COALA PE BUNE:

SCHIMBAREA ADAPTIV A EDUCAIEI

1
STRATEGIA INIIERII PROCESULUI DE
TRANSFORMARE
A COLII CA SISTEM N ROMNIA
DR. ING. MAT. MARIAN STA, MPA
Pree!"#$e, F%#!&'"& CODECS (e#$r% Le&!er)*"(
+++.,-$.r.
1
http://www.lmt.ro/scoala/2007/Iesirea%20din%20mediocritate%20-%20schimbarea%20adaptiva%20a%20Educatiei.pdf
BUCURETI, FEBRUARIE/APRILIE 0112
2

COALA PE BUNE:
SCHIMBAREA ADAPTIV A EDUCAIEI
/ STRATEGIA INIIERII PROCESULUI DE TRANSFORMARE
A COLII CA SISTEM N ROMNIA /
MARIAN STA
PREEDINTE, FUNDAIA CODECS PENTRU LEADERSHIP 333.LMT.RO
1. NATURA DE LEADERSHIP A PROBLEMEI TRANSFORMRII COLII CA SISTEM N ROMNIA
!ransformarea "colii ca sistem #n $om%nia este un proces de schimbare adaptiv&
2
profund& a
ceea ce #nseamn& Educa'ie la ora actual&( pentru ini'ierea c&ruia primele ac'iuni sunt cele de
leadership

( urmate apoi de cele de mana)ement. *urata de ini'iere a procesului schimb&rii

adaptive a Educa'iei prin proiecte de sistem cu impact transforma'ional este de +-, ani( iar
ori-ontul de timp #ncep%nd cu care acest proces de schimbare adaptiv& #.i va face sim'ite
efectele #n diversele straturi ale societ&'ii rom%ne.ti este de 10-20 de ani din momentul
amors&rii sale.
/remisa fundamental& de proiectare a procesului schimb&rii adaptive a sistemului educa'ional
porne.te de la rolul strate)ic al Educa'iei
0
ca sistem public: unic )enerator sustenabil de
resurs& uman& #nalt competitiv& al oric&rei societ&'i. 1ondi'ia critic& pentru ca Educa'ia s&-.i
poat& asuma .i #ndeplini acest rol strate)ic este ca( prin proiectare( mecanismele sale de
func'ionare s& con'in& procese interne cu capacitate ridicat& de #nv&'are
2
( care s& asi)ure
po-i'ionarea continu& .i dinamic& a Educa'iei ca prim factor al de-volt&rii durabile a societ&'ii.
*atorit& statutului s&u de resurs& strate)ic&( natura dominant& a ac'iunii #n Educa'ie #n acest
moment este una centrat& pe leadership real
+
( #n prim& instan'& 3 dublat&( ulterior( de ac'iunea
centrat& pe mana)ement.
4n principal datorit& nout&'ii absolute a premiselor de formulare .i abordare a acestui proiect(
este important de accentuat o dat& #n plus faptul c& transformarea "colii ca sistem #n $om%nia
#nseamn& un proces de leadership transforma'ional
7
( definit #n mod fundamental de natura
schimb&rii adaptive a Educa'iei. 5ormele tehnice specifice ale acestui proces( instan'iate prin
unul sau altul dintre proiectele particulare ale a6iomaticii schimb&rii Educa'iei 3 ca( de pild&(
introducerea pe scar& lar)& a /ro)ramului International Baccalaureate
,
( ori punerea #n fapt a
strate)iei de de-voltare a resurselor umane din Educa'ie pornind de la noi modele de filier&
didactic& .i( respectiv( carier& didactic& 3 constituie doar manifestarea la suprafa'& a
transform&rii. 7biectivul strate)ic este( #n fapt( schimbarea ireversibil& prin Educa'ie( a
infrastructurii mentale
8
a societ&'ii rom%ne.ti dinspre dominanta reactiv& spre cea proactiv&( #n
acord cu cerin'ele timpului pre-ent .i viitor al $om%niei. 7r( #ntre) procesul reali-&rii
obiectivului strate)ic enun'at #nseamn& punerea #n oper&( eficient .i durabil( cu competen'& .i
responsabilitate a celui mai bun proces de leadership posibil la ora actual& la noi #n 'ar&
leaderhsip adeseori nu lipsit de pericole dintre cele mai reale
10
. *in acest motiv( Educa'ia
constituie proiectul public num&rul 1 #n $om%nia #n urm&torii 10-20 de ani.
2
$onald 9. :eifet-( Le&!er)*"( +"$*.%$ E&)4 A#)+er)( ;el<nap /ress( 1880 =.i ed. urm.>

?ohn /. @otter( Le&!"#5 C*&#5e( :arvard ;usiness Achool /ress( 188+

0
:oward Bardner( C*&#5"#5 M"#!): T*e Ar$ &#! S6"e#6e .7 C*&#5"#5 O%r O+# &#! O$*er Pe.(,e) M"#!)( :arvard
;usiness Achool /ublishin)( 200+C T*e D")6"(,"#e! M"#! 8 Be4.#! F&6$) &#! S$&#!&r!"9e! Te)$), $*e :/10 E!%6&$".#
$*&$ E;er4 C*",! De)er;e)( /en)uin ;oo<s( 2000
2
/eter Aen)e( T*e F"7$* D")6"(,"#e8T*e Ar$ &#! Pr&6$"6e .7 $*e Le&r#"#5 Or5&#"9&$".#( 1urrencD *oubledaD( 1880/200+
+
*ean Eilliams( Re&, Le&!er)*"( 8 He,("#5 Pe.(,e &#! Or5&#"9&$".#) F&6e T*e"r T.%5*e)$ C*&,,e#5e)( ;errett-
@oehler /ublishers( 2002
7
?ames FacBre)or ;urns( Le&!er)*"(( :arper G $ow( 187,
,
+++."<...r5
8
$on ?enson( F%$%re A6*"e;e-e#$ I#$er#&$".#&,C http://premierespea<ers.com/ronHIenson
10
$onald :eifet-( FartD Jins<i( Le&!er)*"( .# $*e L"#e 8 S$&4"#5 A,";e $*r.%5* $*e D&#5er) .7 Le&!"#5( :arvard
;usiness Achool /ress( 2002
0
0. EDUCAIE MEDIOCR = ROMNIA MEDIOCR> ROMNIA MEDIOCR = EDUCAIE
MEDIOCR
Ja 0 noiembrie 200+( #n pre-en'a /re.edintelui $om%niei( la /alatul 1otroceni a avut loc
.edin'a de constituire a C.-")"e" (re9"!e#'"&,e (e#$r% &#&,"9& " e,&<.r&re& (.,"$"6",.r !"#
!.-e#"",e e!%6&'"e" )" 6er6e$?r"" !"# R.-@#"&. 1omunicatul de pres& dat publicit&'ii cu
acest prileI preci-ea-& f&r& echivoc
11
:
/re.edintele !raian ;&sescu a ar&tat( #n cadrul .edin'ei de constituire a 1omisiei( c& performan'a
sistemului de educa'ie .i cercetare din $om%nia( precum .i competitivitatea acestuia pe pia'a european&
sunt lucruri e6trem de importante pentru 'ara noastr&. AE!%6&'"& " 6er6e$&re& )%#$ )")$e-e 6&re
6re&9? ;&,.r"B, a afirmat .eful statului( subliniind c& (e#$r% "#$e5r&re& (r.(r"%/9")? C# U#"%#e&
E%r.(e&#?, R.-@#"& $re<%"e )? "&)? !"# -e!".6r"$&$e " )? 7"e (er7.r-&#$?.
4n acest sens( /re.edintele a ar&tat c& scopul principal al acestei comisii alc&tuit& din e6per'i de presti)iu
este acela de a coa)ula elitele din domeniile cu care interferea-&: AA6e&)$? 6.-")"e #e/&r (%$e& !&
&#)& !e & #e !e)6.(er" e,"$e,e, 6&re &6%- .r" )$&% &)6%#)e (e#$r% 6? #% ;.r, #% )%#$ )$"-%,&$e )?
6.#$r"<%"e ,& .($"-"9&re& &6$%,%" !e 6.#!%6ere (.,"$"6?, .r" ," )e (&re 6? .r"6e &r 7&6e #% )e
C#$@-(,? #"-"6, .r" &% )e#$"-e#$%, 6? #% )%#$ %$",e. De &6e)$e e,"$e &;e- #e;."e C# -.! ;"$&,B.
*eci-ia politic& este deficitar& din punct de vedere al calit&'ii( tocmai din cau-a incapacit&'ii de a atra)e
elitele #n actul politic( a afirmat /re.edintele( subliniind c& este unul dintre politicienii con.tien'i de
necesitatea aportului oamenilor de valoare la deci-ia politic&.
!otodat&( a averti-at /re.edintele( e6ist& .i o reticen'& a elitelor de a se asocia cu -ona politicului
datorit& ima)inii nefavorabile( dar cei care vor s&-.i aduc& contribu'ia la #mbun&t&'irea actului de
educa'ie .i cercetare A$re<%"e )? &"<? 6%r&D%, !e & C#7r%#$& .("#"",e #e5&$";eB.
5aptele documentate cantitativ din surse e6terne independente sus'in incontestabil aser'iunile de mai
sus. 5ie c& ne place sau nu( c& ne convine sau nu( patru indicatori importan'i din surse independente
#ntre ele plasea-& $om%nia #n lume .i #n Europa dup& cum urmea-& ='ar& de referin'&: 5inlanda>.
DOMENIUL
INDICATORUL E
SURSA
RILE COMPARATE
VALOAREA
MEDIE A
INDICATORULUI
FACOLO UNDE
ESTE DEFINITG
ROMNIA FINLANDA
VALOAREA
INDICATORULUI
LOCUL N
IERARHIA
DEFINIT DE
INDICATOR
VALOAREA
INDICATORULUI
LOCUL N
IERARHIA
DEFINIT DE
INDICATOR
*e-voltare
economic&
/rodusul intern
brut pe locuitor(
per capita B*/
=/// 3 200+>
12
K,,00
H2 E 00H
=clasament
mondial>
K2,00
01 E 00H
=clasament
mondial>
K10000
;un&
)uvernare
Indicele de
/ercep'ie a
1orup'iei( 1/I
=200+>
1
(1 / 10
II E 1JK
=clasament
mondial>
8(+ / 10
1 E 1JK
=clasament
mondial>

Educa'ie
Acorul la !estul
/IA9
10
=media
)eneral&: lectur&C
matematic&C
.tiin'e>
02 KL E L0 200 1 E L0 200
!opul primelor
200 de
universit&'i din
lume
12

M N11
=mondial>C M
012 =european>
Lniv. :elsin<i
2L E N11
=mondial>C 0K E
012 = european>

K. CAUOA MEDIOCRITII: CULTIVAREA SISTEMATIC A COMPORTAMENTELOR REACTIVE
11
*$$(:EE+++.(re)"!e#64.r.EPQRID=!e$R$<=!&$eR"!=I01JRQPRID=&5
12
1I9 Eorld 5actboo<C *$$():EE+++.6"&.5.;E6"&E(%<,"6&$".#)E7&6$<..SEr&#S.r!erE011Lr&#S.*$-,
1
!ransparencD InternationalC *$$(:EE+++.$r&#)(&re#64..r5E#e+)Qr..-E"#Q7.6%)E6("Q011JE6("Q$&<,e
10
/IA9 =/ro)ramme for International Atudent 9ssessment> :ome /a)e 3
*$$(:EE+++.(")&..e6!..r5E(&5e)E1,0HJJ,e#QK00N0KN1QK00KN2K1Q1Q1Q1Q1Q1,11.*$-,C F.E.1. $om%nia 3
*$$(:EE+++.e!%.r.E"#!eT.(*(E5e#er"6!.6)EK0JJ =raportul disponibil( publicat #n 2002( documentea-& re-ultatele testului
/IA9 2000>
2
# .("#"& #.&)$r?, R.-@#"& e)$e -e!".6r?, !e.&re6e )")$e-%, (%<,"6 &, E!%6&'"e" !"#
R.-@#"& e)$e -e!".6r%.
N.$?. 5aptul c& #n mod constant #n fiecare an elevi .i studen'i rom%ni ob'in re-ultate
remarcabile la competi'ii interna'ionale probea-& doar calitatea e6cep'ional& a elitelor capabile
de performan'e deosebite 3 .i a competitorilor( .i a antrenorilor acestora. 9t%t( .i nimic mai
mult. Iar faptul c& !"# L0 !e '?r" (&r$"6"(&#$e ,& Te)$%, PISA C# &#%, 0111 R.-@#"& )/&
6,&)&$ (e ,.6%, KL .i faptul c& #"6" . %#";er)"$&$e !"# R.-@#"& #% )e &7,? C# (r"-e,e N11 !e
%#";er)"$?'" !"# ,%-e .r" C# (r"-e,e 012 !"# E%r.(&
1J
probea-& calitatea mediocr& a
sistemului public al Educa'iei din $om%nia( #n ansamblul s&u. /e cale de consecin'&( nevoia
transform&rii profunde nu vi-ea-& #n mod necesar .i #n prim& instan'& micro-elita de e6cep'ie a
Educa'iei( ci( ur)ent( macro-masa sa mediocr&.
Ja r%ndul s&u( Educa'ia este mediocr& dintr-un motiv de proiectare structural incorect&:
6e#$r&re& !.-"#&#$? (e $r&#)-"$ere& (e 6%#.$"#'e, C# !e$r"-e#$%, 7.r-?r""
!e(r"#!er",.r (r"# !e9;.,$&re& 6.-(e$e#'e,.r $r&#)7er&<",e " &$"$%!"#",.r <&9&$e (e
;&,.r". 9cest mod de operare( ce define.te acum fibra profund& a "colii ca sistem #n $om%nia(
determin& cultivarea pe lar) a celui mai acut determinant specific felului de a fi de tip
mediocru: re&6$";"$&$e&. 4n ce are ea mai nefast( reactivitatea #nseamn&:
situarea permanent& .i constant& a noastr&( ca indivi-i .i ca societate( #n urma
Iocului( oricare ar fi acesta =de pild&( procesul comple6( definit de profunde
schimb&ri adaptive( al inte)r&rii europene a $om%niei dup& aderarea la Lniunea
European&>
focali-area noastr& dominant& pe comportarea dup& re)uli construite mereu de
al'ii =sau( mai r&u( escamotarea lor cu bun& .tiin'&( ceea ce #nseamn&
comportamente duplicitare manifestate sistematic>
incapacitatea noastr& structural& de a contribui proactiv la construc'ia rapid& a
oric&rui Ioc nou cu valoare ad&u)at&( caracteri-at de fle6ibilitate( adaptabilitate(
sustenabilitate .i capacitate de #nv&'are ridicat&.
7 cau-& a po-i'ion&rii implicite #n mediocritatea de tip reactiv prin centrarea sistemului
educa'ional pe cuno.tin'e este dat& de natura acestora: prin defini'ie( cuno.tin'ele sunt mult
mai rapid perisabile #n raport cu deprinderile .i atitudinile. *intre cele trei verbe ce definesc
modelul de-volt&rii umane prin educa'ie 3 & $"( ata.at acumul&rii de cuno.tin'eC & 7&6e( ata.at
practic&rii .i de-volt&rii competen'elorC .i & 7"( definind procesul form&rii atitudinilor 3 cel
mai stabil este cel de-al treilea( deoarece cultivarea atitudinilor are le)&tur& direct& cu
de-voltarea sistemelor de valori personale( iar valorile sunt cele care durea-& cel mai mult.
B%ndire .i ac'iune strate)ice #nseamn&( prin defini'ie( ori-ontul de termen lun) 3 de e6emplu(
-ece-dou&-eci de ani. *intre cuno.tin'e( deprinderi .i atitudini( ultimele se formea-& #n timpul
cel mai lun)( dar .i durea-& cel mai mult. Iar practicarea #ndelun)at& a unui set specific de
competen'e conduce la transformarea lor #n comportamente .i( ulterior( la formarea de
atitudini specifice. E6emplu concret: 6.-%#"6&re& &)er$";?, !e,e5&re& .i 6.&6*"#5-ul( ca .i
competen'e mana)eriale se fundamentea-& pe in)redientul critic denumit C#6re!ere 3
practicarea #ndelun)at& a #ncrederii reciproce conduce la po-i'ionarea ei ca ;&,.&re !e (r"-
r&#5( cu plaI& de transferabilitate foarte lar)&.
12
1opDri)ht M 200+ Institute of :i)her Education( Ahan)hai ?iao !on) LniversitD( 9ll $i)hts $eserved.C
*$$(:EEe!.)D$%.e!%.6#Er&#SE011JEAR3U011JMe$*.!.,.54.*$-
1+
$ecent( un alt clasament a inclus Lniversitatea din ;ucure.ti #n primele 200 de institu'ii de #nv&'&m%nt superior din lume
=*$$(:EE+++.$.(%#";er)"$"e).6.-E+.r,!%#";er)"$4r&#S"#5)Ere)%,$)E011JEr&#S"#5)Q1N01E>: Quacquarelli Symonds (QS),
a company specialized in analyzing the educational market, along with Times Higher ducation Supplement, ranks the
Bucharest !ni"ersity in the worldwide top #$$ superior education institutions% The Bucharest !ni"ersity ranked &''th in
(rts and Humanity, ))$th in Social Sciences, ))*th in ngineering and IT, +&' in ,i-e Sciences and Bio.medical Sciences, as
well as ++'th in /ature Sciences% The e"aluation criteria included the amount o- quoted in Thomson Scienti-ic0s ssential
Science Indicators, as well as the num1er o- articles pu1lished 1y each uni"ersity 1etween &$$2 and &$$*%
=*$$(:EE#e+).(*5.r.E<%6*&re)$Q%#";er)"$4Q"#Q+.r,!Q)Q$.(QN11/)NH1.*$-,>
+
*e aici( re-ult& nevoia de po-i'ionare strate)ic& a Educa'iei pe cultivarea competen'elor
transferabile printr-un sistem educa'ional de band& lar)&( #n care mi-a central& este
construc'ia acelui tip de activit&'i .i conte6te de educa'ie prin care prota)oni.tii principali 3
elevii( studen'ii( dasc&lii( dar .i institu'iile #n ansamblul lor 3 e6ist& c%t mai mult timp posibil
#n teritoriul competen'elor transferabile. 1ultivarea #n'eleapt& a celei mai armonioase propor'ii
de cuno.tin'e-deprinderi-atitudini .i )radul de transferabilitate a competen'elor dob%ndite #n
.coal& dinspre anii form&rii prin educa'ie c&tre anii manifest&rii profesionale #n societate
repre-int& primii indicatori de proactivitate cu care m&sur&m performan'a "colii ca sistem.
1onsecin'ele directe ale mediocrit&'ii de tip reactiv se manifest& prin comportamente
incorecte de tip chiul( copiat
17
( v%ndut-cump&rat note de trecere( ori printr-un stil de
competitivitate defensiv-a)resiv&
1,
de tip eu 3 contra celorlal'i #n loc de cre.tere
constructiv&
18
de tip eu 3 preocupat de propria autode-voltare. !oate aceste comportamente
#nseamn&( de fapt( reac'ii instinctive de autoap&rare ale elevilor .i studen'ilor fa'& de un sistem
educa'ional necooperant( #ncremenit #ntr-un proiect dep&.it( perceput ca e6ercit%nd asupra lor
o subtil& a)resiune ostil& de tip amenin'are( c&reia nu i se pot #mpotrivi altfel.
L. CE NSEAMN COMPETENE TRANSFERABILEP
1onversa'ia pe tema de-volt&rii prin educa'ie a competen'elor transferabile este una de prim&
prioritate
202122
. Tr&#)7er&<,e SS",,) Pr.De6t
2
define.te competen'ele transferabile astfel:
1ompeten'ele transferabile au fost definite relativ simplu drept competen3ele care,
dez"oltate 4ntr.o situa3ie particular5, pot -i trans-erate 4ntr.o alt5 situa3ie. Ele sunt acele
feluri de competen'e necesare pentru ac'iunea eficient& a indivi-ilor nu numai la locul de
munc&( dar .i #n via'& #n )eneral. E6emple de astfel de competen'e sunt: lucrul #n echip&C
comunicareaC re-olvarea de problemeC planificarea.
7 alt& defini'ie bun& este =adaptare dup& Nelson ;olles( 188+>:
C.-(e$e#'e,e $r&#)7er&<",e )%#$ &6e,e 6.-(e$e#'e (e 6&re $.&$e 7.r-e,e !e )$%!"%,
-%#6? " 6&r"er? ,e &% C# 6.-%#. A)$7e,, e,e &% r.,%, !e (%#'" C#$re )$%!"% " -%#6?,
(re6%- " C#$re . 6&r"er? )&% &,$&.
Este important s& definim noi #n.ine ce anume #nseamn& competen'e transferabile pentru
fiecare din noi.
9cela.i proiect ar)umentea-& importan'a de-volt&rii competen'elor transferabile .i listea-&
dou& astfel de seturi de competen'e
20
: unul( repre-ent%nd competen'e considerate de
absolven'i drept cele mai importante pentru viitoarele cariereC cel&lalt( repre-ent%nd
competen'e considerate ca fiind foarte bine cultivate #n sistemele educa'ional britanic .i
irlande- =v. p. urm.>.
Jectura comparat& a celor dou& liste arat& c& maIoritatea competen'elor considerate
importante sunt( de asemenea( destul de mult de-voltate prin pro)ramele academice. E6ist&(
totu.i( competen'e considerate foarte importante ce nu sunt foarte bine de-voltate prin
intermediul pro)ramelor academice 3 ca( de e6emplu( mana)ementul timpului. *in punct de
vedere practic( consecin'a cea mai important& este 6re$ere& &#5&D&<","$?'"" &<).,;e#'",.r
diferitelor forme de educa'ie care de-volt& competen'e transferabile.
17
http://www.)andul.info/articolH28020/HOuotHstudentulH007HOuotHHHcareHnuHpoateHfiHprinsHcopiind.html
1,
http://www.humansDner)istics.ro/inde6.phpPidQ02
18
http://www.humansDner)istics.ro/inde6.phpPidQ02
20
http://www.d.umn.edu/<mc/student/loon/car/self/careerHtransferHsurveD.html
21
http://www.phDsics.)la.ac.u</Rianm/s<ills.html
22
http://www.pch.)c.ca/1Dberstation/html/s-one2He.htm
2
http://www.s<illsproIect.ie/inte)rate/inde6.htmlS1
20
http://www.s<illsproIect.ie/inte)rate/whDinte)rate.html
7
COMPETENELE CONSIDERATE A FI CELE MAI
IMPORTANTE
COMPETENELE CONSIDERATE A FI CELE MAI
DEOVOLTATE PRIN SISTEMUL PROGRAMELOR
ACADEMICE
1. 1omunicarea oral& =oral communication> 1. 1omunicarea oral& =oral communication>
2. Fana)ementul timpului =time management> 2. 9ptitudinile de cercetare =research skills>
. Jucrul #n echip& =team work> . 1omunicarea scris& =written communication>
0. 1apacitatea de a face pre-ent&ri =presentation
skills>
0. 1apacitatea de a face pre-ent&ri =presentation
skills>
2. 1apacitatea de a face fa'& sarcinilor multiple
=coping with multiple tasks>
2. B%ndirea critic& =critical thinking>
+. Bestionarea propriului proces de #nv&'are
=managing ones own learning>
+. Jucrul #n echip& =team work>
7. 1omunicarea scris& =written communication> 7. 9bilitatea analitic& =analytical a1ility>
,. /lanificarea =planning> ,. 9bilit&'ile de lucru cu calculatorul =IT skills>
8. 9bilit&'ile de lucru cu calculatorul =IT skills>
8. Bestionarea propriului proces de #nv&'are
=managing ones own learning>
10. Juarea deci-iilor =decision making>
10. 1apacitatea de a face fa'& sarcinilor multiple
=coping with multiple tasks>
11. $e-olvarea de probleme =pro1lem sol"ing>
11. Fana)ementul informa'iei =in-ormation
management>
12. B%ndirea critic& =critical thinking> 12. /lanificarea =planning>
N. COALA PE BUNE: O PROBLEM DE LEADERSHIP TRANSFORMAIONAL
!ransformarea( printr-un proces de schimbare adaptiv&( a "colii #n $om%nia porne.te de la
vi-iunea articul&rii unui )")$e- e!%6&'".#&, &%$e#$"6, 6&re 6%,$";? ;&,.r", 6&re 7.,.)e$e "
6&re (,&6e 3 #n sensurile cele mai lar)i ale componentelor acestei vi-iuni =cultivarea valorilorC
a folosiC a pl&cea>. 9m denumit acest proiect "coala pe bune( cumul%nd #ntr-o formulare de
impact( u.or de re'inut( esen'a de )rad -ero a #ntre)ului proces: asumarea responsabil& .i
competent& a trasform&rii ireversibile( f&r& echivoc a Educa'iei. 5&r& )lum&( de aceast& dat& e
pe bune: o dat& pentru totdeaunaT
1hiar #n primele trei para)rafe ale acestui document de planificare strate)ic& a schimb&rii
adaptive a Educa'iei am stabilit natura specific& a abord&rii transforma'ionale dominante de
sistem 3 anume( cea de leadership. !ocmai datorit& caracterului s&u de noutate( am decis ca #n
aceast& sec'iune s& clarific #n detaliu delimit&rile conceptuale specifice leadershipului( precum
.i modul de aplicare a metodei de leadership pentru transformarea "colii ca sistem #n
$om%nia.
N.1. M&#&5e-e#$, ,e&!er)*"(: !e,"-"$?r" 6.#6e($%&,e. U.*# P. :.$$er
0N
E6ist& foarte multe modele de mana)ement .i leadership( de-voltate #ncep%nd din doua
Ium&tate a secolului al UIU-lea. *intre acestea( un model foarte simplu .i( #n acela.i timp(
deosebit de puternic #n esen'a sa( se fundamentea-& pe dualitatea competen3elor e6ercitate de
o persoan5 a-lat5 4n rol (postur5) de manager 7i, respecti", de lider. Fodelul a fost propus de
profesorul american ?ohn /. @otter =:arvard ;usiness Achool>( iar dualitatea mana)ement /
leadership este descris& de )estionarea a dou& conte6te distincte: 6.-(,eT"$&$e&( respectiv
)6*"-<&re&. 1onform acestui model( o persoan& Ioac& rol de mana)er atunci c%nd activitatea
sa are ca reper caracteristic gestiunea comple6it53ii( .i( respectiv( rol de lider atunci c%nd
efortul s&u se concentrea-& pe promo"area 7i punerea 4n practic5 a schim15rii.
22
U.*# P. :.$$er 3 VLeading ChangeW( :arvard ;usines Achool /ress( 188+ =cartea de-volt& modelul publicat pentru prima
dat& #n articolul V8hy Trans-ormation --orts 9ailW( :arvard ;usiness $eview( Farch-9pril 1882( p. +1>
,
Fai Ios sunt pre-entate sintetic componentele specifice ce definesc procesele de mana)ement
.i leadership( conform modelului @otter( .i arhitectura unui plan de ac'iune pentru ini'ierea .i
consolidarea schimb&rii.
DUALITATEA MANAGEMENT E LEADERSHIP: MODELUL FUNCIONAL :OTTER
0J
MANAGEMENT FCOMPLEVITATEG LEADERSHIP FSCHIMBAREG
P,&#"7"6&re E B%5e$&re
=9dministrarea comple6it&'ii>
Ar$"6%,&re& !"re6'"e", & ;"9"%#"" &)%(r& ;""$.r%,%"
=or)ani-a'iei( companiei>
Or5&#"9&re E Re)%r)e %-&#e
=*e-voltarea capacit&'ii de #ndeplinire a
planului>
A,"#"ere& .&-e#",.r
=comunicarea noii vi-iuni celor care o #n'ele)( pot
crea coali'ii .i se an)aIea-& la concreti-area ei>
C.#$r., E S.,%'".#&re (r.<,e-e
=9si)urarea V#ndeplinirii planuluiW( misiunii>
A -.$";& E & "#)("r&
=men'inerea oamenilor pe direc'ia corect&>
UN PLAN DE ACIUNE PENTRU INIIEREA I CONSOLIDAREA SCHIMBRII
02
1. Ge#er&re& %#%" )e#) &, URGENEI FARDE! ACUM TREBUIE FCUT!G
9nali-a realit&'ii condi'iilor competitive
Identificarea/discutarea cri-elor e6istente/poten'iale sau a oportunit&'ilor remarcabile
0. Cre&re& COALIIEI SCHIMBRII FGUIDING COALITIONG
1onstituirea unui )rup de lucru suficient de puternic s& poat& conduce procesul schimb&rii
*eterminarea/consolidarea spiritului de echip& al )rupului de lucru constituit
K. Ge#er&re& E !e9;.,$&re& VIOIUNII " STRATEGIEI )6*"-<?r""
1rearea vi-iunii care s& spriIine direc'ionarea efortului de schimbare
*e-voltarea strate)iei de punere #n fapt a vi-iunii
L. COMUNICAREA ;"9"%#"" &)%(r& )6*"-<?r""
5olosirea fiec&rui miIloc posibil pentru comunicarea permanent& a noii vi-iuni .i strate)ii
/uterea e6emplului personal =8(,: TH T(,:;>: 1oali'ia schimb&rii )enerea-& un
comportament profesional #n re-onan'& cu schimbarea( a.teptat .i recunoscut ca atare de
c&tre an)aIa'i
N. #6%r&D&re& ACIUNII (e )6&r? ,&r5? FLUMIN VERDE!G
4ndep&rtarea obstacolelor
Achimbarea sistemelor sau structurilor care subminea-& vi-iunea schimb&rii
4ncuraIarea unui comportament /$791!IX( asumarea riscului( punerea #n aplicare a
ideilor( activit&'ilor .i ac'iunilor NE!$9*IYI7N9JE( neminate de preIudec&'i
J. Ge#er&re& CTIGURILOR PE TERMEN SCURT FSHORT-TERM WINSG
/lanificarea unor #mbun&t&'iri vi-ibile ale performan'elor =c%.ti)uri>
1rearea / reali-area c%.ti)urilor planificate
Re6%#.&$ere& eT(,"6"$?, ;"9"<",? " re6.-(e#)&re& 6e,.r 6&re &% 7?6%$ 6@$"5%r",e
(.)"<",e
2. CONSOLIDAREA 6@$"5%r",.r " &-(,"7"6&re&E&(r.7%#!&re& )6*"-<?r""
1apitali-area pe #ncredere .i credibilitatea dob%nditeC schimbarea tuturor sistemelor(
structurilor .i politicilor care blochea-& vi-iunea schimb&rii
Re6r%$&re&, (r.-.;&re& " !e9;.,$&re& &6e,.r (er).&#e 6&re )%#$ 6&(&<",e )?
"-(,e-e#$e9e ;"9"%#e& )6*"-<?r""
7pera'ionali-area Vefectului de cascad&W: activarea procesului cu noi teme( proiecte( idei(
a)en'i ai schimb&rii
I. A#6.r&re& )6*"-<?r"" C# CULTURA ORGANIOAIEI
1rearea de performan'e superioare prin comportament centrat pe productivitate( prin
leadership mai mult .i mai bun( man)ement mai eficient
9rticularea le)&turilor #ntre noul tip de comportament .i succesul or)ani-a'ional
C.#).,"!&re& %#e" 6%,$%r" 6e#$r&$e (e !e9;.,$&re& 6&(&6"$?'"" !e ,e&!er)*"(
2+
:.$$er, U. 3 VWha Leade!" Rea##$ D%W( #n: Babarro( ?.( ?.( ed. - VManaging &e%'#e and O!gani(ai%n"W( :arvard
;usiness Achool( 1882( pp. 102-110
27
U.*# P. :.$$er 3 VLeading ChangeW( :arvard ;usines Achool /ress( 188+( p. 21 =adapted from U.*# P. :.$$er( V8hy
Trans-ormation --orts 9ailW( :arvard ;usiness $eview( Farch-9pril 1882( p. +1>
8
Fodelul management.leadership, ca mani-estare a dualit53ii comple6itate.schim1are a
devenit foarte popular. /rofesorul olande- Fanfred @ets de Xries( titularul disciplinei de
leadership de"elopment la INAE9*
2,
( detalia-& urm&toarele dou& liste de caracteristici
comportamentale specifice rolurilor de mana)er .i( respectiv( de lider
28
:
MANAGEMENT = GESTIONAREA
COMPLEVITII
LEADERSHIP = GESTIONAREA SCHIMBRII
N TIMP CE MANAGERULW LIDERULW
Ae concentrea-& pe prezent
/refer& sta1ilitatea
Xede pe termen scurt =0- ani>
Este preocupat de reguli, norme, proceduri
Este preocupat de #ntrebarea <!=P
/refer& comple6itatea
!inde s& controleze su1ordona3ii
Ae ba-ea-& preponderent pe logic5
Ae concentrea-& pe "iitor
Este interesat de schim1are
Xede pe termen lung =2-10 ani>
Este absorbit de "iziuni
Este preocupat de #ntrebarea > <P
/refer& simplitatea
!inde s& 4mputerniceasc5 su1ordona3ii
Ae ba-ea-& preponderent pe intui3ie
Fodelul de leadership propus de @otter are trei merite principale:
*iscerne clar ce #nseamn& interven'ia de mana)ement #n raport cu interven'ia de
leadership( focali-%nd corporatist-pra)matic aria de ac'iune a competen'elor de
leadership pe &-.r)&re& " (%#ere& C# 7&($ & )6*"-<?r""
!ransmite faptul c& a face leadership #nseamn& ceva foarte diferit de a face
mana)ement prin urmare ,e&!er)*"(%, " -&#&5e-e#$%, 6er )? C#;?'?- " )?
(r&6$"6?- )e$%r" !e 6.-(e$e#'e )e#)"<", !"7er"$e C#$re e,e
*emontea-& stereotipul liderului #nn&scut( pled%nd convin)&tor #n favoarea unui
adev&r simplu .i eficace: 6.-(e$e#'e,e !e ,e&!er)*"( )%#$ (er7e6$ e!%6&<",e> e,e
(.$ 7" C#;?'&$e " (er7e6'".#&$e (r"# (r&6$"6&re& ,.r 6.#$"#%?.
LEADERSHIP: UN MODEL ENERGETIC
K1
9 conduce #nseamn& a inspira .i a in-luen3a( deopotriv&( )ener%nd c%t mai mult& energie
poziti"5. 9tunci c%nd suntem #nconIura'i de ener)ie po-itiv&( e bine( pur .i simplu 3 ne place(
.i munca noastr& d& re-ultate spectaculoase. /entru ca acest lucru s& se #nt%mple( este
important ca ac'iunile noastre s& fie armonioase =adic& s& se derule-e f&r& .ocuri(
)hionturi sau -druncin&turi resim'ite nepl&cut .i de noi( .i de cei din Iur> .i pragmatice
=adic& s& produc& re-ultate concrete( m&surabile( vi-ibile #n intervalele de timp planificate>.
Ar-.#"& .i (r&5-&$")-%, sus'in trei componente esen'iale ale artei de a conduce( ce revin ca
responsabilitate liderului: ;"9"%#e&C &!ere#'""
1
C re)%r)e,e. ?iziunea comunic& ima)inea
intens& a 'elului de atins 3 >estina3ia ='inta>( dar .i <alea de parcurs p%n& la atin)erea
obiectivului propus. (deren3ii sunt cei care se al&tur& liderului( #nso'indu-l pe 1ale( #nv&'%nd
.i( #n acela.i timp( )ener%nd #nv&'are ei #n.i.i. @esursele repre-int& te-aurul de cunoa.tere(
influen'& .i cone6iuni necesar punerii #n aplicare a vi-iunii( cu spriIinul nemiIlocit al
aderen'ilor.
2,
INSEAD =!he Blobal Jearnin) Networ<( www.insead.edu> 3 "coal& de business )lobal&( fondat& #n 1827 #n 5ran'a( la
5ontainebleau =cu numele ini'ial European Institute for ;usiness 9dministration>. Llterior( "coala .i-a e6tins aria de
acoperire din Europa #n 9sia( devenind cunoscut& sub numele de INSEAD
28
Fanfred @ets de Xries 3 The Leade!"hi' Mi"i)*e + A U"e!" Man*a# ,%! he H*-an Ene!'!i"e( 5inancial !imes
/rentice :all( /earson Education Jtd.( 2001
0
1opDri)ht M 2001( Farian Ata.
1
1uv%ntul ce denume.te( #n limba en)le-&( pe cel care #l urmea-& pe lider este -ollower =plural( -ollowers>( iar procesul ca
atare se nume.te -ollowership. To -ollow #nseamn& a urma pe cine"a( anume pe cel care conduce =lead / -ollow( respectiv
leader / -ollower( #n en)l.>. /entru o e6primare #n limba rom%n& care s& redea c%t mai fin( cu proprietate( sensurile
sinta)melor cel care conduce( respectiv cel care este condus( am optat pentru perechea de cuvinte lider / aderent. 1el
dint%i a devenit deIa parte a vocabularului curent =e6.: lider politicC lider sindicalC lider de opinie etc.>( iar cel de-al doilea
transmite o nuan'& foarte important&: disponibilitatea celui condus de a-l urma pe lider de 1un5 "oie( li1er.consim3it
10
Esen'a ener)etic& a modelului provine din faptul c& lucrurile se 4ntAmpl5 4n realitate. Este
nevoie( prin urmare( de un 6@-( !e 7.r'e =socialeC politiceC financiare> care )? 5e#ere9e %#
;e6$.r (%$er#"6 C# !"re6'"& )6*"-<?r""( ceea ce #nseamn&( #n fond( ene!gie !"re6'".#&$? )(re
C-(,"#"re& %#%" &#%-"$ .<"e6$";.
N.0. Le&!er)*"( 7?r? r?)(%#)%r" %.&re: !e ,& ).,%'"" $e*#"6e ,& )6*"-<?r" &!&($";e.
R.#&,! A. He"7e$9
K0
$onald 9. :eifet- sublinia-& importan'a disIun)erii #ntre probleme tehnice .i probleme
adaptive. /rimele cer solu'ii tehnice( #n care in)redientul principal este e6ercitarea autorit&'iiC
celelalte cer solu'ii adaptive( puse #n oper& prin procese de leadership. !ransformarea "colii ca
sistem este un proces comple6 de schimbare adaptiv&( de aceea abordarea sa cere po-i'ionarea
dominant& a reflec'iei .i ac'iunii #n -ona leaderhsipului.
Achimbarea adaptiv& )enerea-& disconfort deoarece( prin #ns&.i natura sa( incumb& pierderi
semnificative pentru cei care se confrunt& cu aceast& schimbare: statutC convin)eriC atitudiniC
obi.nuin'e. 9tunci c%nd oamenii simt iminen'a pierderii valorilor #n care cred cu t&rie( primul
impuls este cel de re-isten'& prin orice forme la schimbare .i de evitare a efortului intens
necesar aIust&rii. E6ercitarea unui leadership eficient #n aceast& fa-& creea-& mediul propice
reintero)&rii .i ree6amin&rii propiilor convin)eri( deschi-%nd calea cristali-&rii unui set nou de
convin)eri .i valori. /entru reali-area #n fapt a acestui proces adaptiv( :eifet- identific&
urm&toarele resurse disponibile liderului .i )rupului care au a face fa'& schimb&rii:
1. C@$"5&re& &$e#'"e" 5r%(%,%". 9ceasta este surs& critic& de putere( .i o resurs& pe care
liderul o poate folosi pentru calibrarea focali-&rii asupra direc'iilor de ac'iune
prioritare
2. A66e)&re& "#7.r-&'e" necesare schimb&rii
. Ar$"6%,&re& (r.<,e-e,.r " 7.r-%,&re& C#$re<?r",.r( modalit&'i prin care este
transmis& semnifica'ia ac'iunilor .i prin care se stabilesc direc'iile de efort principale
0. Or6*e)$r&re& 6.#7,"6$%,%". Bestionat inteli)ent( conflictul este productiv. Jiderii pot
folosi disonan'ele .i diferen'ele penmtru a determina )rupul s& se an)aIe-e #n efortul
adaptiv
2. A,e5ere& e6*"(e" =a participan'ilor>. 9 decide participan'ii #n conversa'iile cruciale .i
#n luarea deci-iilor constituie o resurs& puternic& de influen'are a re-ultatelor
de-irabile.
Jeadershipul manifestat #n situa'iile provoc&rilor de natur& adaptiv& trebuie s& aib& capacitatea
de a )estiona perioade lun)i de an6ietate .i( de asemenea( s& evalue-e foarte e6act capacitatea
)rupului de a face fa'& diferitelor niveluri de stres. E6ist& c%'iva factori-cheie ce pot aIuta un
)rup s& e6ecute sarcini de natur& adaptiv&: coe-iunea intern&C #ncredereaC delimitarea clar& a
sarcinilorC structura e6tern& a autorit&'ii. /rovoc&rile adaptive vin adeseori sub form& de
#ntreb&ri esen'iale( iar solu'iile adaptive se de)aI& din formularea r&spunsurilor la #ntreb&rile
esen'iale: <e tre1uie s5 4n"53 eu ca persoan5 7i noi to3i, ca 7i comunitate de educatoriB <e
putem p5stra 7i la ce tre1uie s5 renun35mB <e "alori culti"5m 4n noi 7i 4n cei pe care 4i
educ5mB ?reau s5 intru 4n acest proces al trans-orm5rii Ccolii ca sistemB =erit5 s5 r5mAn 4n
el pAn5 la cap5tB
N.K. Le&!er)*"( re&,: 6.#7r%#$&re& 6% (r.;.6?r",e 6e,e -&" !%re. De&# 3",,"&-)
KK
Iat& doar trei e6emple ilustrative din a6iomatica proiectelor de transformare a "colii ca sistem
#n $om%nia( care #nseamn& tot at%tea provoc&ri dintre cele mai dure pentru prota)oni.tii lor
direc'i 3 elevii( studen'ii( profesorii( or)ani-a'ia Educa'iei 3 ca .i pentru societate( #n
ansamblul s&u:
2
$onald 9. :eifet-( Le&!er)*"( +"$*.%$ E&)4 A#)+er)( ;el<nap /ress( 1880 =.i ed. urm.>

*ean Eilliams( Re&, Le&!er)*"( 8 He,("#5 Pe.(,e &#! Or5&#"9&$".#) F&6e T*e"r T.%5*e)$ C*&,,e#5e)( ;errett-
@oehler /ublishers( 2002
11
4ndeplinirea obiectivului strate)ic al "colii pe bune( respectiv 5e#er&re& %#e" re)%r)e
%-&#e )%)$e#&<",e C#&,$ 6.-(e$"$";e, (r"# &,.6&re& 8 C#6e(@#! 6% 0110, $"-( !e
-"#"-%- (&$r% &#" 8 & IX !"# P.I.B. ,& 6&("$.,%, 6*e,$%"e," (%<,"6e (e#$r%
E!%6&'"e
Ae9&re& "#$e5r&,? " 6.-(,e$? & )")$e-%,%" %#";er)"$?'",.r (%<,"6e (e (r"#6"("",e
!e 6.-(e$"$";"$&$e " 6&,"$&$e !e7"#"$e (r"# Pr.6e)%, B.,.5#&( cu obiectivul ca #n
2020 cel pu'in o universitate din $om%nia s& fie inclus& #n topul primelor 200 de
universit&'i din lume
/unerea #n fapt a celui mai important proiect al transform&rii "colii ca sistem #n
$om%nia( proiectul 6&r"ere" !"!&6$"6e( pornind de la vi-iunea unei strate)ii moderne
de de-voltare a resursei umane din Educa'ie ce consfin'e.te( #ncep%nd cu 2007(
!e-#"$&$e& " )$&$%$%, ).6"&, !e (r"- r&#5 &,e (r.7e)"e" !e !&)6?,. /arametrii de
proiectare a noului model de carier& didactic& sunt: eT")$e#'& .('"%#",.r !e 6&r"er? "
$r&#9"'"e C# 6&r"er? 6% (%#6$e !e "#$r&re/"e"re 6,&re, !e9;.,$&re& 6.-(e$e#'e,.r "
&$"$%!"#"" !e e!%6&$.r", 7.r-&re& 6.#$"#%?, !e9;.,$&re& (er).#&,?, (&6*e$%,
7"#&#6"&r -.$";&#$ &6.r!&$ (e <&9? !e -er"$ .i re6.#;er)"& (r.7e)".#&,?.
9 pune pe a)enda public& proiecte de natura celor enun'ate .i a determina asumarea punerii
lor #n fapt p%n& la cap&t #nseamn&( #n termenii lui *ean Eilliams( )estionarea unui set distinct
de provoc&ri de leadership real( #n care #&$%r& (re;&,e#$? & .r6*e)$r?r"" )6*"-<?r"" e)$e
6e& &!&($";?. !abelul de mai Ios pre-int& provoc&rile de leadership real definite de Eilliams(
cu e6emple ilustrative de situa'ii din "coala rom%neasc& de a-i.
LEADERSHIP REAL: MODELUL DEAN 3ILLIAMS
KL
EVEMPLE REALE, PE CAOUL COLII DIN
ROMNIA
TIPUL DE
PROVOCARE
DEFINIREA PROVOCRII
(r.;.6&re&
&6$";?r""
Dro"ocarea acti"5rii se produce atunci c%nd un )rup
sau o fac'iune a acestuia refu-& s& #nfrunte un aspect al
realit&'ii care ar putea de fapt s&-i #mbun&t&'easc&
performan'a institu'ional& sau calitatea vie'ii. /entru a
primi provocarea activ&rii( liderul trebuie s& includ&
printre actele lui atra)erea )rupului sau a principalilor
deciden'i #ntr-un proces de reconsiderare sau de
schimbare a premiselor( valorilor .i priorit&'ilor lor(
pentru a putea accepta 3 sau m&car contempla 3 noile
realit&'i.
num&rul foarte mare de discipline de
studiu #n #nv&'&m%ntul preuniversitar
performan'a slab& a corpului didactic( ca
dasc&li
imposibilitatea elevilor .i studen'ilor de a
decide #n mod real asupra disciplinelor pe
care le studia-&
(r.;.6&re&
!e9;.,$?r""
4n privin'a pro"oc5rii dez"olt5rii( este vorba de faptul
c& )rupul ar putea ob'ine #mbun&t&'iri considerabile #n
calitatea vie'ii sau performan'a or)ani-a'ional&( dar
numai cu condi'ia s&-.i fructifice capacit&'ile latente.
/rin urmare( pentru a r&spunde unei provoc&ri a
de-volt&rii( liderul trebuie s& declan.e-e un proces care
s& scoat& la suprafa'& .i s& e6ploate-e pe deplin
capacit&'ile latente ale )rupului.
nefructificarea e6perien'ei .i e6perti-ei
dasc&lilor #n proiectarea propriei cariere
didactice
nefructificarea e6perien'ei .i e6perti-ei
dasc&lilor #n proiectarea filierei didactice
(r.;.6&re&
$r&#9"'"e"
4n ca-ul pro"oc5rii tranzi3iei( este vorba de faptul c&
)rupul ar ob'ine avantaIe #nsemnate dac& ar putea face
tran-i'ia de la setul actual de valori la unul nou. /rin
urmare( pentru a r&spunde unei provoc&ri a tran-i'iei(
liderul trebuie s& orchestre-e un proces de schimbare
cultural& care s& cuprind& reconfi)urarea loialit&'ilor(
modificarea mentalit&'ilor .i schimbarea priorit&'ilor
#ntr-o m&sur& suficient& pentru ca )rupul s& poat& da
piept cu noua realitate
2
.
setul actual de valori: practic( ine6istent
setul de valori propus a fi asumat .i
cultivat la nivel de sistem educa'ional:
4ncredereaE onestitateaE competen3aE
per-orman3aE inteligen3a social5E curaFul
ac3iunii ci"iceE creati"itateaE implicarea
personal5E moti"a3ia emo3ional5 poziti"5E
responsa1ilitateaE -or3a echipei
0
*ean Eilliams( lucr. cit.( cap. 1 =Drocesul de diagnosticare>
2
E6emplul parcur)erii unei tran-i'ii ni-l ofer& Nelson Fandela( care i-a c&l&u-it pe ne)rii .i albii 9fricii de Aud de-a lun)ul
unui proces al 9dev&rului .i $econcilierii 3 un proces prin care a fost abandonat trecutul de rasism .i violen'& al na'iunii #n
favoarea unui viitor al coe6isten'ei .i cooper&rii.
12
1
LEADERSHIP REAL: MODELUL DEAN 3ILLIAMS
KJ
EVEMPLE REALE, PE CAOUL COLII DIN
ROMNIA
TIPUL DE
PROVOCARE
DEFINIREA PROVOCRII
(r.;.6&re&
-e#'"#er""
Dro"ocarea men3inerii se refer& la situa'iile c%nd
terenul este de a.a natur&( #nc%t )rupul nu ar fi #n stare
s&-.i #mbun&t&'easc& situa'ia nici m&car dac& ar reu.i
s&-.i de-volte pe deplin toate calit&'ile latente. *e
e6emplu( printre piedicile pe care le #nt%mpin& )rupul
se pot num&ra lipsa de capital de investi'ii(
subordonarea fa'& de o putere str&in& sau o situa'ie de
cri-& economic&. 4n astfel de situa'ii severe( rolul
liderului este s&-i fac& pe oameni s&-.i ocroteasc&
valorile pe care le-au dob%ndit .i s& se asi)ure c&
resursele esen'iale sunt proteIate p%n& la trecerea
pericolului. 1a s& poat& trece cu bine de momentul de
cump&n&( oamenii trebuie s& .tie s& se apere #n mod
strate)ic .i s& manifest& o puternic& determinare.
procentul curent din /.I.;.( alocat
cheltuielilor publice pentru Educa'ie
(r.;.6&re&
6re&'"e"
4n ceea ce price.te pro"ocarea crea3iei( este vorba de o
situa'ie #n care o combina'ie neobi.nuit& de condi'ii #i
pre-int& )rupului oportunitatea de a dob%ndi avantaIe
maIore .i durabile( cu condi'ia ca oamenii s& se poat&
desprinde cumva de rutina -ilnic&( suficient de mult
timp c%t s& e6plore-e ce au #n fa'&. Aarcina lor este s&
fac& lucruri ce nu s-au mai f&cut niciodat&. *e
e6emplu( un )rup ar putea avea o reali-are maIor& dac&
ar cuprinde suficient de mul'i oameni care s& aloce
timp .i resurse )&sirii unor solu'ii situate dincolo de
concep'iile .i convin)erile lor prevalente. Z...[ Este #ns&
nevoie de un leadership cu totul special pentru
aprinderea ima)ina'iei oamenilor .i pentru inocularea
lor cu ardoarea( aten'ia .i curio-itatea de care au nevoie
ca s& cree-e ce trebuie creat( s&-.i dep&.easc&
paradi)ma prevalent& .i s& fac& o descoperire #ntr-
adev&r util&.
pro)ramul International ;accalaureate
e6ins la nivelul #ntre)ului #nv&'&m%nt
preuniversitar
resetarea contractului psiholo)ic dintre
profesori .i elevi-studen'i dinspre
tran-ac'ii to6ice de tip p&rinte-copil spre
tran-ac'ii s&n&toase de tip adult-adult
(r.;.6&re& !e
6r"9?
4n ca-ul pro"oc5rii de criz5( )rupul se confrunt& cu o
situa'ie poten'ial e6plo-iv&( care poate pune #n pericol
via'a membrilor lui sau un alt aspect important al
ordinii acceptate. Este vorba de dificult&'i foarte
serioase( cu poten'ial de pericol( .i #n care elementul
timp are importan'& critic&. *at fiind c& s-a petrecut
ceva nea.teptat .i poate distructiv( oamenii sunt
an6io.i( deruta'i .i foarte vulnerabili. 4n fa'a unei
provoc&ri de cri-&( sarcina liderului este s& declan.e-e
un proces care mai #nt%i atenuea-& caracterul e6plo-iv
al situa'iei( iar apoi #i atra)e pe membrii )rupului #n
efortul de solu'ionare a problemelor ascunse care ar
putea contribui pe viitor la reapari'ia cri-ei.
nivelul salariilor personalului care #.i
desf&.oar& activitatea #n Educa'ie
)radul de insatisfac'ie al studen'ilor fa'&
de calitatea aplic&rii principiilor /orcesului
;olo)na
/rovoc&rile de cri-& identificate de Eilliams 3 cu multe e6emplific&ri din realitatea
sistemului educa'ional actual din $om%nia( de tipul violen'ei #n .coli( condi'iilor
nesatisf&c&toare de ca-are din c&minele studen'e.ti .i multe( multe altele 3 fac apel #n mod
consistent .i la solu'ii de sistem fundamentate pe aplica'ii specifice de mana)ement al
cri-elor
7,8
.
+
*ean Eilliams( lucr. cit.( cap. 1 =Drocesul de diagnosticare>
7
http://en.wi<ipedia.or)/wi<i/1risisHmana)ement
,
http://www.mana)ementhelp.or)/crisis/crisis.htm
8
http://www.cmiatl.com/
10
N.L. Le&!er)*"( = )6*"-<&re. I&r )6*"-<&re& DOAREY...
Xestea cea mai nepl&cut& atunci c%nd vine vorba despre schimbare 3 cu at%t mai mult #n ca-ul
unei schimb&ri necesare profunde cum este ca-ul sistemului uman( institu'ional .i social de
dimensiuni at%t de mari pe numele s&u Educa'ie 3 este c& #nainte de orice( schimbarea
)enerea-& disconfort. *e schimbare ni se face fric&( iar disconfortul asociat ne doare 3 .i
atunci( de cele mai multe ori prefer&m complacerea #n status Ouo-ul c&ldu' cu care suntem
obi.nui'i( de.i .i acesta ne displace .i ne irit& poate chiar mai mult. !ran-i'ia de la o realitate
cu care am fost obi.nui'i la un nou tip de e6isten'& a fost solid cercetat&( iar modelul clasic de
curb& a schimb&rii =Eli-abeth @ubler-$oss
00
> documentea-& 6"#6" 7&9e ale acestei tran-i'ii:
.6%, " re7%9%, !e &66e($&re & "-"#e#'e" )6*"-<?r"" =Nu e adev&ratT Nu mi se
#nt%mpl& mieT...> 3 comportamentele caracteristice #n aceast& fa-& sunt: evitareC
confu-ieC team&C tendin'a de a da vina pe al'ii
F%r"& 3 st&ri caracteristice: frustrareC an6ietateC iritareC ru.ine
De(re)"& " !e$&&re& =4mi ba) picioareleT... Nu m& mai interesea-& nimicT...> 3
st&ri caracteristice: sen-a'ia de cople.ire de c&tre conte6t: lehamiteC lipsa de ener)ieC
neaIutorarea
D"&,.5%, " #e5.6"ere& 3 st&ri caracteristice: impulsul de ne apropia de al'ii .i a-i face
pe p&rta.i pove.tii noastreC lupta cu noi #n.ine de a )&si semnifica'ii plau-ibile pentru
dificult&'ile prin care am trecut
A66e($&re& )6*"-<?r""( caracteri-at& de e6plorarea unor noi op'iuni( pe ba-a unor
planuri de ac'iune pe care am reu.it s& le construim.
7 dat& asumat& transforma'ional( schimbarea )enerea-& semnifica'ii noi ale vie'ii noastre(
determin%nd cre.terea stimei de sine .i a #ncrederii #n noi #n.ine .i consolid%ndu-ne( pe cale de
consecin'&( sentimentul po-itiv de si)uran'& c& am dep&.it momentele dificile .i nepl&cute ale
schimb&rii .i ne-am po-i'ionat #ntr-o realitate nou&( c&reia #i putem construi .i determina
re)ulile de func'ionare =empowerment>( care acum ne apar'ine pe deplin =ownership>. 1e-a
fost )reu a trecut: am p&.it pra)ul schimb&rilor adaptive .i acum putem evolua la vite-& de
re)im( tr&indu-ne lini.ti'i vie'ile de -i cu -i.
E6ist& un sin)ur antidot la durerea .i disconfortul schimb&rii: !")(.#"<","$&$e& !e & C#;?'& 8
&)%-&$? "#$e5r&,, re)(.#)&<",, "re;.6&<",. 4nv&'&m #mpreun& s& )ener&m schimbarea
adaptiv& a Educa'iei .i #nv&'&m #mpreun& s& scriem .i s& aplic&m decalo)ul transform&rii
"colii ca sistem #n $om%nia. #6e(e- C#;?'&re& 6% #." C#"#e( apoi #nv&'&m #mpreun& cu
copiii pe care #i educ&m altfel( apoi #nv&'&m #mpreun& cu p&rin'ii acestor copii( apoi #nv&'&m
institu'ional p%n& la ancorarea ireversibil& a schimb&rii adaptive #n cultura or)ani-a'ional& a
fiec&rei )r&dini'e( fiec&rei .coli )enerale( fiec&rui liceu( fiec&rei facult&'i .i fiec&rei universit&'i
#n parte 3 de asemenea( p%n& la transformarea culturii or)ani-a'ionale a fiec&rei unit&'i de
mana)ement al educa'iei din sistem( cu Finisterul Educa'iei #n frunte.
00
http://awp.ecademD.com/node.phpPidQ2108
12
J. COALA PE BUNE: PROIECTELE TRANSFORMRII DE SISTEM
E!%6&'"& e)$e (r."e6$%, (%<,"6 #%-?r%, 1 C# R.-@#"& C# %r-?$.r"" 01 &#". 9m #n vedere
trei ar)umente care sus'in enun'ul:
Ar5%-e#$%, ")$.r"6. 9cum( #n esen'a sa( "coala func'ionea-& conform unui model inadecvat
timpului pre-ent .i celui viitor. 9 treia mare transformare a "colii rom%ne.ti moderne( dup&
cea articulat& de Apiru :aret #n anii 1,80-1800 .i dup& reforma comunist& din 180,( #nc& nu a
avut loc.
Ar5%-e#$%, ).6"&,. Aubsistemul public principal pentru schimbarea infrastructurii mentale a
societ&'ii este Educa'ia. 9cum $om%nia are nevoie( ur)ent( de schimbarea infrastructurii sale
mentale #n acord cu schimb&rile )enerate de aderarea la Lniunea European&( prin urmare
Educa'ia devine proiectul s&u public num&rul 1.
Ar5%-e#$%, e6.#.-"6. Investi'ia #n educa'ie este profitabil&. $ata de rentabilitate a
investi'iei #n educa'ie se situea-& #ntre 2-0%( conform statisticilor 7.E.1.*.
01
7 anali-& comple6& de sistem a situa'iei curente din Educa'iei se afl& pe site-ul IRSCA
GIFTED EDUCATION( #n documentul intitulat M&#"7e)$%, E!%6&'"e"
02
.
V"9"%#e& 6.,"" (e <%#e este urm&toarea: $om%nia are o COAL AUTENTIC, &!"6? .
6.&,? <&9&$? (e VALORI, 6&re FOLOSETE " PLACE.
V&,.r",e 6.,"" (e <%#e sunt: 4ncredereaE onestitateaE competen3aE per-orman3aE inteligen3a
social5E curaFul ac3iunii ci"iceE creati"itateaE implicarea personal5E moti"a3ia emo3ional5
poziti"5E responsa1ilitateaE -or3a echipei%
M")"%#e& 6.,"" (e <%#e este: PRIN EDUCAIE, SCHIMBM INFRASTRUCTURA
MENTAL A SOCIETII ROMNETI( #n acord cu schimb&rile )enerate de aderarea
$om%niei la Lniunea European&. 9derarea( #n sine( este un act tehnic. !ransformarea
infrastructurii mentale presupune un proces de schimbare adaptiv& care( controlat .i coordonat
corect( durea-& 10-20 de ani( pun%nd #n lucru #n mod real )%<)")$e-%, (%<,"6 (r"#6"(&,
(e#$r% )6*"-<&re& "#7r&)$r%6$%r"" -e#$&,e & ).6"e$?'"", E!%6&'"&.
O<"e6$";%, )$r&$e5"6 al "colii pe bune este GENERAREA SUSTENABIL A UNEI
RESURSE UMANE NAIONALE NALT COMPETITIVE( capabile s& func'ione-e
eficient #n societatea actual& .i viitoare. /entru #ndeplinirea acestui obiectiv strate)ic(
C#6e(@#! 6% 0110, $"-( !e -"#"-%- L &#" F&!"6?, (@#? C# 011JG, R.-@#"& &,.6? IX !"#
Pr.!%)%, I#$er# Br%$ 6&("$.,%,%" 6*e,$%"e," (e#$r% E!%6&'"e. /%n& #n 2011( $om%nia
aloc& /.I.;. pentru Educa'ie #n urm&toarele procente: #n 2007 .i 200, 3 +%C #n 2008( 2010 .i
2011 3 7%. # 0110, OPT LA SUT !"# P.I.B. -er5e ,& E!%6&'"e. Llterior( acest procent
este #ntre +-,%( timp de #nc& nou&--ece ani =201+-2022>.
Pr."e6$e,e (r"#6"(&,e &,e 6.,"" (e <%#e .i 6&,e#!&r%, acestora sunt urm&toarele:
I. PE TERMEN SCURT: K1 DECEMBRIE 0112:
1. *enumirea proiectului: BAC/UL 8 LA MUOEUY *in vara lui 2007( e6amenul de bacalaureat
#ncetea-&( #n forma #n care se desf&.oar& acum. Jocul s&u este luat de o eT&-"#&re
)$&#!&r! 6&,"$&$";?( or)ani-at& periodic pentru absolven'ii de liceu care doresc s& urme-e
studii superioare( capabil& s& pun& #n eviden'& profilul de #nv&'are .i poten'ialul de
de-voltare ale tinerilor
2. *enumirea proiectului: TESTAREA NAIONAL 8 LA MUOEUY *in vara lui 2007( testarea
na'ional& a absolven'ilor claselor a XIII-a #ncetea-&( #n forma #n care se desf&.oar& acum.
01
http://portal.ifo.de/pls/dice)uest/download/52727/1:-5E;02.H$9!EL/A./*5SsearchQ%22education%20rate%20of%20return
%22
02
http://www.supradotati.ro/edu)ateHmanifestulHeducatiei.php
1+
Jocul s&u este luat de 6.#6%r)%r",e !e &!-"$ere C# ,"6ee( 6.," (r.7e)".#&,e, !e &r$e "
-e)er""( or)ani-ate de fiecare unitate de #nv&'&m%nt #n parte( cu monitori-area FE1( care
s& pun& #n eviden'& profilul de #nv&'are .i poten'ialul de de-voltare ale tinerilor. 1onsiliile
de conducere au autoritatea .i responsabilitatea desf&.ur&rii corecte a concursurilor de
admitere #n unit&'ile proprii.
. *enumirea proiectului: FILIERA DIDACTIC . Ja 1 octombrie 2007( toate universit&'ile din
sistemul #nv&'&m%ntului superior de stat pun la dispo-i'ia celor interesa'i o ofert& de
7.r-&re "#"'"&,? (e 7","er? !"!&6$"6?( centrat& pe duble sau triple speciali-&ri( cu puncte
de intrare-ie.ire pe ba-& de credite transferabile( #n care propor'ia #ntre preg5tirea ca
"iitori dasc5li .i preg5tirea de specialitate este de +0%-00%.
0. *enumirea proiectului: CARIERA DIDACTIC . 4ncep%nd imediat( coordone- proiectarea .i
implementarea unei )$r&$e5"" -.!er#e !e !e9;.,$&re & re)%r)e" %-&#e !"# e!%6&'"e(
av%nd ca obiectiv consfin'irea statutului social de prim ran) .i a demnit&'ii profesiei de
dasc&l #n $om%nia. $eali-e- acest proiect #n perioada 2007-2012.
2. *enumirea proiectului: NVMNTUL RURAL . 1oordone- proiectarea .i implementarea
unui -.!e, e!%6&'".#&, &!e6;&$ re&,"$?'"" -e!"%,%" r%r&, din $om%nia( centrat pe
!e9;.,$&re& )$"-e" !e )"#e, &)er$";"$?'"" .i 6.-(.r$&-e#$%,%" (r.&6$"; ,& (.(%,&'"& !e
;@r)$? 6.,&r? !e ,& )&$e, folosind educa'ia online interactiv& .i stimul%nd implicarea
social& a profesorilor #n re-onan'& cu nevoile comunit&'ii locale. /ilote- modelul #ncep%nd
cu anul .colar 2007-200, .i #l )enerali-e- #n perioada 200,-2012.
+. *enumirea proiectului: IB . 4ncep%nd cu anul .colar 2007-200,( #n .ase licee din ;ucure.ti
.i c%te un liceu din fiecare municipiu re.edin'& de Iude' din $om%nia func'ionea-&( cu
statut de pilot( componentele F\/ ==iddle Gears Drogramme> .i */ =>iploma
Drogramme> din pro)ramul I#$er#&$".#&, B&66&,&%re&$e =I;C +++."<...r5>. /%n& #n
2012( 10% din liceele $om%niei ofer& clien'ilor lor( elevii( pro)ramele I;.
7. *enumirea proiectului: DESCENTRALIOAREA MANAGERIAL . 4ncep%nd cu anul .colar
2007-200,( !e,e5 &%$.r"$&$e& &,.6?r"" re)%r)e,.r %-&#e " 7"#&#6"&re $%$%r.r
!"re6$.r",.r " 6.#)","",.r !e &!-"#")$r&'"e !"# 6.,"( opera'ionali-%nd profesionali-area
mana)erilor din sistemul educa'ional prin pro)rame de de-voltare a resurselor umane din
cate)oria mana)ementului.
,. *enumirea proiectului: INSPECIA COLAR I INSTITUIONAL . 4ncep%nd cu anul
.colar 2007-200,( scot func'ia de inspec'ie .colar& de sub autoritatea furni-orului na'ional
de educa'ie. /romove- #nfiin'area unui .r5&#")- "#!e(e#!e#$ F6.#).r'"%G !e "#)(e6'"e
6.,&r? " "#)$"$%'".#&,?( ale c&rui responsabilit&'i principale sunt e"aluarea st5rii 7i
procesualit53ii 4n"535mAntului preuni"ersitar .i o-erirea de -eed1ack =constat&riC
recomand&ri de #mbun&t&'ire> -urnizorului na3ional de educa3ie. 1alendar: 2007-2010.
8. *enumirea proiectului: SUNT TRAINER Y Ja 1 decembrie 2007( 1lasificarea 7cupa'iilor
#n $om%nia =1.7.$.> .i Je)ea Educa'iei instituie profesia de $r&"#er =7.r-&$.r>.
10. *enumirea proiectului: DIAGNOOA CULTURII I CLIMATULUI ORGANIOAIONAL ALE
EDUCAIEI . Ja 12 iunie 200, dau publicit&'ii studiul de cultur& .i climat or)ani-a'ional
din Educa'ie( reali-at pe ba-a re-ultatelor furni-ate de aplicarea instrumentelor :uman
ADner)istics 71I/7EI #n or)ani-a'ia central& =Finisterul Educa'iei> .i unit&'i de
#nv&'&m%nt preuniversitar .i universitar( selectate pe ba-& de e.antion semnificativ.
II. PE TERMEN MEDIU, ADIC 011I80110:
1. CONTINUAREA, DEOVOLTAREA I GENERALIOAREA PROIECTELOR specificate #n a)enda
pe termen scurt.
2. *enumirea proiectului: MODELUL J/K/K FJ ANI 8 NVMNT PRIMAR> K ANI 8
GIMNAOIU> K ANI / LICEUG PENTRU DURATELE COLARIORII N CICLURILE PRIMAR/
GIMANOIAL/LICEAL . 1oordone- proiectarea .i implementarea unui model al educa'iei de
ba-& #n concordan'& cu de-voltarea biolo)ic& .i psihosomatic& a copilului. M.!e,%,
e!%6&'".#&, J/K/K devine opera'ional #ncep%nd cu anul 2012.
. *enumirea proiectului: COALA 8 ALTFELY 9ceasta #nseamn&: F9I /LYINE
*IA1I/JINE #n fiecare semestru =de e6emplu: 2C +C 7C ,>C 91EJ9"I NLF]$ *E 7$E
pe s&pt&m%n& pentru fiecare disciplin& =de e6emplu: 0C >C un /7$!757JIL
17
AEFEA!$I9J de discipline 7;JIB9!7$II .i J9 9JEBE$E =de e6emplu: 7 discipline
pe semestru Q 0 discipline obli)atorii ^ discipline la ale)ere>C pro)rame .colare /
manuale adecvateC formare de profesori adecvat&C posibilit&'i de accelerare pe ba-& de
pro)rame speciali-ate. /roiectul 6.&,&/ALTFELY devine opera'ional #ncep%nd cu anul
2012
0. *enumirea proiectului: GIFTED EDUCATION . 9m #n vedere: educa'ia copiilor cu abilit&'i
#nalte .i capacitate de performan'&( precum .i educa'ia copiilor care doresc .i pot s&-.i
de-volte abilit&'i #nalte prin pro)rame cu acoperire lar)&. /roiectul GIFTED EDUCATION
devine opera'ional #ncep%nd cu anul 200,
2. *enumirea proiectului: 0110: IX P.I.B. . 4ncep%nd cu anul 200,( coordone- proiectarea
bu)etului pe principii care s& asi)ure atin)erea 'intei de ,% procent /.I.;. alocat
capitolului cheltuieli publice pentru Educa'ie.
Pr".r"$&$e& -e& e)$e C#;?'?-@#$%, (re%#";er)"$&r, ;er"5& 6e& -&" "-(.r$&#$? & e!%6&'"e" C#
R.-@#"&. 4n ceea ce prive.te componenta universitar&( #mi asum obli)a'ia ca #nv&'&m%ntul superior
rom%nesc s& devin& compatibil cu cel european( #n spiritul /rocesului ;olo)na =*$$(:EE+++.<.,.5#&/
<er5e#011N.#.ED.6)E11/M&"#Q!.6E1N1N01QBer5e#QC.--%#"Z%e.(!7>.
6.&,& (e <%#e e)$e %# (r."e6$ #e#e5.6"&<", (.,"$"6. Pr"# &6e)$ e#%#' &7"r- 6? ).,%'"&
(r.(%)? !e -"#e e)$e, &6%-, )"#5%r& ;"&<",? (e#$r% $r&#)7.r-&re& (r.7%#!? & 6.,"" 6&
)")$e- C# R.-@#"&, "#!"7ere#$ !e 7.r'e,e (.,"$"6e 6&re 6.#!%6 '&r&. 9cum( Educa'ia se
confrunt& cu o criz5 de sistem ce pendulea-& #ntre cronic .i acut. Institu'iile Educa'iei sunt
anacronice( inerte( prob%nd incapacitatea sistemului actual de a -unc3iona corect, e-icient.
*in ofertele )uverna'ilor post-decembri.ti trecu'i .i pre-en'i lipse.te "iziunea serioas5 privind
Educa'ia. Jipsesc proiectele care s& materiali-e-e o vi-iune... ine6istent&T *ar( mai ales(
lipse.te omul dispus s&-.i asume r&spunderea ducerii acestui proces (@#? ,& 6&(?$: completE
-5r5 echi"ocE ire"ersi1il. Eu .tiu ce am de f&cut( pot .i vreau( iar cei #n fa'a c&rora dau seam&
sunt dasc&lii( copiii .i p&rin'ii( comunitatea( #n ansamblu.
2. MINISTRUL EDUCAIEI
4n acest proces transforma'ional apare absolut le)itim& #ntrebarea: cine coordonea-& IoculP
1ine #.i asum& rolul de ini'iere a schimb&rii adaptive a Educa'iei( conform acestei strate)iiP 4n
fond( 6"#e e)$e -"#")$r%, E!%6&'"e"P
*in cel pu'in dou& motive( recomandarea mea este urm&toarea: C#6e( e% (r.6e)%,, "-e!"&$,
" C, 6..r!.#e9 !"re6$ $"-( !e K/L &#"> C# &6e)$ "#$er;&,, 6,&)& (.,"$"6? C#6e(e )?
"#$er#&,"9e9e )6*"-<&re&, &)%-@#!%/" 6.-(e$e#$ " re)(.#)&<", -e6&#")-e,e !e
6re$ere "#$er#? & (.,"$"6"e#",.r 6&(&<"," )? 6.#$"#%e 6% )%66e) $r&#)7.r-&re&, &$@$ 6@$ ;&
7" #e6e)&r> !%(? K/L &#" e% (re!&% $&7e$& 6..r!.#?r"" !"re6$e & (r.6e)%,%" " $r&#)7er
&%$.r"$&$e& " re)(.#)&<","$&$e& 6?$re ;""$.r%, -"#")$r% &, E!%6&'"e", (r.;e#"$ !"#
r@#!%r",e (&r$"!e,.r (.,"$"6e (&r,&-e#$&re.
*e ce acum( #n opinia mea( este cel mai bine a.aP 1ele dou& motive principale pe care #mi
fundamente- recomandarea sunt urm&toarele:
1. /entru c& e% am articulat aceast& vi-iune a schimb&rii adaptive a Educa'iei .i $"% 6%-
)? C#6e( " )? 6..r!.#e9 (%#ere& )& C# 7&($ !e C#!&$?C oricare alt& persoan& are
nevoie de un interval de timp fi-ic pentru a #n'ele)e nuan'ele sale .i a-.i asuma #n
cuno.tin'& de cau-& continuarea #nf&ptuirii sale 3 este un proces de #nv&'are natural( iar
consecin'a sa cea mai important& este luarea sa #n proprietate de c&tre cei c&rora le
apar'ine de fapt: clasa politic& .i 7amenii "colii =cei -0 ani creea-& condi'iile de
ownership politic asupra procesului>
2. /entru c& #ntotdeauna schimb&rile de un asemenea calibru )enerea-& disconfort .i( pe
cale de consecin'&( au poten'ial ridicat de deteriorare a ima)inii publice a celui care #.i
1,
asum& coordonarea procesului schimb&rii .i( prin e6tensie( a partidului politic din care
acea persoan& face parteC #n opinia mea( absorbirea inteli)ent& .i avi-at& a .ocului
ini'ial .i a st&rilor de disconfort de c&tre o persoan& nean)aIat& politic creea-& premise
pentru continuarea procesului profund de transformare a "colii ca sistem dincolo de
ori-ontul primilor -0 ani( cei mai inconfortabili din punctul de vedere al impactului
asupra ima)inii coordonatorului #ntre)ului proces 3 &6e)$ "#$er;&, &re, &&!&r, r., !e
&$e#%&re & "-(&6$%,%" !e "-&5"#e #e5&$"; &)%(r& .r"6?re"& !"#$re 7.r'e,e (.,"$"6e
,& 5%;er#&re.
I. ANGAUAMENTUL MEU: NVM I REALIOM MPREUN SCHIMBAREA ADAPTIV A
EDUCAIEI N ROMNIA
1. Educa'ia este proiectul public num&rul 1 #n $om%nia #n urm&torii 10-20 de ani( pentru
c& prin educa'ie societatea #.i schimb& infrastructura mental&( iar aceast& schimbare
#nc& nu s-a produs( dup& 18,8.
2. /roiectul "colii pe bune este fe-abil. El nu este o amenin'are. E6ist& profesioni.ti ai
educa'iei care #l .tiu( #l vor .i #l sus'in( pun%nd la dispo-i'ie e6perti-e pe dimensiuni
multiple: educa3ie non.-ormal5E educa3ia adul3ilorE training 7i consultan35E
e6perien35 interna3ional5E managementul schim15riiE leadership trans-orma3ional%
K. 6.&,& (e <%#e C#)e&-#? "e"re& R.-@#"e" !"# -e!".6r"$&$e. S6*"-<&re&
&!&($";? & E!%6&'"e" 6.#)$"$%"e %# eTer6"'"% (r.7%#! !e .n/01a!e 2%#e2i/0 ,& )6&r&
C#$re5"" ).6"e$?'", 7%#!&-e#$&$ (e .n2!ede!e, %ne"iae, 2%-'een10, 'e!,%!-an10 "
2*!a3, 5@#!"$ )? 5e#ere9e 6@$"5%r" "re;er)"<",e 8 (e $er-e# )6%r$, -e!"% " ,%#5 8
(e#$r% $.'" &6$.r"" "#!";"!%&," " "#)$"$%'".#&," "-(,"6&'" C# (%#ere& )& C# 7&($.
T"-(%, ;& (r.<&.
18