eren&A unii se mani"est calm, ec!ili:rat, iar al&ii eFplo9iv, necontrolat, agresiv.
Un concept util celor care =ncearc s82i gseasc un stil de conducere e"icient este acela
de declarativitate. D. 0ees pleac de la ideea c toate comportamentele pot "i grupate =n7 agresive,
declarative 2i nondeclarative. Dn spatele acestei clasi"icri se a"l aprecierea "elului =n care sunt
percepute drepturile pr&ilor implicate7
a/ K+vanta'ulJ comportamentului agresiv este acela c managerul poate o:&ine ceea ce
vrea 2i, =n acela2i timp, =2i poate da "r<u li:er sentimentelor sale. Din pcate, =n acest "el el poate
provoca ostilitatea celorlal&i, viol<ndu8le drepturile. El d de =n&eles c drepturile sale sunt mai
importante dec<t ale celorlal&i deoarece numai el poate contri:ui cu ceva anume.
b/ Comportamentul nondeclarativ presupune s te por&i =n a2a "el =nc<t drepturile 2i nevoile
celorla&i s apar ca "iind mai importante dec<t cele proprii. Dac un manager are un
comportament nondeclarativ, atunci poate re9ulta c el simte c nu poate contri:ui cu nimic sau c
are doar o contri:u&ie minim. Dn esen&, el poate "i mul&umit c a evitat con"lictele 2i a "ost un tip
drgu& pentru cealalt parte dar, pe termen lung, el poate s82i piard =ncrederea =n sine 2i s
devin nervos.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1@3
Investete n oameni!
c/ Comportamentul declarativ presupune eFprimarea drepturilor managerului =ntr8un "el
care permite 2i celorla&i s82i comunice nevoile, dorin&ele 2i opiniile =ntr8un mod direct, cinstit 2i
desc!is. +cest tip de comportament nu le9ea9 drepturile niciuneia dintre pr&i, conduce la
economia de energie 2i este e"icient. Fra9e care =ncep cu KEu cred NJ, KEu a2 vrea NJ, KP!rerea
mea este c! NJ sugerea9 c managerul vor:e2te pentru el, ori, capacitatea de a "i declarativ se
:a9ea9 pe deose:irea "aptelor de sentimente.
>tilul comunicativ se re"er la maniera de a comunica 2i se re"lect =n GE9ec!il, (@@1, p.
111H7
8 calitatea interac&iunilor din clasa de elevi pe care pro"esorul le gestionea9A
8 receptivitatea "a& de interlocutorA
8 modul =n care pro"esorul "acilitea9 elevilor procesul receptrii, =n&elegerii, prelucrrii
mesa'elor saleA
8 modul =n care pro"esorul diri'ea9 2i controlea9 procesul ela:orrii de ctre elevi a unor
mesa'eA
8 modul =n care sunt stimulate rela&iile de comunicare elev8elevA
8 ceea ce crede pro"esorul despre comunicarea e"icientA
8 ceea ce valori9ea9 pro"esorul =n cadrul interac&iunii cu elevii.
,. 0. F. )aier men&ionea9 cel pu&in patru stiluri personale de comunicare, speci"ice
activit&ii de conducere GC!iriacescu, pp. 58;H7
a/ >tilul de tip IblamareG
Comportament de comunicare7 )anagerul adopt atitudinea de 'udector, "olosind cuvinte
=ncrcate emo&ional, care evaluea9, 'udecA "olose2te termenii a:solu&i ca KniciodatJ, Kcu
siguran&J, eFprimare care tinde s =ntrerup canalele de comunicare 2i "ac ast"el eFtrem de di"icil
re9olvarea de pro:leme. )anagerul poart =ntreaga conversa&ie, nivelul de ascultare "iind eFtrem
de redus. El nu las interlocutorului nicio posi:ilitate de replic. +cest stil de comunicare
generea9 atitudinea de"ensiv sau agresiv a interlocutorului 2i :locarea pe viitor a canalelor de
comunicare. Este impro:a:il ca un ast"el de stil s conduc la o sc!im:are de permanent =n
comportamentul interlocutorului.
b/ >tilul de tip Iinformare-diri1areG
Comportament de comunicare7 +titudinea managerului se aFea9 pe controlare 2i
dominare. +cesta "olose2te un lim:a' clar, precis, orientat spre sarcina de =ndeplinit, spre atingerea
o:iectivelor vi9ate. entimentele generate de in"orma&ie nu sunt luate =n seam, c!iar dac sunt
cunoscute.
c/ >tilul de tip IconvingereG
Comportament de comunicare7 Pentru a convinge, managerul are =n vedere motiva&iile
interlocutorului. Prin lim:a'ul "olosit, el tre:uie s demonstre9e cunoa2terea deplin a situa&iei 2i a
solu&ieiA din acest punct de vedere domin comunicarea. )anagerul ascult activ 2i =l =ncura'ea9
pe interlocutor la comunicare interactiv pentru o:&inerea de "eed8:acR. + 2ti s8&i Kvin9iJ ideile este
considerat =n general o calitate important a managerului. .otu2i, =n lucrul cu oamenii, acest stil
are unele limitri, =n sensul c presupune7 s 2tii totul cel mai :ine, s ai rspunsul corect la orice,
s 2tii eFact cum po&i motiva pe "iecare. +ceasta este destul de greu sau c!iar imposi:il.
d/ >tilul de tip Irezolvare de problemeG
Comportamentul de comunicare7 )anagerul apelea9 "recvent la =ntre:ri de eFplorare, de
descoperire a punctelor de vedere, =ncura'<nd =mprt2irea de idei 2i opinii. ,iciunul dintre
parteneri nu domin comunicarea, ea reali9<ndu8se interactivA sunt respectate principiile
comunicrii suportive, "iind descriptiv 2i :a9<ndu8se pe "apte.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
11@
Investete n oameni!
+tunci c<nd eFist o discrepan& =ntre mesa'ul ver:al 2i cel nonver:al avem tendin&a s8l
credem pe cel de8al doilea. Plec<nd de la cele dou "orme de comunicare, =nt<lnim trei stiluri
de comunicare =n rela&iile interumane.
+ceste stiluri sunt numite pasiv, agresiv 2i asertiv. Fiecare dintre ele se caracteri9ea9 prin
anumite particularit!i Gapud !erman, 1333A LeminiA )iclea, (@@5H7
.a:elul 1@7 Caracterizarea stilurilor de comunicare
As&e#te
$e5evante
)til agresi$ )til pasi$ )til aserti$ *"ot&r+t,
Com&eten;a
%e
#om0ni#a$e
8are di"icult&i =n
ascultareA
8monopoli9ea9
discu&iaA
8=ntrerupe
conversa&iaA
8are re&ineri =n a
accepta puctul de
vedere al celorlal&i
8este indirectA
8este =ntotdeauna de
acordA
8e9it =n ma'oritatea
situa&iilor
8asculttor activA
8"ace o:serva&ii, nu pune
etic!eteA
8=2i eFprim direct 2i desc!is
sentimentele 2i ideileA
8in"luen&ea9 sentimentele
celorlal&i
A501ii
nonve$7a5e
8oc!i criticA
8postur rigidA
8ridicarea tonuluiA
8vor:ire rapid
8lipsa eFpresivit&ii
"acialeA
8oc!ii pleca&iA
8umeri c9u&i
8eFpresivitate "acialA
8gesturi naturaleA
8postur relaFatA
8volum vocal temperat
A501ii ve$7a5e -I%rebuie s! NTGO
-I$u 3ntreba de ceT
H!-oTG
-IEu nu pot NGO
-I>-ar putea ca
acestt lucru s! fie
gre2it, dar NGO
-I*oi 3ncercaG
-IAm ales s! NGO
-ICare sunt opiunile
meleBGO
-ICe alternative avemBG
Motto/0$i i
#onvin6e$i
8consider c toat
lumea tre:uie s "ie
ca elA
8nu recunoa2te c
poate gre2i
8se g!idea9 dup
credin&a con"orm
creia Kal&ii au mai
multe drepturiJ
8valori9ea9 propriile
credin&e 2i le respect pe
cele ale altora
Ca$a#te$isti
%e2inito$ii
8atige scopurile
propuse, dar de
multe ori prin al&iiA
8este sarcasticA
8apelea9 la
intimidare
8nu vrea s82i
eFprime propriile
dorin&e 2i
sentimenteA
8permite altora s ia
deci9ii =n locul luiA
8nu o:&ine ceea ce
vrea sau dore2te
8=ncredereA
8desc!idereA
8"leFi:ilitateA
8sim&ul umorului
Com&o$tame
nt
8=i 'igne2te pe
ceilal&iA
8=i mut pe oameni
de la locul lorA
8are un compleF de
8cere inutil sau
inoportun
permisiuneaA
8pl<nge =n loc s ia
msuriA
82tie ce este necesarA
8de9volt un plan pentru
atingerea scopuluiA
8ia deci9iile potrivite pentru a
o:&ine ceea ce vrea, "r a
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
111
Investete n oameni!
superioritate 8=i las pe al&ii s
"ac alegeriA
8are di"icult&i =n
punerea =n aplicare a
planului
=nclca drepturile celorlal&i
Con2$0nta$ea
#0
&$o75eme5e i
so50;iona$ea
5o$
8atac, amenintA
8tratea9 pro:lemele
de pe po9i&ii de
pierdere sau c<2tig
8evit, ignor,
am<nA
8este retras, tcut,
silen&iosA
8anFietate provocat
de con"licte
8con"runtarea la momentul
potrivitA
8negociereA
8evitarea sentimentelor
negative
Sentimente 8"urieA
8ostilitateA
8"rustrare
8lips de energieA
8nerecunoa2terea
sl:iciunilor celorlal&i
8stare de :ineA
8entu9iasmA
8optimism
E2e#te 8alterarea strii de
sntateA
8"avori9ea9
alian&ele
8pierderea stimei de
sineA
8construirea unor
rela&ii de dependen&
8cre2terea =ncrederii =n sine
2i =n al&iiA
8motiva&ie po9itiv
Dintre toate, stilul asertiv este cel mai potrivit organi9a&iei 2colare, clasei de elevi, =n
particular. +sertivitatea este a:ilitatea de a ne eFprima emo&iile 2i convingerile "r a a"ecta 2i
ataca drepturile celorlal&i, "r a "i agresiv sau pasiv.
Un manager cu stil asertiv se conduce dup urmtoarele principii7
8 2tie s spun $U "r s ai: sentimentul vinov&ieiA
8 are =ncredere =n "or&ele proprii 2i =n ceilal&iA
8 le comunic 2i celorlal&i opiniile 2i eFperien&ele personaleA
8 "ace complimente 2i 2tie s le accepteA
8 recunoa2te 2i respect drepturile celorlal&i.
%em! de reflecie7
+pel<nd la )iagrama ideilor eseniale, inventaria&i aspectele esen&iale din teFtul8suport 2i
re"ormula&i8le =ntr8o manier personal, care s evoce propriul mod de =n&elegere a temei
supuse aten&iei7
tilul de comunicare al managerului institu&iei 2colare poate "i clasi"icat 2i =n "unc&ie de
ung!iul de desc!idere pe care =l trasea9 =n raport cu ceilal&i, ast"el =nc<t putem vor:i de eFisten&a
unui stil desc!is 2i a unui stil re9ervat7
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
11(
Aspecte idei eseniale din textul - suport
REFLECII PERO!"LE
Investete n oameni!
+.>tilul desc&is7
)anagerul care are un stil desc!is este o persoan care =2i eFprim u2or sentimentele 2i
g<ndurile, o persoan "leFi:il, eFpresiv, eFtravertit. Pentru el, nimic nu este mai important dec<t
sta:ilirea unor rela&ii interpersonale :une.
,.>tilul rezervat7
)anagerul care are un stil re9ervat este o persoan introvertit, care pstrea9 distan&a =n
rela&iile interpersonale.
Dn conteFtul sc!im:rii peisa'ului organi9a&ional, comunicarea va sta su: semnul inovrii
continue prin centrarea pe cele mai :une 2i noi idei 2i te!nologii.
Liderii autentici 2i managerii de succes =2i vor petrece o mare parte a timpului construirii unor
rela&ii :a9ate pe =ncredere 2i respect reciproc. 0ec<2tigarea credi:ilit&ii liderilor =n "a&a celorlal&i
va depinde 2i de stilul de comunicare. tilul de comunicare, ca derivat al stilului de conducere,
este mulat pe personalitatea conductorului.
Aplicaie7
Construi&i o situa&ie care s urmreasc urmtorul algoritm7
Ideea potrivit! Y -amenii potrivii
Pntr-un adru potrivit, la .omentul/Timpul potrivit,
Pentru un .oti$ potrivit K %e0ultatul potrivit
Centrarea pe om presupune a lua =n considerare compleFitatea caracteristicilor umane,
"elul de a "i, ceea ce pune =n valoare dimensiuni diverse Gatitudinea, interesul, motiva&ia, caracterul
etcH.
De9voltarea e"icien&ei manageriale tre:uie s "ie aFat pe competen&e, iar competen&a de
comunicare este una dintre ele. Dn organi9a&iile compleFe G2i 2coalaBclasa de elevi este una dintre
eleH este necesar ca liderii s evite incertitudinea =n comunicare 2i s se pregteasc s "ac "a&
diversit&ii 2i multitudinii in"orma&iilor poten&ial relevante.
#ucure2ti.
Cerg!it I., G(@@(H. >isteme de instruire alternative 2i complementare. >tructuri, stiluri 2i strategii ,
Editura +ramis, #ucure2ti.
C!iriacescu +., tiluri de comunicare mani"estate =n procesul negocierii =n Comunicarea
interuman!-comunicare 3n afaceri-negociere, din
&ttp?@@www.contabilizat.ro@cursuriDdeDperfectionareQcategoria-
managementDsiDmarAeting.&tml
Cornescu V., )arinescu P., Curteanu D., .oma ., G(@@5H. De9voltarea managementului modern,
Comunicarea 2i )anagementul resurselor umane =n #anagement - de la teorie la practic!,
din &ttp?@@ebooAs.unibuc.ro@>tiinteA)#@cornescu.&tm.
Emilian 0., .igu -., tate *., .uclea C., Comunicarea intern =n #anagementul resurselor umane,
din &ttp?@@www.contabilizat.ro@cursuriDdeDperfectionareQcategoria-
managementDsiDmarAeting.&tml
E9ec!il E., G(@@1H. Comunicarea educaional! 3n conte0t 2colar, EDP, #ucure2ti.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
114
Investete n oameni!
Iaco: L., G133;H., Cercetarea comunicrii ast9i BB Psi&ologie social!. Aspecte contemporane,
coord. +. ,eculau, Editura Polirom, Ia2i.
Polirom, Ia2i.
Lemeni -., )iclea ). Gcoord.H, G(@@5H. Consiliere 2i orientare - G&id de educaie pentru carier!,
Editura +C0, Clu'8,apoca.
)aFPell %.C., G(@@1H. Pncepe s! g"nde2ti, Editura +maltea, #ucure2ti.
lvstru D., G(@@5H. Violen&a =n mediul 2colar BB Psi&ologia educaiei, Editura Polirom, Ia2i.
!erman 0., G1333H. Understanding .our Communication >tLle =n
&ttp?@@www.au.af.mil@au@awc@awcgate@sba@commDstLle.&tm..
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
115
Investete n oameni!
MODUL III' PREVENIREA AI COM>ATEREA VIOLENEI ACOLARE
Int$o%0#e$e
Ideea introducerii acestui modul =n programa cursului I)anagementul clasei de elevi
gestionarea situa&iilor de cri9J a pornit de la cursul :Tine$ii m&ot$iva vio5en;ei=E reali9at =n
cadrul proiectului strategic :Tine$ii m&ot$iva vio5en;ei= "inan&at din Fondul ocial European prin
Programul *pera&ional ectorial De9voltarea 0esurselor Umane, implementat de )inisterul
Educa&iei, Cercet^rii, .ineretului 2i portului, =n cola:orare cu Institutul de $tiin&e ale Educa&iei,
+gen&ia *C 2i *rgani9a&ia Ialva&i CopiiiJ, =n perioada (@@>8(@11.
Cursul a "ost de9voltat de ec!ipa Institutului de $tiin&e ale Educa&iei, care 2i8a eFprimat
acordul pentru utili9area materialelor proprii =n sus&inerea modulului nostru, contri:uind ast"el 2i noi
la asigurarea sustena:ilit&ii proiectelor =n care au "ost ela:orate toate aceste materiale. copul
cursului I.inerii =mpotriva violen&eiJ a "ost cel al de9voltrii capacit&ii resurselor umane cu
responsa:ilit&i =n managementul scolar de la nivel 'ude&ean si local, de a ini&ia, promova,
implementa si monitori9a strategii e"iciente de preven&ie si com:atere a violen&ei scolare, adaptate
la nevoile si conteFtul local.
*:iectivul general al proiectului I.inerii =mpotriva violen&eiJ a vi9at de9voltarea unor
structuri si mecanisme de in"ormare, "ormare, monitori9are si comunicare la nivel local, regional si
na&ional =n domeniul prevenirii si com:aterii "enomenelor de violen& =n scoal, =n vederea
de9voltrii capacit&ii institu&ionale a di"eritelor structuri cu rol =n domeniu si a competen&elor
resurselor umane implicate =n educa&ie.
Proiectul 2i8a propus educarea non8violent a copilului ast"el =nc<t acesta s nu preia
modelul comportamental violent, s nu =n&eleag si accepte violen&a ca pe ceva "iresc, s =nve&e s
=si gestione9e propriile con"licte si s asimile9e metode de rela&ionare non8violente, s de9volte si
s adopte un comportament ec!ili:rat =n rela&iile cu ceilal&i.
Toate in2o$ma;ii5e i %ate5e eDistente n s0&o$t05 %e #0$s &ent$0 teme5e - i . a5e
mo%050i %e 2a;3E 1re$enirea 2i combaterea $iolenei 2colare3 a0 2ost e5a7o$ate n #a%$054
/P$oie#t050i :Tine$ii m&ot$iva vio5en;ei= MECTSE ISEE OSCE Sa5va;i Co&iiiE s0&o$t05
#0$s050i :Tine$ii m&ot$iva vio5en;ei=E Institutul de $tiin&e ale Educa&iei, #ucuresti, (@@3A
/P$oie#t050i LCom0nit3;i %e &$a#ti#i n %omeni05 &$eveni$ii si #om7ate$ii vio5en;ei
s#o5a$e=E lucrarea omunit&i de practici (n domeniul pre$enirii si combaterii $iolenei
scolare 4 (nelegere3 asumare 2i participare3 Institutul de $tiin&e ale Educa&iei, La:oratorul de
Politici Educa&ionale, #ucure2ti, (@@3A
Coordonator7 cerc. pr. III dr. )agda #alica
)em:ri ai ec!ipei de cercetare7
asist. cercet. drd. *tilia +postu
asist. cercet. drd. Emanuel Do:rei
asist. cercet. drd. #ogdan Florian
cerc. pr. III. dr. Ciprian Fartusnic
cerc. pr. III dr. Irina Oorga
cerc. pr. I dr. )i!aela %igu
cercet. drd. +ndreea coda
cercet. Lucian Voinea
Cornel *laru
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
111
Investete n oameni!
/ P$oie#t050i :Vio5en;a n #oa53= %e$05at n &e$ioa%a ian0a$ie .**(/a&$i5ie .**C
%e$05at %e Instit0t05 %e Stiin;e a5e E%0#a;iei si Instit0t05 Na;iona5 %e C$imino5o6ieE n
&a$tene$iat #0 Ministe$05 E%0#a;iei si Ce$#et3$ii si #0 s&$iFin 2inan#ia$ %in &a$tea
Re&$e1entan;ei UNICEF n Rom<nia4 st0%i05 :Vio5en;a n #oa53= .**CK
Coordonatori7
)i!aela %igu
+urora Liiceanu
Liliana Preoteasa
+utori7
Florentina +ng!el
)agdalena #alica
Ciprian Fartusnic
Irina Oorga
)i!aela Ionescu
)i!aela %igu
+urora Liiceanu
+ndreea )ru&escu
Doina ucan
Lucian Voinea
+nali9a datelor statistice7
Cornelia ,ovaR
+l&i cola:oratori7
+ngela )usc, 0aluca Petre, +dina Pescaru
/P$oie#t050i :St$ate6ii %e &$eveni$e i #om7ate$e a 2enomene5o$ %e vio5en;3 5a nive505
instit0;ii5o$ #o5a$e=E %e$05at %e Instit0t05 %e Stiin;e a5e E%0#a;iei si Instit0t05 Na;iona5 %e
C$imino5o6ieE n &a$tene$iat #0 Ministe$05 E%0#a;iei si Ce$#et3$ii si #0 s&$iFin 2inan#ia$ %in
&a$tea Re&$e1entan;ei UNICEF n Rom<niaE n &e$ioa%a i0nie .**C/i0nie .**+ / 50#$a$ea
:P$eveni$ea i #om7ate$a vio5en;ei n #oa53 GBi% &$a#ti# &ent$0 %i$e#to$i i #a%$e
%i%a#ti#e= .**+
+utori7
)i!aela %igu GCoord.H
)agdalena #alica
Ciprian Fartusnic
+urora Liiceanu
+ndreea )ru&escu
Doina ucan
Lucian Voinea
Din c<te se o:serva, Institutul de $tiin&e ale Educa&iei este institu&ia cu reale preocupri, cu o
:ogat eFperien& 2i eFperti9 =n domeniul com:aterii 2i prevenirii violen&ei 2colare, cercetrile
e"ectuate 2i materialele ela:orate =n cadrul proiectelor mai sus amintite "iind de"initorii =n a:ordarea
acestei pro:lematici =n 0om<nia. .oate in"orma&iile 2i materialele utili9ate =n sus&inerea acestui curs
repre9int proprietatea Institutului de $tiin&e ale Educa&iei, iar "olosirea lor =n acest curs se "ace cu
acordul lor.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
11;
Investete n oameni!
TEMA-' Vio5en;a #o5a$34 %e5imit3$i #on#e&t0a5eE ti&0$iE #a01e
-'-' Vio5en;a 0man3
De#iniia $iolenei
Violen&a uman, a2a cum este ea de"init =n Raportul mondial asupra s!n!t!ii, ela:orat de
*rgani9a&ia )ondial a nt&ii la -eneva =n (@@(, repre9int Jamenin&area sau utili9area
inten&ionat a "or&ei "i9ice sau a puterii asupra sinelui, altuia sau asupra unui grup ori comunit&i,
care antrenea9 sau risc puternic de a antrena un traumatism, un deces, o alterare psi!ologic, o
de9voltare precar sau priva&iuniJ.
Lideri de opinie, specialisti din di"erite domenii, politicieni si mass8media aduc cu "recven&
constant =n aten&ia pu:licului larg &$o75ema vio5en&ei. Di"eritele "orme de violen& se a"l pe
agenda politic a institu&iilor na&ionale si interna&ionale. Consiliul Europei a lansat =n (@@( un
proiect privind violen&a cotidian, compus din module re"eritoare la di"eritele tipuri de violen& care
au loc =n pre9ent =n societ&ile contemporane. EFist violen& =n via&a pu:lic, =n cea privat, =n
institu&ii, printre care scoala, ca spa&iu pu:lic institu&ionali9at, ocup un loc privilegiat.
,evoia de constienti9are, prin campanii sociale, dar si de programe educa&ionale care s
urmreasc at<t de9voltarea unei culturi a non8violen&ei, c<t si ameliorarea mani"estrii violen&ei =n
rela&iile umane este pre9ent pe agenda de lucru a institu&iilor de stat, *,-8urilor si a mass
mediei.
Violen&a uman repre9int una dintre temele recurente ale societ&ilor contemporane.
Preocuparea pentru mani"estrile de violen&, dilemele privind cresterea criminalit&ii si a cau9elor
ei, strategiile de prevenire si com:atere a acestor "enomene repre9int su:iecte de re"lec&ie pentru
lideri de opinie, politicieni, 'urnalisti, pentru cercettori din di"erite domenii ale stiin&elor sociale si, =n
particular, pentru specialistii din domeniul educa&iei..
-lo:ali9area interesului "a& de violen&a social este consecin&a unei constienti9ri
generali9ate privind necesitatea punerii violen&ei pe agendele de lucru ale di"eri&ilor actori sociali,
responsa:ili de gsirea unor solu&ii, dar si de mo:ili9area corpului social, a societ&ilor civile pentru
luarea de po9i&ie, implicarea si participarea la prevenirea si com:aterea acestui "enomen social.
Violen&a scolar este doar una dintre mani"estrile violen&ei cotidiene. De9:aterile privind
rela&ia =ntre conceptul de Idrept la siguran&J si mediul scolar au cptat =n Europa o de9voltare
continu si constant, cu di"eren&e de la &ar la &ar, devenind o"icial o pro:lem politic =n urma
unei =nt<lniri a eFper&ilor, organi9at de Comisia European la Utrec!t, =n anul 1336.
)ass8media acord din ce =n ce mai mult aten&ie violen&ei, contri:uind la constienti9area si
cresterea interesului pu:lic "a& de violen&a tinerilor, inclusiv "a& de violen&a scolar.
-uvernan&ii, precum si societatea civil au devenit sensi:ili la "enomenul violen&ei =n mediul
scolar, renun&<ndu8se la stereotipul con"orm cruia scoala este o entitate i9olat, un spa&iu social
autonom, necorelat la dinamica social, nea"ectat de con"lictele si di"icult&ile cu care se con"runt
societatea, =n general. coala este o parte integrant a comunit&ii largi, iar pro:lemele cu care se
con"runt ca institu&ie si ca mediu de "ormare a tinerilor privesc =ntreaga societate.
Violen&a uman, indi"erent =n ce conteFt se mani"est, este inerent naturii umane, dar
acest lucru nu =nseamn c nu tre:uie s i se dea un rspuns "erm, prin acordarea unui rol special
prevenirii si com:aterii acestui "enomen social, iar scoala, ca mediu institu&ional nu se poate
sustrage acestui rol. coala nemai"iind considerat Inici o "ortrea& si nici un sanctuarJ, ci un
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
116
Investete n oameni!
"orum al sociali9rii, un spa&iu desc!is lumii eFterioare, asimil<ndu8i tensiunile, tre:uie v9ut si ca
spa&iu de mani"estare a violen&ei.
Violen&a uman este, "r =ndoial, una dintre temele recurente ale societ&ilor
contemporane.
Preocuparea pentru mani"estrile de violen&, dilemele privind cresterea criminalit&ii si a
cau9elor ei, strategiile de prevenire si com:atere a acestor "enomene repre9int su:iecte de
re"lec&ie pentru lideri de opinie, politicieni, 'urnalisti si, mai ales, pentru cercettori din di"erite
domenii ale stiin&elor sociale.
-lo:ali9area interesului "a& de violen&a social este consecin&a unei constienti9ri
generali9ate privind necesitatea punerii violen&ei pe agendele de lucru ale di"eri&ilor actori sociali,
responsa:ili de gsirea unor solu&ii, dar si de mo:ili9area corpului social, a societ&ilor civile pentru
luarea de po9i&ie, implicarea si participarea la prevenirea siBsau com:aterea acestui "enomen
social.
Desigur, violen&a uman este un "enomen compleF, av<nd determinri psi!ologice, sociale,
culturale si economice. +cest lucru este evident dac lum =n considera&ie amploarea "ormelor ei
de mani"estare si interrela&iile pe care le presupune. Dincolo de diversitatea "enomenului violen&ei
umane, =ncercri de a contura, la nivel na&ional si glo:al, dimensiunile ei impun, ca prim pas,
cunoasterea acesteia, sta:ilirea unor categorii conceptuale, tematice si opera&ionale,
indispensa:ile unei a:ordri integrate.
C5asi2i#a$ea vio5en;ei %0&3 OMS
Este cea mai rsp<ndit si mai "acil din punct de vedere opera&ional, dar si adoptat =n
perspectiva =n&elegerii violen&ei ca "enomen social.
+st"el,violen&a se =mparte =n trei tipuri.
1.Violen&a "a& de sine7 sinuciderea, a:u9ul si comportamentul auto8distructiv.
Ea poate lua anumite "orme7
8 "i9ic
8 seFual
8 psi!ologic
8 priva&iuni si negli'en&
(. Violen&a interpersonal7 violen& "amilialB=n cupluA violen& comunitar G=ntre persoane
care nu sunt rude si care pot c!iar s nu se cunoascH.
Violen&a interpersonal poate lua urmtoarele "orme7
8 Violen& "i9ic
8 Violen& psi!ologic
8 Violen& ver:al
8 Violen& seFual
8 Priva&iuni si negli'en&
4. Violen& colectiv7
8 violen& socialA
8 violen& politicA
8 violen& economic.
.oate aceste su:tipuri iau aceleasi "orme ca si violen&a interpersonal.
Violen&a poate "i considerat ca un continuum, de la "orme minore =mpingere, :ruscare,
gesture "i9ice, eFpresii ver:ale denigratoare, 'igniri etc. la "orme ma'ore sau c!iar eFtreme,
merg<nd p<n la "orme letale.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
11>
Investete n oameni!
Dn conteFtul scolar, tipul cel mai rsp<ndit de violen& este cea interpersonal si cea
intrapersonal.
.'.' Vio5en;a #o5a$3
Ca%$0 #on#e&t0a5
Violen&a scolar se impune din ce =n ce mai mult =n aten&ia societ&ii contemporane si mai
ales =n cea a unor institu&ii speciali9ate si a unor organi9a&ii neguvernamentale, sensi:ili9ate de
amploarea de necontestat pe care acest "enomen o capt, c!iar =n a:sen&a unor statistici
riguroase si compara:ile, la di"erite nivele de glo:ali9are. * diversitate de "orme de violen& usoar
sau moderat, dar si evenimente tragice, aduse la cunostin&a pu:licului, repre9int eFpresia vi9i:il
a unui stil de rela&ionare si a unui comportament social care valori9ea9 po9itiv violen&a, =n
detrimentul unor strategii de gestionare si re9olvare a con"lictelor. ocietatea, =n ansam:lul ei, dar
=n mod di"eren&iat, percepe cu neliniste cresterea acestui "enomen, inclu9<ndu8l =n pro:lematica
compleF a violen&ei tinerilor, consider<ndu8l ca un "actor care "ragili9ea9 sau =mpiedic o
societate care se doreste democratic.
Violen&a scolar este doar una dintre mani"estrile violen&ei cotidiene. De9:aterile privind
rela&ia =ntre conceptul de Idrept la siguran&J si mediul scolar au cptat =n Europa o de9voltare
continu si constant, cu di"eren&e de la &ar la &ar, devenind o"icial o pro:lem politic =n urma
unei =nt<lniri a eFper&ilor, organi9at de Comisia European la Utrec!t, =n anul 1336. )ass8media
acord din ce =n ce mai mult aten&ie violen&ei, contri:uind la constienti9area si cresterea
interesului pu:lic "a& de violen&a tinerilor, inclusiv "a& de violen&a scolar. -uvernan&ii si
societatea civil au devenit sensi:ili la "enomenul violen&ei =n mediul scolar, renun&<nd la
stereotipul con"orm cruia scoala este o entitate i9olat, un spa&iu social autonom, necorelat la
dinamica social, nea"ectat de con"lictele si di"icult&ile cu care se con"runt societatea, =n general.
coala este o parte integrant a comunit&ii largi, iar pro:lemele cu care se con"runt ca institu&ie
si mediu de "ormare a tinerilor privesc =ntreaga societate.
Violen&a uman, indi"erent =n ce conteFt se mani"est, este inerent naturii umane, dar
acest lucru nu =nseamn c nu tre:uie s i se dea un rspuns "erm, prin acordarea unui rol special
prevenirii si com:aterii acestui "enomen social. coala ca mediu institu&ional nu se sustrage
acestei a"irma&ii. #a c!iar mai mult, aceasta, nemai"iind considerat Inici o "ortrea& si nici un
sanctuarJ, ci un "orum al sociali9rii, un spa&iu desc!is lumii eFterioare, asimil<ndu8i tensiunile,
tre:uie v9ut si ca spa&iu de mani"estare a violen&ei.
Cu ce "orme de violen& ne =nt<lnim =n scoli, care sunt cau9ele care determin violen&a
scolar, de ce unii copii adopt modalit&i de comportament violent =n rela&iile lor cu colegii, cu
prietenii, cu pro"esorii, cu prin&ii, de ce unii pro"esori instituie rela&ii de putere, eFprimate prin
violen& la adresa elevilor, sunt doar unele dintre =ntre:rile la care tre:uie s gsim rspunsuri
pentru a asigura =n scoli un climat po9itiv si pentru a &ine su: control violen&a interpersonal.
Dn 0om<nia, o dat ce constienti9area violen&ei scolare adesea inclus =n violen&a tinerilor
si violen&a asupra copiilorBtinerilor a crescut, o serie de organisme guvernamentale si
neguvernamentale au =ncercat s a:orde9e aceste "enomene. +:ordrile au "ost locale,
conteFtuali9ate si, =n general, tangente la pro:lema general a violen&ei. Pu&ine cercetri au avut
ca preocupri a:ordarea violen&ei scolare =n termeni de speci"icitate, urmrind s sta:ileasc =n
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
113
Investete n oameni!
mod riguros, c!iar =n conteFte limitate, dimensiunile, cau9ele si "actorii determinan&i ai acestui
"enomen.
* imagine la nivel mondial a violen&ei, =n care s se includ "ormele ei di"erite de
mani"estare, este di"icil de reali9at, c!iar dac acest lucru se poate "ace la nivel na&ional. La
propunerea ecretarului -eneral al Consiliului Europei, Malter c!Pimmer, un proiect integrat
privind violen&a s8a des"surat =ntre (@@(8(@@5, implic<nd 51 de &ri europene G=ntre care si
0om<niaH interesate de a participa pentru ca, printr8un e"ort colectiv, s se poat reali9a o imagine
glo:al asupra violen&ei cotidiene. Violen&a scolar a "ost, =n acest conteFt, doar o parte a acestui
demers.
Desi locul pe care =l ocup ea =n politicile na&ionale este, desigur, di"erit de la o &ar la alta,
acest "apt "iind determinat mai ales de tradi&ie si de resurse umane si materiale, se recunoaste
unanim importan&a acestei pro:leme si necesitatea a:ordrii at<t din perspectiv cognitiv, c<t si
din perspectiv pragmatic.
ensi:ili9area "a& de "enomenul violen&ei scolare ar tre:ui, "iresc, s duc la cresterea
e"orturilor depuse pentru ameliorarea situa&iei pre9ente. Dn acest sens, &ara noastr tre:uie s se
implice =n prevenirea si com:aterea violen&ei, =n general, si a celei scolare, =n special, si s
dispun de o cunoastere la nivel na&ional a "enomenului violen&ei scolare.
Dn acest conteFt, studiul KViolen&a =n 2coliJ, reali9at de IE, si8a propus s o"ere o imagine
asupra dimensiunii "enomenului de violen& =n scoala rom<neasc, identi"ic<nd, totodat, cau9ele
si "actorii care =l determin. De asemenea, studiul propune aten&iei organismelor responsa:ile si
societ&ii civile un set de recomandri privind ameliorarea si preven&ia violen&ei =n scoal.
Violen&a scolar nu este un "enomen nou, dar, =n trecut, ea s8a mani"estat mai degra: =n
spa&iul relativ autonom al scoliiA actualmente, lumea scolii a cptat permea:ilitate crescut, ca si
transparen& institu&ional, asimil<nd tensiunile si di"icult&ile cu care se con"runt societ&ile
contemporane. Dn conteFtul cultural si politic european se accept si se promovea9 ideea c
scoala tre:uie s "ie un spa&iu privilegiat, al securit&ii, li:er de con"licte si de mani"estri ale
violen&ei societale.
Con"erin&a Comisiei Europene de la Utrec!t din 1336 a repre9entat momentul cel mai
important =n privin&a preocuprii "a& de violen&a =n scoli. *dat ce eFper&ii au recunoscut
importan&a acestei pro:leme, mo:ili9area si preocuparea "a& de violen&a =n scoli a devenit =n mod
constant un o:iectiv politic la nivel na&ional si interna&ional. )ulte sc!im:ri au urmat acestei
con"erin&e7
8 s8a acceptat o de"ini&ie mai larg a violen&ei, su:liniindu8se necesitatea construirii unui
corp de cunostin&e o:iective privind acest "enomenA
8 s8a considerat necesar a se da o mai mare aten&ie victimelor violen&ei, prin des"surarea
unor anc!ete pentru a se cunoaste percep&ia lor, e"ectele victimi9rii si rolul consilierii victimelorA
8 s8a su:liniat rolul parteneriatului si re&elelor =n comunit&ile locale =n prevenirea violen&ei
din scoli si s8a su:liniat importan&a recunoasterii acestui rol de ctre cei implica&i =n educa&ieA
8 s8a eviden&iat "aptul c, =n ultima decad, violen&a =n scoli a cptat o nou dimensiune
politic.
+:ordarea violen&ei =n scoli Gsau violen&ei scolareH, ca "orm particular de violen&, tre:uie
s ia =n considera&ie trei concepte8c!eie7 violen&a, scoala si v<rsta. Ca atare, din aceast a:ordare
se eFclud copiii necuprinsi =n vreo "orm de educa&ie, desi ei pot "i la v<rsta scolari9rii. De
asemenea, desi v<rsta este o varia:il important, violen&a scolar nu este asociat cu delincven&a
'uvenil, dec<t =n msura =n care "aptele penale ale tinerilor au loc =n perimetrul scolii sau cel mult
=n vecintatea acesteia, in"ractorii av<nd statut de elev. Dn acest ultim ca9, violen&a =n scoli poate "i
considerat violen& 'uvenil institu&ional, iar "enomenul violen&ei scolare poate "i integrat =n
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1(@
Investete n oameni!
criminalitatea minorilor. Violen&a scolar poate "i considerat drept o parte a delincven&ei 'uvenile,
ea urm<nd si contri:uind la aceasta7 ast"el, se poate vor:i despre criminalitatea minorilor.
+st9i se accept o de"ini&ie larg a violen&ei scolare, inclu9<nd, =n a"ara delincven&ei, "apte
care nu sunt =n mod necesar penali9a:ile sau care scap, =n orice ca9, semnalrilor 'udiciare. De
asemenea, se sus&ine din ce =n ce mai mult ideea de a se &ine seama de discursul victimelor =n
de"inirea violen&ei scolare, care este at<t agresiune :rutal si !aotic, c<t si repetarea a multor
evenimente stresante, rar penali9ate, nu =n mod o:ligatoriu penali9a:ile.
De"inirea violen&ei ca "enomen social, ca si de"inirea violen&ei scolare ca "orm particular a
violen&ei este un proces continuu, sus&inut de concep&ia despre violen& si de re9ultatele unor
a:ordri sistematice, consecutive impunerii acestui "enomen aten&iei specialistilor si opiniei
pu:lice.
Dn con"ormitate cu di"erite studii, violen&a =n scoli este un tip particular de violen& =n
institu&ii, care poate lua urmtoarele "orme7
8 pedeaps "i9icA
8 restric&ie "i9icA
8 constr<ngere solitar si orice "orm de i9olareA
8 o:liga&ia de a purta vestimenta&ie distinctivA
8 restric&ii alimentareA
8 restric&ii sau re"u9ul de a avea contacte cu mem:rii "amiliei sau cu prieteniA
8 a:u9ul ver:al si sarcasmul
Violen&a =n scoli este o pro:lem =n mod special delicat. +lt dat scoala, de"init ca
institu&ie de educa&ie pu:lic, era considerat ca un spa&iu sacru al =nv&rii, relativ autonom "a&
de societatea adul&ilor, cu pro:lematica ei compleF legat de via&. +st9i, lumea scolii a cptat
o permea:ilitate crescut, asimil<nd tensiunile si dis"unc&ionalit&ile societ&ii. coala a devenit un
spa&iu =n care se con"runt valorile si practicile tradi&ionale, care structurea9 procesul =nv&rii
academice, cu sisteme de valori mai ample, mai di"icil supuse unei structurri riguroase si
controlului social, generate de =nv&area social, =n care media intervine ca agent "ormator cu un
poten&ial de "ascina&ie si atractivitate net superior.
Provocarea ma'or pe care o aduce pre9entul scolii este desc!iderea ei ctre eFterior si
intrarea ei =n parteneriate cu actorii comunit&ii locale, inclusiv cu poli&ia. Violen&a =n scoal nu este
dec<t o "orm a violen&ei cotidiene, ast"el =nc<t ea nu poate "i a:ordat doar ca eFprim<nd o
realitate separat de via&. )en&ionat la noi mai ales ca un "apt i9olat, violen&a scolar are o
in"luen& mare asupra percep&iei sociale si a valorilor pre9entului, contri:uind la erodarea imaginii
tradi&ionale po9itive a scolii ca institu&ie sigur si securi9ant. Educatorii controlea9 din ce =n ce
mai di"icil impactul pe care violen&a scolar o are asupra climatului scolar, iar praFisul educativ
tradi&ional nu mai este su"icient pentru practicarea rolului pro"esional al educatorilor, constr<nsi din
ce =n ce mai mult s asimile9e in"orma&ii privind gestionarea con"lictelor si utili9area strategiilor de
re9olvare de pro:leme mani"estate =n spa&iul scolar. )ediati9area drepturilor copilului, =n conteFtul
actual =n care democrati9area rela&iilor capt din ce =n ce mai mult importan&, pe "ondul criticilor
aduse practicilor represive si recomandrilor privind comunicarea =ntre actorii procesului
educa&ional, o:lig educatorii la reconsiderarea statutului lor, la parteneriat cu societatea si
institu&iile sale, cu "amilia, lrgind rolul lor prin adugarea unei dimensiuni "ormative su:stan&iale.
Educatorii mani"est reticen&e "a& de aceast lrgire a rolului lor, d<nd dovad adesea de
conservatorism, trind =nc =n ideea scolii ca spa&iu al transmiterii de cunostin&e si al disciplinrii
copilului ca natur =n "ormare din perspectiva unor precepte de comportament =n care raportul de
putere este central.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1(1
Investete n oameni!
Una dintre cau9ele cele mai "recvent o:servate =n domeniul violen&ei scolare =n Europa de
sud8est pare s "ie negarea eFisten&ei "enomenului, ideali9area climatului scolar =n toate
dimensiunile sale sau minimi9area "enomenului violen&ei scolare.
Dimensi0nea 2enomen050i %e vio5en;3 n s#oa53
Dn urma studiului IViolen&a =n 2coalJ reali9at de IE =n perioada (@@58(@@1, s8a constatat
c7
aH Propor&ia unit&ilor de =nv&m<nt la nivelul crora se =nregistrea9 "enomene de violen&
depseste 61]. +ceast propor&ie se di"eren&ia9 =n "unc&ie de o serie de criterii, printre care7
8 ti&05 0nit&ii %e nv&m<nt scolile post8gimna9iale semnalea9 =n propor&ie mai mare
pre9en&a "enomenelor de violen&, "apt care indic "recven&a mai ridicat a acestor comportamente
la elevii de v<rsta adolescen&eiA
8 me%i05 %e $e1i%en& =n mediul rural, ponderea scolilor care "ac re"erire la conduitele
violente ale elevilor este mai redus dec<t =n mediul ur:anA aceast situa&ie poate "i consecin&a
statutului mai =nalt pe care tind s si8l men&in cadrele didactice din aceste arii, inclusiv a unei mai
mari autorit&i a acestora, atri:ute care le permit prevenirea cu mai mult e"icien& a mani"estrilor
de violen&A de asemenea, o alt eFplica&ie poate consta =n "aptul c mediul rural este mai
tradi&ionalist, mai restrictiv, iar controlul social Ginclusive asupra mani"estrilor de violen&H este mai
puternicA
8 1ona =n care este situat scoala propor&ia unit&ilor de =nv&m<nt situate =n 9one
peri"erice care declar pre9en&a "enomenelor de violen& este mai mare dec<t =n ca9ul celor
amplasate =n 9one centraleA di"eren&a se eFplic prin "aptul c anumite 9one peri"erice cumulea9
in"luen&a mai multor "actori care pot contri:ui la declansarea "enomenelor de violen&7 rat redus
a ocuprii, implicit rat ridicat a soma'uluiA statut socio8pro"esional, economic, educa&ional si
cultural sc9utA nivel redus al veniturilor "amilieiA srcie etc.A
8 m$imea s#o5ii Gnumrul de elevi din scoalH =n scolile de talie mai mare, "enomenele
de violen& sunt mai "recvente, situa&ie ce sugerea9 di"icult&ile =nt<mpinate de managerii scolari
si cadrele didactice din unit&ile de =nv&m<nt cu e"ective mari de elevi =n controlul si
monitori9area atitudinilor si comportamentului acestora.
:H Ponderea elevilor cu mani"estri grave de violen& este estimat con"orm declara&iilor
directorilor unit&ilor de =nv&m<nt investigate la aproFimativ (,1]. )ai mult de 'umtate dintre
acestia comit acte de violen& Ie"ectivJ asupra propriei persoane Gconsum de droguri sau alcoolH,
asupra altor persoane Gagresiuni "i9ice si seFualeH sau asupra societ&ii Gacte de vandalism,
degradare de :unuri ale institu&iilor pu:lice, inclusiv scoalaH. Ceilal&i =si orientea9 actele de
violen& Isim:olicJ agresiune non8ver:al Ggesturi, priviri amenin&toareH, ver:al Ginsulte, 'igniriH
sau Ie"ectivJ Glovire, agresiune "i9icH asupra cadrelor didactice, aduc<nd grave pre'udicii
statutului si autorit&ii acestora.
cH Ponderea copiilor si tinerilor victime ale violen&ei G"urt, agresiuni seFuale, agresiuni "i9ice,
!r&uire etc.H estimat pe :a9a datelor anc!etei este de aproape 4]. +cestia sunt "ie victime ale
violen&ei propriilor colegi, =n incinta scolii, "ie ale unor agresiuni petrecute =n 9ona proFim acesteia
ai cror autori au "ost tot elevii scolii sau alte peroane.
Fo$me %e vio5en;3 n s#oa53
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1((
Investete n oameni!
Investiga&ia privind "ormele de violen& =n scoal reali9at de IE =n proiectul IViolen&a =n
2coalJ a urmrit, pe de o parte, identi"icarea percep&iilor diversilor actori asupra pre9en&ei
"enomenelor de violen& si, pe de alt parte, eviden&ierea "ormelor concrete de mani"estare a
acesteia. Principalele conclu9ii desprinse din aceast anali9 sunt pre9entate =n cele ce urmea9.
Fenomenul violen&ei =n scoal pare s "ie =nc o problem! insuficient constientizat! 3n
scoala rom"neasc! sau poate doar un subiect incomod. Pentru mul&i actori intervieva&i, tema
violen&ei scolare a prut oarecum surprin9toare, nou. *piniile eFprimate nu au "ost =ntotdeauna
convergente, merg<nd de la negarea "enomenului de violen& =n scoal p<n la considerarea
violen&ei ca o pro:lem =ngri'ortoare. Dincolo de orice re&ineri, e9itri sau negri declarative ale
su:iec&ilor investiga&i, vi9itele de teren si interviurile de grup au eviden&iat numeroase situa&ii de
con"lict, divergen&e de opinie si tensiuni pe care actorii =nsisi nu le constienti9ea9 pe deplin sau le
'usti"ic =n di"erite moduri.
$evoia inform!rii. Pentru cei mai mul&i dintre su:iec&ii intervieva&i, investiga&ia a repre9entat
=n sine un eFerci&iu de constienti9are, identi"icare, anali9 si evaluare a unor situa&ii de violen&
su:iectiv, care trec uneori neo:servate, "c<nd parte dintr8un asa8numit o:isnuit pedagogic de
"iecare 9i. Cu oca9ia anc!etei, acestia si8au eFprimat interesul pentru a cunoaste mai multe despre
acest "enomen.
Desi cei mai mul&i directori semnalea9 pre9en&a unor "enomene de violen& =n scolile lor,
discu&iile de grup au artat c, pentru mul&i dintre actorii investiga&i, violena este o problem!
individualizat!, izolat! si conte0tualizat!, care &ine doar de un anumit pro"esor, de un anumit elev
sau de o anumit scoal, si nicidecum un "enomen generali9at la nivelul =ntregului sistem de
=nv&m<nt.
*iolena subiectiv! versus violea obiectiv!. )ul&i intervieva&i sunt tenta&i s "ac re"erire la
violen&a =n&eleas mai ales =n dimensiunea sa o:iectiv, re"erindu8se la acte de agresivitate
mani"est G"i9ic, ver:al sau non8ver:alH si mai pu&in la cele de natur su:iectiv, ce &in de
valori, de tipurile de rela&ii sau de cultura scolar. .eme care tratea9 aspecte su:iective ale
rela&iilor psi!osociale din spa&iul scolii Gcum ar "i rela&ia de autoritate, stilurile didactice, metodele de
predare sau rela&ia prin&i8pro"esori8eleviH nu sunt direct asociate cu "enomenul violen&ei, eFist<nd
tenta&ia de a =ncadra ast"el de su:iecte =ntr8o situa&ie de normalitate, o:isnuit oricrui spa&iu
scolar si inevita:il, c!iar necesar uneori. Cu toate acestea, este semni"icativ "aptul c peste o
treime dintre elevi percep spa&iul scolar ca un mediu lipsit de securitate, =n care nu se simt prote'a&i
"a& de violen&a unor colegi, a pro"esorilor sau a altor persoane din 'urul scolii.
EFist un anumit grad de convergen! =ntre declara&iile di"eritelor categorii de su:iec&i
Gpro"esori, prin&i, elevi, consilieri, directoriH 3n ceea ce priveste frecvena cu care menioneaz!
diferitele forme de violen! 3n scoal!. Cel mai des sunt men&ionate situa&iile de violen& =ntre elevi,
comparativ cu violen&a elevilor "a& de pro"esori sau a pro"esorilor "a& de elevi. De asemenea, sunt
mai "recvent semnalate "ormele de violen& ver:al, acestea "iind considerate mai pu&in grave,
comparativ cu violen&a non8ver:al sau cu agresivitatea "i9ic. .otusi, comparativ cu elevii si cu
consilierii scolari, directorii sunt mai pu&in desc!isi =n a recunoaste pre9en&a violen&ei =n scolile
manageriate de ei, "ie din cau9a insu"icientei cunoasteri a acestui "enomen, "ie ca o =ncercare de a
ascunde o realitate care contravine regulamentului si disciplinei scolare si care se poate constitui,
ast"el, =ntr8o critic la adresa managementului scolar.
Pro"esorii si c!iar elevii =nsisi consider c eFist o dimensiune de gen a violenei scolare.
Cei mai mul&i actori aprecia9 c, la nivel general, :ie&ii sunt mai violen&i, comparativ cu "etele. De
asemenea, "ormele de mani"estare a violen&ei sunt men&ionate di"eren&iat pe genuri7 "etelor le sunt
atri:uite mai ales "ormele Io:isnuiteJ, tolerate ale violen&ei G=n special violen&a ver:alH, iar :ie&ilor,
"ormele mai grave de violen& Ginclusiv agresivitatea "i9icH.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1(4
Investete n oameni!
_ 5iolena ele$6ele$:
8 Cel mai "recvent men&ionate "orme &in de domeniul violenei verbale Gcerturi, con"licte,
in'urii, &ipeteH si sunt considerate situa&ii tolera:ile si o:isnuite =n orice scoal, =n conteFtul social
actual Gviolen&a ver:al a str9ii, a mass8mediei etc.H. Dn acelasi domeniu al violen&ei ver:ale au
"ost men&ionate cu "recven& ridicat si 'ignirile cu re"erire la trsturile "i9ice sau psi!ice ale
colegilor, comportament determinat deseori de speci"icul v<rstei adolescen&ei, c<nd elevii devin
mai aten&i si mai critici cu privire la di"erite caracteristici "i9ice sau psi!ice, proprii sau ale celorlal&i.
- *iolena fizic! =ntre elevi este men&ionat =n ponderi mai ridicate la nivelul unit&ilor de
=nv&m<nt situate la peri"erie. )ai mult dec<t alte "orme de violen&, ast"el de comportamente
Gdeterminate de speci"icul v<rstei, de "actorii scolari sau de mediu socio"amilialH conduc la un
climat de insecuritate =n scoli si solicit msuri speci"ice =n plan administrativ si educa&ional.
Cele mai frecvente forme de violen! 3ntre elevi 63n ordine descrescatoare a frecvenei/?
8 In'urii
8 Certuri, con"licte
8 %ignire 8 trasaturi "i9ice sau psi!ice
8 #ataie
8 %ignire 8 situatia socio8economica
8 %ignire 8 apartenenta etnica
8 %ignire 8 apartenenta religioasa
7 5iolena ele$ilor #a& de pro#esori:
8Cele mai "recvente mani"estri de violen& a elevilor "a& de pro"esori, con"orm declara&iilor
su:iec&ilor investiga&i, sunt7 lipsa de implicare si de participare a elevilor la activit!ile scolare
Ga:senteismul scolar, "uga de la ore, indisciplina =n clas sau =n recrea&ii, ignorarea mesa'elor
transmise de cadrele didacticeH si violen&a ver:al si nonver:al ca o"ens adus statutului si
autorit&ii cadrului didactic Gre"u9ul =ndeplinirii sarcinilor scolare, atitudinile ironice sau sarcastice,
9gomote =n timpul activit&ii didacticeH. Dn compara&ie cu acestea, au "ost mai pu&in men&ionate
comportamentele agresive grave Gver:ale sau "i9iceH ale elevilor "a& de pro"esori.
8+ctorii investiga&i au identi"icat diverse eFplica&ii si argumentri ale violen&ei elevilor "a& de
pro"esori. Pe de o parte, ast"el de comportamente sunt considerate e"ecte ale scderii respectului
"a& de pro"esia de cadru didactic si ale valori9rii reduse a acesteia la nivel social, precum si
eFpresia Idemocrati9riiJ rela&iei pro"esor8elevi, de"icitar =n&eleas si manageriat la nivelul clasei.
Pe de alt parte, mul&i elevi si c!iar unii prin&i sus&in legitimitatea unor ast"el de comportamente,
apreciind c repre9int o modalitate de a "ace "a& unei autorit&i "or&ate a scolii, unui mediu scolar
neprietenos si suprasolicitant, care nu rspunde nevoilor individuale ale elevilor.
Cele mai frecvente forme de violena elevilor fa! de profesori 63n ordine descrescatoare a
frecvenei/?
8 +:senteism, "uga de la ore
8 Indisciplina
8 Ignorarea mesa'elor transmise
8 0e"u9ul =ndeplinirii sarcinilor
8 +titudini ironiceBsarcastice
8 +gresiune nonver:ala
8 In'urii, 'igniri
8 Lovire, agresiune "i9ica
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1(5
Investete n oameni!
7 5iolena pro#esorilor #a& de ele$i:
+cest "enomen este mai pu&in recunoscut =n spa&iul scolii deoarece contravine "lagrant cu
statutul si responsa:ilit&ile unui cadru didactic. Formele de comportament neadecvat al
pro"esorilor, men&ionate de actorii investiga&i, sunt diverse7 agresiunea ver:al "a& de elevi
Gatitudini ironice, &ipete, c!iar in'urii, 'igniri sau insulteH, agresiune non8ver:al Gignorarea mesa'elor
elevilor si neacordarea de aten&ie acestora, gesturi sau priviri amenin&toare, atitudini
discriminative si marginali9area unora dintre eleviH, eFcluderea de la activit&ile didactice sau c!iar
pedeapsa "i9ic.
Dn "orme mai usoare sau mai accentuate, violen&a pro"esorilor "a& de elevi este o realitate
=n spa&iul scolii, care =ncalc principiile de educa&ie si drept al elevilor si care poate avea
consecin&e ample si de lung durat asupra acestora.
Cele mai frecvente forme de violena profesorilor fa! de elevi 63n ordine descrescatoare a
frecvenei/?
8 +titudini ironiceBsarcastice
8 Evaluare neo:iectiva
8 +gresiune nonver:ala
8 IgnorareBneacordare de atentie
8 EFcludere de la ore
8 In'urii, 'igniri
8 Lovire, pedepse "i9ice
7 5iolena p&rinilor (n spaiul scolii:
Desi nu sunt pre9en&i 9ilnic =n spa&iul scolii, unii prin&i mani"est comportamente
neadecvate care &in de domeniul violen&ei. Prin&ii =si legitimea9 ast"el de comportamente G"a& de
pro"esori sau "a& de al&i elevi ai scoliiH prin nevoia de a apra drepturile propriilor copii, =ntr8un
spa&iu =n care consider c nu li se o"er acestora su"icient securitate.
-Ha! de profesori, prin&ii utili9ea9 cel mai "recvent violen&a ver:al Gironii, discu&ii
aprinse, &ipeteH, iar =n unele ca9uri c!iar agresivitatea "i9ic situa&ii generate de o:icei de
nemul&umirea re"eritoare la atitudini si comportamente ale unui cadru didactic, considerate violente
sau nedrepte, mani"estate =n raport cu propriul copil.
- Ha! de ali elevi din scoal!, au "ost semnalate ca9uri de certuri sau c!iar agresiune "i9ic,
atunci c<nd propriul copil intr =ntr8un con"lict cu acestia sau c<nd este victim a violen&ei lor.
8 unt si situa&ii =n care prin&ii mani"est comportamente violente fa! de propriul copil 3n
spaiul scolii, de la ironi9area sau admonestarea acestora =n "a&a clasei de elevi p<n la
agresivitate "i9ic metode considerate "orme e"iciente de pedepsire a copilului, =n ca9urile =n care
acesta nu se supune disciplinei scolare, iar prin&ii sunt =nstiin&a&i si responsa:ili9a&i cu re9olvarea
pro:lemelor.
7 5iolena (n spaiul din 8urul scolii:
entimentul de securitateBsiguran& al elevilor este puternic in"luen&at at<t de ceea ce se
=nt<mpl 3n incinta scolii G=n sala de clas, pe coridoare, pe terenul de sport etc.H, c<t si de ceea ce
se =nt<mpl 3n pro0imitatea acesteia Gpe arterele rutiere si alte ci de acces ctre scoal, =n spa&iile
ver9i din 'urul scolii, =n alte spa&ii pu:lice =n apropiere de scoalH.
Violen&a =n spa&iul din vecintatea scolii este un "enomen =ngri'ortor, agresiunile =n aceast
9on av<nd o pondere semni"icativ =n totalul actelor de violen& crora le cad victime elevii Gmai
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1(1
Investete n oameni!
mult de o treime dintre elevii agresa&i =ntr8un singur an scolar au su"erit agresiunea =n spa&iul din
vecintatea scoliiH.
Desi "ormele de violen& care au loc =n acest spa&iu nu di"er "oarte mult "a& de cele care
se petrec =n incinta scolii, ca9urile anali9ate demonstrea9 c intensitatea acestor agresiuni este
de multe ori mai ridicat. Cea mai mare parte a ca9urilor de violen& =n acest spa&iu implic
persoane din a"ara scolii, =ns eFist un numr semni"icativ de agresiuni care sunt comise de
colegi de scoal ai victimelor.
+proape o treime dintre elevii c!estiona&i semnalea9 "aptul c au "ost victimele unor
situa&ii de violen& "i9ic Gagresiune, :ruscare, lovire inten&ionatH provocate de persoane
necunoscute, aproFimativ ;] men&ion<nd c se a"l "recvent =n aceast situa&ie. Estimrile elevilor
sunt la "el de alarmante =n ca9ul agresiunilor ver:ale provocate de persoane necunoscuteA peste o
treime dintre acestia declar c s8au a"lat =n situa&ia de a "i :at'ocori&i, umili&i sau =n'ura&i de indivi9i
din a"ara scolii, 11] dintre su:iec&i men&ion<nd c se con"runt "recvent cu ast"el de situa&ii.
Procentul elevilor care cad victime "urturilor =n imediata vecintate a scolii este de asemenea
=ngri'ortor.
Desi ca9urile de agresiune seFual G!r&uire, tentativ de viol, violH semnalate =n
investiga&ie au =nregistrat o pondere relativ sc9ut =n compara&ie cu celelalte "orme de violen&,
gravitatea acestui "enomen impune o anali9 apro"undat din partea tuturor actorilor implica&i =n
prevenirea si com:aterea violen&ei scolare.
Ca01e a5e vio5en;ei s#o5a$e
Investigarea violen&ei scolare =n cadrul proiectului IViolen&a =n 2coalJ a urmrit
identi"icarea "actorilor de in"luen& si a cau9elor care o generea9, pornind de la ipote9a c violen&a
=n scoal este determinat de multiple aspecte Gcaracteristici individuale, determinan&i socio8
"amiliali, "actori de mediu scolar, cau9e socialeH, ale cror e"ecte se cumulea9 si se poten&ea9
reciproc.
Dn acest sens, cercetarea a eviden&iat urmtoarele conclu9ii7
7 au0e psi"o6indi$iduale:
8 EFist di"eren&e interindividuale la nivelul elevilor cuprinsi =ntr8o institu&ie scolar, =n ceea
ce priveste adoptarea comportamentelor violente. Elevilor violen&i le sunt asocia&i cu
preponderen& o serie de "actori individuali, precum7 toleran&a sc9ut la "rustrare, di"icult&ile de
adaptare la disciplina scolar, imaginea de sine negativ, insta:ilitatea emo&ional, lipsa sau
insu"icienta de9voltare a mecanismelor de autocontrol, tendin&a ctre comportament adictiv, sla:a
capacitate empatic.
8 .oate aceste caracteristici pot "i interpretate si ca modalit&i individuale de raportare a
elevilor la provocrile mediului scolar, mediu care aduce cu sine "rustrri, impunere a unui anumit
tip de disciplin, insu"icient valori9are a poten&ialului real al elevilor, a individualit&ii lor speci"ice,
cu e"ecte =n planul imaginii de sine si a tririlor acestora. )ai mult, se constat tendin&a unor cadre
didactice, dar si a unor prin&i, de a identi"ica drept cau9e psi!o8individuale ale comportamentului
violent ceea ce, =n "apt, repre9int, de multe ori, strategii de reac&ie a elevilor la "rustrri si impuneri
ale mediului scolar.
8 e constat, de asemenea, di"eren&e ma'ore de percep&ie a cadrelor didactice =n ceea ce
priveste gravitatea unor comportamente de natur violent ale elevilor. Dn unele situa&ii, pro"esorii
propun spre eFempli"icare comportamente ale elevilor care nu se =nscriu propriu89is =n aria
mani"estrilor de tip violentA de eFemplu, ca9ul acelor elevi Iincomo9iJ, care au o atitudine mai
desc!is critic si reactiv, dar "r a "i propriu89is violen&i.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1(;
Investete n oameni!
7 au0e #amiliale:
8 +nali9a eviden&ia9 "aptul c violen&a =n scoal nu poate "i eFplicat, prevenit, ameliorat
sau com:tut "r a eFamina si mediul "amilial, acesta av<nd un rol esen&ial =n de9voltarea
copilului si a mecanismelor de autocontrol a impulsurilor violente.
8Investiga&ia a eviden&iat asocieri semni"icative =ntre comportamentul violent al elevilor si o
serie de "actori "amiliali, cum sunt7 climatul socio8a"ectiv Grela&ii tensionate =ntre prin&i, atitudini
violente ale prin&ilor "a& de copil, mediu lipsit de securitate a"ectivHA tipul "amiliei Gprovenien&a
elevilor din "amilii de9organi9ateHA condi&iile economice ale "amiliei Gvenituri insu"icienteHA
dimensiunea "amiliei Gnumr mare de copii =n "amilie, situa&ie care implic, de multe ori,
accentuarea "enomenului srcieiHA nivelul sc9ut de educa&ie a prin&ilor.
8 Desigur, nu =n toate ca9urile investigate se poate eviden&ia o rela&ie direct si vi9i:il de
cau98e"ect =ntre "actorii de mediu "amilial si mani"estrile agresive ale copiilor, violen&a "iind =n
general e"ectul in"luen&ei cumulate a unor "actori multipli.
7 au0e scolare:
8 +nc!eta a constatat c eFist di"eren&e semni"icative de percep&ie =ntre diversi actori, at<t
=n modul =n care se raportea9 la ideea de violen&, c<t si =n ceea ce priveste gradul de
sensi:ilitate si toleran& la violen&a =n scoal. )odul di"erit =n care acestia privesc "enomenul
violen&ei =n scoal semnalea9 =n sine o stare de tensiune latent si con"lict, ce poate "i cu usurin&
interpretat de ctre un o:servator eFtern ca o surs poten&ial de violen& =n scoal. Dn ciuda
acestor constatri, cei mai mul&i dintre actorii intervieva&i tind s situe9e cau9ele principale ale
comportamentului violent undeva =n a"ara scolii, "ie la nivel individual, "ie =n "amilie, "ie la nivel
social mai larg, pro:lemele legate de mediul scolar "iind mai pu&in constienti9ate.
8 e constat un anume grad de consens =n r<ndul ma'orit&ii actorilor investiga&i privind
eFisten&a =n scoal a unor pro:leme ca7 di"icult&i de comunicare elevi8pro"esori, impunerea
autorit&ii cadrelor didactice, stiluri didactice de tip autoritar ale pro"esorilor, distorsiuni =n evaluarea
elevilor. +lte aspecte de natur scolar identi"icate drept cau9e posi:ile ale violen&ei au "ost7
pre'udec&ile pro"esorilor =n raport cu apartenen&a etnic a elevilor, v<rsta si eFperien&a didactic,
programe scolare =ncrcate.
8 Dac pro"esorii identi"ic sursele violen&ei elevilor mai ales =n spa&iul "ormalului pedagogic
Gprograme =ncrcate, programul scolar di"icil, numrul mare de elevi =ntr8o clas, lipsa in"rastructurii
scolareH, consilierii si mai ales elevii situea9 con"lictul =n 9ona interac&iunilor su:iective7
disponi:ilitatea redus a pro"esorilor pentru comunicare desc!is si =n a"ara lec&iilor, distan&a =n
comunicare, metode neatractive de predare, descura'area ini&iativelor elevilor. Unii prin&i "ac
re"erire la aspecte administrative, consider<nd c o surs a violen&ei este si lipsa unor sisteme mai
stricte de protec&ie, control si interven&ie speciali9at =mpotriva violen&ei =n scoal.
8 Elevii resimt mai acut si semnalea9 cu mult mai mult "ranc!e&e dec<t cadrele didactice,
directorii, prin&ii sau consilierii unele "enomene de violen& =n scoal. De pild, comportamentele
neadecvate ale pro"esorilor, care recurg uneori la sanc&iuni ne'usti"icate sau c!iar pedepse "i9ice
sunt semnalate =ntr8o pondere =ngri'ortoare de ctre elevi, cu mult mai ridicat dec<t
constienti9ea9 sau ar "i dispusi s admit al&i actori scolari Gdirectori, pro"esori, consilieriH.
7 au0e induse de conte9tul social:
8 +t<t =n opinia cadrelor didactice, c<t si a prin&ilor, mass8media repre9int unul dintre
"actorii cei mai in"luen&i asupra comportamentului elevilor, at<t prin valorile pe care le promovea9,
c<t si prin consecin&ele asupra modului de petrecere a timpului li:er.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1(6
Investete n oameni!
Programele .V si "ilmele care promovea9 modele de conduit agresiv sau violen&,
'ocurile video cu con&inut agresiv sunt, =n opinia celor intervieva&i, "actori de risc =n poten&area
comportamentului violent al elevilor.
8 In"luen&a grupului de prieteni si a antura'ul din a"ara scolii GIgstile de cartierJ etc.H sunt
considerate ca "iind "oarte importante =n ierar!ia cau9elor care conduc la apari&ia violen&ei =n spa&iul
scolii. * propor&ie ridicat a actorilor investiga&i au "cut re"eriri la in"luen&a negativ pe care o pot
eFercita 9onele de9avanta'ate, cartierele peri"erice ale oraselor, cu toate caracteristicile pe care le
au unele dintre acestea.
ED&e$ien;a s#o5ii n &$eveni$ea si #om7ate$ea 2enomene5o$ %e vio5en;3
+nali9a eFperien&elor scolilor =n ini&ierea, derularea si evaluarea activit&ilor de prevenire si
com:atere a "enomenelor de violen& a condus la urmtoarele conclu9ii7
8 colile "ac =n pu&ine ca9uri distinc&ia =ntre activit&ile de preven&ie si activit&ile de asisten&
acordat elevilor cu mani"estri de violen& si nu de9volt programe coerente anti8violen&, pornind
de la cunoasterea pro:lemelor cu care se con"runt. C!iar acolo unde eFist ac&iuni destinate
pro:lemei violen&ei, acestea nu contea9 pe implicarea e"ectiv a celor vi9a&i, sunt pu&in
populari9ate =n r<ndul celor care ar tre:ui cu prioritate s le cunoasc Gautori, victime, elevi cu
poten&ial agresiv, prin&iH, nu sunt organi9ate =n "orme atractive pentru elevi si se limitea9 la
eFpuneri de documente sau de situa&ii8pro:lem. Dn pu&ine ca9uri, violen&a =n scoal este de"init
ca "iind o pro:lem institu&ional.
8 Dn ma'oritatea ca9urilor, nu eFist parteneriate sau cooperare real nici la nivelul unit&ii
scolare G=ntre elevi, cadre didactice, prin&i, conducerea scoliiH si nici la nivel interinstitu&ional, care
s de"ineasc situa&iile de violen&, s ela:ore9e strategii de preven&ie si control, s monitori9e9e
si s evalue9e impactul acestora.
8 )surile scolii vi9<nd preven&ia si controlul "enomenelor de violen& sunt, =n cea mai mare
parte, "ormale si stereotipe. pre eFemplu, se con"und eFisten&a unui regulament scolar sau a
altor documente pe care scoala le8a ini&iat cu "unc&ionalitatea e"ectiv a acestora.
0egulamentele devin dintr8un instrument util de prevenire si com:atere a violen&ei un mi'loc
"ormal de IacoperireJ a lipsei de ini&iativ. colile investigate nu reusesc s a:orde9e situa&iile de
violen& IascunsJ si nu dispun de mi'loace adecvate de a evalua violen&a su:iectiv Gsentimentul
de insecuritate al elevilorH.
8 anc&ionarea elevilor violen&i este, nu de pu&ine ori, dispropor&ionat =n raport cu
gravitatea "aptelor si, prin e"ectul de :umerang, multiplic deseori ca9urile de comportament
agresiv al elevilor considera&i elevi8pro:lem. anc&ionarea nu este g<ndit ca o "orm de
prevenire. Dn alte ca9uri, actele de violen& nesanc&ionate a'ung s in"luen&e9e si pe ceilal&i elevi,
devenind de multe ori modele de urmat.
8 )surile de control si pa9 care predomin sunt cele :a9ate pe interven&ia poli&iei sau a
altor repre9entan&i ai autorit&ilor de pa9 si protec&ie, =n de"avoarea celor care se :a9ea9 pe
"ormarea cadrelor didactice, a elevilor sau a consilierilor.
8 Dn ceea ce priveste actele de violen& care au loc =n vecintatea scolii, conducerea
unit&ilor scolare si cadrele didactice par s acorde aten&ie acestora numai dac se mani"est si =n
scoal, a'ung<nd s cunoasc actorii din vecintatea scolii care au poten&ial violent numai dup ce
un "enomen de violen& a avut loc. * asemenea a:ordare repre9int un important !andicap =n
ela:orarea unor strategii e"iciente de prevenire a situa&iilor de violen& scolar.
8 colile reclam insu"icien&a resurselor de care dispun pentru contracararea "enomenelor
de violen& scolar. Lipsesc at<t resursele umane cali"icate si disponi:ile, c<t si resursele
metodologice si cele materiale.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1(>
Investete n oameni!
8 Unii consilieri au =nc o atitudine pasiv, ignor<nd atri:u&iile si rolul proactiv pe care
tre:uie s8l ai: =n comunitatea scolar, prin semnalarea o"ertei de spri'in psi!ologic si prin
implicarea =n identi"icarea si re9olvarea pro:lemelor elevilor, ale pro"esorilor si ale prin&ilor, =n
a"ara ca:inetului scolar.
A#tivit3;i &$a#ti#e
A' Mit0$i i &$eF0%e#3;i &$ivin% vio5en;a
+v<nd =n vedere eFperien&a dumneavoastr de via& si cea didactic, v propunem s re"lecta&i
asupra urtoarelor mituriBpre'udec&i despre violen&a uman7
1. Femeile nu8si :at :r:a&ii.
(. Copilul nu are voie s =si acu9e prin&ii.
4. Fetele sunt agresate seFual pentru c sunt provocatoare.
5. Copilul tre:uie s "ac ceea ce =i spun prin&ii.
1. Prin&ii au sl:iciuni7 ei pot iu:i si arat iu:irea mai mult pentru
unul dintre copii.
;. Copilul este indi"erent atunci c<nd =n "a&a lui se "ac o:serva&ii de
tipul7 nu seamn cu mine, seamn cu...Gmama B tatlH.
6. Copilul nu tre:uie s ai: gri'i, cine stie ce =l asteapt =n via&CZ.
>. -ri'a copilului este doar s =nve&e.
3. Copilul tre:uie s stie de "ric.
1@. Copilul "ace ce vede acas.
11. Copiii =nva& acas violen&a.
1(. C!iar dac ai "cut un copil, po&i tri eFact ca =nainte.
14. Printele nu are de ce s se scu9e =n "a&a copilului.
15. Copiii din genera&iile de ast9i sunt alt"el, sunt mai agresivi.
+lege&i din lista de mai sus una sau dou dintre a"irma&ii sau propune&i alte a"irma&ii de acest gen
re"eritoare la mituri si pre'udec&i privind violen&a uman. Ela:ora&i argumente pro sau contra sau
re"lec&iile dvs. =n raport cu acestea.
#. St0%i0 %e #a1 Greali9at pe :a9a anc!etei cu dirigintele si cu elevulH, pre9entat =n lucrarea
*iolena 3n 2coal!
#.*., 16 ani, elev =n anul III, scoal de arte si meserii, mediul ur:an
#.*. este elev =n ultimul an al unei scoli de arte si meserii a"late =ntr8un cartier peri"eric al orasului
#., "iind =n v<rst de 16 ani. Provine dintr8o "amilie organi9at, tatl av<nd studii superioare Gpotrivit
declara&iilor lui #.*., este a:solvent a dou "acult&iH, iar mama este a:solvent de liceu. Dn pre9ent
locuieste cu sora sa mai mare, am:ii "ra&i "iind lsa&i de c<teva luni =n gri'a unei rude, deoarece prin&ii
sunt pleca&i =n Italia. )otivul plecrii din &ar al prin&ilor este legtura acestora cu un ca9 de
in"rac&ionalitate care a "ost mediati9at de televi9iune.
+ "ost semnalat ca "iind un elev violent de ctre diriginta sa, care =l consider un elev cu pro:leme
si cu un comportament agresiv, implicat =n diverse con"licte =n scoal si =n a"ara acesteia7
Elevul <.5. este unul dintre elevii care cauzeaz! 3n prezent cele mai mari probleme. Pn special
dup! ce p!rinii lui au plecat 3n str!in!tate, pur si simplu nu trece o lun! f!r! s! cauzeze un incident
grav. Are mari probleme cu frecvena, el este la scoala profesional! 3n anul trei, dar profesorii au a1uns
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1(3
Investete n oameni!
s! tolereze absena sa de la ore pentru c!, atunci c"nd este prezent, acestia reusesc cu greu s! in!
orele. E adev!rat c! nu face probleme la toate disciplinele, la mine la clas! este linistit, dar am
profesori care nu-si pot impune autoritatea 3n faa sa, ci c&iar au suferit agresiuni din partea lui. Cel mai
recent incident este cel 3n care a scuipat o doamn! profesoar! si a aruncat catalogul clasei pe geam.
coala =n ansam:lu este cunoscut ca "iind o scoal cu multe ca9uri de violen&. Diriginta
recunoaste c este o scoal cu un Iprost renumeJ, desi are si re9ultate :une si reuseste s =si
pregteasc a:solven&ii pentru o meserie. Dar, at<t =n trecut c<t si =n pre9ent, nu s8au des"surat
activit&i de prevenire sau ac&iuni de pre9entare a unor ca9uri de ctre poli&ie, potrivit declara&iilor lui
#.*7
$u, eu nu stiu s! fi avut loc o astfel de activitate, c! 3mi spuneau si mie colegii. $u prea cred c!
e0ist! interes pentru asa ceva, nu-si pierde nimeni vremea cu asta. Eu cred c! nu are nici un rost la noi
la scoal!. Elevii sunt prea nebuni N e dezastru, b!t!i, acte de vandalism N
Familia lui #.* se pare c nu are pro:leme deose:ite, rela&ia dintre prin&i "iind de =n&elegere, sau
cel pu&in aceasta era situa&ia =nainte de plecarea prin&ilor din &ar, dar tatl era "oarte pu&in pre9ent =n
"amilie. Prin&ii aveau venituri su"iciente si condi&ii de locuit decente Gtrei apartamente =n proprietateH.
Dnainte de plecarea din &ar, prin&ii au v<ndut apartamentele si l8au lsat pe #.*. =n gri'a unei mtusi,
=mpreun cu sora lui.
Din declara&iile lui #.*., se pare c nu a avut con"licte ma'ore cu prin&ii si nici nu a "ost supus
vreunui tratament violent nemeritat. Diriginta lui #.*. consider =ns c "amilia este unul dintre "actorii
importan&i pentru comportamentul violent al acestuia.
In"luen&e negative are asupra lui #.*. si grupul de prieteni, unii "iind cu mult mai mari ca el, al&ii
"iind de'a persoane cu condamnri sau recunoscute =n cartier ca "iind violente7
Principalele cau9e cred c &in de prin&i si apoi de antura'. De prin&i, pentru c ei nu numai c nu
l8au certat, ci lau =ncura'at cu "iecare oca9ie s "ie durul scolii, at<t cu ceilal&i elevi, c<t si cu cadrele
didactice. Practic, este un copil care mi se pare scpat din m<n. De asemenea, are cercuri de prieteni
nesntoase, um:l cu persona'e mult mai mari ca el, unele recunoscute ca "iind deose:it de violent,
cu condamnri la activ, "r prea mult scoal, dar cu "oarte mul&i :ani. Colegii =l privesc cu team si el
"ace totul ca s ias =n eviden&. .otusi, cred c =n primul r<nd victimele sunt cadrele didactice. #.*.
aprecia9 c are =ntr8adevr un comportament violent =n scoal si =n a"ara acesteia, povestind cu
sinceritate si "r re&ineri despre diverse situa&ii =n care a "ost implicat, consider<nd c este unul dintre
elevii care "ac u9 de violen&a "i9ic si de cea ver:al, at<t =n scoal, c<t si =n cartier7
)e e0emplu, am avut mari probleme cu b!ieii din cartier. Acum c"teva luni prietenul unui elev a
venit cu o gasc! 3n scoal! cu patru, cinci masini si a iesit iures. A pornit de la un conflict minor cu alt
elev, dar cel care a 3ncasat-o si-a sunat prietenii pe mobil si acestia au venit rapid peste noi. C"iva am
3ncercat s!-l ap!r!m pe cel care-l c!utau dar am m"ncat si noi b!taie. $e-au b!tut p"n! c"nd a venit
doamna directoare. >i, c"nd a venit un golan din gasc!, a vrut s! dea cu cuitul 3n ea. )ar 3ntre timp
ap!ruser! si unii tovar!si de ai nosti si unul a reusit s!-i dea mare bucat! asa c! s-au speriat si au
plecat. )e atunci nu am mai avut probleme cu ei 3n scoal!, ci numai conflicte 3n afara scolii.
#.*. relatea9 alte c<teva ca9uri de violen& a elevilor "a& de cadrele didactice, =n unele dintre
acestea "iind implicat personal. ,u aprecia9 c acestea ar "i dintre cele mai grave, =ns7
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
14@
Investete n oameni!
Nnu prea m-am dus pe la scoal!. Anul acesta am fost de vreo patru sau cinci ori. )oamna #. 6d-
na dirigint!/ mi-a spus c! trebuie s! vorbim, eu m! certasem cu o profesoar! si am crezut c! e 3n
leg!tur! cu asta, poate f!cuse ea vreo pl"ngereN (ice F<.5., nu mai ai ce c!uta la scoal!TGN<ine, c!
m-am dus la profesoar! s!-mi cer scuze, nici nu se uita la mine, nu mai voia s! m! primeasc! la ore...
dar p"n! la urm! m-a primitN Zam intrat 3n conflict pentru c![ se 1ucau doi colegi de ai mei cu
telefoanele si ea a zis c! eu. >i m-a luat de urec&iN si eu nu suport. #-am enervat r!u, am ipat la ea,
am scuipat-o, i-am luat catalogul si l-am aruncat pe geam. Ea s-a dus la directorN mai erau nebunii !ia
pe acolo si ne-am apucat s! lu!m toate b!ncile si le-am pus una peste alta. C"nd a venit si directoarea
si directorulN
Elevul aduce =n discu&ie si ca9ul de violen& al unui pro"esor, pe care se pare c tatl su l8a
Ire9olvatJ cu aceleasi mi'loace violente, "r ca mcar s apele9e la diriginte sau la conducerea scolii7
Nde e0emplu >., profesorul deN a vrut s! dea 3n mine 3n timpul unei ore. #-a 3n1urat, m-a asteaN
4-am sunat pe tata si a venit si l-a b!tutN Zb!taia s-a petrecut 3n scoal![ Conflictul a 3nceput c! cic! nu
suntem cumini, el era de serviciu si nu stiu ce a auzit, c! am t"l&!rit noi pe acolo, c! am furat. )a\ de
unde, noi nici nu fusesem pe acolo, noi fusesem la un bar si s-a luat de mine, c! o s! c&eme poliia, c!
de ce nu recunosc. Atunci l-am c&emat pe tataN
#.*. recunoaste c nu "recventea9 scoala, dar gseste c unul dintre motive Gpe l<ng lipsa lui
de motiva&ie si de interes pentru educa&ia pe care o primesteH sunt cadrele didacticeA acestea "ie sunt
lipsite de mi'loace pentru a com:ate violen&a, "ie sunt lipsite de eFperien&, "ie sunt corupte si re9olv
unele pro:leme prin mita o"erit pentru motivarea a:sen&elor sau promovarea clasei7
Np!i nu prea au ce s! fac! profesorii. $u prea au autoritate, mai ales c! ma1oritatea sunt tineri.
$u stiu dac! au e0perien!. >i !stia care sunt mai vec&iN se rezum! la bani. Poi s! nu te duci tot anul
la scoal! c! dac! ai bani nu sunt probleme. Eu anul trecut nu cred c! am fost zece zile la scoal! 3n
3ntregime. <ine, c! m! duceam la scoal!, dar nu intram la ore.
coala =n sine nu este apreciat ca "iind util, #.*. consider<nd c un "actor demotivant pentru
participarea sa la cursuri este acela c scoala nu =i asigur o meserie si nici nu =l pregteste pentru
via&7
>coala nu-mi ofer! o sans! pentru o slu1b! bun! 3n viitor, ci mi se pare mai mult o pierdere de
timp. >coala nu m! a1ut! s! m! descurc 3n via!, s! m! preg!tesc pentru viitor si nici nu m! a1ut! s!
devin om. 4a scoal! 3nv! si multe lucruri nefolositoare.
#.*. recunoaste, totusi, c pro"esorii constituie un "actor "oarte important =n ceea ce priveste
calitatea educa&iei din scoal si c eFisten&a unor pro"esori respecta&i pentru ceea ce predau, dedica&i
scolii si interesului elevilor ar contri:ui po9itiv la cresterea participrii, la diminuarea violen&ei =n scoal.
+cestia constituie, deocamdat, doar eFcep&ii =n scoala sa7
Ndac! ar fi mai muli profesori ca doamna profesoar! de informatic! sau de c&imie, care se
intereseaz! de noi si care au gri1! si de materia lor, si s! fie respectate, categoric si elevii ar fi mai
cumini.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
141
Investete n oameni!
Cu toate c a "ost implicat =n numeroase con"licte, #.* nu consider c a "ost sanc&ionat =n mod
serios si nici potrivit "aptelor sale, scoala neav<nd mi'loace su"icient de severe7
Am fost sancionat de scoal! 6sc!zut not! la purtare, avertismente/. Puteau 3ns! s!-mi fac! si mai
r!u, nu consider c! au fost sanciuni severe.
coala pare c a asistat de cele mai multe ori =ntr8o manier IpasivJ la "enomenele de violen& si
la in"rac&iunile G"urturileH care se petrec relativ "recvent, autorii "iind elevi din scoal care, dup prerea
lui #.*., au o situa&ie material precar7
4a noi, ma1oritatea elevilor sunt de la ar!, la noi nu prea sunt cu baniN >e fur! la greu, nu vine
nimeni din afar!, 3n 97W din cazuri furturile sunt comise de elevi tot din scoal!. >i b!t!ile cam tot la fel,
ce tupeu ar avea cineva s! vin! 3n scoal!. C&iar dac! e el mai ciorditor, l-ar lua la omor dac! l-ar
prinde, nici nu ar sti cine l-a b!tut.
0e"eritor la propria persoan, #.*. se caracteri9ea9, cu aceeasi sinceritate, ca "iind o persoan
cu un temperament tumultos si cu =nclina&ii spre agresivitate, "iind =ns socia:il si doritor s ai: prieteni
cu care s =si petreac timpul li:er, de cele mai multe ori pe strad7
Consider c! sunt o persoan! care se aprinde foarte usor, cred c! e o tr!s!tur! de familie. Pmi plac
mult filmele cu b!t!i 6am o colecie 3ntreag! acas! de casete si )*)-uri/, 3mi place s! am prieteni si am
o groaz!, am prieteni peste tot 3n <ucuresti, m! stie lumea, 3mi place s! 1oc 1ocuri pe calculator
6s&ooter-e/, s! 1oc fotbal, s! stau cu prietenii 3n strad!.
Di place s "ie admirat, s se simt lider, s8i soc!e9e pe al&ii. Di plac 'ocurile de noroc, s "ume9e,
dar nu a consumat droguri, mai ales din teama "a& de tatl su, singura persoan creia =i recunoaste
autoritatea. #.*. crede c tre:uie s8&i "aci dreptate singur si s nu astep&i p<n te a'ut altcineva.
Consider c are uneori un comportament necontrolat, desi a "i :tus i se pare un comportament
normal pentru un :iat, mai ales dac locuieste =ntr8un cartier =n care sunt pro:leme de violen&7
5ricum, orice b!iat ar trebui s! stie s! se bat! si c"nd te apuc! furia trebuie s! m! descarc, s! m!
batN #ai arunc c"teodat! si cu obiectele c"nd m! enervez, am spart televizorul odat!. Cred c! e0ist!
multe motive ca s!-i lovesc pe alii, mai ales atunci c"nd trebuie s! suport agresiunea cuiva. )ac!
cineva m! 1igneste 3i r!spund, nu stiu 3ns! cum as reaciona dac! ar r"de cineva de mine pentru c! nu
3ndr!zneste cineva s! fac! lucrul acestaN >unt multe cazuri 3n care trebuie s! recurg la violen! ca s!-
mi rezolv anumite probleme. #ai am uneori si accese de m"nie f!r! motiv, dar rar.
'cti$itate practic& +nali9a&i si comenta&i acest ca9 =mpreun cu colegii de curs. Dn anali9
=ncerca&i s porni&i de la "ormularea unor =ntre:ri orientative, cum ar "i7
1. Care sunt punctele tari si punctele sla:e ale persona'ului din povesteC
(. Ce tip de violen& mani"est elevulC
4. Care crede&i c sunt cau9ele acestor comportamenteC
5. Cum ar putea "i caracteri9at rela&ia sa cu "amiliaC Dar cu colegii si pro"esoriiC
1. Ce poate "ace scoala pentru ameliorarea cmportamentului suC Dar "amiliaC
Dn anali9a dvs. pute&i aduga si alte =ntre:ri relevante pe care le considera&i necesare pentru
anali9a ca9ului
C. @a$ta menta53 Gactivitate propus =n cadrul cursului I.inerii =mpotriva violen&eiJH
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
14(
Investete n oameni!
Citi&i suportul de curs pentru tema 1 a modulului IPrevenirea 2i com:aterea violen&ei 2colareJ
postat la ru:rica 0EU0E din spa&iul online e =nv&are. Dup ce a&i parcurs materialul, su:linia&i sau
nota&i acele idei pe care le considera&i utile pentru =n&elegerea conceptului de violen& scolar =n
conteFtul mai larg al violen&ei umane.
V propunem acum s utili9a&i ceea ce se numeste o "art& mental& care s repre9inte propria
dumneavoastr =n&elegere privind conceptul de Iviolen& scolarJ.
In general, o !arta mental porneste de la un concept sau o tem central, =n ca9ul nostru violena
scolar!. Pornind de la acest concept, vom =ncerca s construim o !art care s asocie9e principalele
aspecte ale muncii noastre ca pro"esori la clas, ca directori de scoal, metodisti sau ca inspectori
scolari, cu re"erire la pro:lematica violen&ei. Pentru a reali9a !arta mental, putem utili9a linii de
legatur, sge&i, culori, imagini. * pute&i reali9a cu a'utorul computerului sau cu a'utorul !<rtiei 2i
creioanelor.
Posta&i !arta =n sec&iunea IOarta mentalJ din spa&iul de =nv&are.
Pentru mai multe informaii legate de avanta1ele utilizarii &arii mentale 3n 3nv!are, v! propunem
sa vizionai , filmulee interesante, printr-un clicA aici?
&ttp?@@www.Loutube.com@watc&BvK#labr]v,:X^
&ttp?@@www.Loutube.com@watc&BvK)>vCr]4;CSs
TEMA .' A#;i0ni %e &$eveni$e i #om7ate$e a vio5en;ei #o5a$e
.'-'Ana5i1a 2enomen050i %e vio5en;3 n #oa53
Punctul de plecare al oricrei strategii relevante pentru o unitate scolar =l repre9int
nevoile actorilor ei. * cunoastere =n pro"un9ime a di"icult&ilor curente sau poten&iale cu care se
con"runt elevii, cadrele didactice sau ec!ipa managerial a unei scoli =n ceea ce priveste
"enomenul de violen& este o condi&ie esen&ial pentru de9voltarea unor msuri de interven&ie
adecvate.
1. olectarea de in#ormaii rele$ante pri$ind #enomenele de $iolen& 2colar&
Cum putem cunoaste =ntr8un mod detaliat pro:lemele cu care se con"runt actorii de la
nivelul scolii =n ceea ce priveste "enomenul de violen&C Cum putem colecta =n mod sistematic
in"orma&ii credi:ile, veri"ica:ile si eFtinse despre actele de violen&, pre9ente sau poten&ialeC Un
prim pas =l repre9int alegerea unor metode adecvate prin care aceste in"orma&ii s "ie colectate.
Dn "unc&ie de resursele disponi:ile pe care le poate aloca scoala dumneavoastr, pute&i sta:ili un
plan de ac&iune care s cuprind o investiga&ie c<t mai larg, si un numr c<t mai mare de
actoriBinstitu&ii at<t de la nivelul scolii c<t si de la nivelul comunit&ii.
C<teva metode simple prin care pot "i colectate in"orma&ii relevante pentru ela:orarea unei
diagno9e si a unei strategii de interven&ie antiviolen& ar putea "i7 aplicarea de c!estionare,
reali9area unor interviuri individuale sau de grup si anali9a de documente.
C&estionarul pentru elevi
Violen&a scolar nu include numai ac&iunile eFplicit violente, care intr =n s"era penalului, ci
si o serie =ntreag de violen&e mai su:tile Gintimidri, tac!inri, ironii, agresiuni ver:ale etc.H.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
144
Investete n oameni!
entimentul de siguran& di"er mult de la un elev la altul, la "el ca si normele sau valorile prin
prisma crora un "apt este caracteri9at ca violent. Prin intermediul c!estionarelor pentru elevi,
ec!ipa managerial poate s investig!e9e aceste aspecte mai pu&in vi9i:ile ale violen&ei, legate de
cele mai multe ori de atitudini ostile sau intimidri ale actorilor din scoal.
Investi6a;ia &$in #Bestiona$ =n r<ndul elevilor v poate a'uta s veri"icati in"ormatiile
colectate =n mod curent c<t si s o:tineti in"ormatii suplimentare despre7
_ noi "orme de violen& din scoala dumneavoastrA
_ conteFtul =n care apar anumite acte de violen&a scolarA
_ actorii implica&i =n situa&iile de violen& Ginclusiv cei din a"ara scoliiHA
_ opiniile elevilor despre oportunitatea si impactul unor msuri de prevenire si com:atere a
violentei initiate de scoalaA
_ opiniile elevilor privind posi:ile msuri de com:atere a acestui "enomen.
Este important ca =ntre:rile incluse =n acest c!estionar s "ie "ormulate clar si, pe c<t
posi:il, s ai: variante =nc!ise de rspuns Gpentru "acilitarea procesului de completare si
minimi9area timpului alocatH. De asemenea, tre:uie s eFiste o sec&iune =n care elevii s poat s8
si eFprime li:er opiniile cu privire la "enomenul de violen& din scoala lor. Evita&i includerea unui
numr prea ridicat de =ntre:ri, "ocali9<ndu8v numai asupra aspectelor esen&iale urmrite, un
document de dimensiuni prea mari in!i:<nd reponden&ii.
Un eFemplu de instrument prin care pot "i o:tinute in"ormatii mai detaliate asupra unor
"enomene de violent din perspectiva elevilor, este cel ela:orat de ec!ipa Institutului de $tiin&e ale
Educa&iei 2i pre9entat =n lucrarea KPrevenirea 2i com:aterea violen&ei =n 2coal g!id practic
pentru directori 2i cadre didacticeJ, coord. ) %igu, IE, (@@;7
C@ESTIONAR ELEV
-' Te $063m s3 a&$e#ie1i #a$e s0nt 2o$me5e %e vio5en;3 &e #a$e 5e o7se$vi n s#oa5a n #a$e
nve;i si #a$e este 2$e#ven;a #0 #a$e a#este mani2est3$i a0 5o#'
1.
Deloc
(.
0ar
4.
Des
5.
Foarte des
1.
,u stiu
1. Violen& =ntre elevi
(. Violen& a elevilor "a& de pro"esori
4. Violen& a pro"esorilor "a& de elevi
.' Ca$e %int$e sit0a;ii5e 0$m3toa$e se mani2est3 nt$e #o5e6ii t3iM
1.
Deloc
(.
0ar
4.
Des
5.
Foarte des
1.
,u stiu
1. Utili9area unor eFpresii 'ignitoare =ntre elevi,
re"eritoare la di"erite trsturi "i9ice sau psi!ice
(. Utili9area unor eFpresii 'ignitoare =ntre elevi,
re"eritoare la situa&ia materialB"inanciar
4. In'uriiBcuvinte ur<te
5. Certuri, con"licte
1. Utili9area unor eFpresii 'ignitoare =ntre elevi,
re"eritoare la apartenen&a etnic
;. Utili9area unor eFpresii 'ignitoare =ntre elevi,
re"eritoare la apartenen&a religioas
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
145
Investete n oameni!
6. #taie =ntre elevi
>. +lte situa&ii GcareCH SSSSSSSSS..SS
)' Fenomene5e %e vio5en;3 &e #a$e 5e o7se$viE se mani2est34
1.
Deloc
(.
0ar
4.
Des
5.
Foarte des
1.
,u stiu
1. Dn ore
(. Dn pau9e
4. Dn incinta scolii, dup programul scolar
5. Dn imediata vecintate a scolii, dup programul
scolar
(' Fenomene5e %e vio5en;3 nt$e #o5e6i &e #a$e 5e/ai o7se$vat se mani2est34
_ =ntre elevi din aceeasi clas ..........................................................................................................1
_ =ntre elevi din clase di"erite, de acelasi nivel scolar .......................................................................(
_ =ntre elevi din clasele mari "a& de elevi din clasele mici ................................................................4
_ =ntre elevi care apar&in scolii si cei din a"ara acesteia ....................................................................5
C' De 5a n#e&e$ea an050i s#o5a$,n an05 s#o5a$ &$e#e%entE te/ai a25at &e$sona5 nt$/0na %int$e
sit0a;ii5e %e mai Fos M
1.
Deloc
(.
,u
1. Victim a "urturilor =n scoal
(. Victim a "urturilor =n imediata vecintate a scolii
4. Victim a agresiunilor seFuale
5. +gresat "i9ic G:tutH =n scoal
1. +gresat "i9ic G:tutH =n imediata vecintate a scolii de ctre al&ii, dec<t colegii de
2coal
;. Or&uit Gprin in'urii, amenin&ri etc.H =n scoal
6. Or&uit Gprin in'urii, amenin&ri etc.H =n imediata vecintate a scolii de ctre al&ii,
dec<t colegii de scoal
>. +lte situa&ii GcareCHSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS.SS
+' Ca$e s0nt 2o$me5e %e vio5en;3 &e #a$e #o5e6ii t3i 5e mani2est3 2a;3 %e &$o2eso$ii %in
s#oa53M
1.
Deloc
(.
0ar
4.
Des
5.
Foarte des
1.
,u stiu
1. Indisciplin
(. +:senteism, "uga de la ore
4. Ignorarea mesa'elor transmise Gnu acord
aten&ie
pro"esorilor sau celor spuse de acestiaH
5. +titudini rutcioase, nepoliticoase
1. 0e"u9ul =ndeplinirii sarcinilor
;. Vor:e ur<te, 'igniri
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
141
Investete n oameni!
6. +gresiune nonver:al Ggesturi, priviri,
amenin&toare etc.H
>. Lovire, agresiune "i9ic
3. +lte "orme GcareCHSSSSSSS..SSSS.
9' Te $063m s3 a&$e#ie1i 2$e#ven;a #0 #a$e se nt<m&53 0$m3toa$e5e sit0a;ii n s#oa5a ta4
1.
Deloc
(.
0ar
4.
Des
5.
Foarte des
1.
,u stiu
1. )i s8a =nt<mplat ca pro"esorii s m
pedepseasc atunci c<nd nu am stiut lec&iaBnu am
re9olvat o pro:lem etc.
(. e =nt<mpl ca pro"esorii s ne insulte, s ne
umileasc prin eFpresii neadecvate, s ne
ironi9e9e.
4. e =nt<mpl ca pro"esorii s recurg la pedepse
"i9ice.
5. e =nt<mpl s "iu sanc&ionat dac pun
pro"esorilor =ntre:ri neasteptate sau incomode.
1. Pro"esorii ne stimulea9 s ne =ntrecem =ntre noi
si mai pu&in s cola:orm.
;. Pro"esorii nu au su"icient r:dare s ne asculte
pro:lemele, nelmuririle.
6. Pro"esorii ne cer s reproducem ceea ce au
predat si mai pu&in s avem idei originale,
=ndr9ne&e.
>. Pro"esorii ne o"er posi:ilitatea de a discuta cu
ei si =n a"ara orelor de curs.
3. Pro"esorii "avori9ea9 ne'usti"icat unii elevi G=n
notare, =n participarea =n clasH.
1@. )odul de pre9entare a lec&iei de ctre pro"esori
nu este atractiv pentru elevi.
11. Pro"esorii se poart "oarte rece cu noi.
1(. +lte situa&iiA careCSSSSSSSSSSS.
8' Ai 2ost v$eo%at3 n sit0a;ia %e a 2i vio5ent,a6$esiv 2a;3 %e 0n #o5e6 sa0 &$o2eso$ n s#oa53M
_ ,uSS.............................................................................................................................................1
_
Da.......................................................................................................................................................
(
Dac rspunsul este po9itiv, descrie&i succint conteFtul SSSSSSSSS.........SSSSSS..
SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS................SSSS
N' On tim&05 &et$e#0t 5a s#oa53 te sim;i &$oteFat 2a;3 %e vio5en;a 0no$ #o5e6iE &$o2eso$i sa0
a5te &e$soane %in F0$05 s#o5iiM
_ Da ..................................................................................................................................................1
_ Dntr8o oarecare msur, da ............................................................................................................(
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
14;
Investete n oameni!
_ ,u....................................................................................................................................................4
-*' C0m #$e1i #3 a$ &0tea #ont$i70i e5evii 5a $e%0#e$ea #a10$i5o$ %e vio5en;3 mani2estate n
s#oa53M
SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS
SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS
Date %e i%enti2i#a$e4
--' SeD7
_ Feminin ..........................................................................................................................................1
_ )asculin...........................................................................................................................................(
-.' V<$st3 G=n ani =mplini&iH7 SSSSSSS.
Clasa7SSSSSSSSSSSSSSS
5rganizarea unor interviuri individuale si de grup cu actori c&eie de la nivelul
scolii@comunit!ii
Un pas important =l repre9int investigarea altor actori de la nivelul scolii cu privire la
"enomenele de violen& din scoala dumneavoastr7 cadre didactice, prin&i, personal speciali9at
Gconsilieri, psi!ologi, asisten&i sociali, mediatoriH, repre9entan&i ai comunit&ii.
Pentru aceasta pute&i s utili9a&i tot metoda prin c!estionar Gadapt<nd =ntre:rile din
c!estionarul pentru eleviH sau s "olosi&i alte metode, precum interviurile individuale sau de grup. Dn
acest "el ve&i putea compara si veri"ica datele colectate de la elevi si ve&i putea o:&ine o imagine
mai compleF asupra situa&iilor de violen& din scoala dumneavoastr.
Inter$iuri indi$iduale sau de grup cu pro#esorii
EFemplu de list de =ntre:ri Gpre9entate =n lucrarea KPrevenirea 2i com:aterea violen&ei =n 2coal
g!id practic pentru directori 2i cadre didacticeJ, coord. ) %igu, IE, (@@;H7
1. Considera&i c elevii se simt =n siguran& =n timpul petrecut =n 2coalC
(. Considera&i c 2coala dumneavoastr o"er siguran& pro"esorilor 2i elevilorC
4. Care sunt cele mai importante pericole sau amenin&ri cu care se con"runt =n pre9ent eleviiC
Dar pro"esorii din 2coalaC
5. Care sunt cele mai "recvente situa&ii de violen& =n 2coal7 =ntre elevi, a elevilor "a& de
pro"esori, a pro"esorilor "a& de eleviC
1. *"eri&i eFemple de situa&ii concrete de violen& petrecute =n 2coal. Cum au "ost re9olvate
aceste situa&iiC
;. Crede&i c sunte&i su"icient asistat =n re9olvarea ca9urilor de violen&C De la cine a2tepta&i
mai mult implicareC Gde eFemplu, poli&ie, consilieri 2colari, I% etc.H
6. Cunoa2te&i situa&ii de violen& generate de grupuri de copii 2i tineri din vecintatea 2coliiC Da&i
eFemple.
>. Vi s8a =nt<mplat s ave&i vreun con"lict cu prin&ii elevilor dumneavoastrC Care au
"ost cau9eleC Cum s8a re9olvatC La cine a&i apelat pentru re9olvarea acestei situa&iiC
3. Care crede&i c este tendin&a de apari&ie a ca9urilor de violen& =n aceast 2coalC Gcre2tere,
scdere, men&inereH
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
146
Investete n oameni!
1@. C<t de important crede&i c este pro:lema violen&ei pentru 2coala dumneavoastr C
Este necesar o strategie a 2colii care s com:at sau s previn situa&iile de violen& 2colarC
Dn care din etapele derulrii strategiei a&i dori s v implica&iC
+duga&i 2i in"orma&iile privind aplicarea interviului GData des"2urrii interviuluiA *ra =nceperiiA
DurataA ,umele 2i prenumele celui care a reali9at interviulH.
Inter$iuri indi$iduale sau de grup cu p&rinii
EFemplu de list de =ntre:ri Gpre9entate =n lucrarea KPrevenirea 2i com:aterea violen&ei =n 2coal
g!id practic pentru directori 2i cadre didacticeJ, coord. ) %igu, IE, (@@;H7
1. Dn opinia dumneavoastr, elevii acestei 2coli se simt =n siguran& =n timpul petrecut =n 2coalC
(. Considera&i c aceast 2coal o"er siguran& copiluluiBcopiilor dumneavoastrC
4. Care sunt =n opinia dumneavoastr cele mai importante pericole sau amenin&ri cu care se
con"runt =n pre9ent eleviiC
5. Care sunt cele mai "recvente situa&ii de violen& =n 2coal7 =ntre elevi, a elevilor "a& de
pro"esori, a pro"esorilor "a& de eleviC
1. +ve&i cuno2tin& despre situa&ii concrete de violen& =n 2coalC Da&i eFemple. Cum au "ost
re9olvate aceste situa&iiC +&i "ost consulta&i =n re9olvarea acestoraC
;. Cunoa2te&i situa&ii de violen& generate de grupuri de copii 2i tineri din vecintatea 2coliiC Da&i
eFemple. Cum au "ost re9olvate aceste situa&iiC
6. Ca prin&i, vi s8a =nt<mplat s ave&i vreun con"lict cu pro"esorii copiilor dumneavoastrC Care
au "ost cau9ele C Cum s8a re9olvatC La cine a&i apelat pentru re9olvarea acestei situa&iiC
>. Care crede&i c este tendin&a de apari&ie a ca9urilor de violen& =n aceast 2coalC Gcre2tere,
scdere, men&inereH
3. C<t de important crede&i c este pro:lema violen&ei pentru 2coala dumneavoastr C Este
necesar o strategie a 2colii care s com:at sau s previn situa&iile de violen& 2colarC Dn care
din etapele derulrii strategiei a&i dori s v implica&iC
Include&i 2i in"orma&ii privind aplicarea interviului GData des"2urrii interviuluiA *ra =nceperiiA
DurataA ,umele 2i prenumele celui care a reali9at interviulH.
Analiza de documente
+ceast etap este de cele mai multe ori ignorat =n activit&ile de in"ormare cu privire la
situa&iile de violen& din scoal si din 9ona proFim acesteia. Cu toate acestea, eFist o serie de
documente eFtrem de valoroase pe care o ec!ip managerial le are la dispo9i&ie, si care pot
completa in"orma&iile colectate direct de la actorii scolii.
Pe de o parte este vor:a despre documente interne? rapoarte si caracteri9ri individuale ale
consilieruluiBpsi!ologului scolarA rapoarteBporto"olii ale unor activit&i anterioare dedicate sau
relevante pentru tema violen&eiA pl<ngeriBreclama&ii ale prin&ilor cu privire la ac&iuni violente ale
unor elevi sau cadre didactice din scoal etc.
De asemenea, pot "i consultate si documente e0terne care sunt relevante cu privire la
"enomenul de violen& =n general si violen& scolar =n special. +cestea constau =n articole,
comunicate de pres sau stiri pu:licate =n mass8media, studii, anali9e sau rapoarte pu:licate de
di"erite institu&ii relevante la nivel local, regional sau na&ional. +nali9a acestor documente poate s
o"ere oca9ia de a anali9a care sunt "aptele ce sunt =n mod curent =ncadrate =n violen&a scolar,
care sunt ariile mai eFpuse riscului, care sunt tendin&ele de producere a acestor "enomene etc.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
14>
Investete n oameni!
)istemul de indicatori pri$ind #enomenele de $iolen& (n spaiul scolar3 elaborat (n
cadrul proiectului 1-) D%:/1/1.1/)/6 Tinerii (mpotri$a $iolenei: de#iniii3 propuneri3
modalit&i de calcul si interpretare
Un sistem de indicatori privind "enomenele de violen& =n spa&iul scolar repre9int un set de
instrumente cu a'utorul crora putem descrie siBsau evalua sistemul de =nv&m<nt din perspectiva
situa&iilor de violen& cu care acesta se con"runt.
Cu alte cuvinte, acesta repre9int un mi'loc de a utili9a o serie de date cantitative,
o:serva:ile si veri"ica:ile cu privire la violen&a =n spa&iul scolar, articul<nd un criteriu precis de
evaluare a sistemului de educa&ie Gsimilar celor privind participarea, accesul, "inan&area
=nv&m<ntului etc.H.
Din perspectiva domeniilor principale ale indicatorilor, sistemul care se re"er la "enomenele
de violen& =n spa&iul scolar "ace parte din cei privind resursele educa&iei, respectiv resursele
umane, alturi de al&i indicatori privind resursele umane, precum si resursele "inanciare sau
materiale.
Indicatorii propusi s "ac parte din sistemulindicatorilor privind "enomenele de violen& din
spa&iul scolar repre9int o selec&ie reali9at de eFper&ii din cadrul programului .ineri =mpotriva
violen&ei. +cest lucru a "ost determinat, pe de o parte, de "aptul c eFist o "oarte mare varietate de
a:ordri si de =n&elegeri ale "enomenelor de violen& care se regsesc si =ntr8o "oarte mare
varietate de indicatori privind violen&a scolar. De asemenea, acest lucru indic nevoia de a
de9volta un sistem de indicatori de :a9 "ia:il si usor de aplicat, care s "avori9e9e utili9area unui
volum de resurse Gumane, materiale, "inanciare, de timp etc.H limitat, =n concordan& cu
disponi:ilitatea acestor resurse, =n pre9ent, =n scolile din sistemul rom<nesc de =nv&m<nt.
Ca orice sistem de indicatori de :a9, si acesta este unul care necesit re=nnoiri periodice,
activit&ile de "ormare reali9ate =n cadrul proiectului "iind o "oarte :un oportunitate =n acest sens.
Este "oarte posi:il ca o parte dintre indicatori s "ie considera&i de ctre "actorii de deci9ie
de la nivel local sau 'ude&ean mai pu&in importan&i =n compara&ie cu al&ii, mai greu de utili9at sau
pentru care datele primare nu pot "i o:&inute cu usurin&. Este important de re&inut c lista propus
repre9int un prim pas =n cristali9area unui sistem de indicatori de :a9 =n domeniul "enomenelor
de violen& care s poat s o"ere o msur a unei realit&i prin de"ini&ie greu de msurat, de
surprins o:iectiv.
)e ce un astfel de sistemB
.o&i actorii scolari Gelevi, prin&i, cadre didactice, manageri, personal speciali9at, deciden&i
etc.H au nevoie s cunoasc =ntr8un mod c<t mai precis dimensiunea, natura si conteFtul
"enomenelor de violen& =n acest spa&iu. Dn primul r<nd, pentru a putea preveni, pentru a putea lua
c<t mai devreme posi:il msurile necesare prin care aceste "enomene s nu se mai repete, Dup
cum eFprima =n mod meta"oric E. De:ar:ieuF G(@@>H, a msura cantitativ violen&a =n spa&iul scolar
ec!ivalea9 cu a da cuv<ntul celor care sunt victime ale acesteia. Prin urmare, aceasta ne permite
nu numai s ne apropiem de un diagnostic adecvat, c<t si s identi"icm o serie de ci prioritare de
interven&ie.
Care sunt limitele unui astfel de sistemB
Dnainte de a pre9enta domeniile mari pe care un sistem de indicatori =n domeniul violen&ei
scolare =l propune, merit s spunem, =nc de la =nceput, care sunt limitele acestuia. Cea mai
important este semnalat tot de E. De:ar:ieuF G(@@>H si se re"er la su:8estimarea acestor
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
143
Investete n oameni!
"enomene, o"erind ca eFemplu in"orma&ii o:&inute cu a'utorul plat"ormei I-,+ care colectea9
date primare pentru calcularea indicatorilor privind violen&a =n sistemul "rance9 de educa&ie.
+st"el, se poate o:serva "aptul c eFist o distan& "oarte mare =ntre procentul elevilor
victime ale "urturilor su: amenin&are semnalat de acest sistem de monitori9are G@,@(>]H si cel
relevat de o serie de anc!ete tematice na&ionale Gestimat =ntre 4,5 si ;,4]H. * di"eren& si mai
mare este o"erit ca eFemplu =n ca9ul consumului de stupe"iante, datele o"iciale indic<nd un
procent de @,@(5], iar anumite anc!ete estim<nd "aptul c peste 1@] dintre :ie&i si 16] dintre
"ete consum =n mod regulat anumite droguri.
are sunt tipurile de acte de $iolen& care #ac obiectul sistemului de indicatori;
EFist patru categorii principale urmrite, "iecare "iind detaliat =n ta:elul de mai 'os7
CATEGORII TIPURI COD
A' Ata# 5a &e$soan3 Violen&e "i9ice "r arme +@1
Violen&e "i9ice cu arme Gal:e, de "oc etc.H +@(
Insulte +@4
+menin&ri +@5
Or&uiri +@1
Intimidri +@;
anta' +@6
Violen&e "i9ice cu caracter seFual +@>
Viol +@3
>' Atentat 5a se#0$itatea
0nit&ii s#o5a$e
Introducerea unor persoane strine =n incinta scolii #@1
.entativ de incendiu #@(
Port arm #@4
+larm "als #@5
C' Atentat 5a 70n0$i Furt sau tentativ de "urt C@1
Distrugerea :unurilor colegilorBpro"esorilor C@(
Distrugerea :unurilor scolii C@4
Incendii C@5
D' A5te 2a&te %e vio5en& sa0
atentate 5a se#0$itate
Consum de stupe"iante D@1
Consum de alte su:stan&e inter9ise Galcool, &igri etc.H D@(
.ra"ic cu stupe"iante D@4
.ra"ic cu alte su:stan&e inter9ise D@5
.entative de suicid D@1
uicid D@;
)etul de indicatori de ba0& propusi
Principalii indicatori selecta&i pentru =nregistrarea situa&iei "enomenelor de violen& scolar
G=n pre9ent si =n evolu&ieH sunt urmtorii7
N$'
#$t'
In%i#ato$i Ra&o$ta$e
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
15@
Investete n oameni!
1. ,umr GmediuHde semnalri de
"enomene de violen& =n
semestrulBanul scolar F Gtotal
"enomene semnalate si pe
categorii de "enomene de violen&H
- acte de violen! din care N furturi, Nconflicte
fizice elevi-elevi etc.
(. Ponderea "enomenelor de violen&
=ncadrate la
categoria atac la persoan.
E9emplu de calcul al ponderii: metoda de calcul
const! 3n 3mp!rirea num!rului de acte de violen!
3ncadrate 3n categoria atac la persoan! la num!rul
total de acte de violen! petrecute 3ntr-o anumit!
perioad! de timp 6semestru @an scolar/O rezultatul
se 3nmuleste cu +77O
4. Ponderea "enomenelor de violen&
=ncadrate la categoria atentat la
securitatea unit&ii scolare.
=ncadrate la categoria atentat la
:unuri
=ncadrate la categoria alte "apte de
violen& sau atentate la securitate
=n spa&iul scolar.
;. ,umr GmediuH de incidente grave
=n semestrulBanul scolar F raportate
ctre I%.
6. ,umr GmediuH de incidente grave
=n semestrulBanul scolar F raportate
ctre Poli&ieB%andarmerie.
>. ,umrul GmediuH de incidente
graveB1@@ de elevi.
semnalate care au antrenat
pre'udicii materiale.
1@. Ponderea "enomenelor de violen&
semnalate care au antrenat
pre'udicii "inanciare.
semnalate care au condus la
vtmri "i9ice ce au presupus
spitali9are.
1(. Ponderea "enomenelor de violen&
care au avut ca victim elevii.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
151
Investete n oameni!
care au avut ca victim personalul
didactic si nedidactic din unitatea
scolar.
care au avut ca autor elevii.
care au avut ca autor personalul
didactic si nedidactic din unitatea
scolar.
1;. Ponderea "enomenelor de violen&
care au avut ca autor un printe.
care au avut ca victim un printe.
1>. Ponderea "enomenelor de violen&
care au avut ca agresori persoane
din a"ara scolii.
De#inirea indicatorilor pri$ind $iolena (n scoal&
Pentru eFempli"icare, redm modul =n care se de"inesc c<&iva indicatori din domeniul
violen&ei =n spa&iul scolar7
8 Ponderea "enomenelor de violen& =ncadrate la categoria atac la persoan 8 numrul total
al "enomenelor de violen& =ncadrate la categoria atac la persoan, ca raport procentual din totalul
actelor de violen& care s8au petrecut =ntr8o anumit perioad GsemestruBan scolarHA
8 Ponderea "enomenelor de violen& care au avut ca autor un printe 8 numrul total al
"enomenelor de violen& care au avut ca autor un printe, ca raport procentual din totalul actelor de
violen& care s8au petrecut =ntr8o anumit perioad GsemestruBan scolarH.
.etoda de calcul
Iat c<teva eFemple7
8 pentru calcularea ponderii "enomenelor de violen& =ncadrate la categoria atac la
persoan, metoda de calcul const =n =mpr&irea numrului de acte de violen& =ncadrate =n
categoria atac la persoan la numrul total de acte de violen& petrecute =ntr8o anumit perioad
de timp
Gsemestru Ban scolarHA re9ultatul se =nmul&este cu 1@@A
8 pentru calcularea ponderii "enomenelor de violen& care au avut ca autor un printe,
metoda de calcul const =n =mpr&irea numrului de acte de violen& care au avut ca autor un
printe la numrul total de acte de violen& petrecute =ntr8o anumit perioad de timp Gsemestru
Ban
scolarHA re9ultatul se =nmul&este cu 1@@.
Datele necesare pentru calculul indicatorilor
Pentru calculul indicatorilor sunt necesare anumite date primare. De eFemplu7
8 pentru calcularea ponderii "enomenelor de violen& =ncadrate la categoria atac la
persoan, datele necesare sunt numrul "enomenelor de violen& =ncadrate la categoria atac la
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
15(
Investete n oameni!
persoan si numrul total de acte de violen& petrecute =ntr8o anumit perioad de timp
Gsemestru Ban scolarHA
8 pentru calcularea ponderii "enomenelor de violen& care au avut ca autor un printe,
datele necesare sunt numrul "enomenelor de violen& care au avut ca autor un printe si numrul
total de acte de violen& petrecute =ntr8o anumit perioad de timp Gsemestru Ban scolarH.
Dn vederea o:&inerii unor asemenea date, unit&ile de =nv&m<nt vor culege in"orma&ii pe
:a9a unui instrument special ela:orat, respectiv o "is de =nregistrare a actelor de violen&, a
speci"icului acestora, a anumitor caracteristici ale autorilor Bvictimelor etc., "is pe care o vom
pre9enta ceva mai departe.
<i$elul de agregare
*rgani9area datelor privind actele de violen& tre:uie s corespund nivelului la care se
calculea9 "iecare indicator7 na&ional, regional, 'ude&ean, local s.a.
+st"el, 5a nive5 5o#a5 Gunitatea de =nv&m<ntH, nivelurile de agregare a indicatorilor de
evaluare a "enomenului de violen& =n spa&iul scolar sunt urmtoarele7
$ nivel de =nv&m<nt Gprimar, gimna9ial, liceal s.a., =n "unc&ie de ciclurile de =nv&m<nt
pe care le organi9ea9 scoala respectivHA
$ seF G=n vederea identi"icrii di"eren&elor de gen din perspectiva comiterii actelor de
violen&, respectiv a situa&iilor de victime ale acestor acteH,
$ grupe de v<rst Gpentru a sta:ili grupele de v<rst crora le corespunde riscul cel mai
mare de comitere a unor acte de violen&, implicit pentru direc&ionarea msurilor de
interven&ieH.
La nivel F0%e;ean GinspectorateH, $e6iona5 si na;iona5 GministerH, nivelurile de agregare ale
indicatorilor sunt7
$ mediu de re9iden&, nivel de =nv&m<nt A
$ po9i&ia scolii =n comunitate GcentruBperi"erieH A
$ seF, grup de v<rst.
Indicatori de raportare a e$oluiei #enomenelor de $iolen& (n spaiul scolar
Indicatorii de :a9 pre9entati mai sus pot s o"ere in"ormatii at<t asupra "enomenului =ntr8un
anumit moment Go "otogra"ie a unei situatiiH c<t si a evolutiei acestuia =ntr8o anumita perioad de
timp. Practic "iecare indicator poate "i calculat pentru di"erite momente t Gde eFemplu, ani scolariH
ale unei perioade de re"erint. +st"el, lista indicatorilor de :a9 =n domeniul violentei scolare
urmariti =n evolutie poate "i eFprimat =n modul urmtor7
$ Evolu&ia numrului de semnalri de "enomene de violen& =n perioada F Gtotal "enomene
semnalate, pe categorii de "enomene de violen&H. EF7 4@ de acte de violen& din care 1@
"urturi, (@ con"licte "i9ice elevi8elev =n anul scolar tA (1 de acte de violen& din care >
"urturi, 16 con"licte "i9ice elevi8elev =n anul scolar t`1A (@ de acte de violen& din care 1
"urturi, 11 con"licte "i9ice elevi8elev =n anul scolar t`(
$ Evolu&ia ponderii "enomenelor de violen& =ncadrate la categoria atac la persoan, =n
perioada F.
$ Evolu&ia ponderii "enomenelor de violen& =ncadrate la categoria atentat la securitatea
unit&ii scolare, =n perioada F.
$ Evolu&ia ponderii "enomenelor de violen& =ncadrate la categoria atentat la :unuri, =n
perioada F.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
154
Investete n oameni!
$ Evolu&ia ponderii "enomenelor de violen& =ncadrate la categoria alte "apte de violen& sau
atentate la securitate =n spa&iul scolar, =n perioada F.
$ Evolu&ia numrului de incidente grave =n perioada F raportate ctre I%. EF7 1( acte grave
de violen& raportate la I% =n anul scolar tA 1@ acte grave de violen& raportate la I% =n
anul scolar t`1A > acte grave de violen& raportate la I% 8 =n anul scolar t`(.
$ Evolu&ia numrului de incidente grave =n perioada F raportate ctre Poli&ieB%andarmerie. EF7
1( acte grave de violen& raportate la poli&ieB'andarmerie 8 =n anul scolar tA 1@ acte grave de
violen& raportate la poli&ieB'andarmerie 8 =n anul scolar t`1A ; acte grave de violen&
raportate la poli&ieB'andarmerie 8 =n anul scolar t`(.
$ Evolu&ia ponderii "enomenelor de violen& semnalate care au antrenat pre'udicii materiale,
=n perioada F.
$ Evolu&ia ponderii "enomenelor de violen& semnalate care au antrenat pre'udicii "inanciar, =n
perioada F.
$ Evolu&ia ponderii "enomenelor de violen& semnalate care au condus la vtmare corporal
ce a presupus spitali9are, =n perioada F.
$ Evolu&ia ponderii "enomenelor de violen& care au avut ca victim elevii, =n perioada F.
$ Evolu&ia ponderii "enomenelor de violen& care au avut ca victim personalul didactic si
nedidactic din unitatea scolar, =n perioada F.
$ Evolu&ia ponderii "enomenelor de violen& care au avut ca autor elevii, =n perioada F.
$ Evolu&ia ponderii "enomenelor de violen& care au avut ca autor personalul didactic si
nedidactic din unitatea scolar, =n perioada F.
$ Evolu&ia ponderii "enomenelor de violen& care au avut ca autor un printe, =n perioada F.
$ Evolu&ia ponderii "enomenelor de violen& care au avut ca victim un printe, =n perioada F.
$ Evolu&ia ponderii "enomenelor de violen& care au avut ca agresori persoane din a"ara
scolii, =n perioada F.
Fi2a de (nregistrare a unui ca0 de $iolen& (n spaiul 2colar
Cum pot "i o:&inute datele primare pentru calcularea indicatorilor =n mod sistematicC Pentru
"acilitarea utili9rii unei modalit&i standardi9ate de colectare a datelor privind violen&a scolar Gsi
implicit, pentru calcularea indicatorilor pre9enta&i mai susH propunem utili9area unei Hise de
3nregistrare a unui fenomen de violen!.
Dn cadrul proiectului K.inerii =mpotriva violen&eiJ a "ost construit o :a9a de date pornind de
la "isa de =nregistrare a actelor de violen&^ =n spa&iul scolar completat^ on8line. +ceast^ modalitate,
urm^rit^ =n mod sistematic, o"er^ un suport intuitiv procesului de monitori9areBevaluare a
"enomenelor de violent^ scolar^ de ce este "oarte important ca numrul situatiilor de violenta care
sunt inregistrate sa "ie c<t mai apropiat de cele identi"icate la nivelul scolii. Este posi:il ca, =ntr8o
prim etap, persoana care are responsa:ilitti directe =n aceast arie s solicite spri'inul colegilor
implicati =n mod direct =n re9olvarea situatiilor de violenta pentru =nregistrarea =n "isa. Dn viitor, va "i
posi:il ca "iecare cadru didactic s poat completa "isa on8line, cresc<nd ast"el sansele ca
numrul actelor de violenta identi"icate s se apropie de cel al actelor =nregistrate =n :a9a de date.
Dn situatiile =n care nu este posi:il o coneFiune la internet, scoala va transmite "isele completate =n
"ormat electronic la persoana responsa:il de la nivel 'udetean G=n mod similar cu sistemul actual
de raportareH.
Completarea "iselor =nseamn de9voltarea unei :a9e de date relevante, care va permite, la
r<ndul ei, calcularea seturilor de indicatori de :a9 privind violen&a =n spa&iul scolar propus =n
modulul anterior. * "isa completat =n mod adecvat va a'uta institutia scolar, dar si autorittile cu
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
155
Investete n oameni!
putere de deci9ie de la nivel de sistem, s =nregistre9e cele mai importante in"orma&ii cu privire la
un act de violen& petrecut =n spa&iul scolar. 0eamintim "aptul c o "is va "i utili9at7
8 pentru =nregistrarea, =n "ormatul respectiv, a "iecrui ca9 de violen& petrecut =ntr8o
anumit perioad Gun semestruBun an scolarHA datele =nregistrate pot "i transmise, ca atare,
inspectoratelorA totodat, acestea pot "i utili9ate pentru calcularea indicatorilor privind violen&a la
nivelul scolii si =ntocmirea, pe :a9a acestora, a rapoartelor ctre inspectoratA
8 pentru =nregistrarea direct a in"orma&iilor =ntr8o :a9 de date, a crei structur este
con"orm cu con&inutul "iseiA la :a9a de date de la nivelul scolii ar urma s ai: acces direct si
repre9entanti de la nivel 'udetean si national.
+st"el, :a9a de date electronic va permite reali9area unei "otogra"ii a strii de "apt privind
violent scolar dar va o"eri si o imagine dinamic asupra "enomenului7
EFist o rela&ie logic =ntre datele privind "enomenele de violen& colectate utili9<nd
sistemul de indicatori sau alte metode de monitori9areBevaluare si strategiileBplanurile opera&ionale
pe care o unitate scolar le poate initia. Fundamentarea unei strategii anti8violen& presupune
de"inirea si ierar!i9area principalelor pro:leme cu care se con"runt scoala =n ceea ce priveste
"enomenul de violen& pornind de la in"ormatiile continute de indicatorii de :a9 din domeniul
violentei scolare.
Fia %e n$e6ist$a$e a 0n0i #a1 %e vio5en;3 n s&a;i05 #o5a$
A' Date 6ene$a5e 0nitate %e nv3;3m<nt
Cod scoal7 Cod I0UE
LocalitateB%ude&
)ediu de re9iden& 0uralBur:an
Locali9are CentruBperi"erie
.ip unitate c general, liceu etc.
,umr de elevi .otalBcicluri de =nv&m<nt
Coordonate scoal .elB"aF, e8mail
A' Date 6ene$a5e #a1 semna5at
Data semnalrii actului de violen&
Func&ia persoanei care semnalea9
incidental
Pro"esorBDiriginteBElevBPrinteB+lte persoane
0ol =n incident )artorBVictimB+gresor
.ipul actului de violen&^ C*D Gve9i lista coduri speci"ice pentru
CategorieB.ipH
)omentul incidentului Dn timpul orelor de cursB=n pau9B=n a"ara orelor de
curs
Locul incidentului Dn sala de clas, =n alte spa&ii scolare, =n 9ona de
proFimitate a scolii
>' Date %es&$e a0to$,a0to$i
eF )BF
tatut ElevBPro"esorBPrinteBPersoan din a"ara scoliiB+lt
autor
V<rst =n ani =mplini&i
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
151
Investete n oameni!
,umr autori UnulB)ultipli G=n acest ca9 se completea9^
in"ormaaii separat =n :a9^ despre "iecare autorH
C' Date %es&$e vi#tim3,vi#time
eF )BF
tatut ElevBPro"esorBPrinteBPersoan din a"ara scoliiB+lt
autor
V<rst^ =n ani =mplini&i
,umr victime UnulB)ultipli G=n acest ca9 se completea9 in"orma&ii
separat =n :a9 despre "iecare victimH
D' Date %es&$e #onse#in;e si mo%a5it3;i %e inte$ven;ie
Pre'udicii re9ultate
8 Dac da, de ce tipC
,U
D+7 materialeB"inanciareBmedicale Gnumr 9ile
spitali9are, dac este ca9ulH
Institu&ii implicate =n solu&ionarea incidentului colare7 Consiliu +dministra&ie BEleviB Prin&i, I%,
C%0+E, C%+PP,
)EC. Gsau o +gen&ie ,a&ional su:ordonatH.
,on8scolare7 Consiliul Local, Poli&ie
ComunitarB%andarmerie, %udectorie
+ "ost depus o pl<ngereC
8 Dac da, ctre cineC
,U
D+7 I% BPoli&ia Comunitar B %andarmerie
B%udectorie B+lte
institu&ii
E' A5te in2o$ma;ii $e5evante %es&$e a#t05 %e vio5en;3 ,inte$ven;ia n #a105 a#t050i
%e vio5en;3
Categorii sanc&iuni ini&iate )ustrareB+vertismentBcderea notei la
purtareBEFmatriculareB+ltele
+ctivit&i de asisten& victim Consiliere psi!ologicB+lte tipuri de interventie =n
parteneriat cu "amiliaBalte tipuri de interventie =n
parteneriat cu alte institutii
+ctivit&i de asisten& agresor Consiliere psi!ologicB+tragere =n activitati
eFtrascolare
relevanteB+lte tipuri de interventie =n parteneriat cu
"amiliaBalte tipuri de interventie =n parteneriat cu alte
institutii
2.1relucrarea in#ormaiilor colectate
* etap la "el de important este cea de prelucrare 2i anali9 a in"orma&iilor colectate. Este
important ca toate datele o:&inute =n urma aplicrii instrumentelor s "ie anali9ate, elimin<nd riscul
ca o parte dintre in"orma&ii s rm<n neanali9ate.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
15;
Investete n oameni!
=.De0baterea re0ultatelor in$estigaiei si de#inirea problemelor
Pentru a implica un numr c<t mai mare de actori de la nivelul scolii =n activitatea de
diagno9 si de identi"icare a pro:lemelor, este "oarte util s pu:lica&i su: "orma unui raport cele mai
interesante re9ultate o:&inute =n urma investiga&iei. 0aportul ar putea cuprinde o scurt
introducere, rspunsurile la =ntre:rile din c!estionar Ginclusiv repre9entarea lor gra"ic, dac ave&i
o persoan cu ast"el de competen&e =n scoalH si la cele din interviurile individuale sau de grup. De
asemenea, sinte9a poate include si o sec&iune de conclu9ii =n care s "ie succint pre9entate
situa&iile =ngri'ortoare pentru scoal.
Diseminarea re9ultatelor =n r<ndul actorilor scolii si de9:aterea acestora at<t la nivelul
scolii, c<t si la nivelul claselor, ar tre:ui s repre9inte pentru scoala dumneavoastr o prioritate. Dn
primul ca9 este important ca pe agenda de discu&ie a =nt<lnirilor corpului pro"esoral, consiliului de
administra&ie, consiliului elevilor, consiliului prin&ilor s "ie inclus si acest su:iect. De asemenea,
este necesar s organi9a&i =nt<lniri cu dirigin&ii pentru a discuta care sunt cele mai importante
aspecte ce tre:uie aduse la cunostin&a elevilor si care sunt aspectele care tre:uie de9:tute
=mpreun cu acestia.
>.Formularea problemelor
Dn urma de9:aterii acestor aspecte privind starea de "apt este posi:il s reali9a&i ultimul pas
=n aceast etap, "ormularea pro:lemelor. Desi ignorat de multe ec!ipe manageriale, tre:uie s
&ine&i seama de "aptul c structurarea si de"inirea pro:lemelor privind violen&a solicit un timp si
e"ort compara:il re9olvrii lorZ +cest "apt se eFplic prin gradul ridicat de compleFitate al acestui
"enomen, c<t si datorit numrului important de actori c!eie care pot 'uca un rol important =n
des"surarea activit&ilor anti8violen& de la nivelul scolii.
?.Identi#icarea cau0elor
De asemenea, este "oarte important s se =ncerce o grupare a pro:lemelor de"inite =n mod
asemntor de di"erite categorii de actori si implicit o restr<ngere a ariilor posi:ile de interven&ie.
+:ia dup ce am reusit o ast"el de cartogra"iere a =ntregii variet&i de pro:leme putem =ncerca s
reali9m o ierar!ie a cau9elor care conduc la apari&ia acestor pro:leme, c<t si a importan&ei
acestor pro:leme pentru actorii scolii G=n primul r<nd eleviiH.
.recerea =n revist a tuturor pro:lemelor "ormulate de di"eri&i actori cu privire la "enomenele
de violen& scolar poate s v o"ere un "oarte solid punct de plecare =n identi"icarea principalelor
cau9e care conduc la apari&ia acestor pro:leme la nivelul scolii dumneavoastr.
Desi nu eFist o cale a:solut sigur de a deduce cau9ele din e"ecte sau e"ectele din cau9e,
prin ierar!i9are ave&i posi:ilitatea de a pune =ntr8o anumit ordine compleFul de cau9e care
in"luen&ea9 situa&iile de violen& din scoala dumneavoastr.
.'.' E5a7o$a$ea 0nei st$ate6ii anti/vio5en;3 5a nive505 s#o5ii
Identi"ic<nd "ormele de mani"estare a violen&ei scolare si de"inind pro:lemele importante cu
care v con"runta&i, ave&i nevoie de un cadru de ac&iune prin intermediul cruia s de9volta&i
msurile cele mai potrivite de controlBgestionare. +cest cadru, ce poate "i un plan de interven&ie
sau o strategie anti8violen& la nivelul scolii pe care o conduce&i, v o"er o serie de avanta'e
precum7
$ institu&ionali9area activit&ilor de prevenire si com:atere a violen&ei scolareA
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
156
Investete n oameni!
$ "ormarea unei perspective coerente, unitare si predicti:ile a interven&iilor la nivelul scoliiA
$ coordonarea activit&ilor de prevenire cu cele de gestiune a violen&ei scolareA
$ cunoasterea categoriilor si necesarului de resurse pentru des"surarea activit&ilor anti8
violen&A atragerereaBimplicarea tuturor actorilor importan&i de la nivelul scolii si comunit&ii
=n activit&ile anti8violen&A
$ identi"icarea interven&iilor de succes pentru grupurile &int vi9ate.
Un document strategic va ordona etapele esen&iale ale unei interven&ii ameliorative la
nivelul scolii dumneavoastr =n domeniul violen&ei scolare si, de asemenea, va asigura
transparen&a =ntregului proces de deci9ie.
Distinc&ia plan de interven&ieBstrategie are =n vedere dou niveluri de deci9ie si dou
activit&i speci"ice7 plani"icareBproiectare. +st"el, plani"icarea sta:ileste pasii concre&i prin care sunt
reali9ate scopurile proiectului Gnivelul opera&ionalH =n timp ce proiectarea se situea9 la nivelul
general al "ormulrii misiunii, al scopurilor generale si al motivelor introducerii unei sc!im:rii =n
organi9a&ie, Gnivelul strategicH ve9i Iosi"escu, . Elemente de management strategic si proiectare,
Colec&ia Educa&ia (@@@`, Ed. Oumanitas, (@@@.
P$oie#ta$ea &$in#i&a5e5o$ eta&e a5e 0nei inte$ven;ii ame5io$ative 5a nive505 s#o5ii
$ De"inirea si identi"icarea pro:lemelor
$ Identi"icarea alternativelor
$ +legerea direc&iilor de ac&iune
$ +locarea resurselor
$ Derularea activit&ilor
$ )onitori9are si evaluare
$ Diseminare si reini&iere
Este important de su:liniat "aptul c, =n realitate, aceast ordine nu este de "iecare dat
respectat iar anumite etape a'ung s nu mai "ie niciodat reali9ate. Ceea ce tre:uie re&inut este
=ns "aptul c, acord<nd aten&ie tuturor acestor pasi si sta:ilind o strategie de interven&ie, sansele
ameliorrii situa&iilor de violen& din scoala dumneavoastr sunt mult mai ridicate =n compara&ie cu
interven&iile punctuale, nesistematice =n di"erite ca9uri de violen&. Desigur, parcurgerea acestor
pasi sau eFisten&a unei strategii nu v garantea9 o diminuare semni"icativ a situa&iilor de
violen&.
O st$ate6ie %e inte$ven;ie t$e70ie s3 o2e$e o &$e1enta$e n %eta5i0 a 4
$ o:iectivelor urmriteA
$ re9ultatelor asteptateA
$ activit&ilor ce urmea9 a "i derulateA
$ actorilor implica&i si a responsa:ilit&ilor acestoraA
$ ori9ontului de timpA
$ resurselor necesareA
$ modalit&ilor de monitori9are si de evaluare.
Un plan de ac&iune repre9int o serie de activit&i de9voltate =n rela&ie, duse la =ndeplinire =n
mod organi9at pentru atingerea unor o:iective. Cel mai simplu mod de a sta:ili o:iectivele
strategiei este acela de a porni de la pro:lemele identi"icate =n diagno9a dumneavoastr. +nali9a
o:iectivelor este o te!nic util pentru a descrie situa&ia viitoare la care se va a'unge prin aplicarea
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
15>
Investete n oameni!
solu&iilor posi:ile =ntr8o anumit situa&ie, cu alte cuvinte, trans"ormarea aspectelor negative =n unele
po9itive.
.re:uie s v asigura&i c o:iectivele "ormulate includ toate pro:lemele "ormulate =n
diagno9 Gprincipale si coneFeH care au "ost considerate de ma'oritatea actorilor ca "iind importante
si urgente.
Dn ela:orarea strategiei, este important ca descrierea o:iectivelor s "ie precedat de o
pre9entare succint a conteFtului =n care acest document a "ost ela:orat7 o sinte9 a constatrilor
re9ultate din diagno9a reali9at de'a c<t si o pre9entare succint a interven&iilor anterioare Gdac
este ca9ulH. Dn acest "el pute&i demonstra "aptul c o:iectivele sta:ilite de dumneavoastr
urmresc7
$ s re9olve o pro:lem realA
$ s se armoni9e9e cu misiuneaBplanul de de9voltare al scoliiA
$ s stimule9e interesul actorilor cu privire la acest "enomenA
$ s poat "i urmriteB s "ie reali9a:ile.
De asemenea, strategia dumneavoastr tre:uie s se re"ere la impactul pe care =l
preconi9a&i pentru interven&ia dumneavoastr. +st"el tre:uie s v asigura&i c a&i anali9at =n mod
concret si detaliat impactul interven&iei dumneavoastr pentru "iecare grup &int vi9at. De
asemenea, strategia dumneavoastr tre:uie s demonstre9e =n mod eFplicit modul =n care
o:iectivele urmrite sunt =n rela&ie cu impactul asteptat.
+ctivit&ile repre9int calea e"ectiv prin care pute&i a'unge la reali9area o:iectivelor.
0esursele repre9int elemente de care ave&i nevoie pentru atingerea o:iectivelor
proiectului.
Plani"icarea resurselor necesare si disponi:ile se "ace pornind de la o:iectivele si planul de
activit&i propus de strategie. Dn mod sistematic, pentru "iecare activitate =n parte, tre:uie s
estima&i care sunt resursele necesare pentru des"surarea sa =n :une condi&ii. Cele mai importante
categorii de resurse pe care tre:uie s le ave&i =n vedere sunt7
$ 0esurse umane 8 categorii de persoane implicate din cadrul scolii Gelevi, cadre didactice,
prin&i etc.H si din eFteriorul acestuia Ginclusiv repre9entan&i ai comunit&ii, cola:oratori,
voluntariH si responsa:ilit&ile acestora legate de strategie A
$ 0esurse documentare 8 sursele de documentare Glegisla&ia rom<neasc, statistici, studii
reviste de specialitate etc.HA
$ 0esurse materiale 8 ec!ipamente, materiale.A
$ 0esurse "inanciare 8 :ugetul detaliat pe categorii de c!eltuieli.
.impul este o resurs special cu o importan& deose:it pentru reusita oricrei strategii. Dn
gra"icul de timp sunt pre9entate datele de la =nceput si de s"<rsit ale activit&ilor, precum si gra"ice
de timp intermediare, pe "a9e, 9ile, sptm<ni, luni, semestre, =n "unc&ie de speci"icul proiectului. Dn
general, o strategie se ela:orea9 pentru o perioad de 5 ani, dar termenul de aplicare, c!iar dac
este men&ionat, este :ine s nu "ie I:tut =n cutieJ pentru c, aproape sigur, vor aprea elemente
noi care vor =nt<r9ia sau, dimpotriv, vor accelera atingerea o:iectivelor urmrite.
trategia dumneavoastr nu este complet "r ca aceasta s cuprind si un plan de
monitori9are si evaluare.
Prin activit&ile de monitori9are ve&i reusi s colecta&i =n mod regulat date privind modul de
utili9are a resurselor si implicarea persoanelor responsa:ile de anumite activit&i. Este util s
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
153
Investete n oameni!
=ncerca&i s grupa&i activit&ile strategiei =n c<teva stadii de des"surareBprogres si s =ncerca&i s
reali9a&i un raport de monitori9are cu privire la "iecare dintre acestea =n parte.
Ca si =n ca9ul monitori9rii, un plan de evaluare :ine construit o"er tuturor celor implica&i =n
implementarea strategiei posi:ilitatea de a cunoaste gradul =n care o:iectivele urmrite au "ost
atinse. Elementele care nu tre:uie s lipseasc nici unui plan de evaluare sunt7 o:iectivele Gde ce
evalumCHA mi'loacele Gcum evalumCHA grupul &int Gpe cine evalumCHA ori9ontul de timp Gc<nd
evalumCH si persoanele responsa:ile Gcine evaluea9CH. Pe c<t posi:il se vor utili9a aceleasi
instrumenteBindicatori =n toate etapele de evaluare Gini&ial, de parcurs, "inalH ast"el =nc<t impactul
=n timp s poat "i o:servatBcuanti"icat.
Dup cum de'a am artat, at<t pentru activit&ile de monitori9are c<t si pentru cele de
evaluare tre:uie s utili9a&i o serie de indicatori prin care s pute&i veri"ica gradul de reali9are al
activit&ilor prev9ute =n strategia dumneavoastr, re9ultatele o:&inute si impactul acestora asupra
categoriilor &int, ca de eFemplu7
$ numr de participan&i
$ numr de oreBparticipant
$ rata de a:senteism Graportul dintre numrul total al a:sen&elor si numrul cadrelor didactice
=nscriseH
$ nivelul de cunostin&e si deprinderi ac!i9i&ionate =n urma activit&ilor de "ormare Gutili9<ndu8
se o scal de apreciere de tipul7 =nalt, mediu, sc9utH
"ec@6list pentru iniierea unei strategii anti6$iolen& la ni$elul 2colii
8Fiecare o:iectiv al strategiei este clar pre9entat si este relevant pentru pro:lema violen&ei
scolare
8 Fiecare o:iectiv al strategiei rspunde nevoilor identi"icate de scoal privind "enomenele
de violen& scolar
8 trategia descrie =n detaliu impactul pentru "iecare grup &int urmrit
8 0e9ultatele asteptate sunt pre9entate din perspectiva o:iectivelor urmrite
8 trategia pre9int =n detaliu un plan de activit&i care speci"ic pentru "iecare tip de
interven&ie =n parte ori9ontul de timp, grupul &int vi9at si resursele necesare
8 Planul de activit&i este =n mod direct corelat cu cu o:iectivele, re9ultatele asteptate si
resursele disponi:ile
8 trategia descrie modalit&ile concrete de implicare a partenerilor din a"ara scolii =n
direc&iile de ac&iune speci"icate =n strategie
8 trategia cuprinde un plan detaliat de monitori9are
8 trategia cuprinde un plan detaliat de evaluare a activit&ilor
8 trategia este adus la cunostin&a tuturor actorilor si este corectatBcompletat pe :a9a
o:serva&iilor acestora
.')' St$ate6ia na;iona53 &$ivin% $e%0#e$ea 2enomen050i vio5en;ei n 0nit3;35e %e
nv3;3m<nt &$e0nive$sita$E a&$o7at3 &$in O$%in05 Minist$050i E%0#a;ieiE Ce$#et3$iiE
Tine$et050i n$' -(*N,.N'*+'.**9
a, 1rincipii3 aciuni 2i recomand&ri generale re#eritoare la pre$enirea 2i combaterea
$iolenei (n mediul 2colar
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
11@
Investete n oameni!
Prevenirea violen&ei scolare este cel mai important aspect =n rspunsul pe care societatea =l
poate da acestui "enomen social. istemul educa&ional, desi dispune de autonomie, este o realitate
social ce se a"l =n interac&iuni compleFe cu societatea =n general. De aceea, strategia de
prevenire a violen&ei scolare nu poate "i o verig i9olat a prevenirii violen&ei generaleA o asemenea
strategie, atunci c<nd este realist si, deci, e"icient, are consecin&e asupra societ&ii la nivel
general. .otusi, pentru a da o dimensiune de speci"icitate prevenirii violen&ei scolare, este necesar
s optm pentru un model de prevenire adapta:il realit&ii sociale care este scoala.
)odelul ecologic
1
o"er un cadru de anali9 adecvat msurilor de prevenire a violen&ei,
utili9<nd o paradigm integral a "actorilor care o determin. Comportamentul violent =n spa&iul
scolar nu poate "i eFplicat prin considerarea unei singure categorii de "actori, "ie ei individuali,
rela&ionali, sociali, culturali, de mediu. Dn consecin&, numai anali9a interac&iunilor compleFe dintre
acestia poate o"eri o eFplica&ie consistent violen&ei si, =n acelasi timp, poate "undamenta o
strategie de prevenire. +doptarea modelului ecologic are la :a9 ideea con"orm creia =ntre "actorii
individuali si cei conteFtuali eFist inter8rela&ii, iar violen&a este produsul nivelurilor multiple de
in"luen& a acestora asupra comportamentului. )odelul ecologic cuprinde patru niveluri de
=n&elegere si anali9 a in"luen&elor privind violen&a7 nivelul individual, nivelul rela&ional, nivelul
comunitar si nivelul societal.
0ecomandrile privind ameliorarea violen&ei scolare, pre9entate =n cele ce urmea9, sunt
ela:orate =n concordan& cu acest model. Pentru a "ocali9a anali9a msurilor de preven&ie si
interven&ie asupra principalilor actori de la nivelul unit&ii de =nv&m<nt si asupra responsa:ilit&ilor
acestora, =n ca9ul nivelului rela&ional am distins =ntre msurile care se adresea9 "amiliei si msuri
care se adresea9 scolii.
Dn urma studiului KViolen&a =n 2coalJ, Institutul de $tiin&e ale Educa&ie a ela:orat o serie de
recomandri care se regsesc 2i =n trategia na&ional privind reducerea "enomenului violen&ei =n
unit&le de =nv&m<nt preuniversitar, apro:at prin *rdinul )inistrului Educa&iei, Cercetrii,
.ineretului nr. 15@3B(3.@;.(@@67
-' Inte$ven;ii 5a nive5 in%ivi%0a5
Identi"icarea timpurie a elevilor cu poten&ial violent si a cau9elor care pot determina
mani"estri de violen& a acestora, prin implicarea cadrelor didactice si a personalului speciali9at
Gconsilieri scolari, psi!ologi, asisten&i sociali, mediatoriH.
Ela:orarea si derularea unor programe de asisten& individuali9at pentru elevii
implica&i Gca autori sau ca victimeH =n ca9uri de violen&, prin care s se urmreasc7
8 constienti9area consecin&elor actelor de violen& asupra propriei persoane si asupra
celorlal&i Gcolegi, cadre didactice, prin&i, prieteni etc.HA
8 prevenirea apari&iei dispo9i&iilor a"ective negative Gresentimentul, suspiciunea eFcesiv,
irita:ilitatea, ostilitatea, negativismulHA
&
2ntrodus la sf+rsitul anilor =>?, modelul ecologic a fost iniial aplicat la problematica abuzului fa de copil si ulterior
la cea a violenei juvenil -:< 3abarino, Adolescent de-elopment+ an ecological perspecti-e, Columbus, 0@, Charles E<
)errill, &ABC.< Astzi, modelul este extins la abordarea violenei partenerului intim si la cea a v+rstnicilor< )odelul
ecologic a fost folosit de 0)" *n studierea relaiei dintre violen si sntateD .orld report on -iolence and /ealt/,
E@0, 3eneva, '??', p<&'< 8n ,om+nia, modelul ecologic a fost utilizat *n abordarea violenei domestice< 1ezi "oiciu,
1ictoria -coord<., #iolena domestic, 0anual de identificare si pre-enire, 6ucuresti, '??F, p<FF$FG<
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
111
Investete n oameni!
8 ameliorarea imaginii de sine Gatitudine po9itiv "a& de sine, evaluarea corect a calit&ilor
si a de"ectelor personale, percep&ia po9itiv a eFperien&elor de via&, proiectarea unor eFperien&e
po9itive pentru viitorHA
8 de9voltarea autonomiei Gre9isten& "a& de eFpectan&ele si evalurile celorlal&i prin
cristali9area unui cadru intern de re"erin&, valori personale po9itiveHA
8 do:<ndirea autocontrolului privind impulsurile violente si a capacit&ii de autoanali9 a
propriului comportament.
Implicarea activ a elevilor cu poten&ial violent sau care au comis acte de violen& =n
programe de asisten& derulate =n parteneriat de ctre scoal si alte institu&ii speciali9ate GPoli&ia
comunitar, +utoritatea pentru Protec&ia Copilului si +dop&ie, autorit&ile locale, #iserica, alte
organi9a&ii speciali9ate =n programe de protec&ie si educa&ie a copiilor si a tinerilorH.
Valori"icarea intereselor, aptitudinilor si capacit&ii elevilor care au comis acte de violen&
prin implicarea acestora =n activit&i scolare si eFtra8scolare Gsportive, artistice etc.H.
0esponsa:ili9area elevilor cu comportament violent prin aplicarea unor msuri de
interven&ie cu poten&ial educativ si "ormativA evitarea centrrii eFclusiv pe sanc&iune si eliminarea
din practica educa&ional a unor sanc&iuni care contravin principiilor pedagogice Gde eFemplu,
sanc&ionarea comportamentului violent prin not, repeten&ie, eFmatriculare etc.H.
Identi"icarea si asistarea elevilor care au "ost victime ale violen&ei scolare prin implicarea
cadrelor didactice, a personalului speciali9at Gconsilieri scolari, psi!ologi, asisten&i sociali,
mediatoriH, a prin&ilor.
.' Inte$ven;ii 5a nive5 $e5a;iona5
%ecomand&ri pri$ind #amilia
In"ormarea prin&ilor cu privire la serviciile pe care le poate o"eri scoala =n scopul prevenirii
violen&ei scolare si ameliorrii rela&iilor prin&i8copii Gconsiliere, asisten& psi!ologic, mediereHA
implicarea =n ast"el de activit&i a personalului speciali9at Gconsilieri scolari, psi!ologiH.
+cordarea de spri'in "amiliilor care solicit asisten& si orientarea acestora ctre serviciile
speciali9ate.
Cola:orarea scolii cu "amiliile elevilor cu poten&ial violent sau care au comis acte de
violen&, =n toate etapele procesului de asisten& a acestora Gin"ormarea, sta:ilirea unui program
comun de interven&ie, monitori9area ca9urilor semnalateHA organi9area de =nt<lniri =n scoal, vi9ite
=n "amilii, programe eFtrascolare cu participarea comun a elevilor, a prin&ilor, a cadrelor didactice
si a specialistilor.
Identi"icarea unor prin&i8resurs care s se implice =n activit&ile de prevenire sau =n
re9olvarea ca9urilor de violen& eFistente.
Ini&ierea unor programe destinate prin&ilor, centrate pe constienti9area, in"ormarea si
"ormarea cu privire la di"icult&ile de adaptare a copiilor la mediul scolar si la di"erite aspecte ale
violen&ei scolare G"orme, cau9e, modalit&i de prevenire, parteneriH.
emnalarea de ctre scoal a ca9urilor de "amilii cu un comportament violent "a& de copii
si implicarea =n re9olvarea acestora G=n ca9uri eFtreme, participarea la procedurile de plasament
"amilialHA cola:orarea scolii cu institu&ii cu responsa:ilit&i =n acest domeniu precum +utoritatea
.utelar, +utoritatea ,a&ional pentru Protec&ia Copilului si +dop&ie, Consiliile %ude&ene pentru
protec&ia copilului, Direc&ia -eneral de +sisten& ocial si Protec&ia Copilului, poli&ie.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
11(
Investete n oameni!
%ecomand&ri pri$ind scoala
Includerea, pe agenda =nt<lnirilor "ormale ale scolii GConsiliul de +dministra&ie, Consiliul
Pro"esoral, Consiliul Elevilor, Comitetul de Prin&iH, a unor teme legate de violen&a scolar, care s
ai: ca scop constienti9area dimensiunii "enomenului si anali9a "ormelor, a actorilor si a cau9ele
situa&iilor de violen& de la nivelul institu&iei respective.
Ela:orarea unor strategii coerente de preven&ie si interven&ie, care s "ie "undamentate
pe diagno9a situa&iei eFistente si s "ie incluse =n planul de de9voltare institu&ionalA ini&ierea unor
programe care s rspund unor situa&ii speci"ice unit&ii de =nv&m<nt respective Gidenti"icarea
riscurilor =n conteFtul concret al scolii, a actorilor cu poten&ial violent sau cu risc de a deveni
victimH, cu implicarea activ a elevilor ca actori si ca parteneri c!eieA
.rans"ormarea regulamentului de ordine interioar, speci"ic "iecrei scoli, din instrument
"ormal =n mi'loc real de prevenire, prin7
8 de"inirea clar si "unc&ional a criteriilor de disciplin scolar si de conduit =n scoal a
tuturor actorilor scolari Gelevi, pro"esoriHA
8 adaptarea prevederilor la conteFtul speci"ic =n care "unc&ionea9 institu&iaA
8 consultarea tuturor actorilor de la nivelul scolii Gelevi, cadre didactice, prin&iH =n de"inirea
si aplicarea prevederilor acestuiaA
8 opera&ionali9area con&inutului la nivelul activit&ii didactice concrete, prin negocieri directe
=ntre pro"esor si elevi.
Ini&ierea la nivelul scolii a unor structuri cu rol de mediere Gcentre de resurseH care s
contri:uie la identi"icarea surselor de con"lict, a actorilor implica&i si a cilor de solu&ionareA aceste
structuriB grupuri de ini&iativ ar tre:ui s "ie "ormate dintr8un nucleu de elevi, cadre didactice si
prin&i, care s =ndeplineasc rolul de mediatori si care s in"luen&e9e re9olvarea pasnic a
con"lictelor =ntre actorii scolii Gelevi8elevi, elevi8pro"esori, pro"esori8elevi, prin&ipro"esori, prin&i8
eleviHA ast"el de structuri pot "i coordonate de personal speciali9at Gconsilieri scolari, asisten&i
sociali, psi!ologiH si pot ini&ia si derula programe anti8violen& =mpreun cu parteneri de la nivelul
comunit&ii G*,-8uri, poli&ia de proFimitate, autorit&i localeH.
Interven&ii la nivel curricular7
8 De9:aterea, =n timpul orelor de consiliere si orientare, a situa&iilor de violen& petrecute =n
scoal sau =n vecintatea acesteia si =ncura'area eFprimrii opiniei elevilor privind aceste situa&ii si
posi:ile ci de solu&ionare.
8 Valori"icarea temelor relevante pentru pro:lematica violen&ei, care se regsesc =n
curriculumul di"eritelor discipline scolare Gdrepturile si =ndatoririle individului, li:ertate si
normBregul de comportament, deci9ie si consecin&ele deci9iilor, a:ilit&i sociale etc.H, prin
utili9area unor strategii activ8participative Gstudiu de ca9, 'oc de rol, anali9 critic a mesa'elor
audio8vi9uale cu con&inut violent, pro:lemati9are etc.H, care s conduc la constienti9area si
de9voltarea unei atitudini critice a elevilor "a& de pro:lematica violen&ei scolare.
8 Derularea unor programe si activit&i eFtrascolare pe tema com:aterii violen&ei scolare Gde
eFemplu7 sptm<na anti8violen&A 'ocuri, concursuri si eFpo9i&ii tematiceA =nt<lniri cu specialisti
care s pre9inte =n mod interactiv teme legate de violen&a scolar, la care s participe elevi, cadre
didactice si prin&iH.
*rgani9area de programe de in"ormare a elevilor privind modalit&ile adecvate de
gestionare a unor situa&ii concrete de violen&, centrate pe de9voltarea unor competen&e de auto8
control, negociere a con"lictelor, comunicare, mi'loace de auto8aprare.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
114
Investete n oameni!
Ini&ierea unor programe de educa&ie intra8 si inter8genera&ional si de educa&ie parental
prin care s se urmreasc =m:unt&irea rela&iilor dintre actorii de la nivelul scolii Gcopii prin&i8
cadre didactice8conducerea scoliiH.
ensi:ili9area pro"esorilor "a& de pro:lematica violen&ei G"orme de violen&, cau9e
generatoare, mecanisme de prevenire, strategii de ameliorare, cadru legislativ si institu&ionalH prin
activit&i de "ormare derulate la nivel local7 cursuri de "ormare incluse =n planurile de de9voltare,
cercuri pedagogice tematice, comisii metodice, sc!im:uri de eFperien&.
Cresterea transparen&ei evalurii re9ultatelor elevilor Gcriterii, metodeH, =n scopul diminurii
tensiunilor care conduc la apari&ia unor situa&ii de violen& G=ntre elevi si pro"esori sau =ntre eleviHA
monitori9area la nivel institu&ional a cadrelor didactice care utili9ea9 notarea ca mi'loc de
sanc&ionare a comportamentelor sau atitudinilor elevilor, =n scopul corectrii acestor situa&ii.
+sumarea de ctre consilieri a unui rol proactiv =n comunitatea scolar, prin diseminarea
o"ertei de spri'in psi!ologic si prin implicarea acestora, =n a"ara ca:inetului scolar, =n identi"icarea si
re9olvarea pro:lemelor elevilor, a pro"esorilor si a prin&ilor, care pot conduce la situa&ii de violen&
scolar
+meliorarea managementului comunicrii =ntre to&i actorii de la nivelul scolii, prin
identi"icarea principalelor :ariere comunica&ionale si prin diversi"icarea strategiilor si a canalelor de
comunicare Gactivarea structurilor "ormale de la nivelul scolii consilii, comitete, asocia&ii grupuri
de ac&iuneA organi9area de activit&i in"ormale elevi8cadre didactice8prin&iA =n"iin&area unei sta&ii
radio, Pe:8site sau pu:lica&ii ale scoliiA crearea unor proceduri de semnalare a situa&iilor
pro:lematice cutie postal a elevilorBprin&ilorHA
+sigurarea unui mediu scolar adecvat pentru derularea activit&ilor didactice =n condi&ii
optime, prin7
8 evitarea supraaglomerrii colectivelor de elevi, at<t la nivelul scolii, c<t si la nivelul
claselorA
8 decongestionarea programului scolar al elevilorA
8 asigurarea de personal didactic cali"icat si su"icient numericA
8 =ncadrarea unor specialisti =n domeniul comunicrii Gmediatori, consilieri, psi!ologi,
asisten&i socialiHA
8 asigurarea unui serviciu de pa9 permanentA =ncadrarea de personal de supraveg!ere si
securitate su"icient.
De9voltarea unor strategii "ocali9ate pe prevenirea si controlul "enomenelor de violen&
care apar =n 9ona din 'urul scolii, care s solicite implicarea activ a partenerilor locali Gde eFemplu,
solicitarea autorit&ilor locale =n vederea eFercitrii atri:u&iilor de control al destina&iilor spa&iului
proFim scolii si eliminarea situa&iilor =n care acesta este utili9at pentru7 :aruri, 'ocuri video, comer&
am:ulant necontrolat etc.H.
Pilotarea sistemului Eonelor de Educa&ie Prioritar GEEPH ca modalitate compleF de
interven&ie =n unit&ile de =nv&m<nt care se con"runt cu "enomene ridicate de violen& scolar.

Aa ni$el comunitar
Ini&ierea unor programe de sensi:ili9are a comunit&ii privind "enomenul de violen&
scolar Ginstitu&ii responsa:ile7 Inspectorate colare %ude&ene, unit&i scolare, +utoritatea pentru
Protec&ia Copilului, poli&ie, primrie, *,-8uriH.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
115
Investete n oameni!
De9voltarea unor programe de prevenire a violen&ei scolare Gcu sus&inerea "inanciar
siBsau logistic din partea Primriei, a Inspectoratelor colare %ude&ene, a *,-8urilor, a poli&iei
comunitareH.
De9voltarea de parteneriate ale scolii cu alte institu&ii la nivel local poli&ie, 'andarmerie,
autorit&i locale, *,-8uri etc. pentru siguran&a deplasrii elevilor si pentru crearea unei vecint&i
lipsite de pericole privind integritatea "i9ic si psi!ologic a elevilor.
Aa ni$el social
*rgani9area de campanii sociale, prin utili9area di"eritelor canale de comunicare pu:lic,
=n scopul constienti9rii "enomenului de violen& scolar Ginstitu&ii responsa:ile7 )inisterul Educa&iei
si Cercetrii, )inisterul de Interne, +utoritatea ,a&ional pentru Protec&ia Copilului si +dop&ie,
*,-8uriH.
Implementarea unui sistem de monitori9are la nivel na&ional a "enomenelor de violen& =n
scoal, care implic urmtoarele aspecte7 ela:orarea unei metodologii de colectare a in"orma&iilor,
de"inirea criteriilor de identi"icare si standardi9area lor, construirea unei :a9e de date etc.A =n acest
scop ar "i util =n"iin&area unui *:servator na&ional cu atri:u&ii privind7
8colectarea de in"orma&ii, ela:orarea de studii si anali9e tematice, de9voltarea unor
strategii si
8programe de prevenire Ginstitu&ii responsa:ile7 )inisterul Educa&iei si Cercetrii, )inisterul
de Interne, +utoritatea ,a&ional pentru Protec&ia Copilului si +dop&ie, institute de cercetare,
universit&i, organi9a&ii ale societ&ii civileH.
timularea cooperrii inter8institu&ionale si implicarea societ&ii civile =n ini&ierea,
derularea, monitori9area si evaluarea unor programe anti8violen& la nivel na&ional Ginstitu&ii
responsa:ile7 )inisterul Educa&iei si CercetriiH.
Includerea unor teme privind violen&a scolar =n programele de "ormare continu a
cadrelor didactice Ginstitu&ii responsa:ile7 )inisterul Educa&iei si Cercetrii, Consiliul ,a&ional de
Formare a Personalului Didactic din Dnv&m<ntul Preuniversitar, "urni9ori de "ormareH.
De9voltarea, =n cadrul o"ertei na&ionale de curriculum la deci9ia scolii, a unor discipline
op&ionale centrate pe preven&ia violen&ei145 Ginstitu&ii responsa:ile7 )inisterul Educa&iei si
Cercetrii, Consiliul ,a&ional pentru CurriculumH.
)ultiplicarea msurilor de reducere a violen&ei eFprimat =n media violen& ver:al,
pornogra"ie si imagini cu con&inut violent Ginstitu&ii responsa:ile7 )inisterul Educa&iei si Cercetrii,
)inisterul Culturii, Consiliul ,a&ional al +udio8Vi9ualului, *,-8uriH.
timularea cercetrii si a de9:aterii pu:lice privind violen&a scolar si multiplicarea la nivel
de sistem a eFemplelor de succes =n prevenirea si com:aterea acestui "enomen Ginstitu&ii
responsa:ile7 )inisterul Educa&iei si Cercetrii, Consiliul ,a&ional al +udio8Vi9ualului, )inisterul
+dministra&iei si Internelor, +utoritatea ,a&ional pentru Protec&ia Copilului si +dop&ie, institute de
cercetare, universit&i, unit&i de =nv&m<nt preuniversitar, organi9a&ii ale societ&ii civileH.
Diversi"icarea programelor de asisten& social adresate "amiliilor de9avanta'ate din punct
de vedere socio8economic, categorie care pre9int un risc accentuat =n mani"estarea unor
comportamente violente ale copiilor Ginstitu&ii responsa:ile7 )inisterul )uncii, olidarit&ii ociale si
Familiei, )inisterul Educa&iei si Cercetrii, organi9a&ii ale societ&ii civileH.
De9voltarea si aplicarea cadrului legislativ privind violen&a =n general si cea direct legat
de minori, =n special, prin ela:orarea de metodologii concrete de punere =n practic a acestora
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
111
Investete n oameni!
Ginstitu&ii responsa:ile7 )inisterul Educa&iei si Cercetrii, )inisterul %usti&iei, comisiile 'uridice din
Parlamentul 0om<niei, )inisterul +dministra&iei si InternelorH.
b, %olul 2i #unciile instituiilor din cadrul sistemului educati$e3 re#eritoare la reducarea
#enomenului $iolenei 2colare: .inisterului Educaiei3 inspectoratelor 2colare
8udeene3 unit&ilor 2colare
%olul si #unciile .inisterului Educaiei3 ercet&rii3 Tineretului 2i )portului *.ET),
8Ela:orea9 strategia na&ional
8Instituie consiliul na&ional pentru prevenirea si com:aterea violen&ei =n mediul scolar
8Ini&ia9, prin consiliul na&ional, ac&iuni de consultare privind pro:lema violen&ei =n cadrul
sistemului educativ, cu di"erite organi9a&ii si institu&ii guvernamentale si neguvernamentale, poate
propune si ini&ia "orme de cooperare intra si interinstitu&ionale =n vederea prevenirii si com:aterii
violen&ei =n mediul scolar
8Ela:orea9 metodologii si ordine re"eritoare la pro:lema violen&ei, ini&ia9 programe si
campanii na&ionale de prevenire si com:atere a violen&ei =n mediul educa&ionalA asigur cresterea
numrului
consilierilor psi!o8pedagogi =n unit&ile de =nv&m<nt etc.
8Ela:orea9 programe de ac&iuni pentru cresterea gradului de siguran& =n unit&ile de
=nv&m<nt preuniversitar, cum ar "i7 programe de asigurare a =mpre'muirii scolilor, asigurarea
supraveg!erii unit&ilor scolare cu a'utorul camerelor video etc.
8)onitori9ea9 si evaluea9 modul de aplicare al strategiei la nivel na&ional
%olul si #unciile inspectoratelor scolare 8udeene/inspectoratului scolar al
municipiului bucuresti *I)J/I).B,
8 Pe :a9a strategiei )EC. privind reducerea "enomenului violen&ei =n unit&ile de
=nv&m<nt preuniversitar, ela:orea9 propriul plan, respectiv planul I%BI)# privind reducerea
"enomenului violen&ei =n mediul scolar G=n cadrul comisiei 'ude&ene de prevenire si com:atere a
violen&ei =n mediul scolarH
8Coordonea9 activit&ile de prevenire si com:atere a violen&ei =n mediul educa&ional, la
nivel 'ude&eanBal municipiului #ucuresti
8)onitori9ea9 si evaluea9 modul de aplicare a planului is'Bism: privind reducerea
"enomenului violen&ei =n mediul scolar la nivel 'ude&eanBal municipiului #ucuresti
%olul si #unciile unit&ilor scolare
8Ela:orea9 si aplic planul opera&ional al unit&ii scolare privind reducerea "enomenului
violen&ei =n mediul scolar G =n cadrul comisiei de prevenire si com:atere a violen&ei =n mediul scolarH
8)onitori9ea9 si evaluea9 modul de aplicare a planului opera&ional al unit&ii scolare
privind reducerea "enomenului violen&ei =n mediul scolar
Comisia pentru prevenirea 2i combaterea violenei 3n mediul 2colar de la nivelul unit!ii
2colare
Elementul "undamental =n ceea ce prive2te 2ansele de reu2it =n reducerea "enomenului
violen&ei la nivelul mediului educa&ional preuniversitar =l repre9int msurile 2i activit&ile reali9ate
la nivelul "iecrei unit&i 2colare.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
11;
Investete n oameni!
La nivelul "iecrei unit&i 2colare se constituie, prin deci9ia directorului unit&ii de
=nv&m<nt, Comisia pentru prevenirea 2i combaterea violenei 3n mediul 2colar. Comisia este
"ormat din7
Ydirectorul unit&ii de =nv&m<nt, un director ad'unct, coordonatorul de proiecte 2i programe
educative82e"ul comisiei dirigin&ilorA
Y58; repre9entan&i ai cadrelor didactice, ale2i de Consiliul pro"esoralA
Y18( repre9entan&i ai autorit&ii pu:lice localeA
Y(85 repre9entan&i ai asocia&iei de prin&i ale2i de Consiliul repre9entativ al prin&ilorA
Y(85 elevi din clasele a IN a a NII8a Ba NIII8a ale2i de Consiliul elevilor
Pre2edintele Comisiei pentru prevenirea 2i com:aterea violen&ei =n mediul 2colar este
directorul unit&ii de =nv&m<nt. La 2edin&ele Comisiei pentru prevenirea 2i com:aterea violen&ei
=n mediul 2colar particip, "r drept de vot, cu statut de o:servatorB o:servatori, liderul sindical B
liderii sindicali din unitatea de =nv&m<nt. Punctul de vedere al liderului sindical se men&ionea9
=n procesul8ver:al al 2edin&ei.
Comisia pentru prevenirea 2i com:aterea violen&ei =n mediul 2colar este responsa:il de
ela:orarea, aplicarea 2i evaluarea modului de =ndeplinire a o:iectivelor incluse =n cadrul
planului operaional al unit&ii 2colare pri$ind reducerea #enomenului $iolenei.
Ela:orarea planului se reali9ea9 la =nceputul "iecrui an 2colar, cel mai t<r9iu p<n la
data de 4@ septem:rie, pe :a9a principiilor, ac&iunilor 2i recomandrilor generale re"eritoare la
prevenirea 2i com:aterea violen&ei =n mediul 2colar, incluse =n pre9enta strategie, a planului
I%BI)# privind reducerea "enomenului violen&ei =n mediul 2colar 2i a modelului planului
opera&ional minimal al unit&ilor 2colare privind reducerea "enomenului violen&ei =n mediul 2colar,
parte a pre9entei strategii.
Comisia de prevenire 2i com:atere a violen&ei =n mediul 2colar are 2i responsa:ilitatea de a
monitori9a modul =n care la nivelul unit&ii 2colare se respect se promovea9 2i se garantea9
drepturile copilului sta:ilite prin Legea nr. (6( din (1B@;B(@@5.
Comisia de prevenire 2i com:atere a violen&ei =n mediul 2colar reali9ea9 semestrial c<te
un raport re"eritor la ela:orarea, aplicarea 2i evaluarea modului de =ndeplinire a o:iectivelor
incluse =n cadrul planului operaional al unit!ilor 2colare privind reducerea fenomenului
violenei, "iind pre9entat consiliului pro"esoral. +ceste rapoarte sunt incluse, =ntr8o "orm sintetic
2i =n cadrul raportului general privind starea 2i calitatea =nv&m<ntului din unitatea 2colar. Dn
urma unei solicitri eFprese, rapoartele semestriale re"eritoare la ela:orarea, aplicarea 2i
evaluarea modului de =ndeplinire a o:iectivelor incluse =n cadrul cadrul planului operaional al
unit!ilor 2colare privind reducerea fenomenului violenei, vor "i =naintate Inspectoratului
$colar %ude&eanBal municipiului #ucure2ti 2i )inisterului Educa&iei Cercetrii, .ineretului 2i
portului.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
116
Investete n oameni!
#I Mo%e505 &5an050i o&e$a;iona5 minima5 a5 0nit3;i5o$ #o5a$e &$ivin% $e%0#e$ea 2enomen050i vio5en;ei n me%i05 #o5a$K
La nivelul "iecrei unit&i 2colare se ela:orea9 planul operaional al unit&ii 2colare pri$ind reducerea #enomenului $iolenei (n
mediul 2colar.
)odelul planului opera&ional minimal al unit&ilor 2colare privind reducerea "enomenului violen&ei =n mediul 2colar include, pe de o
parte, elementele minimale o:ligatorii pentru oricare unitate 2colar =n ela:orarea propriei strategii educa&ionale, iar pe de alt parte, con"er
"iecrei unit&i 2colare li:ertatea de a include noi o:iective, msuri 2i activit&i =n raport de situa&ia concret eFistent. Dn ela:orarea planului
opera&ional al unit&ii 2colare privind reducerea "enomenului violen&ei =n mediul 2colar se vor avea =n vedere 2i principiile, ac&iunile 2i
recomandrile generale re"eritoare la prevenirea 2i com:aterea violen&ei =n mediul 2colar, incluse =n pre9enta strategie, precum 2i elementele
planului I%BI)# privind reducerea "enomenului violen&ei =n mediul 2colar.
Dn ultim instan&, "iecare unitate 2colar tre:uie s "ie ca:a:il s82i ela:ore9e propria strategie, care s corespund nevoilor concrete de
prevenire 2i com:atere a violen&ei =n mediul 2colar.
F*0)+ DE
VI*LE,/?
*#IEC.IVUL )?U0IB
+C.IVI.?/I
0EP*,+#ILI
$I I,.I.U/II CU C+0E E
C*L+#*0E+E?
.E0)E,E
DE 0E+LIE+0E
+U +PLIC+0E
I,DIC+.*0I
DE EV+LU+0E
I. Violen&a
eFercitat asupra
mediului 2colar
Gelevi, cadre
didactice,
personalul
didactic auFiliar
2i nedidacticH de
ctre
persoane
strine de mediul
I .Prevenirea 2i
com:aterea agresiunilor
"i9ice, ver:ale sau de
alt natur care se pot
eFercita asupra elevilor,
cadrelor didactice 2i a
altor categorii de
personal din cadrul
unit&ii 2colare, provenite
din
partea unor
1. I. Includerea
o:ligatorie =n cadrul
0egulamentului intern al
unit&ii 2colare a unor
reglementri re"eritoare la
accesul persoanelor strine
=n incinta 2i =n interiorul
unit&ii 2colare Gse va
avea =n vedere inclusiv
reali9area de semne
distinctive pentru elevii
8 0esponsa:ilit&ile revin
=n con"ormitate cu +rt. ;, alin.G(H
2i G4H din cadrul 0egulamentului
de organi9are 2i "unc&ionare a
unit&ilor de =nv&m<nt
preuniversitar
8 termenul de
includere a acestei
prevederi =n cadrul
0egulamentului
intern se preci9ea9
de ctre Consiliul
de administra&ie al
2colii, =ns nu mai
tar9iu de data de 11
sept.
(@@6
8 diminuarea
numrului de
agresiuni lor
eFercitate asupra
elevilor, cadrelor
didactice 2i a altor
categorii de
personal din cadrul
unit&ii 2colare
8 o:iectivul este
atins integral =n
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
11>
Investete n oameni!
2colar, g2ti de
cartier etc.
persoane strine de
mediul 2colar Gprin
msuraBactivitatea 1.I.,
(.I., 4.I.H
2coliiH momentul
dispari&iei
agresiunilor de
orice tip
(. I. +sigurarea e"icient a
pa9ei 2i securit&ii unit&ii
2colare.
+plicarea 2i respectarea
*rdinului Comun 2i a
planului
de msuri ela:orat de )EC.
2i )I0+A 0eali9area unui
sistem de depistare 2i
in"ormare cu privire
la ca9urile de
agresivitateBviolen& din
pre'ma, incinta 2i interiorul
unit&ii 2colare
Consiliul de administra&ie al
unit&ii 2colare pe :a9a
cola:orrii cu
institu&ii a:ilitate, precum
Poli&ia 2i %andarmeria
8 termenul de
aplicare8 =ncep<nd
cu semestrul I al
anului 2colar
(@@68(@@>
8 permanent
8 diminuareaB
dispari&ia numrului
de agresiuni
eFercitate asupra
elevilor, cadrelor
didactice 2i a altor
categorii de
personal din cadrul
unit&ii 2colare
4. I. Dnt<lniri ale elevilor 2i
cadrelor didactice cu
repre9entan&i ai Poli&iei,
%andarmeriei, magistra&i, =n
vederea reali9rii unor
de9:ateri pe teme re"eritoare
la "enomenul violen&ei =n
general, al violen&ei =n
2coal, =n particular
Comisia pentru prevenirea 2i
com:aterea violen&ei =n mediul
2colar
DirectorB director ad'unct,
coordonator de proiecte 2i
programe educative, dirigin&i,
=nv&tori
8 con"orm unui
gra"ic sta:ilit de
Comisia de
prevenire 2i
com:atere a
violen&ei =n mediul
2colar
8 numrul de
=nt<lniri reali9at la
nivelul unit&ii
2colare
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
113
Investete n oameni!
II. Violen&a =n
interiorul mediului
2colar
+. Violen&a =ntre
elevi
#. Violen&a =n
rela&iile
dintre elevi 8
cadre didactice,
personalul
didactic auFiliar 2i
nedidactic
C. Violen&a =n
II. +, #, C Prevenirea 2i
com:aterea agresiunilor
"i9ice, ver:ale sau de
alt natur care se pot
mani"esta7
=ntre elevi, =n rela&iile
dintre elevi 2i cadrele
didactice, =ntre elevi 2i
alte categorii de
personal din cadrul
unit&ii
2colareAprevenirea 2i
com:aterea "ormelor de
violen& mani"estate de
prin&i =n 2coal
*:iectivul general
II. +,#,C include
su:o:iectivele7
1. II +,#
Includerea o:ligatorie,
=n "iecare semestru, =n cadrul
orelor de consiliere 2i
orientare a cel pu&in unei
teme care s pun =n
de9:atere pro:lema violen&ei
=ntre elevi 2i
a rela&iilor dintre elevi
8 cadre didactice, personalul
didactic auFiliar 2i nedidactic
Coordonatorul de proiecte
2i programe educative8 2e"ul
comisiei dirigin&ilor, pro"esorii
dirigin&i
Cola:orea9 cu consilierul
psi!o8pedagogic din
cadrul unit&ii 2colare
8 con"orm
plani"icrii tematice
anuale 2i
semestriale a orelor
de dirigen&ie
8 numrul de
teme reali9ate la
nivelul unit&ii
2colare Gminim (
anual pentru "iecare
clasH
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1;@
Investete n oameni!
rela&iile
dintre prin&i 2i
elevi,
prin&i 2i pro"esori
Con2tienti9area
eFisten&ei pro:lemei
violen&ei
=n mediul 2colar de ctre
elevi, prin&i 2i cadre
didactice prin crearea
unui cadru "ormal de
de9:atere a acestei
pro:leme la nivelul
unit&ii 2colare Gprin
msuraBactivitatea
1.II +,# 2i (.II
+,#,C H
(. II +, #, C Includerea
o:ligatorie, =n cadrul
tematicii 2edin&elor cu
prin&ii, a unei teme
GlectoratH care s pun =n
de9:atere pro:lema violen&ei
=n mediul "amilial, a violen&ei
=ntre elevi, a rela&iilor dintre
elevi8cadre didactice,
personalul didactic auFiliar
2i nedidactic, precum 2i
a comportamentului prin&ilor
=n 2coal
Coordonatorul de proiecte 2i
programe educative8 2e"ul
comisiei dirigin&ilor 2i pro"esorii
dirigin&i
Cola:orea9 cu consilierul
psi!o8pedagogic din
cadrul unit&ii 2colare
8 con"orm plani"icrii
tematice anuale 2i
semestriale a
2edin&elor
GlectoratelorH cu
prin&ii8con"orm
plani"icrii tematice
anuale 2i
semestriale a orelor
de dirigen&ie
8 numrul de teme
reali9ate la nivelul
unit&ii 2colare
Gminim una anual
pentru "iecare
clasH
*"erirea de alternative
educa&ionale multiple 2i
atractive pentru
petrecerea timpului li:er
prin participarea la
activit&i eFtracurriculare
Gprin msuraBactivitatea
4.II +,#H
4. II +,# Participarea elevilor
unit&ii 2colare la activit&i
eFtra2colare sportive,
artistice, civice Gcu
precdere la activit&i de
genul servicii =n :ene"iciul
comunit&iiH,
=n cadrul cercurilor de la
nivelul unit&ii 2colare, al
clu:urilor
2i palatelor copiilor, al
unor programe civiceA
Coordonatorul de proiecte 2i
programe educative 2i
coordonatorii de cercuri 2i
programe, =nv&tori, pro"esori,
dirigin&i
8 permanent 8 numrul de elevi
participan&i la
di"erite tipuri de
activit&i curriculare,
eFtracurriculare 2i
eFtra2colare
G"iecare elev
particip la cel pu&in
o "orm
de activitate
eFtra2colarH
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1;1
Investete n oameni!
participarea la concursuri
2colare
Ini&ierea de proiecte 2i
programe ale consiliului
elevilor pe
o pro:lematic vi9<nd
prevenirea 2i com:aterea
violen&ei
la nivelul unit&ii
2colare
Pro".coordonator al
Consiliului elevilor
8con"orm unui
gra"ic sta:ilit =n
cadrul progranului
Consiliului elevilor
8 nr. de proiecte
ini&iate de elevi 2i
nr. de elvi
:ene"iciari Gcel
pu&in un proiect de
acest tip, anual
Consilierea psi!ologic
2i pedagogic a elevilor
2i pro"esorilorA
participarea cadrelor
didactice la cursuri de
"ormare privind
managementul casei 2i
managementul
con"lictelor Gprin
msuraBactivitatea
5.II +,# 2i 1.II +,#H
5.II +,# Consilierea
psi!ologic a elevilor care
pre9int "orme accentuate
de mani"estare violent,
agresiv, =n rela&iile cu
colegii 2i cadrele didactice,
=n cadrul ca:inetului de
consiliere
psi!opedagogic de la
nivelul unit&ii 2colare sau =n
cadrul Centrului %ude&ean de
0esurse 2i +sisten&
Educa&ional
Bal )unicipiului
#ucure2ti
Consilierul 2colar din cadrul
ca:inetului de consiliere
psi!opedagogic de la nivelul
unit&ii 2colare 2i pro". dirigin&i
Consilierii din cadrul Centrelor
%ude&eneB)unicipiului #ucure2ti
de +sisten& Psi!opedagogic
8permanent 8numrul de elevi
consilia&i
8ameliorarea
comportamentu lui
Gdiminuarea
numrului de note
sc9ute la purtare,
a numrului de
a:sen&e
nemotivateH
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1;(
Investete n oameni!
1.II +,# Consilierea
pedagogic a cadrelor
didactice pe
pro:lematica
prevenirii 2i com:aterii
violen&ei =n mediul 2colarA
participarea cadrelor
didactice la activit&i de
"ormare privind
managementulBre9ol8 varea
con"lictelor 2i
managementul clasei,
organi9ate =n cadrul unit&ii
2colare sau =n a"ara sa
GCCD, C%0+E, activit&i
organi9ate la nivel na&ional
sau la nivelul I%BI)# 2.a.H
Consilerul 2colar din cadrul
ca:inetului de consiliere
psi!opedagogic de la
nivelul unit&ii, Coordonatorul de
proiecte 2i programe educative
Consilierii din cadrul Centrelor
%ude&ene de 0esurse 2i
+sisten& Educa&ional
Bal )unicipiului #ucure2ti
8con"orm unui gra"ic
sta:ilit de consilierii
2colari
8numrul de
pro"esori
participan&i la
activitatea de
consiliere
pedagogic G"iecare
pro"esor particip la
cel pu&in o activitate
de consiliere 2i
"ormareH
Cunoa2terea 2i
aplicarea prevederilor
Legii
(6(B(@@5 privind
protec&ia 2i promovarea
drepturilor copilului
pro"esorilor Gprin
msuraBactivitatea
;.II #H
;.II # Des"2urarea, =n luna
septem:rie sau octom:rie a
"iecrui an 2colar, a
consiliului pro"esoral cu
tema7
I0esponsa:ilit&ile
sistemului educa&ional
privind respectarea,
promovarea 2i garantarea
drepturilor copilului sta:ilite
Directorul unit&ii de =nv&m<nt
2i coordonatorul de proiecte 2i
programe educative pentru
organi9area consiliului
pro"esoral tematic
8luna septem:rie
sau octom:rie a
"iecrui an
2colar
8 dispari&ia ca9urilor
de =nclcare a
drepturilor copilului
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1;4
Investete n oameni!
prin
Legea nr. (6( din
(1B@;B(@@5.J e va reali9a
pre9entarea general a Legii
nr. (6( din
(1B@;B(@@5 privind protec&ia
2i
promovarea drepturilor
copilului, select<nd 2i
urmrind, =n mod special,
atri:u&iile ce revin =ntregului
personal din
sistemul de =nv&m<nt, a2a
cum sunt preci9ate =n cadrul
legii Gse va insista asupra
ec&iunii
57 Educa&ie, activit&i
recreative 2i culturale,
precum 2i asupra Capitolului
NII7 0spunderi 2i sanc&iuniH.
)odul =n care se reali9ea9
respectarea, promovarea 2i
garantarea drepturilor
copilului sta:ilite prin Legea
(6(, la nivelul unit&ii
Directorului unit&ii de
=nv&m<nt 2i coordonatorului
de proiecte 2i programe
educative, =n cadrul raportului
general privind starea 2i
8data la care se
pre9int raportul
general privind
starea 2i
calitatea
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1;5
Investete n oameni!
2colare, va
constitui o parte a raportului
general privind starea 2i
calitatea =nv&m<ntului
din unitatea 2colar.
calitatea
=nv&m<ntului din unitatea
2colar,
le revine sarcina reali9rii
capitolului privind modul =n care
se reali9ea9 respectarea,
drepturilor copilului sta:ilite prin
Legea (6(, la nivelul unit&ii
2colare
=nv&m<ntului din
unitatea
2colar
Comisia de prevenire 2i
com:atere a violen&ei =n mediul
2colar are responsa:iltatea de a
monitori9a modul =n care la
nivelul unit&ii 2colare
se respect se promovea9 2i
se garantea9 drepturile
copilului sta:ilite prin Legea nr.
(6( din
(1B@;B(@@5.
8permanent
Comisia particip prin
repre9entan&i desemna&i la
organi9area consiliului
pro"esoral cu tema
I0esponsa:ilit&ile
sistemului educa&ional privind
respectarea,
8luna septem:rie
sau octom:rie a
"iecrui an
2colar
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1;1
Investete n oameni!
drepturilor copilului sta:ilite prin
Legea nr.
(6( din (1B@;B(@@5J 2i la
redactarea pr&ii care vi9ea9
modul =n care se reali9ea9
respectarea, promovarea 2i
garantarea drepturilor copilului,
=n cadrul raportului general
privind starea 2i calitatea
=nv&m<ntului din unitatea
2colar
8data la care se
pre9int raportul
general privind
starea 2i
calitatea
=nv&m<ntului din
unitatea 2colar
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1;;
Investete n oameni!
.'('Mo%e505 ISE &ent$0 st$ate6ia %e &$eveni$e i inte$ven;ie &$ivin% vio5en;a #o5a$3
V pre9entm un eFemplu de strategie care a "ost ela:orat de ctre ec!ipa de cercetare a IE care a ela:orat studiul *iolena 3n 2coal.
Desigur, direc&iile de interven&ie incluse =n aceast strategie se adresea9 acelor pro:leme care au aprut cu cea mai mare "recven& =n
investiga&ia de la nivel na&ional. Este "oarte pro:a:il ca acestea s corespund numai par&ial cu pro:lemele cu care v con"runta&i
dumneavoastr, dar poate "i un reper util =n activitatea dumneavoastr de proiectare.
-' O7ie#tive 5a nive505 2#o5ii4
Identi"icarea 2i evaluarea dimensiunii "enomenului de violen& =n 2coal 2i =n mediul proFim al acesteia
ensi:ili9area tuturor actorilor 2colii cu privire la sursele, cau9ele 2i e"ectele "enomenelor de violen& =n 2coal
+tragerea 2i implicarea repre9entan&ilor comunit&ii =n ac&iuni de preven&ie 2i com:atere a violen&ei =n 2coal
Ela:orarea unei strategii la nivel institu&ional privind ameliorarea "enomenelor de violen& la nivelul 2colii Gtrategia de prevenire 2i com:atere
a violen&ei =n 2coal PCVH
Ela:orarea 2i testarea unor instrumente de identi"icare, monitori9are 2i evaluare a "enomenelor de violen& =n 2coal Gcare s duc la
ela:orarea unui #arometru al violen&ei =n 2coal, ca instrument operativ pentru interven&ieH, ca parte a Planului de De9voltare al $colii 8 PDH
Implicarea actorilor de la nivelul 2colii 2i de la nivelul comunit&ii =n derularea activit&ilor de9voltate =n cadrul strategiei
Diseminarea proiectului la nivelul altor institu&ii de =nv&m<nt
.'P5an %e a#;i0ne
A#to$i A#;i0ni %e
#ontientin1a$e
A#;i0ni %e inte$ven;ie In%i#ato$i %e eva50a$e Disemina$e
ELEVI De9:ateri privind legisla&ia
speci"ic De9:ateri privind
*rgani9area unui ciclu de PorRs!op8 uri
cu elevii, cu urmtoarea tematic7
8 gradul de
"amiliari9are al elevilor cu
Implicarea elevilor =n activit&ile
cuprinse =n proiecte precum
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1;6
Investete n oameni!
regulamentul 2colar 2i
no&iunile de disciplin 2i
IregulJ
Participare activ la orele
de dirigen&ie pe tema
violen&ei, plani"icate =n
cadrul trategie 2colii
0eali9area unor re"erate,
eseuri, proiecte, studii de
ca9 sau sc!i&e Gactivit&i
individuale sau =n grupH
pe tema violen&ei. Dn acest
scop, grupul de lucru de
la nivelul 2colii va "urni9a
elevilor suport in"ormativ
cr&i, reviste, articole,
surse internet, privind
violen&a =n 2coal
Participare la lansarea
planului de ac&iune al
2colii
Participare la concursul
privind alegerea unui
slogan 2i a unei sigle
8 Ela:orarea unui proiect al clasei privind
prevenirea violen&ei =n 2coal
8 0eali9area de ctre elevi a unor
materiale multimedia pe tema violen&ei
=n 2coal G"otogra"ii, "ilme, o:servri,
desene, compuneri B compo9i&ii, eseuriH
8 Ela:orarea de ctre elevi a unei
:ro2uriBpliant pe tema violen&ei care va "i
distri:uit =n 2coal 2i =n alte 2coli
8 +lte activit&i curriculare sau
eFtra8curriculare la propunerea 2colii Gde
eFemplu, activit&i sportive, artistice,
cercuri de creativitate, asocia&ii de elevi
la nivelul 2colii sau al clasei, ini&iative de
campanii sociale, concursuri pe di"erite
teme privind violen&a etc.H
8 +ntrenarea elevilor =n asumarea rolului
de mediator =n con"licte 2i constituirea
unor ec!ipe de interven&ie =n situa&ii de
cri9
Dn di"eritele ac&iuni plani"icate va "i
implicat Consiliului Elevilor
* aten&ie deose:it se va acorda, de
asemenea, implicrii =n toate aceste
activit&i a elevilor cu poten&ial violent.
tema privind violen&a =n
2coalA
8 gradul de implicare al
elevilor =n proiectele cu
tematic antiviolen&,
derulate =n 2coalA
8 sc!im:ri de atitudine =n
raport cu situa&iile de
violen& =n
2coal.
Iptm<na anti8violen&J
Pu:licarea unor produse ale
proiectului pe site8ul 2colii, =n
revista 2coliiA postere, :annere
Pre9entarea propriilor activit&i 2i
re9ultate =n alte conteFte Gta:ere
de var, =nt<lniri ale elevilor din
di"erite 2coli, seminarii pe tema
violen&ei,
site8ul )EC sec&iunea elevi,
Consiliul %ude&ean 2i ,a&ional al
ElevilorH.
In"ormarea prin&ilor cu privire la
activit&ile 2i proiectele cu tematic
antiviolen& 2i implicarea acestora.
C+D0E Participare la o sesiune Des"2urarea de discu&ii de grup cu 8 stilul de Iptm<na anti8violen&J Cercuri
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1;>
Investete n oameni!
DID+C.ICE de in"ormare 2i "ormare
privind violen&a,
organi9at =n 2coal prin
implicarea unor speciali2ti
=n domeniu. .emele de
discu&ie vor "i
urmtoarele7
8 di"icult&i privind
a:ordarea B=n&elegerea
Bcon"runtarea cu violen&a
'uvenil Gsensi:ilitate la
aceast pro:lematic,
mituri, pre'udec&iHA
8 modalit&i de identi"icare
timpurie a elevilor cu
poten&ial violent G"actori de
riscH 2i a cau9elor care pot
determina mani"estri de
violen&A
8 modalit&i de
identi"icare a unor
activit&i de interven&ie
adecvate, inclusiv la nivel
curricularA
8 evaluarea elevilor
ca surs de con"lictA
8 modalit&i de implicare a
elevii din 2coal 2i prin&ii acestora =n
scopul identi"icrii urmtoarelor aspecte7
8 percep&ii Brepre9entri ale
pro"esorilor privind violen&a =n
2coal 2i societateA
8 pro:leme, ca9uri, situa&ii de violen& =n
2coala lorA
8 propuneri privind solu&ii, activit&i,
interven&ii la nivelul 2colii pe tema
prevenirii violen&ei.
Dn aceast activitate va "i implicat, =n
primul r<nd, grupul de lucru care va "i
constituit la nivelul 2colii pentru
coordonarea activit&ilor anti8violen&,
alctuit din cadre didactice, consilier
2colar B psi!olog, repre9entan&i ai
prin&ilor 2i elevilor.
Des"2urarea =n cadrul orelor de
consiliere a unor activit&i privind
violen&a =n 2coal7
8 pre9entarea trategiei 2coliiA
8 "acilitarea procesului de identi"icare 2i
plani"icare a unor activit&i concrete la
nivelul clasei B 2colii de prevenire 2i
com:atere a violen&ei, pe :a9a
comunicare
Bstrategii de interac&iune
pro"esor8eleviA
8 a:ilit&i de
mediere a unor situa&ii
con"lictuale, de lucru =n
ec!ipe miFte pro"esori8 eleviA
8 modalit&i de reac&ie la
interven&iile elevilorA
8 transparen&a 2i
o:iectivitatea evalurii.
De asemenea, vor "i
evaluate7
8 gradul de implicare al
pro"esorilor =n activit&ile
con&inute =n trategia 2colii
Gnumr de activit&i,
relevan&a re9ultatelor,
stimularea participrii
elevilorH.
pedagogiceA
+rticole =n revista de specialitate
Interven&ii media
Lec&ii desc!ise pe tema violen&ei
Porto"olii cu ac&iuni din cadrul
proiectelor pe teme anti8violen&
derulate de unit&ile 2colare ale
'ude&ului, ce pot "i consultate la
CCD
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1;3
Investete n oameni!
prin&ilor 2i a comunit&ii
=n activit&ile de
prevenire 2i
interven&ie privind
violen&a.
De9:ateri privind
regulamentul 2colar 2i
regulamentul elevilor
De9:ateri privind legisla&ia
speci"ic
propunerilor elevilorA
8 de9:aterea unor teme de privind
violen&a..
*rgani9area unei lec&ii desc!ise pe tema
violen&ei 2colare.
*rgani9area de activit&i eFtra2colare =n
scopul ameliorrii 2i diminurii
"enomenului
DI0EC.*0I Identi"icarea pro:lemelor
2colii cu impact asupra
violen&ei
Identi"icarea aspectelor
importante care urmea9
a "i introduse =n strategia
2colii privind prevenirea
violen&ei
Includerea =n planul de
de9voltare a 2colii a unei
strategii de prevenire a
violen&ei7 pe termen scurt
Ganul =n cursH 2i mediu
Gurmtorii 5 aniH.
+sigurarea unui mediu
2colar adecvat, c<t 2i a
unui mediu sigur proFim
Constituirea unui grup de lucru la nivelul
2colii, cu rol de coordonare, monitori9are
2i evaluare a activit&ilor con&inute =n
strategia anti8violen& a 2colii
Ela:orarea unei strategii GPCVH
coerente privind violen&a =n 2coal,
"undamentat pe diagno9a situa&iei
eFistente 2i cu implicarea tuturor
actorilor interesa&i Gelevi, pro"esori,
prin&i, repre9entan&i ai comunit&iiH
Includerea acestei strategii =n PD
Coordonarea tuturor activit&ilor la
nivelul unit&ii 2colare
Includerea pe agenda =nt<lnirilor "ormale
ale 2coli Gconsiliul de administra&ie,
consiliul pro"esoral, consiliul elevilor,
comitetul de prin&iH a unor in"ormri
8 gradul de
implicare =n activit&ile
derulateA
8 relevan&a B adecvan&a
strategiei privind violen&a =n
2coal pentru nevoile 2coliiA
8 e"icien&a modalit&ilor de
stimulare a implicrii altor
actori =n ela:orarea
strategiei 2i =n des"2urarea
activit&iiA
8 e"icien&a sistemului de
monitori9are 2i acurate&ea
in"orma&iilor culese.
Pre9entarea Planului de
De9voltare a $colii GPDH 2i
trategia de Prevenire 2i
Com:atere a Violen&ei =n $coal
GPCVH
Pre9entarea re9ultatelor
implementrii strategiei pe termen
scurt curs GanuleH Pre9entarea
strategiei pe termen
mediu
Diseminare =n mass8media
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
16@
Investete n oameni!
2colii, =n scopul evitrii
situa&iilor de con"lict
Identi"icarea principalelor
:ariere comunica&ionale la
nivelul 2colii.
Dn toate aceste ac&iuni
directorul va implica
grupul de lucru constituit
la nivelul 2colii, cu rol de
prevenire 2i interven&ie =n
ca9uri de violen&.
privind activit&ile 2i re9ultatele
activit&ilor
Ela:orarea unui sistem de monitori9are
a situa&iilor de violen& =n 2coal.
G#arometrul violen&ei 2colareH
)otivarea cadrelor didactice si a elevilor
pentru implicarea =n proiect Facilitarea
reali9rii parteneriatelor educa&ionale
pentru sus&inerea proiectului
Dn toate aceste ac&iuni directorul 2colii va
cola:ora cu grupul de lucru.
P?0I,/I Participare la =nt<lniri
organi9ate de grupul de
lucru, =n cadrul crora7
8 vor "i in"orma&i cu privire
la serviciile pe care le
poate o"eri 2coala =n
situa&ii de violen&
Gconsiliere, asisten&
psi!ologic
2i mediereHA
8 vor "i identi"ica&i prin&i
resurs care s se implice
=n activit&ile de preven&ie
sau interven&ie privind
violen&a =n 2coal.
Constituirea unui grup de prin&i care s
participe la activit&ile cuprinse =n
trategia 2colii
Participarea grupului de prin&i la
ela:orarea 2i implementarea PCV.
Participarea prin&ilor la activit&ile
concrete reali9ate de ctre elevi 2i
pro"esori.
8 gradul de
implicare a grupului de
prin&i =n activit&ile
derulateA
Implicarea prin&ilor =n activit&ile
cuprinse =n Iptm<na anti8
violen&J
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
161
Investete n oameni!
Participare la o sesiune
de in"ormare 2i "ormare
privind violen&a,
organi9at =n 2coal de
ctre grupul de lucru cu
participarea unor eFper&i
=n domeniul educa&iei. Vor
"i pre9entate 2i discutate
teme privind7
8 "ormele de violen& 2i
cau9ele violen&eiA
8 modalit&i de
preven&ieBinterven&ie.
Participare la7
8 de9:ateri privind
regulamentul 2colarA
8 de9:ateri privind
legisla&ia speci"ic.
C*,ILIE0I
$C*L+0I
Participare la o sesiune
de in"ormare 2i "ormare
privind violen&a,
organi9at =n 2coal prin
implicarea unor speciali2ti
=n domeniu. .emele de
discu&ie vor "i comune cu
cele pre9entate cadrelor
Coordonarea unui centru de resurse Gla
nivelul 2coliiH =n domeniul violen&ei
2colare, cu rol =n in"ormare, "ormare,
mediere 2i asisten& =n pro:leme privind
violen&a 2colar. Dn crearea acestui
centru va "i implicat grupul de lucru
alctuit din cadre didactice, prin&i 2i
elevi constituit la nivelul 2colii.
8 gradul de
implicare =n activit&ile
derulateA
8 relevan&a programului de
asisten& psi!o8 pedagogic
pentru nevoile 2coliiA
8 e"icien&a modalit&ilor de
interven&ie 2i preven&ie
Pre9entarea programului speci"ic
de asisten& psi!o8pedagogic de
prevenire 2i com:atere a violen&ei
=n 2coal
Pre9entarea re9ultatelor
implementrii programului anual de
asisten&
+rticole =n revista de specialitate
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
16(
Investete n oameni!
didactice.
Des"2urarea de discu&ii de grup cu
elevii din 2coal 2i prin&ii acestora
G=mpreun cu grupul de lucru din care
"ace parteH =n scopul identi"icrii
urmtoarelor aspecte7
8 percep&ii Brepre9entri ale
pro"esorilor privind violen&a =n
2coal 2i societateA
8 pro:leme, ca9uri, situa&ii de violen& =n
2coala lorA
8 propuneri privind solu&ii,
activit&i, interven&ii la nivelul 2colii pe
tema prevenirii violen&ei.
Ela:orarea unui program de asisten&
individuali9at pentru elevi, cadre
didactice 2i prin&i implica&i Gautori sau
victimeH prin care se urmre2te7
8 con2tienti9area consecin&elor actelor
de violen&A
8 =m:unt&irea imaginii de sine a
actorilor implica&iA
8 prevenirea apari&iei dispo9i&iilor a"ective
negativeA
8 de9voltarea autonomiei 2i
autocontrolului.
cuprinse =n programul de
asisten&A
8 e"icien&a programului de
asisten& individuali9at.
Diseminarea re9ultatelor
proiectului =n re&eau na&ional a
consilierilor 2colari
Implicarea consilierilor 2colari =n
activit&ile cuprinse =n Iptm<na
anti8violen&J
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
164
Investete n oameni!
0EP0EEE,.+,/I
+I C*)U,I.?/II
Gautorit&ilor locale,
inspectorat 2colar,
poli&ia de
proFimitate, *,-8
uri, #isericaH.
Participare la activit&i de
in"ormare cu privire la
ac&iunile ce vor "i derulate
=n cadrul 2colii 2i sta:ilirea
unor acorduri de
cola:orare.
Implicarea repre9enta&ilor locali =n
de9:ateri privind oportunitatea
de9voltrii unor programe de asisten&
privind com:aterea violen&ei 2colare =n
parteneriat 2coal8comunitate.
Implicarea =n activit&i cuprinse =n
trategia 2colii.
8 gradul de
implicare repre9entan&ilor
comunit&ii =n activit&ile
derulate =n 2coalA
8 relevan&a acordurilor de
cola:orare 2coal8
comunitate.
Participare la Iptm<na anti8
violen&J
Interven&ii ale repre9entan&ilor
comunit&ii locale =n media local
2i na&ional, re"eritoare la ac&iunile
de com:atere a violen&ei =n 2coli,
reali9ate =n parteneriat
)' St$ate6ia %e eva50a$e
e va utili9a o metodologie compleF de evaluare care va cuprinde di"erite de tipuri de instrumente Gc!estionare, "i2e de o:servare, g!iduri de
interviuH. Vor "i utili9ate at<t instrumente de autoevaluare Gpentru actorii de la nivelul 2coliiH, evaluare Gdirectorul 2colii 2i grupul de lucru de la
nivelul 2coliiH c<t 2i de evaluare eFtern Ginspectori 2colariH.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
165
Investete n oameni!
A#tivit3;i &$a#ti#e
1. 1ropunei o acti$itate de con2tienti0are 2i in#ormare a p&rinilor cu pri$ire la #enomenul
$iolenei 2colare.
2. )tudiu de ca0 *preluat din suportul de curs CTinerii (mpotrii$a $ioleneiD,
Hacei parte din ec&ipa managerial! a unei scoli care se afl! 3n urm!toarea situaie? >coala -
este o scoal! cu clasele =-*===, situat! la periferia unui oras de provincie, fost oras industrial.
Populaia scolar! este de apro0imativ 8:7 elevi, C;W dintre acestia sunt romi, iar 8W sunt s"rbi. Pn
scoal! sunt si U cazuri de copii provenii dintr-un centru de plasament ce funcioneaz! 3n
apropierea scolii, iar ali ; copii se afl! 3n plasament familial. +: elevi sunt copii cu cerine de
educaie speciale 6dosar CE>/. Pn anul scolar anterior s-au 3nregistrat C situaii de violen! grav!
6b!t!i/ si nenum!rate situaii de violen! verbal! sau nonverbal!, mai ales cu caracter etnic sau
legat de tr!s!turile fizice sau psi&ice. )e asemenea, o situaie alarmat! pentru scoal! a fost
num!rul mare de absene 3nregistrate 3n anul scolar precedent. Comisia de prevenire si combatere
a violenei 3n scoal! a decis c! este important s! aplice o serie de instrumente de cercetare pentru
a obine mai multe informaii de profunzime cu privire la situaiile de violen! 3n scoal! si la cauzele
reale ale acestora.
C. Au fost completate :U de fise de 3nregistrare a situaiilor de violen!
8. A fost aplicat un c&estionar tuturor elevilor din scoal! privind situaiile de violen!O
:. >-au organizat interviuri de grup cu cadre didactice privind cauzele absenteismului si
ale violenteiO
E. >-au organizat interviuri de grup cu p!rinii privind cauzele absenteismului si ale
violeneiO
;. >-au organizat interviuri individuale cu personalul de spri1in 6consilier scolar/ privind
situaiile de violen! din scoal!.
E5a7o$a;i 0n &5an %e a#;i0ne &ent$0 $e1o5va$ea &$o75eme5o$ &$e1entate'
Pute&i "olosi urmtoarea mac!et 7
Pro:lema
identi"icat
Posi:ile cau9e
generatoroare
*:iective
urmrite
)suriB+ctivit&i
propuse
Participan&iB
responsa:ilit&i
0esurse
necesare
*ri9ont
de timp
Indicatori
de re9ultat
)odalit&i de
monitori9areB
evaluare
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
161
Investete n oameni!
TEMA )' Me%ie$ea #on25i#te5o$ %int$e e5evi %e #3t$e e5evi &ee$ me%iation
.oate in"orma&iile pre9entate =n acest capitol sunt preluate din lucrarea Peer mediation _
#anualul studentului _ Curs de formare pentru 3ncep!tori,
!ttp7BBPPP.scri:d.comBdocB45@1(16>BPeer8)ediation8student8)anual
)'-' Ce este me%ie$eaM
)edierea este un proces ce dispune de o e"icien& deose:it, dar care presupune un
numr ridicat de a:ilit&i pentru a "i "olosit ca atare. De asemenea, medierea se constituie ca un
proces care presupune o adapatare individual la propria personalitate.
)edierea este un proces de comunicare prin care un grup de oameni este =n situa&ia de a8
2i solu&iona propriul con"lict =n mod pa2nic de ctre 2i cu a'utorul unei pr&i ter&e, neutre.
+ceast persoan neutr este mediatorul. C<nd re9olvarea con"lictului are loc =n 2coal, de
ctre un alt elev, acesta se nume2te mediator 2colar Gpeer mediatorH.
)edierea repre9int o metod de solu&ionare a con"lictul =n care pr&ile implicate =n con"lict
cei care nu se =n&eleg =ntr8o anumit pro:lem au 2ansa de a sta "a& =n "a& 2i de a vor:i, "r
a "i =ntrerup&i, pentru ca "iecare punct de vedere s "ie ascultat. Dup ce pro:lema a "ost
identi"icat, adversarii se g<ndesc la variante de solu&ionare a con"lictului care sa "ie "avora:ile
am:elor pr&i 2i aleg o solu&ie de tipul victorie8victorie Gc<2tigBc<2tigiH . e semnea9 apoi un acord
scris prin care am:ele pr&i a'ung la un consens =n ceea ce prive2te comportamentul pe viitor al
"iecruia dintre semnatari.
)'.' P$in#i&ii5e me%ie$ii
0e9olvarea con"lictelor presupune cooperare 2i =n&elegere. +cest tip de mediere se aFea9
pe principiul potrivit cruia pentru o solu&ionare constructiv a con"lictelor, adversarii tre:uie s
respecte urmtoarele7
$ s rm<n calmi 2i s82i controle9e "uria, "rustrarea sau alte emo&ii puternice A
$ s se concentre9e asupra pro:lemei 2i nu asupra =nvinov&irii celuilalt A
$ s82i eFprime cu acurate&e sentimentele 2i dorin&eleA
$ s respecte celelalte puncte de vedere, 2i s =ncerce s le =n&eleagA
$ s coopere9e 2i s gseasc solu&ii care s mul&umeasc am:ele pr&i implicate.
)ediatorul este cel care a'ut pr&ile implicate =ntr8un con"lict s se comporte =ntr8un mod
constructiv, respect<nd regulile de mai sus.
Procesul medierii se :a9ea9 pe &at$0 &$in#i&ii %e $e1o5va$e a #on25i#te5o$.
Comportamentul celor care media9 con"lictele este :a9at pe aceste principii deoarece acestea
permit celor ce se disput s a'ung la un acord care s8i onore9e pe ei =n2i2i, cealalt persoan
2i, deseori, pe cei din 'urul lor. Dmpcarea poate implica 2i respect "a& de mediul =ncon'urtor.
1rincipiul 1: )epararea persoanelor de problem&
+cest principiu prive2te trei aspecte ale comportamentului7
Percepiile? Fiecare persoan implicat =ntr8un con"lict va percepe alt"el con"lictul. Pentru
re9olvarea situa&iei este important ca "iecare s =n&eleag punctul de vedere al celuilalt.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
16;
Investete n oameni!
Emoiile? Persoanele implicate =n con"lict sunt deseori =ncercate de sentimente puternice
unul "a& de celalalt sau "a& de situa&ia care a dus la con"lict. EFprimarea acestor emo&ii este
important pentru =n&elegerea deplin a pro:lemei. Este important ca =n timp ce o persoana =2i
eFprima emo&iile, cealalt s asculte 2i s82i controle9e reac&iile.
Comunicarea? 0e9olvarea con"lictului cere ca "iecare persoan implicat =n con"lict s
vor:easc despre con"lict 2i s8l asculte pe cellalt.
1rincipiul 2: oncentrare asupra intereselor3 nu a po0iiilor
Potrivit acestui principiu persoanele implicate =n con"lict au idei di"erite despre ceea ce ar
tre:ui s se =nt<mple 2i "iecare are motivele lui s82i sus&in prerile.
Poziia? Dorin&a unei persoane a"late =n con"lict, eFprimat su: "orma unei solu&ii posi:ile
sau a unei cereri.
=nteres? )otivul pentru care o persoan a"lat =n con"lict =2i dore2te ceva anume sau pentru
care se g<nde2te c o solu&ie anume ar re9olva pro:lema.
De o:icei, =n spatele "iecrei po9i&ii se ascunde cel pu&in un interes. C<nd persoanele =n
con"lict acord un loc important discutrii po9i&iilor, "oarte rar se a'unge la un acord satis"ctor.
Dar dac discu&ia se concentrea9 asupra intereselor, ei pot adesea s gseasc o re9olvare.
1rincipiul =: rearea de opiuni pentru un c+2tig reciproc
Potrivit acestui principiu este mai :ine ca cei a"la&i =ntr8un con"lict s =ncerce s se
g<ndeasc la solu&ii ce ar putea permite "iecruia ai: un c<2tig, =n detrimentul unei dispute
re"eritoare la alegerea persoanei ce are de c=2tigat 2i a aceleia ce are de pierdut, sau la. un
compromis. e "olose2te :rainstorming8ul, proces =n urma cruia se generea9 idei, "r a se lua
deci9ii.
1rincipiul >: Folosirea de criterii obiecti$e
Potrivit acestui principiu "olosirea unor standarde permite persoanelor =n con"lict s a'ung
la o solu&ie. Dac "iecare dintre pr&i consider o idee ca "iind corect, atunci ele vor respecta
acordul "inal.
)ediatorii de con"licte se comport =n concordan& cu aceste principii de re9olvare a
con"lictelor.
)')' Ca5it3;i5e i $o505 e5ev050i me%iato$
Elevii mediatori posed calit&i care le permit s8i a'ute pe ceilal&i7
$ sunt impar&ialiA
$ sunt respecta&i de ctre colegii lorA
$ sunt persoane de =ncredere cu care elevii pot discuta.
Calit&ile unui mediator7
Imparialitate
Un mediator este neutru, o:iectiv 2i neprtinitor.
'scultare empatic&
Un mediator este capa:il s asculte cu inten&ia de a =n&elege ceea ce crede 2i simte "iecare
persoan implicat =n con"lict.
%espect
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
166
Investete n oameni!
Un mediator este capa:il s trate9e am:ele ta:ere cu respect, =n&elegere 2i "r
pre'udec&i.
Demn de (ncredere
Un elev mediator atrage =ncrederea celor implica&i =n con"lict prin men&inerea
con"iden&ialit&ii in"orma&iilor. El nu vor:e2te despre con"lictele pe care le media9 cu al&i mediatori.
De asemenea, un mediator =i a'ut pe cei =n con"lict s82i re9olve propria pro:lem, "r s82i
impun solu&ia lui.
'8ut& oamenii s& colabore0e
Un mediator este responsa:il pentru procesul de mediere, nu pentru solu&ia pro:lemei.
olu&ia pro:lemei este responsa:ilitatea celor a"la&i =n con"lict care, dac sunt dispu2i cooperrii
pot "i capa:ili s gseasc ei =n2i2i o solu&ie.
Abilit!i de comunicare
Un elev mediator "acilitea9 comunicarea dintre cei a"la&i =n con"lict. Un elev mediator
tre:uie s de asigure c va evita capcane ale comunicarii "oarte des =nt<lnite. +2adar, un elev
mediator NU7
$ Dntrerupe
$ *"er s"aturi
$ %udec
$ 0idiculi9ea9
$ Distrage aten&ia
$ Face re"erire la propria sa eFperien&
Pentru a8i a'uta pe cei a"la&i =n con"lict s comunice, elevul mediator va "olosi urmtoarele
a:ilit&i speci"ice de comunicare7
$ +scultarea atent
$ 0e9umarea
$ Clari"icarea situa&iei
.oate aceste a:ilit&i "ormea9 conceptul de ascultarea activ. ,umele su sugerea9 c
ascultarea nu tre:uie s "ie pasiv, ci activ 2i vigilent.
Ascultarea atent!
+ asculta =nseamn a "olosi un comportament nonver:al pentru a demonstra c e2ti
interesat 2i c dore2ti s =n&elegi. +cest comportament non8ver:al include contactul vi9ual,
eFpresia "e&ei, gesturile 2i po9i&ia corpului. De asemenea, include 2i inter'ec&ii precum IOmmJ,
I+!aJ, I*UJ, IMoPJ, etc. De o:icei, atunci c<nd stai intr8o po9i&ie aplecat un pic =n "a&, atunci
c<nd 9<m:e2ti, dai din cap 2i ignori orice alt 9gomot din 'ur, se poate considera cascul&i cu aten&ie
spusele interlocutorului. Este important ca elevul mediator s8i asculte cu aten&ie pe cei implica&i =n
con"lict.
Rezumatul
"ace&i re9umatul celor spuse =nseamn doua lucruri7 s relua&i discursul interlocutorului
prin su:linierea celor mai importante in"orma&ii 2i prin renun&area la in"orma&iile ne"olositoare. De
asemenea, re9umarea se re"er 2i la re"lectarea sentimentelor pe care cele doua par&i le au vi9avi
de con"lict. Este "oarte important ca atunci c<nd "ace&i re9umatul s men&iona&i at<t sentimentele,
c<t 2i "aptele din cadrul situa&iei.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
16>
Investete n oameni!
Clarificarea situaiei
+ clari"ica o situa&ie =nseamn a "olosi =ntre:ri sau a"irma&ii cu "inal desc!is at<t pentru
o:&inerea unor in"orma&ii suplimentare, c<t 2i pentru a ne asigura c totul a "ost =n&eles. C<teva
eFemple de =ntre:ri desc!ise7
Cum v8a&i sim&it c<nd s8a =nt<mplat aceastaC G=ntre:areH
)ai ave&i ceva de adugatC G=ntre:areH
pune&i8mi cum au decurs lucrurile =n continuare. Ga"irma&ieH
Ce crede&i c v =mpiedic s a'unge&i la o re9olvare a pro:lemeiC G=ntre:areH
Dntre:rile cu "inal desc!is pot primi nenumrate rspunsuri 2i pot =ncura'a ast"el oamenii s
comunice. 0spunsul dat unei =ntre:ri =nc!ise o"er pu&ine in"orma&ii 2i se reduce adesea la da
sau nu. Dntre:rile 2i a"irma&iile =nc!ise pre9entate mai 'os tind s descura'e9e oamenii =n
continuarea unei discu&ii7
V8a&i suprat c<nd aceasta s8a =ntamplat C G=ntre:are cu rspuns tip bdaX sau bnuXH
V certa&i de mult timp. Gnu e necesar rspunsulH
Crede&i c pute&i a'unge la un acord asupra pro:lemei C G =ntre:are cu rspuns tip da sau
nuH
S2at0$i &ent$0 me%ie$ea #o5a$3 i &ent$0 me%iato$ii #o5a$i / NU UITAI!
,u este mereu simplu s "i&i mediatori 2colari. )edierea este mereu o provocare. Este
important s g<ndi&i po9itiv 2i s "i&i optimi2ti, c!iar dac medierea se dovede2te a "i di"icil, sau
"inalul nu este pe msura a2teptrilor. ,u uita&i, sunte&i acolo doar pentru a o"eri asisten&.
1roblema este doar a p&rilor implicate (n con#lict 2i doar ele o pot re0ol$a.
)omentele =n care medierea pare di"icil sau "rustrant se pot trans"orma =n momente de
evolu&ie 2i sc!im:are pentru "iecare. Discuta&i 2i cu al&i mediatori 2colari, cu al&i adul&i sau cu al&i
pro"esori 2i "ace&i sc!im: de preri sau de sentimente. ,u uita&i totu2i c a&i promis s pstra&i
con"iden&iale in"orma&iile din cadrul medierii 2i c tre:uie s v respecta&i promisiunea.
Dac& e9ista o comunicare sincer&3 ori0ontul cunoa2terii se $a l&rgi
Dncura'area e"orturilor altora, =mprt2irea perspectivelor 2i cooperarea =n re9olvarea
pro:lemelor, repre9int o provocare ce se =ntinde pe parcursul =ntregii vie&i. Prin spri'in reciproc 2i
respect, "iecare dintre noi poate deveni mai puternic 2i =2i poate reali9a mai :ine scopurile. -and!i
spunea c IDac vrem cu adevrat s avem pace =n lume, tre:uie s =ncepem s =nv&m copiii ce
=nseamn cooperareaJ.
'$ei cuno2tinele 2i abilit&ile necesare pentru a6i (n$&a pe alii ce (nseamn& pacea3
o#erindu6le asistena 2i e9emplul $ostru
)'(' Eta&e5e &$o#es050i %e me%ie$e &$o#es05 me%ie$ii n ase &ai
Eta&a - A#o$%05 %e a me%ia
Eta&a . P$e1enta$ea &0n#te5o$ %e ve%e$e
Eta&a ) Dis#0ta$ea inte$ese5o$
Eta&a ( C$ea$ea o&;i0ni5o$ #<ti6/#<ti6i
Eta&a C Eva50a$ea o&;i0ni5o$
Eta&a + C$ea$ea 0n0i a##o$%
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
163
Investete n oameni!
Dn continuare, ve&i regsi un support de curs pentru dvs., =n calitate de "ormator al elevilor
mediatori.
P$e6ati$ea &ent$0 me%ie$e
Pregtindu8v cum tre:uie, da&i dovad de control asupra situa&iei 2i crea&i un climat de
siguran& =n care adversarii vor dori s comunice. Pregti&i8v prin amena'area mediului "i9ic 2i prin
adunarea materialelor corespun9toare.
Amena1area mediului fizic
+mena'a&i mediul "i9ic =ntr8o camer destinat medierii ast"el =nc<t nimeni s nu "ie
de9avanta'at =n nici un "el. Proced<nd ast"el, ace2tia se vor convinge c sunte&i neprtinitor 2i =n
consecint, vor comunica mai :ine.
Este important s decide&i cine 2i unde va sta, =nainte ca pr&ile implicate =n con"lict s
soseasc. Dn aran'area scaunelor, &ine&i cont de urmtoarele dou s"aturi7
$ po9i&ia adversarilor la mas va "i unul =n "a&a celuilalt
$ po9i&ia voastr va "i =n capul mesei "iind la o distan& egal de "iecare disputant 2i
cel mai aproape de u2a de ie2ire.
Adunarea materialelor
Dnainte de =nceperea sesiunii, s ave&i la =ndem<n urmtoarele materiale7
$ Cererea de mediere
Una dintre pr&ile implicate =n con"lict Gsau altcineva, cum ar "i un pro"esorH completea9
acest "ormular =nainte ca medierea s ai: loc. Formularul pre9int mediatorului =n linii mari
con"lictul 2i =l a'ut la plani"icarea medierii.
$ Fi2a de lucru pentru :rainstorming
+ceasta este o "oaie pe care mediatorul notea9 toate ideile de re9olvare ale con"lictului
popuse de adversari. G Pute&i "olosi un panou =n locul "i2ei de lucru H.
$ +cordul =n urma medierii
C<nd disputan&ii a'ung la un acord, mediatorul completea9 acest "ormular pentru a
=nregistra =n scris solu&ia la care ace2tia au a'uns. +cest acord este semnat at<t de pr&ile implicate
=n con"lict, c<t 2i de mediator.
$ PiF sau creion
$ )arRer Gpentru panouH
P+UL 17 +C*0DUL DE + P+0.ICIP+ L+ )EDIE0E
Un de:ut e"icient pregte2te atmos"era pentru =ntreaga des"2urare a medierii. Dncepe&i prin
a va introduce, de"ini&i medierea, pre9enta&i regulile de :a9 si o:&ine&i un anga'ament din partea
"iecrei pr&i implicate in con"lict de a participa la mediere 2i de a urma regulile de :a9 ale
acesteia.
-' Fa#e;i #0notin;3
Pre9enta&i8v. IalutZ ,umele meu esteccccccccccccc
2i voi "i mediatorul vostru.J
Cere&i "iecrui adversar s82i spun numele.
Ura&ile pr&ilor implicate =n con"lict :un8venit.
.' De2ini;i me%ie$ea
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1>@
Investete n oameni!
EFplica&i8le adversarilor procesul de mediere pe =n&elesul lor.
De eFemplu7 I)edierea este un proces de comunicare prin care oamenii cu pro:leme
cooperea9, su: supraveg!erea unei persoane ter&e neprtinitoare, in vederea re9olvrii
con"lictului intr8un mod pa2nic.J
)' P$e1enta;i $e605i5e %e 7a1a
)ediatorii rm<n impar&iali7 I,u voi "i prtinitor.J
)edierea este con"iden&ial7 I,u voi vor:i despre voi sau pro:lema voastr cu al&i elevi.
Este *U sa spune&i celorlal&i c a&i a'uns la un acord si cu ce a&i "ost de acord, dar nu vor:i&i
despre voi si despre pro:lema voastrJ
Vor:i&i pe r<nd si v asculta&i unul pe cellalt7J+ceasta =nseamn c, =n timp ce unul dintre
voi vor:e2te, cellalt tre:uie s asculteA "iecare dintre voi va avea posi:ilitatea s
vor:easc.J
Coopera&i =n re9olvarea pro:lemei7JVe&i "ace tot ce pute&i pentru a a'unge la o solu&ie care
sa va avanta'e9e pe am<ndoiJ
(' O7;ine;i 0n an6aFament %in &a$tea 2ie#3$0i a%ve$sa$ %e a &a$ti#i&a 5a me%ie$e i %e a
$es&e#ta $e605i5e %e 7a137Junte&i de acord s participa&i la mediere 2i s respecta&i regulileCJ
P+UL (7 P0EEE,.+0E+ PU,C.EL*0 DE VEDE0E
Dn cadrul acestei etape, ve&i "olosi o serie de a:ilit&i de comunicare speci"ice ascultrii
active ascultarea atent, re9umarea, clari"icare a situa&iei pentru a =n&elege situa&ia 2i
sentimentele pr&ilor implicate =n con"lict 2i pentru a le a'uta pe acestea s =n&eleag modul =n care
"iecare poate privi lucrurile. +dversarii "ie pot percepe pro:lema =n acela2i "el, "ie pot avea puncte
de vedere di"eriteGcel mai pro:a:ilH, =ntruc<t ei percep =n mod di"erit pro:lema , 2i au idei sau
sugestii di"erite despre cum s o re9olve. Dn aceast "a9 a medierii, nu se =ncearc s se a'ung
la un acord =n ceea ce prive2te cele =nt<mplate, ci se urmres2te doar eFprimarea punctului propriu
de vedere a "iecarui adversar.
-' Ce$e;i 2ie#3$ei &3$;i im&5i#ate n #on25i#t s3/i s&0n3 &0n#t05 %e ve%e$e #0 &$ivi$e 5a
sit0a;ia $es&e#tiv3H &e $<n% I'
V rog s v spune&i punctele de vedereA
V rog s spune&i ce s8a =nt<mplat.
.' As#05ta;iE a&oi 2a#e;i 0n $e10mat a5 a2i$ma;ii5o$ 2ie#3$0ia'
4. *"eri&i "iecrui adversar posi:ilitatea de a82i clari"ica situa&ia, =ntre:<nd7
)ai ave&i ceva de adugatC
Ce a&i sim&it c<nd s8au =nt<mplat acesteaC
5. As#05ta;i i $e10ma;iE &0ne;i nt$e73$i n #a105 n #a$e #onsi%e$a;i #3 s0nt ne#esa$e
in2o$ma;ii s0&5imenta$e.
Dntre:ri suplimentare7
Ce a&i sim&it "a& de cealalt persoanC
Ce a&i "cutC
La ce v g<ndea&i =n momentul acelaC
De c<t timp eFist aceast pro:lemC
Care crede&i c este principala pro:lemC
Ce pute&i "ace acum =n privin&a acestei situa&iiC
8a sc!im:at rela&ia dintre voiC
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1>1
Investete n oameni!
Ce a&i dorit ca cealalt persoana s "ac 2i nu a "cutC
Ce a&i dorit s "ace&i 2i nu a&i "cutC
Deoarece percep&iile sunt realit&ile adversarilor, nu tre:uie s v preocupe dac cei
implica&i =n con"lict spun sau nu IadevrulJ.
P+UL 47 DICU.+0E+ I,.E0EEL*0
-' Dete$mina;i inte$ese5e 2ie#3$ei &3$;i im&5i#ate n #on25i#t' Ont$e7a;i 4
Ce dore2tiC De ce dore2ti astaC
.' As#05ta;i i $e10ma;i' Pent$0 a #5a$i2i#aE nt$e7a;i4
Ce s8ar =nt<mpla dac nu a&i a'unge la un acordC
Ce ai crede dac ai "i =n locul celuilaltC
Ce dore2ti de faptC
Este Gde e0emplu? ceartaH un mod de a o:&ine ceea ce dore2tiC
De ce nu a "ost cellalt adversar la =nl&imea a2teptrilor taleC
)' Re10ma;i inte$ese5e' S&0ne;i4
+m<ndoi pre&i a "i de acord cu "aptul c ccccccccccccc
Interesele voastre sunt cccccccccccccccccc
P+UL 57 C0E+0E+ *P/IU,IL*0 VIC.*0IE8VIC.*0IEG MI,8MI, H
EFist multe "eluri =n care poate "i re9olvat un con"lict. .otu2i, c<nd suntem supra&i sau
"rustra&i, nu lum =n considerare toate op&iunile. Dn cadrul acestei etape, pute&i a'uta pr&ile
implicate =n con"lict s82i cree9e, prin :rainstorming, un numr de op&iuni care s le re9olve
pro:lema.
-' ED&5i#a;i/5e #3 7$ainsto$min6/05 i va aF0ta s3 63seas#3 so50;ii avantaFoase &ent$0
am<n%oi'
.' P$e1enta;i $e605i5e 7$ainsto$min6/050i'
pune&i toate ideile care v vin =n minte.
,u 'udeca&i 2i nu discuta&i ideile.
-si&i c<t mai multe idei posi:ile.
Dncerca&i s v g<ndi&i la idei neo:i2nuite.
)' S&0ne;i &3$;i5o$ im&5i#ate n #on25i#t s3 se 6<n%eas#3 5a i%ei #a$e 5e vo$ aF0ta &e
am7e5e' S#$ie;i i%ei5e &e 2ia %e 50#$0 &ent$0 7$ainsto$min6'
Dntre:ri a'uttoare =n procesul de :rainstorming 7
La ce alte posi:ilit&i v mai pute&i g<ndiC
Dn viitor, ce pute&i "ace alt"elC
Ce tre:uie "cut pentru re9olvarea con"lictuluiC
P+UL 17 EV+LU+0E+ *P/IU,IL*0
arcina cea mai important din cadrul acestei etape este de a a'uta pr&ile implicate =n
con"lict s82i evalue9e 2i s82i =m:unt&easc ideile pe care le8au creat =n timpul :rainstorming8
ului din cadrul Pasului 5. Este de asemenea important ca acestea s "oloseasc criterii o:iective
atunci c<nd decid dac s accepte sau s re"u9e o op&iune. +ceasta va conduce la un acord care
s "ie respectat de am:ele pr&i.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1>(
Investete n oameni!
-' Ce$e;i a%ve$sa$i5o$ s3 a5ea63 i%ei sa0 &o$;i0ni %e i%ei #0 #a$e s0nt %e a#o$% i #a$e a$
&0tea $e1o5va &$o75ema' On#e$#0i;i $3s&0ns0$i5e 5o$ &e Fia %e L0#$0 &ent$0
>$ainsto$min6'
.' Eva50a;i o&;i0ni5e n#e$#0ite i 6<n%i;i/v3 5a mo%0$i %e m70n3t3;i$e a i%ei5o$ 2o5osin%
nt$e73$i %e 6en054
Este aceasta op&iune corectaC
Po&i "ace astaC
Cre9i c va "unc&ionaC
e re"er op&iunea la interesele "iecruia dintre voiC au ale altoraC
Care sunt consecin&ele acestei deci9iiC
Dar dac unul dintre voi arccccccccccccccccC +i putea 2i tu sccccccccccccC
Ce dori&i s =ncerca&iC

P+UL ;7 C0E+0E+ U,UI +C*0D
Dn cadrul acestei etape, mediatorul a'uta pr&ile implicate =n con"lict s a'ung la un acord via:il. Un
acord via:il este7
E"icient7 0e9olv =n mod corect pro:lemele "iecrei pr&i.
+vanta'os pentru am:ele pr&i, care consider c acordul este corect.
peci"ic7 0spunde la =ntre:rile cine, ce, unde, c<nd 2i cum.
0ealist7 Este re9ona:il 2i poate "i reali9at de ctre am:ii adversari.
Ec!ili:rat7 Fiecare persoan va "i responsa:il de ceva.
-' AF0ta;i &3$;i5e s3/i #$ee1e 0n &5an %e a#;i0ne' O7;ine;i i%ei #on#$ete %e 5a 2ie#a$e4
CineE #eE 0n%eE #<n%E #0mM Ont$e7a;i4
Cum dori&i s a'uta&i la re9olvarea pro:lemeiC
Este pro:lema re9olvatC
Ce ai "ost de acord s "aciC
.' S#$ie;i A#o$%05 %e Me%ie$e #o5a$3' Pent$0 a/5 #om&5eta E #e$e;i 2ie#3$ei &3$;i s3
$e10me #e a &$omis4 LCe ai 2ost %e a#o$% s3 2a#iM=
)' On#Beie$ea me%ie$ii4
Veri"ica&i cele scrise =n acord cu am:ele pr&i 2i "ace&i sc!im:rile necesare.
emna&i 2i cere&i "iecrei pr&i s semne9e.
)ul&umi&i pentru participarea la mediere, "elicita&i pe "iecare pentru reali9area acordului 2i
invita&i8i =n viitor la o nou mediere =n ca9ul =n care apar noi pro:leme.
Da&i m<na cu "iecare parte 2i invita&i8ii s "ac acela2i lucru la r<ndul lor.
Ce este #o/me%ie$ea
Dn cadrul co8medierii, doi mediatori lucrea9 =n ec!ip =n vederea "acilitrii procesului de
mediere. Co8mediatorii ac&ionea9 ca un singur mediator 2i reali9ea9 acest proces sus&in<ndu8se
reciproc. Dn cadrul co8medierii, mem:rii ec!ipei au dou responsa:ilit&i7
Unul dintre mediatori "acilitea9 =n mod activ procesul de mediere prin cei 2ase pa2iA
Celalalt mem:ru al ec!ipei o:serv procesul 2i =2i sus&ine colegul de ec!ipa.
us&inerea colegului de ec!ip implic monitori9area procesului pentru a se asigura c
mediatorul rm<ne neprtinitor, c ea sau el "ace sinte9a a"irma&iilor pr&ilor, c regulile de :a9
sunt respectate, 2i a2a mai departe. De asemenea, co8medierea presupune o aten&ie deose:it
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1>4
Investete n oameni!
orientat asupra procesului 2i disponi:ilitatea permanent =n a'utarea colegului de ec!ipa a"lat =n
impas. Deseori, cel care doar o:serv se poate g<ndi mai u2or la =ntre:rile ce ar conduce spre
solu&ionarea pro:lemei, =ntruc<t el nu se concentrea9 la ceea ce ar tre:ui "cut =n diversele etape
ale procesului de mediere.
Co8medierea "unc&ionea9 cel mai :ine atunci c<nd cei doi mem:ri ai ec!ipei =2i =mpart
responsa:ilit&ile =n mod egal. Un mem:ru al ec!ipei se ocupa de Pa2ii 1, 4 si 1 =n timp ce celalalt
=l o:serva 2i =l a'uta. Pentru Pa2ii (, 5 2i ;, responsa:ilit&ile se sc!im:.
Dn cadrul co8medierii, cei doi mediatori tre:uie s decid dinainte modul =n care vor lucra
=mpreuna. Co8mediatorii se vor decide asupra urmtoarelor aspecte7
Cine se va ocupa de Pa2ii 1, 4 2i 1 2i cine de pa2ii (, 5 2i ;C
Cum =l va a'uta o:servatorul pe cel ce reali9ea9 medierea propriu89isC GCum =l va
aten&iona dac a omis ceva important, cum =i va o"eri sugestii, etc.H
,u uita&i7 ca 2i co8mediatori, rolul vostru este de a v a'uta reciproc. Da&i dovad de
cooperare =n "a&a pr&ilor implicate =n con"lict
A#tivitate &$a#ti#3 eDe$#i;ii %e me%ie$eE 0ti5i1a$ea 2o$m05a$e5o$ &ent$0 me%ie$ea #o5a$3
-' St0%i0 %e #a1 50#$0 &e + 6$0&e
ondra 2i )ic!ael sunt doi colegi de 2coal, parteneri de tenis la du:lu =n ec!ipa 2colii.
ondra se supr mereu pe el. Le spune tuturor celor din ec!ipa de tenis c este un necioplit 2i
egoist. ondra pare s cread cu partenerul ei la tenis =i apar&ine. Il sun tot timpul, vrea mereu s
"ie doar cu ea, nu vrea s vor:easc cu alte "ete, iar )ic!ael este deran'at, i se pare c =i ia din
li:ertate. e pare c ea 2i8ar dori ca el s "ie nu doar prietenul 2i partenerul ei, ci 2i iu:itul ei. El
=nt<r9ie sau lipse2te de la antrenamente, "r s o anun&e, iar ea este "oarte deran'at, &ip<nd 2i
pl<ng<nd =n "a&a prietenilor lui din ec!ip.
Dntr8o 9i, )ic!ael a lipsit la un antrenament 2i ea a "cut o tragedie din asta c<nd l8a =nt<lnit
pe !olul 2colii. + &ipat, s8a suprat 2i a aruncat cu manualele =n el. #iatul a =mpins8o =n dulapuri 2i
a &ipat la ea, tocmai c<nd directorul 2colii, dl .!omas, a trecut pe acolo 2i l8a pedepsit. +cesta a
"ost 2i persoana care a solicitat medierea dintre cei doi colegi.
Fiecare grup v ela:ora un scenariu din procesul de mediere corespun9tor "iecruia
dintre cei ; pa2i ai procesului de mediere.
Pas05 -4 A#o$%05 %e a &a$ti#i&a 5a me%ie$e
Pas05 . 4 P$e1enta$ea &0n#te5e %e ve%e$e4
Pas05 )4 Con#ent$a$e as0&$a inte$ese5o$
Pas05 (4 C$ea$ea o&;i0ni5o$ %e ti& vi#to$ie/vi#to$ie H Pin/PinI
Pas05 C 4 Eva50a$ea o&;i0ni5o$
Pas05 +4 C$ea$ea 0n0i a#o$%
So50;ie &$o&0s3
Urmtorul ca9 ilustrea9 modul =n care cei sase pa2i ai medierii =i a'uta pe doi elevi s
a'ung la un acord. Dn aceast situa&ie, medierea dintre )ic!ael 2i ondra a "ost solicitat de ctre
directorul 2colii, d8l .!omas.
Pas05 -4 A#o$%05 %e a &a$ti#i&a 5a me%ie$e
)ediator 7 #un 9iua, numele meu este cccccccc 2i sunt mediatorul =nsrcinat s conduc
aceast sesiune de ast9i. Cum v numi&iC
ondra 7 ,umele meu este ondra.
)ic!ael 7 )ic!ael.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1>5
Investete n oameni!
)ediator 7 )ic!ael si ondra, :ine a&i venit la centrul de mediere. )edierea repre9int un
proces de comunicare =n care ve&i lucra =mpreuna, su: supraveg!erea mea, cooper<nd pentru
re9olvarea con"lictului. Pentru ca medierea s "unc&ione9e, tre:uie urmate c<teva reguli de :a9. Dn
primul r<nd, eu voi rm<ne neutru nu voi "i de partea nimnui. )edierea este con"iden&ialnu
voi vor:i despre pro:lema voastr cu al&i elevi. Fiecare dintre voi va avea un timp pentru a82i
spune punctul de vedere, iar c<nd unul vor:e2te, cellalt va tre:ui s asculte. Dn "inal, sunte&i ruga&i
s cooperati pentru re9olvarea pro:lemei. ondra, esti de acord s participi la mediere 2i s
respec&i regulile C
ondra 7 Da.
)ediatorul 7 )ic!ael, esti de acord s participi la mediere 2i s respec&i regulileC
)ic!ael 7 #ine.
Pas05 . 4 P$e1enta$ea &0n#te5e %e ve%e$e4
)ediator7 ondra, spune8mi punctul tu de vedere.
ondra 7 )8am certat cu )ic!ael pe !olul 2colii. )8am suprat 2i am aruncat cu manualele
=n el. +poi el m8a =mpins =n dulapuri 2i a &ipat la mine, c<nd dl .!omas ne8a v9ut. Dl .!omas l8a
suspendat pe )ic!aelA eu nu m cert niciodat cu nimenidar m8am sim&it at<t de "rustrata =nc<t
mi8am pierdut controlul.
)ediator7 .e8ai sim&it "rustrat 2i ai aruncat cu cr&ile =n )ic!ael. Dl .!omas l8a v9ut pe
)ic!ael =mping<ndu8te 2i l8a pedepsit. Ce a "ost =n mintea ta c<nd s8au =nt<mplat acesteaC
ondra7 )8am sim&it prost c<nd )ic!ael a intrat =n :elea mai ales c eu =ncepusem cearta.
,u mai vrea s vor:easc cu mine 2i nimic din ceea ce "ac nu pare s mearg.
)ediator7 ondra, i&i pare ru c )ic!ael a "ost pedepsit 2i =nc te mai sim&i "rustrat.
)ic!ael, spune8mi punctul tu de vedere.
)ic!ael7 ondra se supr pe mine mereu. Le spune tuturor celor din ec!ipa de tenis c
sunt necioplit 2i egoist. +m lipsit la un antrenament 2i ea a "cut o tragedie din asta.
ondra7 E2ti iresponsa:il. .u c<nd =nt<r9ii la antrenament, c<nd nu te mai deran'e9i s vii
deloc.
)ediator7 ondra, este r<ndul lui )ic!ael s vor:easc. .e rog s nu8l =ntrerupi. )ic!ael, ai
lipsit la un antrenament 2i ondra s8a suprat. pune8mi mai multe despre asta.
)ic!ael 7 Ei :ine, noi suntem parteneri la du:lu. Ea =ncearc s ia 'ocul prea =n serios. +r
tre:ui s8o lase mai moale. Crede c doar pentru c sunt partenerul ei la tenis, =i apar&in. ) sun
tot timpul, dar eu nu vreau s "iu doar cu d<nsa tot timpul. +m nevoie de li:ertate.
)ediator7 )ic!ael, vrei s spui c e2ti =ngri'orat de "aptul ca ondra ar vrea mai mult de la
tine dec<t s "i&i parteneri la tenis C
)ic!ael7 Da, nu vrea ca eu s vor:esc cu alte "ete.
)ediator7 ondra, mai ai ceva de adaugat C
ondra7 )ic!ael m desconsidera. ,u vreau dec<t s8i art cum m simt c<nd m las
:alt la antrenamente.
)ediator7 ondra, vrei ca )ic!ael s8&i =n&eleag sentimentele c<nd nu vine la
antrenamente 2i c<nd nu te anun& c nu va veni.
ondra7 Da, asta vreau.
)ediator7 )ic!ael, mai ai ceva de adugat C
)ic!ael7 ,u.
Pas05 )4 Con#ent$a$e as0&$a inte$ese5o$
)ediator7 ondra, de ce cre9i c )ic!ael nu te anun& c<nd nu vine la antrenamentC
ondra7 Pai...pro:a:il nu vrea sa m aud &ip<nd si pl<ng<nd in "ata prietenilor lui.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1>1
Investete n oameni!
)ediator7 ondra, cre9i ca &ip<nd =l vei "ace sa vina la antrenament C
ondra7 Presupun ca nu.
)ediator7 )ic!ael, tu ce vreiC
)ic!ael7 ,u vreau sa se mai supere degea:a.
)ediator7 ,u vrei ca ondra sa "ie suprat pe tine. )ic!ael, daca ondra ar lipsi de la
antrenament, tu cum te8ai sim&i C
)ic!ael7 *!, as "i =ngri'orat ca a p&it ceva. Pro:a:il ca m8as supra daca a"lu ca a "cut8o
inten&ionat.
)ediator7 +i "i =ngri'orat daca ea a p&it ceva si suprat daca a "cut8o inten&ionat. )ic!ael,
ce vrei de "aptC
)ic!ael7 Cum adicC
)ediator7 Vrei sa "ii prieten cu ondra C
)ic!ael7 Da vreau sa "iu partenerul ei de tenis si prietenul ei, dar nu iu:itul ei.
)ediator7 Vrei sa "ii prietenul si partenerul de tenis al ondreiC i te a'uta cu ceva daca
lipse2ti de la antrenamenteC
)ic!ael 7 ,u.
)ediator7 ondra, tu ce dore2tiC
ondra 7 Cred ca am vrut ca )ic!ael sa "ie iu:itul meu, dar cu cat =ncerc ca acest lucru sa
se =nt<mple, cu at<t situa&ia se =nrut&e2te.
)ediator7 ondra, =l po&i "ace pe )ic!ael sa devina iu:itul tuC
ondra7 ,u, daca el nu vrea.
)ediator7 ondra, vrei sa "ii partenera de tenis a lui )ic!aelC
ondra7 Da.
)ediator7 Vrei sa "ii prietena cu elC
ondra7 Cred ca da.
Pas05 (4 C$ea$ea o&;i0ni5o$ %e ti& vi#to$ie/vi#to$ie H Pin/PinI
)ediator7 e pare ca am<ndoi dori&i sa "i&i prieteni si parteneri de tenis. +cum vreau sa va
g<ndi&i am<ndoi la ce pute&i "ace pentru a re9olva pro:lema. Vom "ace o lista cu posi:ilele solu&ii
"olosind :rainstorming8ul. 0egulile :rainstorming8ului sunt sa spune&i toate ideile care va vin in
minte, inclusiv ideile neo:i2nuite. ,u 'udeca&i si nu discuta&i ideile celuilalt si cuta&i cat mai multe
idei care ar putea sa va mul&umeasc pe am<ndoi. unte&i pregti&iC Ce pute&i "ace pentru a
re9olva aceasta pro:lemC
)ic!ael7 +s putea sa nu mai lipsesc de la antrenament....
ondra7 i s m anun&i daca nu vei putea veni.
)ic!ael7 +m putea sa ne antrenam =nainte de =nceperea orelor daca se =nt<mpla s
lipseasc unul dintre noi de la antrenament.
ondra7 +2 putea s nu mai &ip la )ic!ael.
)ediator7 Ce altceva mai pute&i "ace pentru a re9olva pro:lemaC
)ic!ael7 +m putea s 'ucam tenis s<m:ta diminea&a si apoi sa luam pr<n9ul =mpreun.
ondra7 +2 putea s =ncete9 s8l mai sun pe )ic!ael doar pentru a vor:i cu el.
)ic!ael7 +2 putea s iau mai in serios turneul care se apropie. ,u credeam ca are vreo
importan&.
)ediator7 +lte ideiC
)ic!ael7 ,u.
ondra7 ,u.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1>;
Investete n oameni!
Pas05 C 4 Eva50a$ea o&;i0ni5o$
)ediator7 Care dintre aceste idei vor "unc&iona cel mai :ine C
)ic!ael7 Pai, antrenamentul =nainte de ore ar "unc&iona.
ondra7 Daca nu as mai tipa la )ic!ael si nu l8as mai suna tot timpul, pro:a:il i8ar plcea
mai mult sa vina la antrenament.
)ediator7 Po&i "ace astaC
ondra7 Daca m voi mai supra pe dansul, i8a2 putea scrie un mesa' =n care s =i eFplic...
2i apoi am putea vor:i despre pro:lem =n loc s ne certm. )ic!ael ar putea "ace acela2i lucru
daca se va supra pe mine.
)ediator7 )ic!ael, cre9i ca va "unc&iona aceast metod pentru tineC
)ic!ael7 Va "i mai :ine dec<t s &ipe la mine.
)ediator7 Ce altceva mai dori&i sa "ace&iC
)ic!ael7 Ei :ine, se apropie acest turneu... +m putea s ne antrenm =nainte 2i dup
cursuri 2i s<m:t diminea&a pentru a recupera 9ilele =n care am lipsit.
)ediator7 ondra, dore2ti s "aci acest lucruC
ondra7 Programul de antrenament va "i "oarte =ncrcat, dar voi =ncerca sa8l respect. Cred
ca putem c<2tiga daca vom munci mai mult. .re:uie, de asemenea, s ne anun&am unul pe
celalalt daca tre:uie sa am<nm antrenamentul.
)ediator7 Cum ve&i "ace astaC
)ic!ael7 +m putea "ie s ne tele"onm,"ie s ne lsam un :ilet in dulap.
)ediator7 ondra, e2ti de acord ca e mai :ine a2aC
ondra7 Da.
)ediator7 e pare c am<ndoi a&i "ost de acord sa va antrena&i =nainte de cursuri, dup
cursuri 2i s<m:ta. Daca unul dintre voi tre:uie sa anule9e antrenamentul v ve&i tele"ona sau v
ve&i lsa un :ilet. La ce orC
ondra7 Ce ai 9ice de ora 674@ diminea&a si ora 57@@ dup cursuri, si sa 9icem ora 1@7@@
s<m:ta.
)ic!ael7 #ine.
)ediator 7 Unde v ve&i lsa :iletul 2i c<ndC
)ic!ael 7 Daca vom anula antrenamentul de dup ore, putem pune :iletul =n dulap la pr<n9.
Cred ca ne vom suna daca anulam antrenamentul de dinaintea cursurilor sau pe cel de s<m:t.
ondra7 E :ine.
)ediator7 V mai pute&i pune de acord 2i asupra altor aspecteC
ondra7 Cred c atunci c<nd vom mai avea vreo pro:lem in viitor, ar tre:ui sa scriem
celeilalte persoane un :ilet prin care s =i eFplicam pro:lem 2i apoi s discutam despre asta.
)ic!ael7 Cred ca e corect.
)ediator7 8a re9olvat pro:lemaC
ondra7 Cred ca da.
)ic!ael7 Da.
)ediator7 )ic!ael, ce ai "ost de acord sa "aciC
)ic!ael 7 +m "ost de acord sa iau in serios tenisul si antrenamentul in "iecare 9i la ora 674@
2i la ora 57@@ si s<m:ta diminea&a, si s vin, iar dac nu reu2esc s a'ung am s o anun& pe
ondra din timp. De asemenea, sunt de acord s vor:esc cu ondra c<nd eFista o pro:lem, =n
loc s o ignor.
)ediator7 ondra, tu ce ai "ost de acord s "aciC
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1>6
Investete n oameni!
ondra7 vin la antrenament =nainte 2i dup cursuri =n "iecare 9i 2i s<m:ta, la ora 1@.@@.
Voi =nceta s8l mai sun pe )ic!ael doar pentru a vor:i cu el 2i =l voi spune "r s tip sau s =ncerc
sa8l 'ignesc, atunci c<nd ceva m deran'ea9.
)ediator7 Va rog sa citi&i acordul pentru a v asigura c este corect 2i, dac este, v rog s8
l semna&i.
Gondra, )ic!ael 2i mediatorul semnea9. )ediatorul d mana cu ondra 2i apoi cu
)ic!aelH.
)ediator7 Va mul&umesc pentru participarea la mediere. Daca v ve&i con"runta 2i cu alte
pro:leme, v rog s solicita&i medierea pentru a v a'uta. Dori&i s da&i mana unul cu celalaltC
Gondra si )ic!ael =2i dau manaH.
.' EDem&50 %e #a1 Pas05 .' P$e1enta$e &0n#te5o$ %e ve%e$e
)ediatorul7 #una 9iuaZ unt ccccccccccccccccc, mediatorul vostru. Cum v numi&iC
cu"i&a 0o2ie7 unt cu"i&a 0o2ie. .oata lumea m 2tia de cu"i&a 0o2ie, dar acum nu mi se
mai spune a2a. +devrul e c Lupul 2i cu mine ne8am certat de multe ori, iar eu =ntre timp am 2i
crescut.
)ediatorul7 Pe tine cum te c!eamC7
Lupul7 Eu sunt Lupul.
)ediatorul7 #ine a&i venit la centrul de mediere. Dmi pare ru c a trecut at<t de mult timp
p<n s ne gsi&i. )edierea este un proces de comunicare unde voi, cu"i&a 0o2ie 2i Lupul, ve&i
coopera, cu a'utorul unui mediator, cel care v vor:e2te, pentru a re9olva pro:lema dintre voi.
0egulile de :a9 ale procesului de mediere sunt urmtoarele7 eu voi "i impar&ial adic nu &in
partea nimnui. .ot ce se spune =n timpul medierii este con"iden&ial. Fiecare vor:e2te pe r<nd, "r
a "i =ntrerupt. Dn "inal, men&ione9 c sunte&i ruga&i s "ace&i tot ce v sta =n putin& pentru a a'unge
la un acord avanta'os pentru am<ndoi. cu"i& 0o2ie, e2ti de acord cu regulile de :a9C
cu"i&a 0o2ie7 Da.
)ediatorul 7 Lupule, e2ti de acord cu regulile de :a9C
Lupul7 Da, sunt.
)ediatorul7 cu"i& 0o2ie, spune, te rog, ce s8a =nt<mplat.
cu"i&a 0o2ie7 Ei :ine, luasem o :ucat de p<ine proaspta 2i c<teva pr'ituri pentru :unica
mea care st la cellalt capt al pdurii. #unica nu se sim&ea :ine a2a c pe drum m8am g<ndit s8
i culeg ni2te "lori. Eu culegeam lini2tita "lorile c<nd deodat am v9ut Lupul srind din spatele unui
copac. + =nceput imediat s =mi pun o grmad de =ntre:ri . Dorea sa 2tie ce "ac 2i unde merg =n
timp ce r<n'ea rutcios 2i plesnea din :ot. Era at<t de grosolan si nepoliticos. +poi a "ugit.
)ediatorul7 Duceai ni2te !ran pentru :unica ta in cealalt parte a pdurii c<nd Lupul a
aprut din spatele unui copac, speriindu8te.
cu"i&a 0o2ie7 Da, a2a s8a =nt<mplat.
)ediatorul7 Lupule, spune8mi te rog cum a "ostZ
Lupul7 Pdurea este casa mea. +m gri'a de ea si =ncerc s8o pstre9 curat. Intr8o 9i, =n timp
ce cur&am pdurea de unele gunoaie lsate de oameni, am au9it un 9gomot de pa2i, m8am "uri2at
=n spatele unui copac 2i am v9ut o "ata cu un co2ule& co:or<nd pe crare. +m devenit :nuitor
"iindc avea o scu"i&a 0o2ie, ciudat, care8i acoperea =n =ntregime capul ca 2i cum ar "i vrut s82i
ascund identitatea. + =nceput s8mi culeag "lorile 2i s calce =n picioare micu&ii mei pini. Evident,
am oprit8o s o =ntre: ce "ace. + =nceput s :ol:oroseasc ceva de genul ca merge acas la
:unica ei 2i c =n co2 ar avea :unt&i.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1>>
Investete n oameni!
)ediatorul7 +i devenit =ngri'orat c<nd ai v9ut8o pe "at =m:rcat =n ro2u si culeg<nd "lori.
+i oprit8o 2i ai =ntre:at8o ce "ace.
Lupul7 +2a e.
)ediatorul7 cu"i& 0o2ie, mai ai ceva de adugatC
cu"i&a 0o2ie7 Da. C<nd am a'uns la casa :unicii mele, Lupul se deg!i9ase, era =n cma2a
de noapte a :unicii. + =ncercat sa m mn<nce cu din&ii lui ur<&i si mari. +2 "i "ost moart ast9i
dac nu ar "i "ost v<ntorul care s m salve9e. Lupul a speriat8o pe :unicaam gsit8o ascuns
su: pat.
)ediatorul7 Vrei s spui c Lupul s8a =m:rcat cu cma2a de noapte a :unicii tale pentru ca
tu s cre9i c el este :unica ta 2i apoi a =ncercat sa8ti "ac ruC
cu"i&a 0o2ie7 +m spus c a =ncercat s m mn<nce.
)ediatorul7 Deci ai cre9ut c el =ncearc sa te mn<nce. Lupule, ai ceva de adugatC
Lupul7 #ine=n&eles c am. * cunosc pe :unica acestei "ete. ,e8am g<ndit s8i dam "etei o
lec&ie pentru c mi8a clcat pinii 2i mi8a rupt "lorile. #unica s8a ascuns su: pat, iar eu m8am
=m:rcat =n cma2a de noapte a :unicii. C<nd cu"i&a 0o2ie a intrat =n dormitor, m8a v9ut =n pat 2i
mi8a spus ceva ur<t despre urec!ile mele. )ai =nt<i mi8a 9is c am urec!ile mari 2i eu am =ncercat
s8i eFplic ca urec!ile mele mari m a'uta s o aud mai :ine. +poi m8a insultat spun<ndu8mi c am
oc!ii prea !ol:a&i. +ceasta replic m8a 'ignit pro"und, cci a sunat at<t de urat... +poi, am =ntors si
celalalt o:ra9 2i i8am spus c oc!ii mei mari m a'uta s o vad mai :ine. )8a insultat din nou =n
privin&a din&ilor mei mari, $ti&i, sunt mai sensi:il c<nd este vor:a de din&ii mei. $tiu c =n acel
moment poate ar "i "ost :ine dac m8a2 "i controlat, dar am srit din pat spun<ndu8i c din&ii mei
mari m8ar "i a'utat s o mn<nc.
)ediator7 Deci tu 2i :unica ei a&i =ncercat sa8i "ace&i o "arsa cu"i&ei ro2ii pentru a8i da o
lec&ie. EFplica8mi mai mult despre partea cu m<ncatul ei.
Lupul7 +cum, s "im sinceri. *ricine 2tie c nici un lup nu va putea manca vreodat o "eti&,
dar ne:unatica de cu"i& 0o2ie a =nceput s tipe si s alerge prin cas. +m =ncercat s o prind
pentru a o calma. Deodat, u2a s8a desc!is si un v<ntor a aprut =n pragul u2ii. $tiam c m a"lu
=n pericol...era o "ereastra desc!is =n spatele meu 2i am "ugit. De atunci m tot ascund. EFista
multe 9vonuri prin pdure despre mine. cu"i&a 0o2ie m nume2te )arele Lup 0u. +2 vrea s
spun c m8am sim&it "oarte prost, dar adevrul este c nu am mai avut o via&a "ericit de atunci. ,u
=n&eleg de ce :unica nu a de9vluit niciodat adevrul.
)ediatorul7 E2ti suprat din cau9a 9vonurilor 2i ti8a "ost "rica s mai apari prin pdure. E2ti,
de asemenea, con"u9 asupra "aptului c :unica nu a spus lucrurilor pe nume 2i a lsat situa&ia sa
decurg de la sine at<ta vreme.
Lupul7 ,u este corect. ) simt singur 2i mi9era:il
)ediatorul7 cu"i& 0o2ie, =mi po&i spune mai multe despre :unica taC
cu"i&a 0o2ie7 Ei :ine, :unica a "ost :olnav2i a =nceput s82i piard memoria =n ultima
vreme. C<nd am =ntre:at8o cum a a'uns su: pat, mi8a rspuns ca nu =2i mai aminte2te nimic
despre ce s8a =ntamplat.
)ediatorul7 #unicii pare s =i vin greu s82i mai aminteasc unele lucruri 2i nu a putut s
eFplice cum a a'uns su: pat.
Identi"ica&i interesele pr&ilor implicate =n con"lict.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
1>3
Investete n oameni!
)' Fi3 %e 50#$0/ i%enti2i#a$ea inte$ese5o$
1rincipiul 2: oncentrare asupra intereselor3 nu a po0iiilor
Potrivit acestui principiu persoanele implicate =n con"lict au idei di"erite despre ceea ce ar tre:ui
s se =nt<mple 2i "iecare are motivele lui s82i sus&in prerile.
Poziia? Dorin&a unei persoane a"late =n con"lict, eFprimat su: "orma unei solu&ii posi:ile sau a
unei cereri.
=nteres? )otivul pentru care o persoan a"lat =n con"lict =2i dore2te ceva anume sau pentru
care se g<nde2te c o solu&ie anume ar re9olva pro:lema.
De o:icei, =n spatele "iecrei po9i&ii se ascunde cel pu&in un interes. C<nd persoanele =n con"lict
acord un loc important discutrii po9i&iilor, "oarte rar se a'unge la un acord satis"ctor. Dar dac
discu&ia se concentrea9 asupra intereselor, ei pot adesea s gseasc o re9olvare.
Identi#icai po0iiile persona8elor 2i interesele acestora (n #iecare dintre situaiile
pre0ntate.
SITUAIE PO!IIE INTERESE
1.)arcus strig la .Lrone7
I,u po&i s8&i depui CV8ul
pentru acela2i 'o: ca 2i
mine, pentru c eu am
"ost acolo primul. .Lrone
&ip7 I$i eu merit 'o:8ul
acelaZJ
(. Lisa &ip la sora ei,
Uara7 I ,u te mai las s
mergi cu :icicleta mea la
2coal. ,u o gsesc
niciodat c<nd am nevoie
de eaZ IUara &ip7
IFolosesc :icicleta ta,
pentru ca tu nu o "olose2ti
aproape niciodatZJ
4. Diana e suprata pe
prietenul ei, %erome, 2i =i
spune7 IDaca ie2i =n ora2
cu 0ac!el, nu voi mai
vor:i cu tine niciodat.J
%erome =i rspunde7
I0ac!el este amica, nu
iu:ita mea.J
5. %uan este suprata pe
)alcome7 I Daca ai s
continui s8mi ceri
rspunsurile =n timpul orei
de matematica, te voi
spune pro"esorului.J
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
13@
Investete n oameni!
)alcome strig7 I,8ai
dec<t, eu te voi spune
pro"esorului de 2tiin&e
c<nd =mi vei mai pune
=ntre:ri =n timpul orelor
sale.J
1.Ueis!a =i spune lui
,atalie7 I,u po&i s mergi
=n eFcursie pentru c nu
2tii s =no&i .J ,atalie
strig7 I,u e nevoie s
2tiu s =not, voi veni
oricumZJ
(' Fo$m05a$e &ent$0 me%ie$ea #o5a$3
CERINTELE MEDIERII DE LA EGAL LA EGAL
Datacccccccccccccccccccccccccccccccccccc
,umele elevilor a"la&i =n con"lict7
cccccccccccccccccccccccccccccc Clasaccccccccccccccccccccccccccc
cccccccccccccccccccccccccccccc Clasaccccccccccccccccccccccccccc
ccccccccccccccccccccccccccccccc Clasaccccccccccccccccccccccccccc
Unde a aprut con"lictulC G:i"a&i unaH
+uto:u9
Cantin
Clas
Ool
+ltele Gspeci"ica&iHccccccccccccccccccccc
+"ar
al de sport
#aie
Descrie&i pe scurt pro:lema7
cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
)edierea a "ost cerut de G:i"ai&i unaH
Elev
Pro"esor
Psi!olog
Lucrtor social
DecanB 2e" de studii
Director
emntura persoanei ce solicit medierea cccccccccccccccccccccccccccccccccccc
,U C0IE/I )+I %* DE +CE+.? LI,IE
+ FI C*)PLE.+.? DE C**0D*,+.*0UL P0*-0+)ULUI
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
131
Investete n oameni!
Despre ce este con"lictulC G:i"a&i unaH
#=r"e
Or&uire
+menin&ri
Poreclire
#taie
Pre"erin&e sau pre'udec&i
0ela&ii interpersonale
Pierderea sau distrugerea
propriet&ii
FOAIE DE LUCRU PENTRU >RAINSTORMING
LIST" DE OPIUNI
Care sunt unele din op&iunile posi:ile care ar rspunde am:elor intereseC
Care sunt posi:ilit&ile la care v pute&i g=ndiC
1.cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
(.cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
;.cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
>.cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
1@.cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
ACORD DE MEDIERE ACOLAR"
Data7 cccccccccccccccccccccccccc
+m participat =n mod voluntar la mediere. +m a'uns la un acord pe care =l credem cinstit 2i care
solu&ionea9 pro:lemele dintre noi. Pe viitor, dac vom avea pro:leme pe care nu le vom putea
solu&iona corespun9tor, suntem de acord s revenim la mediere.
,ume cccccccccccccccccccccccccc ,umecccccccccccccccccccccccccccccc
cccccccccccccccccccccccccccccccc ccccccccccccccccccccccccccccccccccc
emnturacccccccccccccccccccccccc emnturacccccccccccccccccccccccc
emntura mediatoruluicccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
13(
Investete n oameni!
CONTRACT DE MEDIERE ACOLAR"
Dn calitate de mediator 2colar, =n&eleg rolul meu de a a'uta elevii s solu&ione9e pa2nic
con"lictele.
Dn calitate de mediator 2colar, sunt de acord cu urmtoarele reguli7
1. termin la timp sesiunile de "ormare pentru =nceptori , precum 2i pe cele pentru
avansa&i..
(. men&in con"iden&ialitatea tuturor medierilor.
4. "iu un mediator 2colar responsa:il care s conduc o serie de sesiuni de
mediere cum tre:uie, complet=nd toate "ormularele necesare, 2i promov=nd acest
program.
5. men&in un comportament 2colar satis"ctor Gaceasta include utili9area serviciilor
de mediere pentru con"lictele interpersonaleH
1. recupere9 orele pe care le8am pierdut =n timpul trainingului sau sesiunilor de
mediere.
;. "iu mediator 2colar de8a lungul =ntregului an 2colar
emntura elevuluiccccccccccccccccccccccccccccccccc Dataccccccccccccccc
AUTO EVALUAREA MEDIATORULUI ACOLAR
Datacccccccccccccccccccccccccccccccccccc
)ediatorccccccccccccccccccccccccccccccccc
)ediatorccccccccccccccccccccccccccccccccc
Pncercuii pentru fiecare pas aciunile pe care le-ai 3ndeplinit corespunz!tor. Holosi un asteri06d/
pentru fiecare afirmaie ce surprinde o conduit! ce ar putea fi 3mbun!t!it!. Co-mediatorii
completeaz! acest formular 3mpreun!.
Pas05 -4 A#o$%05 %e a me%ia
+i salutat am:ele persoane 2i te8ai pre9entat =n calitate de mediator.
+i eFplicat procesul de mediere
+i eFplicat regulile de :a9
+i =ntre:at "iecare persoan7 IDori&i s urma&i regulileCJ
Pas05 .4 A%0na$ea &0n#te5e %e ve%e$e
+i rugat "iecare persoan s povesteasc ce s8a =nt<mplat
+i ascultat, ai re9umat, ai clari"icat.
Pas05 )4 ADa$ea &e inte$ese
+i gsit interesele reale
+i ascultat ai re9umat, ai clari"icat.
+i re9umat interesele pr&ilor =nainte de a trece la pasul urmtor.
Pas05 (4 C$ea$ea o&;i0ni5o$ %e ti& vi#to$ie/vi#to$ie
+i eFplicat regulile :rainstormingului
+i solicitat idei care s se adrese9e intereselor am:elor pr&i.
Pas05 C4 Eva50a$ea o&;i0ni5o$
+i rugat pr&ile s com:ine op&iunile sau pr&ile acestora
Pentru "iecare op&iune, ai =ntre:at7
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
134
Investete n oameni!
Este cinstitC
* pute&i pune =n aplicareC
Crede&i c va mergeC
+i rugat adversarii s "ac un plan de ac&iuni7 Cine, Ce, C=nd, Unde, CumC
+i scris planul.
+i rugat "iecare persoan s citeasc planul 2i s semne9e acordul.
+i terminat sesiunea cu o str<ngere de m<n.
A5te5e
+i rmas neutru nu ai trecut de partea nici uneia din pr&i.
+i evitat s "aci sugestii pentru solu&ionarea pro:lema
Dac pr&ile nu au a'uns la un acord, ai 2tiut ce s spui la "inele sesiunii.
+i lucrat =mpreun cu co8mediatorul.
+i o"erit "iecrei pr&i oca9ia de a vor:i "r s "ie =ntrerupt.
R!spundei la urm!toarele 3ntreb!ri.
1. Ce a&i "=cut :ineC
(. Dac a&i putea "ace medierea aceasta =nc o dat, ce a&i putea "ace di"eritC
4. +u "ost unii pa2i mai di"icili dec<t al&iiC Dac da, ce a&i putea "ace ca s =i stp<ni&i mai
:ineC
5. +ve&i alte pro:leme sau =ntre:riC
+nga'atul superiorcccccccccccccccccccccccccccccccccc Datacccccccccccccccc
Comentarii7
>I>LIOGRAFIE
1. #alica, ). Gcoord.H, suportul cursului K.inerii =mpotriva violen&eiJ, Institutul de $tiin&e ale
Educa&iei Proiectul K.inerii =mpotriva violen&eiJ, #ucuresti, (@@3A
(. #alica, ). Gcoord.H, Comunit!i de practici 3n domeniul prevenirii si combaterii violenei
scolare _ 3nelegere, asumare 2i participare, Institutul de $tiin&e ale Educa&iei, La:oratorul
de Politici Educa&ionale 8 Proiectul IComunit&i de practici =n domeniul prevenirii si
com:aterii violen&ei scolareJ, #ucure2ti, (@@3A
4. %igu, ). Gcoord.HE Prevenirea 2i combatera violenei 3n 2coal! _ G&id practic pentru
directori 2i cadre didacticeG, Institutul de $tiin&e ale Educa&iei, Editura +lp!a )D,, #u9u,
(@@;A
5. )inisterul Educa&iei, Cercetrii, .ineretului, >trategia naional! privind reducerea
fenomenului violenei 3n unit!!le de 3nv!!m"nt preuniversitar, *)EC. nr.
15@3B(3.@;.(@@6
1. %igu, ). Gcoord.H, *iolena 3n 2coal!, Institutul de $tiin&e ale Educa&iei, (@@;A
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
135
Investete n oameni!
;. .Constandac!e Petric, E. +leFandrescu, D. Petrovai, >trategii de prevenire a violenei 3n
2coal! - Program pentru reducerea comportamentelor agresive 3n mediul 2colar,
*rgani9a&ia alva&i Copiii 0om<nia, Proiectul I.inerii =mpotriva violen&eiJ (@@3A
6. Peer mediation _ #anualul studentului _ Curs de formare pentru 3ncep!tori,
!ttp7BBPPP.scri:d.comBdocB45@1(16>BPeer8)ediation8student8)anual
MODUL IV' PROMOVAREA EGALIT"II DE AANSE' EDUCAIA ON SPIRITUL DE!VOLT"RII
DURA>ILE
TEMA -'P$omova$ea e6a5it3;ii %e anse
-'-'Inte$2e$en;e #on#e&t0a5e
Promovarea egalit&ii de 2anse =n educa&ie este un principiu de :a9 =n actuala
Lege a Educa&iei ,a&ionale. +cest principiu se corelea9 cu evitarea inegalit&ilor, discriminrilor de
orice tip7 gen, de ras, etnie, origine na&ional, religie, v<rst, orientare seFual, statut socio8
"amilial 2i economic, stare de sanatate, convingeri, condi&ie "i9ic, intelectual, social, emo&ional,
lingvistic. El reali9ea9 trimiteri la drepturile 2i =ndatoririle educa&ilor 2i educatorilor, =ntruc<t
educa&ia este un drept, iar =nv&m<ntul tre:uie s "ie accesi:il, desc!is tuturor.
Egalitatea de 2anse se re"er la "aptul c "iin&ele umane sunt li:ere s82i de9volte
capacit&ile personale 2i s aleag "r limitri impuse de roluri stricte.
Discriminarea este un tratament di"erit pentru dou persoane sau situa&ii atunci c<nd nu
eFist o distinc&ie relevant =ntre acestea. Dn unele ca9uri, discriminarea apare c!iar ca o tratare
=ntr8o manier identic a unor situa&ii care sunt =n "apt di"erite. Dn esen&, acest e"ect repre9int
inter9icerea 2i restr<ngerea "olosirii drepturilor 2i li:ert&ilor "undamentale ale omului.
Discriminarea poate "i po9itiv Gcreea9 un avanta' sau =l recuperea9H 2i negativ Gproduce
un de9avanta'H. De aceea, =n educa&ie acceptm di"eren&ierea 2i individuali9area, dar nu
discriminarea. * sintagm re9ultat =n urma acestui principiu este7 Ito&i di"eri&i, to&i egaliJ.
Aplicaie7
Construi&i o situa&ie =n care s se aplice principiul I.o&i di"eri&i, to&i egaliZJ
Dntre conceptele c!eie din s"era acestui principiu, =n "avoarea constituirii 2i spri'inirii
respectrii sale se numr7 egalitatea, 2ansele, accesul, reu2ita, drepturile, responsa:ilit&ile,
centrarea pe cel educat, demnitatea, autodeterminarea, interculturalitatea, protec&ia, ec!itatea,
etica, pluralismul, toleran&a, 'usti&ia, solidaritatea, cet&enia activ, participarea la distri:uirea
:ene"iciilor, =nv&m<ntul integratB2coala inclu9iv.
Aplicaie7
ta:ili&i di"eren&ele eFisten&e =ntre semni"ica&iile urmtoarelor sintagme 2i gsi&i, acolo unde
este ca9ul, numitorul comun7
8 2coal inclu9ivA
8 educa&ia pentru to&iA
8 egalitate de 2anseA
8 di9a:ilitateA
8 de"icien&A
8 !andicap.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
131
Investete n oameni!
+lte concepte indic ac&iuni =n de"avoarea constituirii 2i spri'inirii respectrii egalit&ii
de 2anse =n educa&ie7 pre'udec&ileA intoleran&a, impedimenteleBpiedicile, vulnera:ilitatea,
marginali9area, eFcluderea, segregarea, stereotipurile 2.a.
-'.'E6a5itatea %e anse n e%0#a;ie
Egalitatea este necesar din ra&iuni umanitare, de etic, sociale, economice, politice,
'uridice etc. +nul (@@6 a "ost K+nul European al Egalit&ii de $anse pentru .o&iJ.
$ansele de educa&ie pot "i 2anse de acces, care se re"er la asigurarea educa&iei
elementare, a celei de :a9 2i 2anse de reu2it educa&ional, =n momentul parcurgerii treptelor de
=nv&m<nt. Di"eren&ele individuale de"inesc gradul de educa:ilitate al "iecruia.
Egalitatea 2anselor sau oportunit&ilor presupune re9olvarea discrepan&ei dintre dreptul de
auto8determinare 2i eFperien&a e"ectiv a autodeterminrii. pri'inirea di"eren&iat a elevilor este nu
numai datoria, dar 2i 2ansa de a"irmare pro"esional a educatorului. Ultimul deceniu al secolului
trecut poate "i considerat deceniul educa&iei pentru to&i.
Dn 0om<nia, de2i suportul legislativ =n domeniul egalit&ii de sanse este adecvat respectrii
acestui principiu, realitatea practic aduce eFemple care contravin, acest aspect "iind str<ns legat
de nivelul de educa&ie. Promovarea de 2anse =n societate este o cerin& esen&ial pentru to&i
mem:rii scenei sociale, "iind considerat o component de :a9 a preocuprii pentru respectarea
drepturilor omului.
Violen&a de gen este considerat o =nclcare a drepturilor "undamentale ale omului.
Constituie =ns, =n acela2i timp, o mani"estare a rela&iilor tradi&ionale dintre :r:a&i 2i "emei, care au
dus la dominarea 2i discriminarea "emeilor, de8a lungul vremii.
Dn via&a economico8social, sunt de urmrit anumite obiective prioritare7
Dm:unt&irea imaginii pe care o are "emeia pe pia&a munciiA
pri'inirea accesului egal al "emeilor 2i :r:a&ilor pe pia&a munciiA
0eali9area unui ec!ili:ru =ntre via&a de "amilie 2i via&a pro"esionalA
Promovarea participrii egalea "emeilor 2i :r:a&ilor =n comunitateA
0espectarea principiului egalit&ii de 2anse =ntre :r:a&i 2i "emei =n de9voltarea carierei.
Aplicaie7
Completa&i lista de o:iective urmrite =n plan economico8social.
0eglementrile 2i preocuprile pentru respectarea principiilor =n =nv&m<nt se reali9ea9
prin intermediul codurilor de etic. Ele se pot re"eri la o multitudine de aspecte care preocup o
institu&ie, organi9a&ie sau o comunitate =n ansam:lul ei, cum ar "i7 rela&ionarea Gvi9<nd !r&uirea
seFualH, interesele Gcon"licteleH, cadourile, promovarea, protocolul, pl&ile, dona&iile pu:lice,
"olosirea in"orma&iilor con"iden&iale, pstrarea unor eviden&e corecte etc. +st"el de preci9ri sunt
necesare =n vederea com:aterii pre'udeca&ilor, intoleran&ei 2i inegalit&ilor din toate domeniile de
activitate.
Educa&ia sau 2coala inclu9iv este o strategie ce poate "i considerat o parte integrant a
paradigmei educa&ie pentru to&i. +ceasta repre9int mai mult dec<t 2coala integrat, este maFimal
cuprin9tare =n ceea ce prive2te diversitatea elevilor Gde la cei cu de"icien&e, p<n la cei
supradota&iH.
Aplicaie7
Interpreta&i urmtoarele idei7
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
13;
Investete n oameni!
Dntr8o societate democratic, discriminarea po9itiv a di"eren&ei parcurge =n mod "iresc
drumul de la de9iderat la realitate. * politic educa&ional coerent 2i adaptat cerin&elor unui
=nv&m<nt democratic &ine seama de diversitatea uman 2i se construie2te pe strategii de
respectare a di"eren&elor interindividuale.
Di"eren&ierea instruirii repre9int o strategie de adaptare a ac&iunii instructiv8
educative la particularit&ile psi!o"i9ice ale celor educa&i, =n vederea de9voltrii optime 2i a
integrrii creatoare la activitatea 2colar.Egalitatea de 2anse nu =nseamn un =nv&m<nt
la "el pentru to&i, ci are la :a9 un sistem de 2amse compensatorii. Din aceast
perspectiv, considerm c este necesar s se conceap situa&ii "avora:ile "iecrui elev
pentru descoperirea intereselor, aptitudinilor 2i posi:ilit&ilor proprii de "ormare.
-')'Ti&0$i %e %is#$imina$e
EFist discriminare direct!, e"ectiv 2i discriminare indirect!, reali9at prin actele
normative, dar 'usti"icat, ca msur de ameliorare a unor nea'unsuri anterioare.
)iscriminarea dup! gen
ConteFtul rom<nesc arat c, =n domeniul muncii eFist o segregare pe seFe a ocupa&iilor,
o:sev<ndu8se c cele =n care predomin "emeile, sunt, =n general mai prost platite. #ar:a&ii
repre9int mai mult de 'umatate din popula&ia activ . +ctivita&ile K"emini9ateJ ale economiei
na&ionale sunt sntatea 2i =nv&m<ntul .
Principalele cau9e care stau la :a9a acestui tip de discriminare =n 0om<nia sunt7
,ivelul sc9ut al remunera&iei =n domeniile puternic "emini9ate
0epre9entarea inec!ita:il la nivel politic a "emeilor 2i a :r:a&ilor =n procesul de luare a
deci9iilor
De"icien&e la nivelul administra&iilor pu:lice locale =n a asigura msuri active de conciliere a
vie&ii de "amilie cu via&a pro"esional
EFisten&a stereotipurilor seFiste =n societate
,umrul redus al activit&ilor economice ini&iate de catre "emei.
Familia, ca institu&ie social, trece printr8o perioad de cri9. Egalitatea =n via&a de "amilie
apare din concilierea vie&ii de "amilie cu via&a pro"esional. Evolu&ia societ&ii impune sc!im:area
rolurilor tradi&ionale 2i depa2irea stereotipurilor de gen, =ns continu 2i se ampli"ic utili9area unor
cli2ee discriminatorii asupra rolurilor "emeilor 2i :r:a&ilor, a unor imagini incomplete, inadecvate
din punct de vedere educa&ional 2i nu a modelului partenerial.
Dn ceea ce prive2te activitatea cadrelor didactice, se propune instruirea corespun9toare a
cadrelor didactice, la toate "ormele de =nv&m<nt, pu:lic 2i privat, pe tema egalit&ii de 2anse
pentru "emei 2i :r:a&i. unt promovate acele manuale 2colare, cursuri universitare, g!iduri pentru
aplicarea programelor analitice care s nu cuprind aspectele de discriminare =ntre seFe, modelele
2i stereotipurile comportamentale negative =n ceea ce prive2te rolul "emeilor 2i al :r:a&ilor =n via&a
pu:lic 2i "amilial.
)iscriminarea dup! orientarea se0ual!
De2i din punct de vedere 'uridic, situa&ia actual poate "i considerat sta:il =n 0om<nia,
discriminarea les:ienelor, !omoseFualilor, :iseFualilor 2i a persoanelor trans8gender este o
realitate pre9enta =n domenii precum serviciile pu:lice, rela&iile de munc comportamentul 2i
practicile anga'a&iilor Poli&iei 0om<ne, sistemul penitenciar, relectarea in mass8media, c!iar 2i &n
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
136
Investete n oameni!
rela&iile de "amilie. De asemenea, eFist pre'udec&i 2i stereotipuri privind persoanele trans8gender
din 0om<nia, acestea "iind considerate de ma'oritatea rom<nilor anormale.
Discriminarea dupa orientarea seFuala are la :a9 urmtoarele "enomene7
Intoleran&a "a& de persoanele cu alt orientare seFual dec<t cea conven&ional
Di"icult&ile =nt<mpinate =n aoto8acceptarea identit&ii seFuale,ce au ca e"ect lipsa
vi9i:ilit&ii personale 2i sociale a persoanelor trans8gender
EFclu9iunea social a programelor ci alt orientare seFual, in special a
persoanelor trans8gender
Violen&a impotriva mem:rilor comunita&ii tran8gender din 0om<nia 2i atitudinea
intolerant "a& de ace2tia
Pre9en&a =n mass8media a stereotipurilor 2i pre'udec&ilor re"eritoare la comunitatea
trans8gender din 0om<nia
)iscriminarea dup! v"rst! - at<t v<rstnicii, c<t 2i tinerii repre9int o resurs valoroas
pentru societate, de aceea tre:uie =ncura'a&i s ai:a o via& activ.
Dn pre9ent =n 0om<nia, din cele aproape (( milioane locuitori, aproFimativ 11 milioane sunt
adul&i, 1 milioane sunt tineri 2i copii 2i ; milioane sunt v<rstnici.Consecin&ele acestor tendin&e au
dus la inregistrarea unei presiuni a popula&iei varstnice asupra popula&iei adulte, poten&ial active, 2i
implicit asupra sistemului de protectie social Gocupare, sntate, asisten&a sociala, asigurri
sociale etc.H
Dn conditiile in care peste 1@ ani, pensionarii vor repre9enta mai mult de 'umatate din
popula&ie, 0omania va tre:ui s re"orme9e sistemul medical, sistemul de educa&ie, sistemul de
asisten& social 2i pe cel de asigurri sociale, av<nd in vedere "aptul c oameni de v<rste di"erite
au nevoi di"erite, c ei repre9int o resursa valoroas pentru societate la orice v<rst 2i ca tre:uie
incura'a&i s ai:a o via&a activ
Principalele pro:leme ale persoanelor v<stnice =n 0om<nia se datorea97
Di"icult&ilor de percepere de catre societatea persoanelor v<rstnice ca repre9ent<nd o
importamt resurs cultural 2i pro"esional
la:ei con2tienti9ri de catre societate a importan&ei im:atr<nirii active ca element de :a9
=n asigurarea egalit&ii de 2anse pe parcursul =ntregii vie&i
+ccesului redus al "emeilor de peste 11 de ani pe pia&a muncii
Principalele pro:leme ale tinerilor din 0om<nia sunt7
+ccesul sla: la o locuin&
la:a repre9entare =n procesul de luare a deci9iilor
Insu"icienta promovare 2i "inan&are a masurilor de incura'are a ini&iativelor economice
pentru tineri
)iscriminarea dup! deficien! sau &andicap este mai evident atunci c<nd este necesar
accesul pe pia&a muncii.
Principalele pro:leme cu care se con"runt persoanele cu !andicap sunt7
+ccesul sca9ut la seviciile sociale speciali9ate
+ccesul sca9ut pe pia&a muncii
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
13>
Investete n oameni!
+ccesul sca9ut la orice "orm de educa&ie, datorat ineFiten&ei unui sistem de educa&ie
timpurie pentru caopilul cu !andicap, a mentalita&ilor invec!ite a pro"esorilor precum 2i a
lipsei accesi:ili9rilor mediului "i9ic 2i in"orma&ional =n sistemul de =nv&m<nt
+ccesul persoanelor cu !andicap locomotor =n mi'loacele de transport =n comun
+ccesul persoanelor cu !andicap locomotor din 0om<nia la activit&i sportive, culturale 2i
de petrecere a timpului li:er
)iscriminarea dup! etnie este cau9at, in principal, de7
IneFisten&a unui cadru legislativ complet 2i coerent re"eritor la statutul minorit&ilor na&ionale
De"icien&ele =n aplicarea legisla&iei eFistenteGeduca&ie , cultur ,'usti&ie , administra&ie local,
mass media, etc.H,mai ales la nivel regional 2i local
Discrepan&ele nota:ile =ntre capacitatea de organi9are 2i ac&iune a organi9a&iilor
minorit&ilor nationale
la:a repe9entare a "emeilor 2i a tinerilor apar&in<nd minorit&ilor na&ionale in via&a pu:lic
Persisten&a unor stereotipuri negative re"eritoare la unele minorit&i na&ionale in opinia
pu:lic 2i in mass media
Insu"icien&a promovri a identit&ilor multiple 2i a diversit&ii etnocultorale ,lingvistice 2i
religioase, ca "undamente ale coe9iunii =n societatea actual
Discriminarea popula&iei rome are la :a9 mai multe cau9e7
EFisten&a unui sistem patriar!al 2i a unor norme comunitare care nu permit "emeilor rome
de9voltarea unei cariere pro"esionale
Formele multiple de discriminare cu care "emeile rome se con"runta =n accesul la :unuri 2i
servicii, precum 2i la "urni9area serviciilor
Imaginea negativ promovata de ctre mass media re"eritoare la "emeile 2i :ar:a&ii de
etnie rom
Insu"icienta promovare a diversit&ii 2i a identit&ilor multiple ale "emeilor =n societatea
rom<neasc
)iscriminarea dup! religie
Dn 0om<nia i2i des"a2oar activitatea 16 culte religioase 2i aproFimativ 3@@ de asocia&ii 2i
"unda&ii religioase, dintre care 4@ au speci"ic de cult. * parte dintre aceste organi9a&ii religioase
erau inter9ise =naite de 13>3.
Cultele 2i organi9a&iile religioase intre:uin&ea9a =n mani"estrile con"esionale lim:a matern
a credincio2ilor. #iserica se :ucur de =ncrederea a peste >1] din popula&ie, =ns eFist 2i luri de
po9i&ie, singulare care pun in discu&ie studiul religiei =n 2coli, separarea clar a :isericii de stat,
precum 2i pre9en&a sim:olurilor religioase =n spa&iul pu:lic.
+st"el discriminarea dupa religie se datorea9 insu"icientei promovri a dialogului inter8
religios, a toleran&ei religioase 2i a ecumenismului.
)iscriminarea 3n participarea la viaa public! 2i la decizie este reali9at prin limitarea
accesului la in"ormare sau este un e"ect al neimplicrii ca cet&eni.
De2i 0om<nia a "acut progrese =n =ndeplinirea anga'amentelor asumate =n domeniul
drepturilor omului, acestea nu sunt semni"icative =n ceea ce prive2te asigurarea participrii egale a
"emeilor 2i :r:a&ilor la via&a social, ast"el =nc<t, s"erele deci9ionale politice de nivel =nalt,
structurile de partid sau institu&iile administra&iei pu:lice, nu sunt accesi:ile =n aceea2i msur
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
133
Investete n oameni!
"emeilor 2i :r:a&ilor, "emeile rm<n<nd cel mai adesea cantonate =n activit&i eFecutive, "r
posi:ilit&i reale de promovare sau de a"irmare =n prima linie politic.
Participarea dispropor&ionat a "emeilor 2i :r:atilor la via&a pu:lic 2i la luarea deci9iilor
re"lect cel mai :ine eFisten&a 2i perpetuarea discriminrilor dup criteriul de seF. Incontesta:il,
lumea politic 2i via&a partidelor sunt dominate de :r:a&i, de2i drepturile politice egale pentru to&i
cet&enii, "emei 2i :r:a&i, sunt legi"erate de peste 2ai9eci de ani. Pu&ine partide au inclus =n statut
sau =n programe principiul egalit&ii =ntre "emei 2i :r:a&i, iar cele care au "cut8o, =n principal
partidele de orientare social8democrat, nu au adoptat 2i strategii adecvate de aplicare =n practic.
,ici un partid politic nu are pre2edinte o "emeie 2i sunt pu&ine "emei care "ac parte din structurile de
conducere ale partidelor.
Consecin&a este c doar un numr "oarte mic de "emei au "ost incluse pe listele electorale
2i un numr =nc 2i mai mic de "emei au "ost plasate pe locuri eligi:ile ale listelor. Dn structurile
administra&iei pu:lice centrale, "emeile sunt reparti9ate con"orm aceleia2i sc!eme piramidale7
numeroase =n posturile su:ordonate, de eFecu&ie sau cu rspundere limitat, 2i din ce =n ce mai
pu&ine =n posturile =nalte de deci9ie. Dn pre9ent, din cele (( de posturi de ministru, doar 1 sunt
ocupate de "emei, iar din cele peste 3@ secretar de stat, doar > sunt ocupate de "emei, multe
ministere neav<nd nici o "emeie =n conducerea lor.
Fr a "i spectaculoas, o oarecare sc!im:are s8a petrecut =n s"era economic, accesul
mai larg al "emeilor =n "unc&ii de conducere ale unit&ilor economice, =n special =n sectorul privat,
repre9ent<nd un =nceput de recunoa2tere a capacit&ilor antreprenoriale 2i manageriale ale
acestora.
)iscriminarea 3n viaa de familie
Un "actor important al egalit&ii de 2anse =ntre "emei 2i :r:a&i =l repre9int concilierea vie&ii
de "amilie cu via&a pro"esional.
Dn privin&a vie&ii de "amilie, o prim discriminare este con&inut =n Codul "amiliei, actul
normativ care instituie reguli "undamentale =n acest domeniu, 2i prin care este sta:ilit v<rsta
minim la care partenerii =2i pot asuma responsa:ilitatea constituirii unei "amilii, care este di"erit
pentru "ete 2i pentru :ie&i7 "etele se pot cstori de la 1; ani, iar cu avi9 medical 2i de la 11 ani, =n
timp ce :ie&ii se pot cstori de la 1> ani, dup ce au o:&inut toate drepturile civile 2i politice.
+ceast discriminare conduce la o inegalitate =ntre parteneri =n ceea ce prive2te eFercitarea
drepturilor =n cadrul cstoriei, poate conduce la o inegalitate de statut social =ntre parteneri
"etele put<nd "i puse =n situa&ia de a82i =ntrerupe studiile, pentru a putea "ace "a& sarcinilor
domestice 2i c!iar la a"ectarea prematur a strii de sntate a respectivelor "emei.
Codul "amiliei asigur so&ilor, =n principiu, un statut 'uridic egalA =n realitate "emeile au mai
multe responsa:ilit&i "amiliale dec<t :r:a&ii. u: in"luen&a unui model tradi&ional anacronic, se
consider c este de datoria "emeilor s administre9e resursele "amiliei, s =ndeplineasc tre:urile
gospodre2ti considerate Ku2oare 2i mrunteJ Gaprovi9ionarea, gtitul, splatul, clcatul, cur&eniaH,
s supraveg!e9e 2i s =ngri'easc copiii 2i v<rstnicii, toate acestea adug<ndu8se, =n ma'oritatea
ca9urilor, la =ndeplinirea sarcinilor pro"esionale la locul de munc. Dn sc!im:, :r:a&ilor le sunt
alocate acele lucruri considerate Kgrele 2i importanteJ, cum ar "i lucrrile de construc&ie 2i 9idrie ori
repara&ia 2i =ntre&inerea instala&iilor, pentru e"ectuarea crora, de alt"el, sunt c!ema&i lucrtori
speciali9a&i. Dn consecin&, :ugetul de timp li:er al "emeilor este mult mai mic dec<t cel al
:r:a&ilor.
.radi&ia ac&ionea9 uneori 2i =n de"avoarea :r:a&ilor. Ei sunt considera&i mai pu&in capa:ili
s creasc 2i s =ngri'easc copiii, motiv pentru care, de multe ori, =n ca9 de pronun&are a
divor&ului, 'usti&ia nu le =ncredin&ea9 copiii minori spre cre2tere 2i =ngri'ire.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
(@@
Investete n oameni!
Dn pre9ent eFist o tendin&, din ce =n ce mai accentuat, de ocolire a "ormali9rii cstoriei
2i de convie&uire a tinerilor =n uniuni consensuale. Dn acela2i timp, se constat o cre2tere a
numrului de "amilii monoparentale 2i, =n cadrul acestora, a numrului celor =n care
responsa:ilitatea gospodriei 2i a procurrii resurselor revine "emeilor.
+u crescut, de asemenea, =n propor&ii =ngri'ortoare, rata mortalit&ii materne, numrul de
avorturi, mortalitatea in"antil, procentul nou8nscu&ilor su:ponderali. Dn acela2itimp, s8a =nregistrat
o alarmant cre2tere a ratei mortalit&ii masculine, cre2terea mor:idit&ii 2i scderea duratei medii
de via& a :r:a&ilor.
Cau9ele acestor evolu&ii sunt multiple7 scderea nivelului de trai 2i cre2terea gradului de
insecuritate economic, nivelul sc9ut de educa&ie pentru via&, di"icult&ile de rela&ionare =n cadrul
cuplului 2i de adaptare la situa&iile de cri9.
Violen&a este un alt "lagel care a"ectea9 via&a de "amilie. Ignorat sau nerecunoscut
o"icial =n perioada totalitarismului, violen&a nu numai c s8a de9vluit, dar a 2i luat amploare =n
pre9ent, pe "ondul scderii nivelului de trai 2i al cre2terii insecurit&ii economice. $oma'ul,
alcoolismul, pro:lemele locative, caren&ele educa&ionale, constituie tot at<&ia "actori care contri:uie
la =ntre&inerea 2i cre2terea acestui "enomen la dimensiuni =ngri'ortoare, victimele cele mai
"recvente ale acestuia "iind "emeile 2i copii.
%em! de reflecie7
0e"lecta&i asupra unor situa&ii =n care v8a&i sim&it discrimina&i. Pre9enta&i apoi, printr8un
desen sugestiv, ce emo&ii sauB2i sentimente a&i eFperimentat.
La nivelul 2colii, sunt utile cunoa2terea 2i respectarea drepturilor 2i responsabilit!ilor
elevilor7
aH Drepturi ale elevilor7
ecuritatea vie&ii 2coala este rspun9toare pentru siguran& Gat<t "i9ic, c<t 2i
psi!ologicH a elevilor 2i a cadrelor didacticeA
.ratament ec!ita:il 2colile tre:uie s monitori9e9e re9ultatele 2i reali9rile, dar 2i
pedepsele sau eFcluderileA dreptul de a "i consiliatA
Posi:ilitatea asigurrii unui trai decent 2i a propriei :unstri educa&ia 2colar
repre9int :a9a anga'rii viitoareA elevii tre:uie s do:<ndeasc a:ilit&i 2i competen&e
de :a9, care s "acilite9e inser&ia social 2i economicA
De"inirea 2i pstrarea di"eren&elor dintre elevi prin mi'loace pa2nice de9voltarea
=ncrederii =n propria identitate 2i a capacit&ii de a de9volta noi identit&iA
Participarea la deci9ie, la toate nivelurile aceasta =nseamn recunoa2terea "ormal a
participrii elevului, structuri desc!ise, acces la luarea deci9iilor 2i la consiliile 2colareA
olicitarea li:er 2i corect a repara&iilor pentru nedrept&i crase sau dreptul copilului
la egalitate =n "a&a legii Gprincipiul ordinii de dreptHA
+cces egal la in"orma&ie acces li:er la curriculum, "r nici un "el de discriminare sau
planuri oculteA
+cces egal la :unurile glo:ale =ntreaga :a9 material a 2colii G:i:lioteca, :a9a
sportiv, curtea 2colii, sala de mese, toaletele 2i la:oratoareleH tre:uie sa "ie la
dispo9i&ia tuturor elevilorA
:H 0esponsa:ilit&i ale elevilor7
contri:uie la :unurile comune proprietate 2i participare activA
ia =n considerare consecin&ele ac&iunilor asupra siguran&ei 2i :unstrii altora
2coala este =n c<2tig c<nd practicile 2i procedurile apro:ate au putere de normA
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
(@1
Investete n oameni!
promove9e ec!itateaA
prote'e9e interesele genera&iei viitoare urmrind de9voltarea 2i aprarea :unurilor
glo:aleA
pstre9e patrimoniul cultural 2i intelectualA
"ie participan&i activi la procesul de conducereA
"ac e"orturi pentru a elimina corup&ia.
0e9ult c principalele solu&ii pentru respectarea egalit&ii de 2anse =n educa&ie sunt7
8 practicarea dialogului, a negocierii, a cooperrii 2i reali9area consensului =n situa&ii
cotidieneA
8 solu&ionarea con"lictelor 2i a di"eren&elor de opinii =ntr8o manier non8violentA
8 =ncura'area muncii =n ec!ip 2i a =nv&rii prin cooperare, precum 2i a unei atmos"ere
adecvate 2i neautoritare de lucru =n clas.
8 desc!iderea ctre comunitate 2i mediul social.
Egalitatea de 2anse este un principiu "undamental al politicilor europene. Dn septem:rie
(@1@, Comisia European a adoptat o nou strategie pe cinci ani pentru promovarea egalit&ii de
2anse G(@1@8(@11H. +ceast strategie prevede o serie de msuri :a9ate pe cinci priorit&i7
economia 2i pia&a muncii, egalitatea de remunerare, egalitatea =n posturi de rspundere, lupta
=mpotriva violen&ei de gen 2i promovarea egalit&ii =n a"ara UE.
Dn "iecare &ar, egalitatea de 2anse =n sistemul de =nv&m<nt este asigurat de )inisterul
Educa&iei ce tre:uie s asigure, prin mi'loace speci"ice, instruirea, pregtirea 2i in"ormarea
corespun9toare a cadrelor didactice, la toate "ormele de =nv&m<nt, pu:lic 2i privat, pe tema
egalit&ii de 2anse pentru "emei 2i :r:a&i 2i promovea9 acele manuale 2colare, cursuri
universitare, g!iduri pentru aplicarea programelor analitice care s nu cuprind aspectele de
discriminare =ntre seFe, precum 2i modelele 2i stereotipurile comportamentale negative =n ceea ce
prive2te rolul "emeilor 2i al :r:a&ilor =n via&a pu:lic 2i "amilial.
Institu&iile de =nv&m<nt de toate gradele, "actorii sociali care se implic =n procese
instructiv8educative, precum 2i to&i ceilal&i "urni9ori de servicii de "ormare 2i de per"ec&ionare,
autori9a&i con"orm legii, vor include =n programele na&ionale de educa&ie teme 2i activit&i
re"eritoare la egalitatea de 2anse =ntre "emei 2i :r:a&i.
Dn aceste condi&ii, ca parte a UE, este vital ca 0om<nia s se alture celorlalte &ri din
Europa 2i din lume care militea9 pentru "acilitarea accesului la educa&ie.
+C.IVI.+.E *,LI,E .E)+ DE 0EFLEC/IE
Descrie&i sintetic o situa&ie =n care s8au mani"estat atitudini rasiste =n 2coala dvs. Propune&i
trei msuri concrete pe care le8ar putea lua conducerea 2colii pentru a limita mani"estrile rasiste
=n 2coal. Posta&i pre9entarea situa&iei de discriminare =n "orumul [Promovarea egalit&ii de
2anse\. *"eri&i "eed8:acR cel pu&in unui coleg de grup.
+ntonesei L., G133;H. P+IDEI+. Hundamentele culturale ale educaiei, Editura Polirom, Ia2i.
Cristea ., Constantinescu C., G133>H. >ociologia educaiei, Editura Oardiscom, Pite2ti.
Oo"stede -., G133;H. #anagementul structurilor multiculturale, Editura Economic, #ucure2ti.
Iucu 0., G(@@@H. #anagementul 2i gestiunea clasei de elevi, Polirom, Ia2i.
Ilie V., G(@@3H. Elemente de management 2i leaders&ip educaional, Editura Paralela 51, Pite2ti.
Ionescu I.I., G1336H. >ociologia 2colii, Editura Polirom, Ia2i.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
(@(
Investete n oameni!
Voiculescu F., G(@@5H. Analiza resurse-nevoi 2i managementul strategic 3n 3nv!!m"nt. #ucure2ti7
Editura +ramis.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
(@4
Investete n oameni!
TEMA .' E%0#a;ia n s&$iFin05 %e1vo5t3$ii %0$a7i5e
.'-'Ca%$0 #on#e&t0a5
Conceptul de de9voltare dura:ila Gsustena:ilaH s8a cristali9at =n timp, pe parcursul mai
multor decenii, =n cadrul unor de9:ateri stiin&i"ice apro"undate pe plan interna&ional si a capatat
valen&e politice precise =n conteFtul glo:ali9arii.
Conceptul de de9voltare dura:ila a luat nastere acum 4@ de aniE ca raspuns la aparitia
pro:lemelor de mediu si a cri9ei resurselor naturale, in special a celor legate de energie. Practic,
Con"erinta privind )ediul de la tocR!olm din 136( este momentul in care se recunoaste ca
activitatile umane contri:uie la deteriorarea mediului incon'urator, ceea ce pune pericol viitorul
Planetei. +2adar, prima semnalare a "aptului ca evolu&iile economice si sociale ale statelor lumii si
ale omenirii =n ansam:lu nu mai pot "i separate de consecin&ele activita&ii umane asupra cadrului
natural s8a "acut =n raportul din 136( al Clu:ului de la 0oma intitulat 4imitele cresterii 6Raportul
#eadows/. Documentul sinteti9a datele privind evolu&ia a cinci parametri Gcresterea popula&iei,
impactul industriali9arii, e"ectele poluarii, produc&ia de alimente si tendin&ele de epui9are a
resurselor naturaleH, suger<nd conclu9ia ca modelul de de9voltare practicat =n acea perioada nu
poate "i sus&inut pe termen lung.
Pro:lematica raporturilor dintre om si mediul natural a intrat =n preocuparile comunita&ii
interna&ionale =ncep<nd cu prima Con"erin&a a *,U asupra )ediului GtocR!olm, 136(H si s8a
concreti9at =n lucrarile Comisiei )ondiale pentru )ediu si De9voltare, instituite =n 13>1. 0aportul
acestei Comisii, pre9entat =n 13>6 de -. O. #runtdland si intitulat *iitorul nostru comun a o"erit
prima de"ini&ie acceptata a de9voltarii dura:ile ca "iind Io de9voltare care satis"ace nevoile
genera&iei actuale "ara a compromite sansele viitoarelor genera&ii de a8si satis"ace propriile nevoiJ.
Conceptul de de9voltare dura:ila repre9inta re9ultatul unei a:ordari integrate a "actorilor politici si
deci9ionali, =n care protec&ia mediului si cresterea economica pe termen lung sunt considerate
complementare si reciproc dependente.
De la acest punct, pro:lemele compleFe ale de9voltarii dura:ile au capatat o dimensiune
politica glo:ala, "iind a:ordate la cel mai =nalt nivel la Con"erin&a )ondiala pentru )ediu si
De9voltare Dura:ila de la 0io de %aneiro G133(H, la esiunea peciala a +dunarii -enerale *,U si
adoptarea *:iectivelor )ileniului G(@@@H si la Con"erin&a )ondiala pentru De9voltare Dura:ila de la
%o!annes:urg G(@@(H. 8au conturat, ast"el, programe concrete de ac&iune la nivel glo:al si local
G+genda (1 LocalaH con"orm dictonului Isa g<ndim glo:al si sa ac&ionam localJ.
Dn cadrul acestui proces au "ost adoptate o seama de conven&ii interna&ionale care sta:ilesc
o:liga&ii precise din partea statelor si termene stricte de implementare privind sc!im:arile climatice,
conservarea :iodiversita&ii, prote'area "ondului "orestier si 9onelor umede, limitarea "olosirii
anumitor produse c!imice, accesul la in"orma&ii privind starea mediului si altele, care conturea9a
un spa&iu 'uridic interna&ional pentru aplicarea =n practica a preceptelor de9voltarii dura:ile. e
recunoaste, ast"el, ca .erra are o capacitate limitata de a satis"ace cererea cresc<nda de resurse
naturale din partea sistemului socio8economic si de a a:sor:i e"ectele distructive ale "olosirii lor.
c!im:arile climatice, "enomenele de ero9iune si deserti"icare, poluarea solului, apei si aerului,
reducerea supra"e&ei sistemelor "orestiere tropicale si a 9onelor umede, dispari&ia sau periclitarea
eFisten&ei unui numar mare de specii de plante si animale terestre sau acvatice, epui9area
accelerata a resurselor naturale neregenera:ile au =nceput sa ai:a e"ecte negative, masura:ile,
asupra de9voltarii socioeconomice si calita&ii vie&ii oamenilor =n 9one vaste ale planetei.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
(@5
Investete n oameni!
Conceptul de de9voltare dura:ila are ca premisa constatarea ca civili9a&ia umana este un
su:sistem al ecos"erei, dependent de "luFurile de materie si energie din cadrul acesteia, de
sta:ilitatea si capacitatea ei de autoreglare. Politicile pu:lice care se ela:orea9a pe aceasta :a9a,
precum pre9enta trategie ,a&ionala pentru De9voltare Dura:ila a 0om<niei, urmaresc resta:ilirea
si men&inerea unui ec!ili:ru ra&ional, pe termen lung, =ntre de9voltarea economica si integritatea
mediului natural =n "orme =n&elese si acceptate de societate.
Pentru 0om<nia, ca stat mem:ru al Uniunii Europene, de9voltarea dura:ila nu este una
dintre op&iunile posi:ile, ci singura perspectiva ra&ionala a devenirii na&ionale, av<nd ca re9ultat
statornicirea unei noi paradigme de de9voltare prin con"luen&a "actorilor economici, sociali si de
mediu.
(. trategia UE pentru De9voltare Dura:ila
De9voltarea dura:ila a devenit un o:iectiv politic al Uniunii Europene =ncep<nd cu anul
1336, prin includerea sa =n .ratatul de la )aastric!t. Dn anul (@@1, Consiliul European de la
-ote:org a adoptat trategia de De9voltare Dura:ila a Uniunii Europene, careia i8a "ost adaugata
o dimensiune eFterna la #arcelona, =n anul (@@(.
Dn anul (@@1, Comisia Europeana a demarat un proces de revi9uire a trategiei, pu:lic<nd,
=n luna "e:ruarie, o evaluare critica a progreselor =nregistrate dupa (@@1, care punctea9a si o serie
de direc&ii de ac&iune de urmat =n continuare. Documentul a eviden&iat si unele tendin&e
nesustena:ile, cu e"ecte negative asupra mediului =ncon'urator, care puteau a"ecta de9voltarea
viitoare a Uniunii Europene, respectiv sc!im:arile climatice, amenin&arile la adresa sanata&ii
pu:lice, saracia si eFclu9iunea sociala, epui9area resurselor naturale si erodarea :iodiversita&ii. Ca
urmare a identi"icarii acestor pro:leme, =n iunie (@@1, se"ii de state si guverne ai &arilor Uniunii
Europene au adoptat o Declara&ie privind liniile directoare ale de9voltarii dura:ile, care
=ncorporea9a +genda de la Lisa:ona, revi9uita, pentru cresterea economica si crearea de noi
locuri de munca drept o componenta esen&iala a o:iectivului atotcuprin9ator al de9voltarii dura:ile.
In (@@1 Comisia a demarat un proces de revi9iure a trategiei de De9voltare Dura:ila,
proces care a cuprins mai multe etape7
8 in "e:ruarie (@@1 Comisia a pu:licat o evaluare initiala si critica la adresa progresului
inregistrat din (@@1 si a evidentiat o serie de viitoare directii de urmat. +u "ost evidentiate o serie
de directii de de9voltare non8dura:ila care au avut e"ecte negative7 sc!im:area climatica,
amenintari la adresa sanatatii pu:lice, cresterea saraciei si a eFclu9iunii sociale, epui9area
resurselor naturale si a"ectarea :iodiversitatii A
8 in iunie (@@1, se"ii de stat si de guverne din UE au adoptat o declaratie privind liniile
directoare ale de9voltarii dura:ile, care sustinea ca +genda reinnoita de la Lisa:ona este o
componenta esentiala a o:iectivului atotcuprin9ator al de9voltarii dura:ileA
8 dupa o larga consultare, Comisia Europeana a pre9entat, la 14 decem:rie (@@1, o
propunere de revi9uire a trategiei de la -ote:org din (@@1. Ca re9ultat al acestui proces,
Consiliul UE a adoptat, la 3 iunie (@@;, trategia re=nnoita de De9voltare Dura:ila, pentru o
Europa eFtinsa. Documentul este conceput =ntr8o vi9iune strategica unitara si coerenta, av<nd ca
o:iectiv general =m:unata&irea continua a calita&ii vie&ii pentru genera&iile pre9ente si viitoare prin
crearea unor comunita&i sustena:ile, capa:ile sa gestione9e si sa "oloseasca resursele =n mod
e"icient si sa valori"ice poten&ialul de inovare ecologica si sociala al economiei =n vederea asigurarii
prosperita&ii, protec&iei mediului si coe9iunii sociale. e punea accent pe ; prioritati7 sc!im:area
climatica, sanatate, eFclu9iune sociala, transport, resurse naturale si saracie si erau identi"icate
caile care tre:uie urmate pentru a solutiona aceste pro:leme.
trategia UE pentru De9voltare Dura:ila, ce repre9inta "undamentul trategiei ,a&ionale a
0om<niei =n domeniu, completea9a trategia de la Lisa:ona si se doreste a "i un catali9ator pentru
cei ce ela:orea9a politici pu:lice si pentru opinia pu:lica, =n scopul sc!im:arii comportamentului =n
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
(@1
Investete n oameni!
societatea europeana si, respectiv, =n societatea rom<neasca si implicarii active a "actorilor
deci9ionali, pu:lici si priva&i, precum si a ceta&enilor =n ela:orarea, implementarea si monitori9area
o:iectivelor de9voltarii dura:ile.
0esponsa:ilitatea pentru implementarea trategiei revine Uniunii Europene si statelor sale
mem:re, implic<nd toate componentele institu&ionale la nivel comunitar si na&ional.
Este su:liniata, de asemenea, importan&a unei str<nse conlucrari cu societatea civila,
partenerii sociali, comunita&ile locale si ceta&enii pentru atingerea o:iectivelor de9voltarii dura:ile.
Dn acest scop, sunt identi"icate patru o7ie#tive/#Beie7
8 Protec&ia mediului, prin masuri care sa permita disocierea cresterii economice de impactul
negativ asupra mediuluiA
8Ec!itatea si coe9iunea sociala, prin respectarea drepturilor "undamentale, diversita&ii
culturale, egalita&ii de sanse si prin com:aterea discriminarii de orice "elA
8Prosperitatea economica, prin promovarea cunoasterii, inovarii si competitivita&ii pentru
asigurarea unor standarde de via&a ridicate si unor locuri de munca a:undente si :ine platiteA
8Dndeplinirea responsa:ilita&ilor interna&ionale ale UE prin promovarea institu&iilor
democratice =n slu':a pacii, securita&ii si li:erta&ii, a principiilor si practicilor de9voltarii dura:ile
pretutindeni =n lume.
Pentru a asigura integrarea si corelarea ec!ili:rata a componentelor economice, ecologice
si socio8culturale ale de9voltarii dura:ile, trategia UE statuea9a urmatoarele &$in#i&ii directoare7
Y Promovarea si protec&ia drepturilor "undamentale ale omuluiA
Y olidaritatea =n interiorul genera&iilor si =ntre genera&iiA
Y Cultivarea unei societa&i desc!ise si democraticeA
Y In"ormarea si implicarea activa a ceta&enilor =n procesul deci9ionalA
Y Implicarea mediului de a"aceri si a partenerilor socialiA
Y Coeren&a politicilor si calitatea guvernarii la nivel local, regional, na&ional si glo:alA
Y Integrarea politicilor economice, sociale si de mediu prin evaluari de impact si consultarea
"actorilor interesa&iA
Y Utili9area cunostin&elor moderne pentru asigurarea e"icien&ei economice si investi&ionaleA
Y +plicarea principiului precau&iunii =n ca9ul in"orma&iilor stiin&i"ice incerteA
Y +plicarea principiului Kpoluatorul platesteJ.
trategia de de9voltare dura:ila a Uniunii Europene intampina mai multe provocari. Unele
dintre aceste provocari sunt "oarte asemanatoare cu pro:lemele intalnite de o alta strategie a
Uniunii, agenda de la Lisa:ona.
Cu toate ca UE a sta:ilit ca de9voltarea dura:ila este principiul atotcuprin9ator al tuturor
politicilor europene, in realitate pro:lema competitivitatii economice a a'uns sa domine agenda
politica.
Cei trei piloni ai trategiei de la Lisa:ona7 competitivitate economica, inclu9iune sociala si
prote'area mediului incon'urator au "ost comparati cu trei copii, dintre care unul competitivitatea
economica are nevoie de mai multa atentie. In acest proces, trategia de De9voltare Dura:ila
este, uneori, redusa numai la pilonul mediu al trategiei de la Lisa:ona. )ai multi comisari
europeni au declarat, cu di"erite oca9ii, re"eritor la aceste pro:leme, ca UE are nevoie in primul
rand de crestere economica, inainte de a putea actiona pentru prote'area mediului ori
implementarea unor politici de protectie sociala.
Pentru ca de9voltarea dura:ila este un concept atat de vast, uneori prea multe pro:leme
di"erite sunt puse su: um:rela trategiei de De9voltare Dura:ila a UE, indepartand atentia de la
adevaratele directii de de9voltare non8dura:ila Glipsite de sustena:ilitateH.
copul declarat al trategiei reinnoite este acela de actiona pentru o im:unatatire continua
a calitatii vietii atat pentru generatiile pre9ente, cat si pentru cele viitoare. Dar acest lucru nu se
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
(@;
Investete n oameni!
poate o:tine decat in cadrul unor comunitati capa:ile sa utili9e9e resursele in mod rational si
e"icient si sa descopere potentialul ecologic al economiei, asigurand prosperitate, protectia
mediului si coe9iune sociala.
trategia de De9voltare Dura:ila reinnoita priveste intreaga Europa si de aceea propune
mi'loace de im:unatatire a cooperarii cu nivelul guvernamental si ceilalti "actori de deci9ie, cu
*,-8uri si cu cetatenii, entitati care tre:uie sa isi uneasca e"orturile pentru de9voltare dura:ila.
Cooperarea pentru o de9voltare dura:ila tre:uie sa "ie o preocupare atat pentru UE, cat si
pentru statele mem:re. Politica comunitara de de9voltare dura:ila tre:uie sa "ie complementara
politicilor derulate de de statele mem:re.
.'.'Ro505 e%0#a;iei n s&$iFin05 %e1vo5t3$ii %0$a7i5e
Pro:lematica educa&iei contemporane este in"luen&at de o serie de provocri sociale7
glo:ali9area 2i interdependen&a &rilor, evolu&ia ,oilor .e!nologii In"orma&ionale G,.IH,
descentrali9area =nv&m<ntului, democrati9area =nv&m<ntului, eFigen&a participrii la via&a
civil, economia de pia&, sc!im:area de mentalit&i 2i re"orma educa&iei, interculturalitatea.
+ceste provocri au determinat, pe l<ng e"ecte po9itive, 2i o serie de nea'unsuri la nivel
social7
de9ec!ili:re demogra"ice Gsuprapopularea sau, din contr, reducerea popula&ieiHA
rsturnarea scalei de apreciere a valorilor sociale G=ndeose:i, moraleHA
con"licte, violen&eA
poluarea mediuluiA
sc!im:ri economice, su:de9voltarea, srciaA
imigra&ia.
Ini&ial, =n perioada anilor X;@, s8a constatat o inadaptare cronic a 2colii la via&. Dntr8o
lucrare intitulat ICriza mondial! a educaieiJ G13;>H, americanul P!ilip Coom:s semnalea9
eFisten&a unor decala'e "unc&ionale =ntre educa&ie, ca su:sistem social 2i celelalte su:sisteme ale
societ&ii prin7
8 decala'ul =ntre o"erta Gprea micH 2i cererea Gprea mareH de educa&ie de calitateA
8 decala'ul =ntre calitatea resurselor umane o"erite de educa&ie 2i necesit&ile socialeA
8 inadaptarea programelor de =nv&mant 2i a metodelor la cerin&ele societ&iiA
8 iner&ia structurilor organi9atorice ale sistemelor de =nv&m<nt, =n raport cu dinamica societ&ii
contemporane 2.a.

Aplicaie7
Identi"ica&i c<teva modalit&i prin care pot "i reduse decala'ele "unc&ionale =ntre educa&ie Gca
sistem socialH 2i celelalte su:sisteme ale sociat&ii.
%ermenul de Icriz!G a 3nceput s! semnifice faptul c! sistemele actuale de educaie 2i de
3nv!!m"nt se dovedesc ele 3nsele incapabile s! ofere soluion!ri problematicii omului, form!rii lui
ca personalitate comple0!. $oile provoc!ri ale educaiei contemporane sunt legate de starea
actual! a multor !ri ale lumii aflate 3n procese de tranziie social!, dar vin 2i din partea unor noi
e0igene generate de actuala dezvoltare social-economic! 2i cultural!.
#ai recent, decala1ele funcionale dintre educaie 2i celelalte sectoare sociale s-au
amplificat 3ndeosebi ca urmare a apariiei unor noi fenomene economice cum sunt mondializarea
6globalizarea/ 2i competitivitatea economicului, dereglarea structural! a pieei muncii 2i
marginalizarea tinerilor.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
(@6
Investete n oameni!
8a impus ast"el, conceptul 2i strategia de dezvoltare durabil!, care desemnea9 totalitatea
"ormelor 2i metodelor de de9voltare socio8economic, al cror "undament =l repre9int asigurarea
unui ec!ili:ru =ntre aceste sisteme socio8economice 2i elementele capitalului natural. Cea mai
cunoscut de"ini&ie a de9voltrii dura:ile este cea dat de Comisia )ondial pentru )ediu 2i
De9voltare7 Ide9voltarea dura:il este de9voltarea care urmre2te satis"acerea nevoile
pre9entului, "r a compromite posi:ilitatea genera&iilor viitoare de a82i satis"ace propriile nevoiJ.
)ezvoltarea )urabil! urmre2te 2i =ncearc s gseasc un cadru teoretic sta:il pentru
luarea deci9iilor =n orice situa&ie =n care se regse2te un raport de tipul omBmediu, "ie c este vor:a
de mediul =ncon'urtor, cel economic sau cel social. Dn pre9ent, conceptul s8a eFtins asupra calit&ii
vie&ii =n compleFitatea sa.
*:iect al de9voltrii dura:ile este 2i preocuparea pentru dreptate 2i ec!itate =ntre state, nu
numai =ntre genera&ii. Pro:lematica De9voltrii Dura:ile a "ost legat ini&ial de pro:lemele de mediu
2i de cri9a resurselor naturale Gde acum 4@ de aniH, iar termenul a "ost "olosit =n 133( la Con"erin&a
privind )ediul 2i De9voltarea, organi9at de ,a&iunile Unite la 0io de %aneiro.
Conceptele corelate cu acest principiu sunt7 calitatea vie&ii prin sntate, siguran&a social
2i sta:ilitatea economic. Dn ceea ce prive2te de9voltarea economic, este evident c aceasta nu
poate "i oprit, dar strategiile tre:uie sc!im:ate, ast"el =nc<t s se potriveasc cu recomandrile
eFistente =n domeniul ecologic.
%em! de reflecie7
0e"lecta&i la rolul pe care =l 'oac educa&ia =n cadrul de9voltrii dura:ile.
Dn domeniul educa&iei pentru mediu sunt "ormulate o serie de conven&ii re"eritoare la
strategiile de a "ace "a& sc!im:rilor de clim Greducerea emisiilor de ga9eH, la respectarea
diversit&ii :iologice Gconservarea speciilorH 2i la stoparea de"ri2rilor masive, la reciclarea =n
domeniul industrial, la gestionarea corespun9toare =n domeniul de2eurilor.
*:servm c asemenea msuri de implementare sunt din mai multe domenii, din care "ace
parte 2i educa&ia, iar cunoa2terea Gac!i9i&ia de in"orma&iiH repre9int un "actor c!eie =n spri'inirea
acestui principiu. De asemenea, =n domeniul educa&ional, )ezvoltarea )urabil! poate "i
implementat prin cola:orare 2i dialog, Ginclusiv interculturalH, inovarea curriculei 2i, =n consecin&,
a eFperien&elor de predare8=nv&are, prin =nv&are activ 2i participativ.
,umeroase ca9uri de inadaptare 2colar, "amilial, social, =nregistrate =n randul tinerilor
sunt o dovad =ngri'ortoare c at<t 2coala, "amilia, c<t 2i alte institu&ii 2i colectivit&i sociale nu
reu2esc s82i =ndeplineasc =ntotdeauna e"icient rolul lor educativ.
,u toate in"luen&ele 2i ac&iunile educative au un sens convergent, de2i scopul lor rm<ne
acela2i7 de9voltarea personalit&ii copilului. +pare deci necesar o cola:orare =ntre to&i "actorii
educativi 2i, =n special, =ntre cei mai importan&i dintre ei7 "amilia cea care intervine prima =n ordine
temporal =n educa&ia copilului 2i 2coala "actor institu&ionali9at de educa&ie cruia societatea
contemporan tinde s8i =ncredin&e9e tot mai mult rspunderile educative.
Aplicaie7
EFplica&i rela&ia care eFist =ntre to&i "actorii educa&iei 2i argumenta&i de ce 2coala are rolul
conductor.
$coala 2i "amilia tre:uie s sta:ileasc un parteneriat =n adevratul sens al cuv<ntului, ca
rela&ie strans =n care "iecare =2i asum responsa:ilit&i 2i reali9ea9 sarcini =n activitatea de
educa&ie. +cest parteneriat =nseamn, de "apt7 punerea de acord =n privin&a modalit&ilor de
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
(@>
Investete n oameni!
reali9are a scopului urmrit =n educa&ia elevilor, in"ormarea reciproc cu privire la pro:lemele celor
educa&i 2i convergen&a di"eritelor ac&iuni =ntreprinse la nivelul "actorilor educativi.
.')'P$in#i&ii i #$ite$ii a5e %e1vo5t3$ii %0$a7i5e
Descentrali9area =nv&m<ntului preuniversitar const =n distri:uirea responsa:ilit&ilor, dar
2i a activit&ilor deci9ionale de la nivelul central ctre nivelul local, al "iecrei unit&i de =nv&m<nt.
+cest trans"er se reali9ea9 =n planurile managerial 2i al resurselor, iar scopul aplicrii
descentrali9rii =n =nv&m<nt<nt este de a apropia deci9iile de conteFtul concret =n care ele sunt
necesare, prin consultarea 2i participarea "actorilor implica&i, inclusiv a celor non8administrativi, dar
care sunt interesa&i de procesul de =nv&m<nt Gprin&i, organi9a&ii 2.a.H.
e consider c, =n aceast modalitate, serviciile educa&ionale pot s rspund mai :ine
nevoilor celor educa&i, se pot asigura 2anse egale de educa&ieBde acces la educa&ie 2i o mai :un
organi9are a institu&iilor de =nv&m<nt pentru a reali9a o educa&ie de calitate.
Printre principiile dezvolt!rii durabile se numr7
a/ Principiul sustenabilit!ii7
8 se re"er la "undamentarea managementului strategic 2i integrat al de9voltrii dura:ile 2i
presupune "aptul c, la un nivel minim, genera&iile viitoare nu ar putea tri mai ru dec<t genera&iile
actualeA
8 vi9ea9 selec&ia 2i des"2urarea te!nologiilor care solu&ionea9 pro:leme cu c<t mai
multe op&iuni viitoare posi:ileA
b/ Principiul biodiversit!ii7
8 se re"er la diversitatea speciilor, a ecosistemelor 2i, =n principal, a diversit&ii genetice =n
interiorul unei specii care garantea9 capacitatea de adaptareA
8 se re"er la numrul de specii care compun un sistem ecologic.
Un concept important =n de"inirea criteriilor de de9voltare dura:il este pre9ervarea,
concept care se re"er la :og&ia de specii, :og&ia, diversitatea, numrul de gene 2.a.
)anagementul strategic al de9voltrii dura:ile presupune aplicarea unui set de principii 2i
criterii validate pe plan interna&ional7
#anagementul integrat este principiul care presupune a:ordarea =n manier unitar 2i
!olistic a proceselor de produc&ie, procesare 2.a.A
Ec&itatea intergeneraional! este un principiu important potrivit cruia genera&ia actual
are dreptul de a "olosi 2i :ene"icia de resursele pm<ntului, cu o:liga&ia de a &ine seama
de impactul pe termen lung al activit&ii acesteiaA
Precauia repre9int instrumentul deci9ional prin care se =ntrprind ac&iuni de rspuns la
amenin&rile legate de pagu:ele cau9ate omului 2iBsau mediuluiA
Abordarea ciclului de via! al bunurilor, serviciilor, te&nologiilor evaluea9 consecin&ele
asupra mediului generate de e"ectele economiceA
Prevenia presupune sta:ili9area pre'udiciilor aduse snt&ii umaneA
>ubstituia presupune =nlocuirea unor produse 2i servicii ine"iciente, mari consumatoare
de resurse de mediu, cu unele mai e"icienteA
=nternalizarea costurilor marginale e0terne sta:ile2te "olosirea mecanismelor de pia&
pentru ca poluatorii s suporte =n totalitate costurile socialeA
=nternalizarea e0ternalit!ilor pozitive vi9ea9 "olosirea unui sistem de su:ven&ii corectiveA
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
(@3
Investete n oameni!
Participarea public! presupune accesul nerestric&ionat la in"orma&ia privind mediul 2i
resursele sale, cu unele eFcep&ii 'usti"icateA
<una guvernare prevede ca autorit&ile 2i institu&iile statului s82i des"2oare activitatea
transparent, e"icient 2i oestA
Parteneriatele privat-public 2i public-privat se :a9ea9 pe cooperarea direct, inter 2i
intrainstitu&ionalA
Cooperarea 3ntre state include responsa:ilit&i comune, dar di"eren&iate, =n "unc&ie de
nivelul de de9voltare a &rilor.
Aplicaie7
+nali9a&i "elul =n care principiile speci"ice de9voltrii dura:ile sunt respectate =n societatea
rom<neasc, =n general 2i =n 2colala rom<neasc, =n particular.
Dac asigurarea calit&ii =n educa&ie depinde de calitatea vie&ii, descentrali9area este
dependent de de9voltarea comunit&ilor locale, cu valori"icarea poten&ialului di"eren&iat pe care
acestea =l pot avea, =n "unc&ie de cerin&ele concrete ale pie&ei muncii. De aceea, o descentrali9are
autentic 2i :ene"ic presupune nu numai pregtirea personalului din =nv&m<nt Gmanageri, cadre
didacticeH, ci 2i sensi:ili9area 2i implicarea e"ectiv a mem:rilor comunit&ilor locale.
+C.IVI.+.E *,LI,E .UDIU DE C+E
Pre9enta&i succint un programBproiectBactivitate care a "ost sau care ar putea "i derulat =n
2coala dvs. =n perspectiva educrii elevilor =n spiritul de9voltrii dura:ile.
8 Care este denumirea acestuiaBacesteia 2i care este institu&ia ini&iatoareC
8 Ce rol a&i avutBcrede&i c a&i putea avea =n derularea acestuiaBacesteiaC
8 De ce resurse a&i avutBve&i avea nevoie pentru derulareC
8 Ce di"icult&i 2i :ariere a&i =nt<mpinatBcrede&i c ve&i =nt<mpinaC
8 Cu cineBcu ce institu&ii a&i cola:oratBcrede&i c ve&i avea nevoie s cola:ora&iC
-!erasim E., G(@@(H. =nfluenele te&nologiilor informaiei 2i ale comunicaiilor asupra dezvolt!rii
durabile, #uletinul +-I0, De9voltarea dura:il, #ucure2ti, +nul VII, nr. 5.
OopRins D., +inscoP ). et. al., 133>, Perfecionarea 2colii 3ntr-o er! a sc&imb!rii, Editura Prut
Interna&ional, C!i2inu.
Oiltrop %.)., Udall, ., G133>H. Arta negocierii, .eora, #ucure2ti.
Iosi"escu $., Gcoord.H, G(@@1H. #anagement educaional pentru instituiile de 3nv!!m"nt, )inisterul
Educa&iei 2i Cercetrii, #ucure2ti.
0usu C., G(@@4H. #anagement. Concepte, metodici 2i te&nici, Editura EFpert, #ucure2ti.
tan E., G(@@4H. #anagementul clasei de elevi, Editura +ramis, #ucure2ti.
trategia ,a&ional pentru Egalitatea de 2anse =ntre "emei 2i :r:a&i pentru perioada (@@; 8 (@@3,
=n !ttp7BBPPP.sanseegale.euBstrategiiBstrategie.pd".
trategia ,a&ional pentru De9voltare Dura:il =n !ttp7BBPPP.euractiv.roBuniunea
europeanaBarticlesBcategorLIDc>;Btrategia8,ationala8pentru8De9voltare8Dura:ila.!tml .
.o""ler +., G13>4H. Al treilea val, Editura Politic, #ucure2ti.
Vasile V., Eaman, -!. Gcoord.H, G(@@1H. )ezvoltarea durabil!, Editura EFpert, #ucure2ti.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
(1@
Investete n oameni!
EVALUARE
ITEMI DE EVALUARE
)*DUL I. )+,+-E)E,.UL L+ ,IVELUL I,.I.U/IEI $C*L+0E $I )+,+-E)E,.UL CL+EI
DE ELEVI
1. Pro"esia de manager7
aH nu poate "i =nv&at, &ine de =n9estrarea ereditar a omului
:H poate "i =nv&at, ea presupune competen&e care se "ormea9
(. Domeniul #anagement este considerat =n pre9ent7
aH art
:H 2tiin&
cH art 2i 2tiin&
dH nici art, nici 2tiin&
4. Completa&i sensul pe care =l de&ine leaders!ipul7 capacitatea de a =i determina pe oameni
s aH ....................A de aceea, acesta se a"l =n rela&ie direct cu capacitatea de a :H .................
comportamentul oamenilor.
5. .ipul de lider caracteri9at prin7 anga'are de scurt durat, deci9ii individuale,
responsa:ilitate individual, evaluri "recvente, promovare rapid, control eFplicit, "ormal, carier
speciali9at, interes segmentat pentru oameni este7
aH liderul de tip + GamericanH
:H liderul % G'apone9H
cH o com:ina&ie =ntre cele dou tipuri de lideri GEH
dH niciunul din tipurile de lideri
1. Paternitatea termenului de management =i apar&ine =n primul r<nd lui7
aH +ristotel
:H F. M. .aLlor
cH O. FaLol
;. .eoria N, "ormulat de )c -regor arat c oamenii pot avea un comportament
managerial e"icace, tin9<nd s munceasc c<t de pu&in posi:il.
aH adevrat
:H "als
6. + "i manager 2i a "i lider sunt7
aH eFact acelea2i situa&ii
:H situa&ii complet di"erite
cH situa&ii suplimentare
dH situa&ii complementare
>. Func&iile manageriale sunt7
aH -estiunea, +dministrarea, *rgani9area, Deci9ia, Progno9a, Plani"icarea
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
(11
Investete n oameni!
:H +dministrarea, Progno9a, Deci9ia, *rgani9area, Iera!i9area, ociali9area
cH Progno9a, Deci9ia, *rgani9area, Diri'area, Consilierea, Evaluarea, 0eglarea
dH Ierar!i9area, Diri'area, Controlul, Progno9a, -estiunea, Evaluarea
3. Dup rela&ia dintre dimensiunea directiv8permisiv cu cea democratic8autoritar,
stilurile de conducere pot "i7
aH stil democratic8permisiv
:H stil democratic8directiv
cH stil autocratic8permisiv
dH stil directiv8permisiv
eH stil autocratic8directiv
"H stil democratic8autoritar
1@. Da&i eFemplu de cel pu&in trei stiluri de conducere, pe l<ng stilul permisivZ
11. Individul care se con"ormea9 statutului 2i rspunde a2teptrilor rolului se nume2te
individ +H ........... , iar cel care =2i satis"ace necesit&ile 2i =2i valori"ic disponi:ilit&ile se nume2te
individ #H ............ .
+H
aH modi"icat
:H adaptat
cH con"ormist
#H
aH integral
:H integru
cH integrat
1(. Legtura dintre institu&ie 2i organi9a&ie este dat de "aptul c organi9a&ia este :a9a de
"ormare a institu&iei.
aH adevrat
:H "als
14. 5rganizarea este o "orm de activitate uman con2tient 2i diri'at, iar organizaia este
un produs al organi9rii.
aH +devrat
:H Fals
15. * sc!im:are strategic se ocup de pro:lemele vaste, pe termen lung 2i la nivelul
=ntregii organi9a&ii, "c<nd trecerea la o stare viitoare, care a "ost de"init =n mod general din
punctul de vedere al vi9iunii 2i &elului sta:ilit.
aH adevrat
:H "als
11. ntatea organi9a&iei depinde de "actori precum7
aH li:ertatea =n ini&iativ
:H claritatea 2i consensul asupra scopurilor de atins 2i caracterul realist al acestor scopuri
cH ...
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
(1(
Investete n oameni!
dH....
1;. 0epre9ent<nd, =n esen&, am:ian&a intelectual 2i moral care domne2te =ntr8un grup,
climatul de"ine2te o stare psi!ologic colectiv, care se structurea9 treptat 2i con"er o anumit
identitate su:iectiv8intuitiv organi9a&iei. El poate "i perceput su:iectivC
aH da
:H nu
16. Dn procesul motivrii, "ormele motiva&iei sunt egal productive7 motiva&ia po9itiv 2i motiva&ia
intrinsec sunt la "el de productive ca 2i motiva&ia negativ 2i eFtrinsec.
aH da
:H nu
1>. ,u este su"icient ca scopul unei activit&i s "ie clar, corect 2i riguros "ormulat pentru ca ea
s se des"2oare normal 2i, mai ales, e"icient.
aH da
:H nu
13. +nali9a&i care din urmtoarele tipuri de climat 2colar sunt :ene"ice pentru de9voltarea
organi9a&iei 2colare7
aH autocratic eFploatator7 deci9iile se iau la nivel superior ierar!ic, "r implicarea
su:ordona&ilorA
:H autocratic :inevoitor7 su:ordona&ii particip la luarea deci9iilor =ntr8o msur destul de
mic 2i numai =n anumite condi&iiA
cH democratic consultativ7 permite comunicarea :ilateral, iar su:ordona&ii sunt responsa:ili
de deci9iile luate la nivelul de :a9A
dH democratic participativ7 caracteri9at prin descentrali9are deci9ionalA
eH desc!is7 caracteri9at prin dinamism 2i grad =nalt de anga'are a mem:rilor institu&iei
2colareA
"H =nc!is7 caracteri9at printr8un grad =nalt de neanga'are, prin dinamism sc9utA
(@. Fiecare individBorgani9a&ie parcurge un anumit ciclu al sc!im:rii, marcat prin eFisten&a
unor "a9e o:ligatorii GIosi"escu, (@@@H7
aH ,egarea
:H +prarea
cH ..............
dH +daptarea
eH ...............
(1. Care din urmtoarele atitudini "a& de sc!im:are pe care le poate avea o organi9a&ie se
=ndeprtea9 cel mai mult de atitudinea conservatoare Gre9istent la sc!im:riH7
aH oportunist Gurmrind "iecare oca9ie de sc!im:areH
:H =ntreprin9toare Gde9volt<nd =n permanen& noi programe 2i serviciiH
cH eFpansionist G!otr<t s mreasc numrul de :ene"iciari, clien&i, mem:riH.
((. Conceptul de cultur organi9a&ional reali9ea9 trimiteri la7
aH valori
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
(14
Investete n oameni!
:H norme
cH .............
(4. Ce repre9int arte"actele =n cadrul unei culturiC
(5. +2a cum se pot constata di"eren&e mai mari =ntre =ntre elevii care "ac parte din aceea2i
clas dec<t =ntre clasele dintr8o anumit 2coal, deose:irile dintre culturile 2colilor concrete, c!iar
=nvecinate, pot "i mai mari dec<t cele dintre Kprovinciile istoriceJ.
aH adevrat
:H "als
(1.Ca unitate social, grupul are o serie de caracteristici7
aH EFisten&a unui numr oarecare de mem:riA
:H Pre9en&a unor scopuri 2i activit&i socialeA
cH 0ela&ii nemi'locite, de interac&iune 2i dependen& reciprocA
Completa&i aceste caracteristici cu minim 47
dH SSSSSSS.
eH SSSSSSS.
"H SSSSSSS.
(;. Clasa de elevi este un grup7
+H
aH temporar
:H permanente
#H
aH mic
:H mi'lociu
cH mare
CH
aH "ormal
:H in"ormale
DH
aH primar
:Hsecundar
EH
aHde apartenen&
:Hde re"erin&
(6. Ec!ipa este un grup, =ns nu orice grup este o ec!ip.
aH adevrat
:H "als
(>. pre deose:ire de grup, ec!ipa a:ordea9 con"lictele =n modul urmtor7
aH c<nd apar situa&ii con"lictuale cu colegii sau superiorul, managerul =nt<r9ie s intervin,
iar =n ca9ul e2ecului, sanc&iunile morale revin grupului 2i sanc&iunile administrative revin indivi9ilor
:H c<nd apar situa&ii con"lictuale, acestea sunt v9ute ca aspecte normale ale rela&iilor
pro"esionale, oca9ii de a emite idei noi, de a =ncura'a eFprimarea, iar =n ca9ul e2ecului, sanc&iunile
morale 2i administrative revin tuturorA
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
(15
Investete n oameni!
(3. Completa&i cel pu&in dou caracteristici ale unui grup ine"icace, pe l<ng lenea social7
aH .....................
:H .....................
4@. 0olul repre9int7
aH Drepturi 2i =ndatoriri con"erite de po9i&ia social Gnivel de eFpecta&ieHA
:H et de comportamente o:serva:ile Gcomportamente a2teptate =n mod legitim de la actorii
socialiH.
)*DULUL II 8 )+,+-E)E,.UL .?0IL*0 .E,I*,+LE
1. Printre cauzele situaiilor tensionale se numr7 cunoa2terea empiric a elevilor, a
a2teptrilor, a eFperien&ei sociale anterioare, a puterii de integrare, stimularea inegal practicat
=n activitate, recurgerea la argumentul autorit&ii =n re9olvarea pro:lemelor.
Preci9a&i =nc trei ast"el de cau9e.
(. *rdinea de apari&ie a fazelor conflictului este urmtoarea7
aH apari&ia eFplicit a caracteristicilor strii con"lictuale Gresim&irea con"lictuluiH, solu&ionarea
con"lictului, apari&ia consecin&elor con"lictului, pre9en&a strii generatoare, perceperea con"lictului
:H pre9en&a strii generatoare, perceperea con"lictului, apari&ia eFplicit a caracteristicilor
strii con"lictuale Gresim&irea con"lictuluiH, solu&ionarea con"lictului, apari&ia consecin&elor con"lictului
cH pre9en&a strii generatoare, perceperea con"lictului, solu&ionarea con"lictului, apari&ia
consecin&elor con"lictului, apari&ia eFplicit a caracteristicilor strii con"lictuale Gresim&irea
con"lictuluiH
4. Dup raportul de "or&e, identi"icm urmtoarele tipuri de conflicte7
aH pu:lice Gdesc!ise, vi9i:ile, autori9ateH 2i private G=nc!ise, ascunse 2i neautori9ateH
:H ori9ontale, laterale sau Ide la egal la egalJ Gapar =ntre persoane, grupuri sau departamente
a"late pe acela2i nivel de putereH, verticale Gapar =ntre persoane, grupuri sau departamente
a"late pe nivele di"erite de putereH 2i diagonale
cH latente Gsunt determinate de consecin&e ale unor episoade con"lictuale anterioare 8 eF.
insu"ucien&a resurselor, dorin&a de a avea mai mult autonomieH, =n&elese Gapar odat cu
con2tienti9area eFisten&ei unor condi&ii latente7 con"lictul latent se trans"orm =n con"lict resim&it
numai atunci c<nd ne orientm aten&ia asupra lui 2i =l putem stp<niH 2i mani"este Gse eFprim prin
comportament, reac&iile "recvent =nt<lnite "iind atitudinea dramatic, ostilitatea sau agresivitateaH
5. Conflictul benefic nu are la :a9 pro:leme "oarte grave, indivi9ii put<nd s a'ung la o solu&ie
accepta:il.
aH adevrat
:H "als
1. Prin negociere distributiv! se =n&elege7
aH tran9ac&ia =n care nu este posi:il ca o parte s ca2tige, "r ca cealalt s piard
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
(11
Investete n oameni!
:H rela&ia =n care sunt respectate aspira&iile 2i interesele partenerului, c!iar dac vin
=mpotriva celor proprii 2i se :a9ea9 pe respectul reciproc, pe tolerarea di"eren&elor de aspira&ii 2i
de opinii
cH tran9ac&ia =n care par&ile nu82i propun doar s "ac sau s o:&in concesii, ci =ncearc s
re9olve litigii de "ond de pe o po9i&ie o:iectiv, alta dec<t po9i&ia uneia sau alteia dintre pr&i
;. *iolena este v9ut ca o de9organi9are :rutal sau continu a unui sistem personal,
colectiv sau social, care se traduce printr8o pierdere a integrit&ii "i9ice, psi!ice sau materiale 2i se
re"er la o ac&iune =n care se aduc pre'udicii altora.
aH da
:H nu
6. Dup domeniul =n care apar, eFist crize7
aH interne G=n interiorul organi9a&ieiH 2i eFterne G=n eFteriorul organi9a&ieiH
:H locale, na&ionale, 9onale, continentale 2i mondiale
cH politice, economice, ideologice, culturale, de comunicare, de imagine, ale educa&iei
>. 0ecunoa2tem o cri9 dup principalele caracteristici7
aH deteriorarea calit&ii in"ormrii Gprin apari&ia 9vonurilor 2i a :<r"elorH, pierderea controlului,
panica, ampli"icat de surpri9 2i de lipsa unui plan de ac&iune, cre2terea motiva&iei pentru
activitate, de9voltarea personal
:H insu"icien&a in"orma&iilor, deteriorarea calit&ii in"ormrii Gprin apari&ia 9vonurilor 2i a :<r"elorH,
pierderea controlului, panica, ampli"icat de surpri9 2i de lipsa unui plan de ac&iune, vi9i:ilitatea
maFim
3. olu&ionarea unei cri9e presupune respectarea urmtoarelor etape7
aH limitarea e"ectelor, prevenireaBpregtirea, detectarea semnalelor, re"acerea
:H detectarea semnalelor, re"acerea, limitarea e"ectelor, prevenireaBpregtirea
cH limitarea e"ectelor, detectarea semnalelor, re"acerea, prevenireaBpregtirea
dH detectarea semnalelor, prevenireaBpregtirea, limitarea e"ectelor, re"acerea
1@. >tresul este un cuv<nt utili9at pentru prima dat de O. elLe pentru a desemna starea =n
care se gse2te un organism amenin&at de de9ec!ili:ru su: ac&iunea unor agen&i sau condi&ii
care pun =n pericol mecanismele sale !omeostatice.
aH adevrat
:H "als
11. Completa&i lista cauzelor generatoare de stres mani"estate la nivelul managerilor7
8 compleFitatea, diversitatea 2i caracterul de noutate "recvent a sarcinilor cu care se
con"runt managerulA
8 responsa:ilit&ile ridicate pe care le presupun "unc&iile de management, ca9 =n care
presiunile pot apare din dorin&a de a =mpca interesele organi9a&iei cu cele ale di"eritelor categorii
de persoane, precum7 ac&ionari, anga'a&i, clien&i, "urni9ori etc.A
8 preocuparea pentru viitorul organi9a&ieiA
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
(1;
Investete n oameni!
8 presiunea eFercitat de sc!im:rile "recvente din mediu conduc la tot mai multe situa&ii =n
care luarea deci9iilor se "ace =n ritm alertA
aH SSSSSSSSSSSSSS.
:H SSSSSSSSSSSSSS.
cH SSSSSSSSSSSSSS.
dH SSSSSSSSSSSSSS
1(. Care autor atri:uie libert!ii urmtoarele semni"ica&ii7 dep2irea constr<ngerii, polaritatea 2i
opo9i&ia, procesualitatea dialectic7
aH %.P. artre
:H U. %aspers
cH %.. )ill
dH I. Uant
14. De"init drept calea de dep2ire a SSS. =n care se a"l un anumit agent 2i de evitare a
altor SSS. viitoare =n care el s8ar mai putea a"la, autoritatea presupune dreptul de a da
SSS. , de a se impune.
15. *. 0e:oul identi"ic mai multe "orme de mani"estare a autorit&ii7
aH autoritatea contractului, autoritatea ar:itrului, autoritatea modelului, autoritatea liderului,
autoritatea regelui
:H autoritatea e"ectiv, autoritatea teoretic , autoritatea normativ
cH autoritatea epistemic, autoritatea deontic
11. Disciplina din 2coala noastr este de tip democratic 2i se mani"est printr8un ec!ili:ru =ntre
cerin&e 2i control, eFercitate din eFterior, pe de o parte, 2i mani"estarea independen&ei de
ac&iune, =ntemeiat pe acceptarea 2i =n&elegerea cerin&elor, pe de alt parte.
aH adevrat
:H "als
1;. %eoria disciplinei permisive sau liberale =2i are originea =n concep&ia urmtorului autor.
aH %. Oer:art
:H %.%. 0ousseau
cH C. 0ogers
16. Dup direc&ia comunicrii 2i capacitatea autoreglrii identi"icm urmtoarele tipuri de
comunicare7
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
(16
Investete n oameni!
aH ierar!ic 2i reciproc
:H interindividual 2i pu:lic
cH laterali9at 2i nelaterali9at
dH "ormal 2i in"ormal
1>. Comportamentul declarativ presupune eFprimarea drepturilor managerului =ntr8un "el care
permite 2i celorla&i s82i comunice nevoile, dorin&ele 2i opiniile =ntr8un mod direct, cinstit 2i
desc!is.
aH adevrat
:H "als
13. Un manager cu stil asertiv se conduce dup urmtoarele principii7
aH le comunic 2i celorlal&i opiniile 2i eFperien&ele personale, "ace complimente 2i 2tie s le
accepte, e9it =n ma'oritatea situa&iilor, se g!idea9 dup credin&a con"orm creia Kal&ii au mai
multe drepturiJ
:H atige scopurile propuse, dar de multe ori prin al&ii, este sarcastic, apelea9 la intimidare
cH 2tie s spun $U "r s ai: sentimentul vinov&iei, are =ncredere =n "or&ele proprii 2i =n
ceilal&i, "ace complimente 2i 2tie s le accepte, recunoa2te 2i respect drepturile celorlal&i
dH evit, ignor, am<n,,este retras, tcut, silen&ios, anFietate provocat de con"licte8cere
inutil sau oportun permisiunea, pl<nge =n loc s ia msuri, =i las pe al&ii s "ac alegeri
(@. Liderii autentici 2i managerii de succes =2i vor petrece o mare parte a timpului construirii
unor rela&ii :a9ate pe =ncredere 2i respect reciproc.
aH adevrat
:H "als
)*DULUL III P0EVE,I0E+ $I C*)#+.E0E+ VI*LE,/EI $C*L+0E
e 1. Una dintre mani"esrile urmtoare nu "ace parte din categoria actelor de violen& ver:al7
aH CerturileA
:H In'uriileA
cH #tileA
dH /ipetele.
(. Din investiga&ia privind "ormele de violen& =n scoal reali9at de Institutul de $tiin&e ale
Educa&iei =n proiectul IViolen&a =n 2coalJ a reie2it c cele mai "recvente "orme de violen&
=ntre elevi sunt7
aH #tileA
:H In'uriileA
cH +:senteismulA
dH Indisciplina.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
(1>
Investete n oameni!
4. Din investiga&ia privind "ormele de violen& =n scoal reali9at de IE =n proiectul IViolen&a
=n 2coalJ a reie2it c cele mai "recvente "orme de violen& a pro"esorilor "a& de elevi sunt7
aH +titudini ironiceBsarcastice
:H EFcludere de la ore
cH In'urii, 'igniri
dH Lovire, pedepse "i9ice
5. 0e"erindu8ne la cau9ele violen&ei 2colare, putem considera c disponi:ilitatea redus a
pro"esorilor pentru comunicare desc!is si =n a"ara lec&iilor, distan&a =n comunicare, metode
neatractive de predare, descura'area ini&iativelor elevilor sunt cau9e7
aH Psi!o8individualeA
:H $colareA
cH FamilialeA
dH Induse de conteFtul social.
1. +v<nd =n vedere cele 5 categorii de acte de violen& propuse =n cadrul proiectului P*
D0UB1B1.1BB; %inerii 3mpotriva violenei, 20$t05 sa0 tentativa %e 20$tE %ist$06e$ea
70n0$i5o$ s#o5iiE %ist$06e$ea 70n0$i5o$ #o5e6i5o$,&$o2eso$i5o$ "ac parte din categoria7
aH +tac la persoan
:H +tentat la securitatea unit&ii scolare
cH +tentat la :unuri
dH +lte "apte de violen& sau atentate la securitate
;. +v<nd =n vedere cele 5 categorii de acte de violen& propuse =n cadrul proiectului P*
D0UB1B1.1BB; %inerii 3mpotriva violenei, ins05te5eE amenin;3$i5eE B3$;0i$i5e "ac parte din
categoria7
aH +tac la persoan
:H +tentat la securitatea unit&ii scolare
cH +tentat la :unuri
dH +lte "apte de violen& sau atentate la securitate
6. +v<nd =n vedere trategia na&ional privind reducerea "enomenului violen&ei =n unit&le de
=nv&m<nt preuniversitar, apro:at prin *rdinul )inistrului Educa&iei, Cercetrii, .ineretului
nr. 15@3B(3.@;.(@@6, Comisia pentru prevenirea 2i com:aterea violen&ei =n mediul 2colar de
la nivelul "iecrei unit&i de =nv&m<nt, se constituie prin deci9ia7
aH Inspectorului 2colar generalA
:H Coordonatorului de programe 2i proiecte educativeA
cH Directorului unit&ii de =nv&m<ntA
dH Inspectorului pentru =nv&are permanent.
>. Pre2edintele Comisiei pentru prevenirea 2i com:aterea violen&ei =n mediul 2colar de la
nivelul "iecrei unit&i de =nv&m<nt este7
aH Directorul ad'unctA
:H DirectorulA
cH Coordonatorul de programe 2i proiecte educativeA
dH Unul dintre dirigin&ii claselor V8VIII.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
(13
Investete n oameni!
3. Ela:orarea Planului opera&ional al unit&ii de =nv&m<nt privind reducerea "enomenului
violen&ei se reali9ea97
aH o dat la 5 aniA
:H semestrialA
cH la =nceputul "iecrui an 2colar, cel mai t<r9iu p<n la data de 11 septem:rieA
dH la =nceputul "iecrui an 2colar, cel mai t<r9iu p<n la data de 4@ septem:rieA
1@. Calitatea unui mediator de a "i neutru, o:iectiv 2i neprtinitor se re"er la7
aH +scultare empatic
:H Impar&ialitate
cH 0espect
dH Demn de =ncredere
11. Potrivit crui principiu persoanele implicate =n con"lict au idei di"erite despre ceea ce ar
tre:ui s se =nt<mple 2i "iecare are motivele lui s82i sus&in prerileC
aH Principiul 17 epararea persoanelor de pro:lem
:H Principiul (7 Concentrare asupra intereselor, nu a po9i&iilor
cH Principiul 47 Crearea de op&iuni pentru un c<2tig reciproc
dH Principiul 57 Folosirea de criterii o:iective
APLICAII PRACTICE
MODULUL I APLICAIE
+nali9a&i documentele programatice ale unit&ii dvs. de =nv&m<nt GPDIBP+ i planurile
opera&ionaleH i identi"ica&i7
- Vi9iunea institu&ieiA
- )isiunea institu&ieiA
- Valorile "undamentale institu&iei.
)aterial suport7 De"inirea conceptului de Kcultur organi9a&ionalJ este eFtrem de di"icil din
cau9a originilor 2i multitudinii de de"ini&ii eFistente Gapud Pun, 1333, pp. 5381@H7
8 sim:olurile, ceremoniile 2i miturile care eFprim valorile 2i credin&ele de :a9 ale unei
organi9a&ii 2i ale mem:rilor si GM. *uc!iHA
8 convingerile =mprt2ite de managerii unei organi9a&ii G%. Lorsc!HA
8 tradi&iile 2i convingerile unei organi9a&ii, prin care se distinge de altele 2i care asigur
sta:ilitatea ei GO. )int9:ergHA
8 model al convingerilor 2i eFpecta&iilor =mprt2ite de mem:rii unei organi9a&ii, normele
care descriu comportamentul acestora GO. c!Part9, . DaviesHA
8 nivelurile cele mai pro"unde ale ideilor de :a9 2i ale convingerilor adoptate de mem:rii
organi9a&iilor GE. c!einHA
8 un set de valori apar&in<nd organi9a&iei care =i a'ut pe mem:rii acesteia s =n&eleag
scopul 2i modalit&ile de ac&iune G0. -ri""inHA
8 ansam:lu de "iloso"ii, ideologii, valori, credin&e, pre9ump&ii, a2teptri, atitudini, norme
=mprt2ite de mem:rii organi9a&iei GD. OellriegelH.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
((@
Investete n oameni!
Vi1i0nea #o5ii
EFprim7
- ceea ce =2i dore2te unitatea de =nv&m<nt s reali9e9e =n viitor
- opinia grupurilor de interes asupra o:iectivelor strategice pe termen lung 2i mediu
E0emple?
De9voltare prin educa&ie
ocietatea viitorului 2i viitorul societ&ii depind de calitatea educa&iei
JCopii de a9i vor conduce 2i organi9a statul de maine, viitorul nostru va "i ceea ce ei vor 2ti
s "acZ
Misi0nea #o5ii
- repre9int o succesiune de enun&uri Ga"irma&iiH, care eFprim, =n maFimum (@@ de
cuvinte, ra&iunea de a "i, motivul "undamental pentru care eFist organi9a&ia 2colar,
care se re"er la de9voltarea 2colii 2i nu la "unc&ionarea acesteia
- pre9int sintetic ra&iunea de a "i 2i modalita&ile esen&iale de reali9are a vi9iunii "ormulate
- vi9ea9 de9voltarea individual a elevului, =n spri'inul comunit&ii
- se re"er la re9ultatele educa&iei pentru elevi 2i comunitate
- eFprim Ksu"letulJ unei 2coli, iar su"letul nu poate "i copiat sau imitat
- este "ormulat =n termeni adecva&i nivelului de =n&elegere a elevilor, prin&ilor 2i altor
purttori semni"icativi de interese
- va "i a"i2at =n 2coal 2i tre:uie cunoscut 2i asumat atat de 2coal cat 2i de
comunitate. Din misiune deriv toate celelalte elemente ale proiectului strategic de
de9voltare Gscopuri, op&iuni strategice etc.H, precum 2i plani"icarea pa2ilor concre&i prin
care sunt reali9ate scopurile proiectului
E0emple?
AJA )AT
$coala noastr va a avea u2ile desc!ise pentru to&i cei care au nevoie de educa&ie Gcopii, tineri
2i adul&iH pentru a asigura apropierea =ntre oameni, cunoa2terea 2i acceptarea reciproc =n vederea
unei convie&uiri armonioase.
$coala noastr este locul =n care gri'a 2i =ncrederea sunt mai presus de restric&ii 2i amenin&ri 2i
unde "iecare persoan, indi"erent de etnie, este =ntre:at, a'utat 2i inspirat s triasc cu ast"el
de idealuri 2i valori precum :untatea, corectitudinea 2i responsa:ilitatea.
+sigurarea pentru "iecare elev a condi&iilor pentru cea mai :un, complet 2i util de9voltare, =n
parteneriat 2i cooperare cu actorii sociali, promov<nd toleran&a 2i =n&elegerea =ntre copiii de origine
socio8cultural 2i lingvistic di"erit.
AJA $UT
$coala noastr va urmri continuu s "ie o 2coal a viitorului, dotat cu mi'loace didactice
moderne, integrate "unc&ional =n activit&ile din toate claseleA
,u au ce cuta =n misiunea 2colii7
- +sigurarea :a9ei materiale pentru :una des"2urare a procesului instructiv educativ.
- Construirea unei noi 2coli.
- Consolidarea 2i repararea cldirii 2colii.

Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
((1
Investete n oameni!
Va5o$i5e sunt acele comportamente, procese de g<ndire, trsturi de caracter, pe care
societatea le consider intrinsec :une, cu re9ultate de9ira:ile, care merit s "ie preluate de al&ii. $i
aici este con2tienti9at rela&ia dintre moral 2i li:erul ar:itru.
Va5o$i5e repre9int principii generale care dep2esc evenimentele particulare. +cestea
denot idealurile, standardele sau KpcateleJ generale ale unei organi9a&ii cum ar "i de9voltarea
carierei, promovarea din interior, protec&ia mediului, onestitatea "a& de consumatori etc. De o:icei,
asemenea valori sunt eFprimate =ntr8o declara&ie "ormal a "iloso"iei de conducere a organi9a&iei.
Deci9iile, at<t cele pe termen scurt, c<t 2i cele pe termen lung, sunt in"luen&ate de sistemul
personal de valori. Dn "unc&ie de sistemul personal de valori, depinde modul =n care "iecare "ace
"a& sarcinilor vie&ii 2i celor pro"esionale. EFisten&a unor incompati:ilit&i =ntre valorile personale 2i
cele "amiliale sau cele 2colare, de eFemplu, constituie surse de con"lict 2i apari&ia pro:lemelor
personale, sociale, emo&ionale, comportamentale.
Con"lictul este tot mai mult considerat nu numai "iresc, ci 2i de9ira:il G=n anumite limiteH
pentru :una "unc&ionare a organi9a&iei, "apt care solicit participare 2i de9voltare organi9a&ional.
Con"lictul poate deveni o surs de maturi9are 2i =nv&are, poate a'uta la descoperirea propriilor
valori 2i credin&e, poate avea re9ultate creative, "iind o "or& po9itiv pentru cre2terea personal 2i
sc!im:area social. De aceea, con"lictele constructive au o serie de avanta'e7 contri:uie la
de9voltarea rela&iilor personale, la =m:unt&irea dinamicii grupului prin consolidarea cooperrii, a
unei mai :une negocieri.
MODULUL II / TEM" DE REFLECIE
V propunem s re"lecta&i asupra urmtoarelor replici "olosite de unii prin&i, atunci c<nd li
se aduce la cuno2tin& comportamentul inde9ira:il al copilului su7
$ici eu nu am fost prea de2tept.
$u toi se fac profesori.
$u-l pot a1uta, c! azi se face altfel carte.
4i se cere prea mult.
E un lene2.
)e-aia l-am dat la 2coal!, s!-l 3nvaai.
+lege&i din lista de mai sus una sau dou dintre replici sau propune&i altele de acest gen.
+duga&i8v re"lec&iile pe "orum8ul [)anagementul strilor con"lictuale\.
MODULUL III STUDIU DE CA!
0eali9a&i o anc!et la clasa la care sunte&i diriginteBuna din clasele din 2coala dvs. "olosind
unul sau mai multe instrumente pre9entate =n acest modulul KPrevenirea 2i com:aterea violen&ei
2colareJ, identi"ica&i pro:lemele legate de violen&a 2colar care se =nt<lnesc =n clasa dvs. 2i
e5a7o$a;i 0n &5an %e a#;i0ne pentru re9olvarea pro:lemelor identi"icate.
Pute&i "olosi urmtoarea mac!et7
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
(((
Dup scopul vizat
Dup operaiile gndirii
Dup obiectivele domeniului cognitiv
Dup rolul ndeplinit
Dup alte criterii
Rspunsuri, Refecii, Interpretri
Investete n oameni!
Pro:lema
identi"icat
Posi:ile cau9e
generatoroare
*:iective
urmrite
)suriB+ctivit&i
propuse
Participan&iB
responsa:ilit&i
0esurse
necesare
*ri9ont
de timp
Indicatori
de re9ultat
)odalit&i de
monitori9areB
evaluare
MODULUL IV TEMA DE REFLECIE
Descrie&i sintetic o situa&ie =n care s8au mani"estat atitudini rasiste =n 2coala dvs. Propune&i
trei msuri concrete pe care le8ar putea lua conducerea 2colii pentru a limita mani"estrile rasiste
=n 2coal. Posta&i pre9entarea situa&iei de discriminare =n "orumul [Promovarea egalit&ii de
2anse\. *"eri&i "eed8:acR cel pu&in unui coleg de grup.
Co% #ont$a#t4 POS DRU,89,-'),S,+-+*.
((4

Suport de Curs Management

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de Curs Management

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Investete n oameni!

S-ar putea să vă placă și