MATRICE

Def. Fie M = {1,2, , m}, N = {1, 2, , n} multimea primelor m, respectiv n, numere naturale nenule. Vom numi matrice de tipul (m,n) o functie ! M " N #. $aca notam (i,%) = ai% #, iM, %N, vom nota pe su& forma! a11 a12 ... a1n a 21 a 22 ... a 2 n = ... ... ... ... a a ... a m2 mn m1 Numerele ai% se numesc elementele matricei . #a'uri particulare ! 1) $aca n = 1, o matrice de tipul (m,1) se numeste matrice coloana si este de forma! a11 a 21 = a m1

2) $aca m = 1 o matrice de tipul (1,n) se numeste matrice linie si este de forma = ( a11 a12 a1n ) . () $aca m = n, o matrice de tipul (m,n) se numeste matrice patratica de ordinul n. a11 a12 ... a1n a 21 a 22 ... a 2 n Def. $aca = este o matrice patratica de ordinul n sistemul ordonat de elemente a n1 a n 2 ... a nn (a11, a22, a((, , ann) se numeste dia)onala principala a matricei , iar sistemul ordonat de elemente (a1n, a2n1, , an1) se numeste dia)onala secundara a matricei. Obs. Vom nota cu Mm,n(#) multimea tuturor matricelor de tipul (m,n) avand elementele numere comple"e. Egalitatea matricelor Fie si * doua matrice de tipul (m,n) a11 a12 ... a1n a 21 a 22 ... a 2 n = si ... ... ... ... MEDITIME 11 1 a a ... a m2 mn m1 Medit[m, orice materie, orice nivel. tel.18.11.53 sau 094/20.77.20 b11 b12 ... b1n b21 b22 ... b2 n *= . ... ... ... ... b m1 bm 2 ... bmn = * daca si numai daca ai% = &i%, oricare ar fi i = 1, 2, , m si % = 1, 2, , n. Adunarea matricelor Obs. re sens sa vor&im de suma a doua matrice numai daca ele sunt de acelasi tip. Exemple! 1) $aca tunci =
1 2 , , , 1 1 , ( ( 1 , + si * = + 2 . , 1 2 1 1 2 ( 2 . +

-*=

2) $aca

1 = , 1

2 1 si * = (

1 1 1

2 1 atunci 1

, - * = 1 2

, 2 . 2

Proprietatile adunarii matricelor 1) dunarea este comutativa, adica oricare ar fi , * Mm,n(#) avem - * = * - . 2) dunarea este asociativa, adica oricare ar fi , * si # din Mm,n(#) avem ( - *) - # = - (* - #). () .lement neutru Def. Matricea de tipul (m,n) ale carei elemente sunt toate e)ale cu , se notea'a ,m,n si se numeste matricea 'ero. Matricea ,m,n este element neutru pentru adunarea matricelor, in sensul ca oricare ar fi Mm,n(#) avem - ,m,n = ,m,n - = . +) /rice matrice are un opus adica oricare ar fi Mm,n(#) e"ista o matrice notata cu , astfel incit! - ( ) = ( ) - = ,m,n. Inmultirea matricelor Obs. re sens si vor&im de produsul matricei cu matricea * (in aceasta ordine) numai daca numarul de coloane ale lui este e)al cu numarul de linii ale lui *. Exemple! Fie
1 = , 1 +
1 2 0 *= , ( 1 + , . 1

#um este de tipul (2,() si * este de tipul ((,2), are sens sa facem produsul lor, care va fi o matrice de tipul (2,2)! c11 c12 c 21 c 22 unde! c11 = 1 1 + ( 1)( , ) + 2 ( 1) = 1 c12 = 1 + + ( 1) , + 2 1 = 1 c21 = , 1 + + , + ( () ( 1) = ( c22 = , + + + , + ( () 1 = (
1 AB = , 1

1 + 1 1 2 , , = ( ( . + ( 1 1 1 1 1 1 , 1 1 1 1 , 1 0 *= A B = 2) Fie = 2 2 ( = ( 2 2 1 2 2 1 2 c11 = 1 1 + ( 1) 2 = 1 c21 = 2 1 + ( 2 = 2 ( ) ( ) ( ) 1 1 + 1 2 = 1 c12 = c22 = 2 ( 1) + ( ( 2) = 2 c1( = 1 , + ( 1) 1 = 1 c2( = 2 , + ( 1 = (

1 2

1 (

Proprietatile inmultirii matricelor 1) 3nmultirea este asociativa! $aca Mm,n(#), *Mn,p(#) si #Mp,4(#) atunci are loc e)alitatea!

( A B ) C = A ( B C ).

2) 3nmultirea este distri&utiva la stan)a fata de adunare! daca Mm,n(#), *,#Mn,p(#) atunci! (* - #) = * - #. () 3nmultirea este distri&utiva la dreapta fata de adunare! daca ,* Mm,n(#) si #Mn,p(#) atunci ( A + B ) C = A C + B C. +) 3n multimea Mn(#) e"ista un element neutru fata de inmultire. Obs. Matricea patratica de ordinul n

1 , , 3n = ... ,

, 1 , ... ,

, , 1 ... ,

... ... ... ... ...

proprietatea ca oricare ar fi Mn (#),

A I n = I n A = A

, , , care are pe dia)onala principala numerele 1 iar restul elementelor sunt , are ... 1

Inmultirea cu scalari a matricelor Exemple! Fie a = ( si Transpusa unei matrice Fie

t

1 2

2 1

, 1 a A = ( 2 (

2 1

, ( = ( 1

1 (

, 5

A = ( aij ) 1 i m o matrice de tipul (m,n).

1 j n
luind liniile respectiv coloanele lui drept coloane,
2 ,
2 1 2

este o matrice de tipul (n,m) care se o&tine din respectiv linii, pentru t . Exemple!
1 1. $aca A = 1 ( (
( 1 2

atunci

2. $aca

1 = , 1

atunci

1 = 2 ( 1 = 2 (

1 , . ( , 1 1 1 2 2

Proprietati! 1. $aca ,* Mm,n(#) atunci t ( A + B )=t A+t B 2. $aca Mm,n(#) si *Mn,p(#) atunci t ( AB )=t Bt A. (. $aca Mm,n(#) si a# atunci t ( aA ) =a t A

MEDITIME 11 2 DETERMINANTI
a11 a 21 a12 a 22 = a11 a 22 a12 a 21

Medit[m, orice materie, orice nivel. tel.18.11.53 sau 094/20.77.20

a11 a 21 a (1

a12 a 22 a (2

a1(

a 2( = a11 a 22 a(( + a 21 a(2 a1( + a12 a 2( a(1 a1( a 22 a(1 a 2( a(2 a11 a12 a 21 a ((

Def. Fie o matrice patratica de ordinul n! a11 a12 ... a1n a 21 a 22 ... a 2 n = 0 Mn(#) ... ... ... ... a n1 a n 2 ... a nn Numarul det =
S n

( )a ( ) a (
1 1 2

2)

a n ( n ) unde 6 este multimea tuturor permutarilor de )rad n si () n

este si)natura permutarii se numeste determinantul matricei n si se notea'a de o&icei astfel!

sau, mai simplu, determinant de ordinul

$et

a11 a 21 = ... a n1
+ 2

a12 a 22 ... an2

... ... ... ...

a1n a2n ... a nn

Exemple! 1)
+1 7 = ( +1) ( 2) + 7 = 2 22 = (1

2 2) + 1

1 , 1

( 8 =(92),(-181-+(91)(91,(9+1(9(92)(91)8 = , - 8 12 , 12 1, = 25 (

Proprietati! 1. $eterminantul unei matrice coincide cu determinantul matricei transpuse. dica, daca atunci det = det t . Exemplu!
+ + = ( 1
t

Mn(#)

2 7

+ = 2 ,

, + 2 , 1 det A = ( 7 1 = 2+ + 2 + + +12 = 1,2 1 ( 1 1 ( ( 1 + ( 1 7 1 det t A = 2 7 1 = 2+ + 2 + + +12 =1,2 , 1 ( 1 (

2. $aca toate elementele unei linii (sau coloane) dintr9o matrice sunt nule atunci determinantul matricei este nul. Exemplu! Fie matricea
1 = , ( 2 , + 1 , 7

$eoarece linia a 339a a matricei

are toate elementele nule det

= ,.

3. $aca intr9o matrice sc:im&ind doua linii (sau coloane) intre ele o&tinem o matrice care are determinantul e)al cu opusul determinantului matricei initiale. Exemplu! Fie matricea
2 ; = 1 1 1 ( 2 1 = 1 2 2 ( 1 2 + .$aca sc:im&am liniile 1 si ( intre ele o&tinem matricea ,

, + det 2

; = det .

4. $aca o matrice are doua linii (sau coloane) identice, atunci determinantul sau este nul. Exemplu! Fie
1 = 2 + 8 1 2 1 2 . $eoarece coloanele 1 si ( sunt identice det +

= ,.

. $aca toate elementele unei linii (sau coloane) ale unei matrice sunt inmultite cu un numar o&tinem o matrice al carei determinant este e)al cu inmultit cu determinantul matricei initiale.

Exemplu! Fie matricea

+ ; = 1 + ( ( 2 + = 2 + ( 1 2 1 1 2 . $aca inmultim linia a 29a cu numarul = o&tinem matricea! 2 1

1 1 det 1

;=

1 det 2

MEDITIME 11 3
Medit[m, orice materie, orice nivel. tel.18.11.53 sau 094/20.77.20

!. $aca elementele a doua linii (sau coloane) ale unei matrice sunt proportionale, atunci determinantul matricei este nul. + 2 1 ( ( 7 5 1 1 ( Exemplu! Fie matricea = 2 1 2 2 8 2 5 1, $eoarece liniile 1 si ( ale matricei sunt proportionale det = ,.

". Fie

(a )

ij 1 i n 1 j n

o matrice patratica de ordinul n. <resupunem ca elementele liniei i sunt de forma ai%

=a;i%-a;;i%, oricare ar fi % = 1,2,,n. $aca ;, respectiv ;;, este matricea care se o&tine din inlocuind elementele de pe linia i cu elementele a;i% (respectiv a;;i%), % = 1,2, , n atunci det = det ; - det ;;. Exemplu! Fie matricea
1 ( 2

1 = ( 2
2 ( 8

2 ( 8

+ 1, 1
2 ( 2 + 1 1, + ( + ( 2 ( ( + 1, = , +, = , (am 1,

det ().

+ 1 1, = ( 1 1

aplicat proprietatea pentru linia

#. $aca o linie (sau coloana) a unei matrice patratice este o com&inatie liniara de celelalte linii (sau coloane), atunci determinantul matricei este 'ero. Exemplu! Fie
1 = ( 2 2 ( 8 + 1, . 1

#um linia a 29a este o com&inatie liniara de celelalte doua linii, re'ulta ca det

= ,.

$. $aca la o linie (sau coloana) a matricei adunam elementele altei linii (sau coloane) inmultite cu acelasi numar, atunci aceasta matrice are acelasi determinant ca si matricea . Exemplu! ( 2 1 1 ( 2 1 + 2 + ( + 2 ( () 2 + 2 , 5 ( 2 = + ( , . ( , Fie = + ( , det = + ( , = +
, 1 +
, 1 + , 1 +
, 1 +

%alcularea determinantilor de ordin mai mare de 3 Exemple!

1) d =

1 ( 2 1

2 1 , 8
2 1 8 1

1 + 1 +
1 + + 2 1 8

+ 8 1 +
+ 1 (+2 8 +( 1) , ( + 1 1 + + 1 ( 1 2 1 8 + 8 = 1+5 0 1 ( 1 2 1 8 1 + =15 + 1 + + + 1 (+ ( 8 +( 1) 1 ( + 1 2 1 8 + 8 + +

#um linia a (9a contine un element nul vom face de'voltarea determinantului dupa aceasta linie!
(+ 1 d = ( 1) 2

( 1) (++ ( 1) (
1 2 1 8 1 + +

+ 8 =78 0

d = 2 = 78 1+5 - 15 = 7, Obs. 3n e"emplul de mai %os, in de'voltarea determinantului de ordin + dupa linia ( numai un sin)ur determinant de ordinul ( tre&uie calculat, de aceea este &ine sa transformam un determinant de ordin superior pina cind toate elementele sale, de pe o linie sau coloana, cu e"ceptia unuia, sa fie 'ero Obs. 1. 6e vor face 'erouri pe liniile sau coloanele care au cit mai multe 'erouri si (sau) cit mai multi de 1 si (sau) >1. 2. 3n operatiile de transformare a determinantilor se vor modifica liniile sau coloanele cu care se incep aceste operatii.(in e"emplul de mai %os c1 si respectiv c+) Exemple! 1) $eoarece determinantul de mai %os contine elementul , pe linia ( si coloana 2, iar linia ( contine un 1 si un >1 iar coloana 2 doar un 1 atunci de'voltarea determinantului se va face dupa linia (, conform o&servatiei anterioare.
1 ( 2 1 (
c1 2 c( c + +c(

d=

2 1 , 8 2 1 , 8 , 2

1 + 1 + 1 + 1 +

+ 8 1 + ( 1 , , =1 ( 1)
(+(

( 8 2

2 1 8

1 = ( , ++ +78 +1 +, 18) = 7, ,

Obs. ?inia sau coloana care se modifica nu tre&uie inmultita. $aca apar situatii ca cea de mai %os, in care pe coloana ( nu mai putem o&tine inca un 'ero in mod direct, se inmulteste si se imparte cu + linia 2. Exemple! 2) d=
2 1 ( 2
= 2 1 ++ ( ( + ) ( 1) 1, + (

8 , 1 1
8 12 1

, ( , +

1 7 1

2 1 + = 8 + ( 2
8 12 1

8 , 1 1

, 12 , +

1 2 l + ( l 22 2 + 1 1, = 8 + ( 1 2

8 12 1 1

, , , +

1 (1 8 1

1 2 (1 = 1, 8 (

1 (1 =... = (7 8

RANGUL UNEI MATRICE. MATRICE INVERSABILE

Def. Fie Mm,n(#)o matrice nenula.6punem ca matricea are ran)ul r si scriem ran) = r, daca are un minor nenul de ordin r, iar toti minorii lui de ordin mai mare decit r (daca e"ista) sunt nuli. Obs. $aca este matricea nula convenim sa spunem ca matricea are ran)ul ,, adica ran) (,m,n) = ,. Teorema Fie ,m,n o matrice. Numarul natural r este ran)ul matricei daca si numai daca e"ista un minor de ordinul r al lui , nenul, iar toti minorii de ordinul r - 1 (daca e"ista) sunt nuli.

Exemple! 1) 6a calculam ran)ul matricei.

( = ( (
( ( ( 2 1 8

2 1 8

8 ( 1(

+ ( . 11

#alculam minorii de ordinul al treilea ai matricei

8 ( ( =( 1( ( 2 1 8 + ( ( = ( 11 ( 8 ( 1(

si )asim ca toti sunt nuli!

8 ( 1( + ( = , 11

+ 2 ( = 1 11 8

$eoarece e"ista minori de ordinul al doilea nenuli,

( ( 2 1 = 5 , rangA = 2

Obs. /peratia prin care la un minor mai adau)am o linie si o coloana se numeste &ordare. 1) 6a calculam ran)ul matricei.
( = ( (
( (
( ( (

2 1 8

8 ( 1(

+ ( 11

( =( , rangA 1

2 1
2 1 8

= ( 1 = 5 , rangA 2
8 ( ( = ,0 ( 1( ( 2 91 8 + ( = , rangA = 2 11

MEDITIME 11 4
Medit[m, orice materie, orice nivel. tel.18.11.53 sau 094/20.77.20

2) 6a calculam ran)ul matricei

1 1 *= 1 1
1 1 1 1 1 2 ( +

1 2 ( +
1 ( 1 1,

1 ( 1 1,
1 + 1, 2,

1 + 1, 2,

1 1 1 1

#alculind minorii de ordinul + )asim ca minorul!

=1 ,.

$eoarece nu e"ista minori de ordin mai mare (matricea avind patru linii) ran) * = +. Obs. @an)ul produsului a doua matrice este mai mic sau e)al cu ran)ul fiecarei matrice. &atrice in'ersabile Def. Fie o matrice patratica de ordin n. 6e spune ca este inversa&ila daca e"ista o matrice * patratica de ordin n astfel incit * = * = 3n. Obs. Matricea * se numeste inversa matricei . Teorema. 3nversa unei matrice patratice daca e"ista, este unica. Teorema Fie o matrice patratica de ordin n cu coeficienti numere comple"e. tunci matricea este inversa&ila daca si numai daca det este nenul (adica este nesin)ulara). $aca este o matrice de ordin n! a11 a12 ... a1n a 21 a 22 ... a 2 n = ... ... ... ... a n1 a n 2 ... a mn

tunci matricea! A11 A21 ... An1 A12 A22 ... An 2 A= ... ... ... ... A 1n A2 n ... Ann al carui element apartinind liniei % si coloanei i este complementul al)e&ric al elementului ai% din matricea , se numeste matricea ad%uncta matricei . sadar, inversa matricei este!
1

1 A d
2 = 1 1
( 1 1

Exemplu!
2 1 2

Fie matricea

( 1 1

#alculam determinantul sau si o&tinem! d=

2 1 1 2 1 2

= 7 ,. $eterminantul sau fiind nenul, matricea A(1 A(2 A((

1 1 1 1 = (0 = 20 =1 0
21
2+ 1 = ( 1) 2 2 +2 = ( 1)

este inversa&ila. vem

A11 A = A12 A 1(
11

A21 A22 A2(

1 2 1 1 1

1+ 1 = ( 1) 1+2 = ( 1)

2 2 1 2

( 1

=+ 0 ( 1 =8 0

(1

(+ 1 = ( 1) 1 2 +( = ( 1) 1 (+ ( = ( 1) 1

( 1 2 2 2 1

=8 = 1 = +

12

22

2(

1(

1+( = ( 1) 1

1 2

(2

(+2 = ( 1) 1

( 1

=1 0

((

( 7 2 A 1 = 7 1 7

+ 7 8 7 1 7
1

8 ( + 7 7 7 1 2 8 = 7 7 7 + 1 1 7 7 7

8 7 1 7 + 7

=B=* = # s=
In

1 A A X B = A 1 C

I n X B = A 1 C

MEDITIME 11 5
Medit[m, orice materie, orice nivel. tel.18.11.53 sau 094/20.77.20

X B = A 1 C d = *1
1 X B B = A 1 C B 1 In

X = A 1 C B 1

SISTEME DE ECUATII LINIARE

Fie dat un sistem de m ecuatii cu n necunoscute.#onvenim sa notam necunoscutele prin! "1, "2, , "n coeficientul cu care apare necunoscuta "% din ecuatia a i9a prin! ai%, iar mem&rul al doilea (numit termenul li&er) din ecuatia a i9a prin &i. #u aceste notatii, sistemul de ecuatii liniare se scrie su& forma )enerala!
a11 x1 + a12 x 2 + ... + a1n x n = b1 a 21 x1 + a 22 x 2 + ... + a 2 n x n = b2

................................................
a m1 x1 + a m 2 x 2 + ... + a mn x n = bm

#oeficientii necunoscutelor formea'a o matrice cu m linii si n coloane! a11 a12 ... a1n = a 21 a 22 ... a 2 n a m1 a m 2 ... a mn numita matricea coeficientilor sistemului sau matricea sistemului. Matricea cu m linii si n - 1 coloane a11 a12 ... a1n b1 a 21 a 22 ... a 2 n b2 A= ... ... ... ... ... a m1 a m 2 ... a mn bm #are se o&tine adau)ind la coloanele matricei coloana termenilor li&eri &1, &2, , &m se numeste matricea e"tinsa a sistemului. Cn sistem de numere 1, 2, , n se numeste solutie a sistemului daca inlocuind necunoscutele "1, "2, , "n respectiv prin aceste numere toate ecuatiile acestui sistem sunt verificate. Cn sistem de ecuatii care nu are solutii se numeste incompati&il. Cn sistem de ecuatii liniare care are cel putin o solutie se numeste compati&il. Cn sistem compati&il se numeste determinat daca are o sin)ura solutie, si se numeste nedeterminat daca are mai mult decit o solutie. Teorema. Fie un sistem de n ecuatii cu n necunoscute. Notam cu matricea sistemului. $aca d = det , atunci sistemul are o solutie unica, anume! d d d x1 = 1 , x 2 = 2 ,..., x n = n ((ormulele lui %ramer) d d d Exemplu! 6a re'olvam sistemul de ecuatii liniare
2 x1 x 2 + x( x + = 1,

2 x1 x 2 (x + = 2, ( x1 x( + x + = (,
2 x1 + 2 x 2 2 x( + 8 x + = 1

$eterminantul
2 1 1 , 2 1 , 1 2 1 ( 1 8 = 5

d=

2 ( 2

al acestui sistem fiind nenul, solutia este data de formulele lui #ramer. Valorile necunoscutelor vor avea la numarator determinantii! d1 =
1 2 ( 1 2 1 1 , 2 1 1 , 2 1 , 1 2 1 2 ( 1 1 ( 1 8 1 ( 1 8 = 180 2 1 1 , 2 = ,0

d2 =

2 2 ( 2

1 2 ( 1 1 , 1 2

1 , 1 2 1 2 ( 1

1 ( 1 8

= 120

d( =

2 ( 2

d+ =

2 ( 2

=12.

8 + stfel, "1 = ,, "2 = 2, "( = , "+ = ( (

.ste solutia sistemului nostru0 mai mult, aceasta este unica solutie. Teorema lui )ronec*er + %appelli Cn sistem de m ecuatii liniare cu n necunoscute este compati&il daca si numai daca ran)ul matricei sistemului este e)al cu ran)ul matricei e"tinse A . Teorema lui ,ouc-. Cn sistem de ecuatii cu m ecuatii si n necunoscute este compati&il daca si numai daca toti minorii caracteristici sunt nuli. Exemple! 1. 6a re'olvam sistemul!
x1 2 x 2 + x( + x + = 1,

x1 2 x 2 + x( x + = 1, x1 2 x 2 + x( + 8 x + = 1.

6a scriem matricele
1 = 1 1 2 2 2 1 1 1
1 1

1 1 1 si A = 1 1 8
1 1 = 2 ,,

2 2 2

1 1 1
1 1 1

1 1 8

1 1. 1
1 1 =, 8

$eoarece avem si
1 1 1 1 1 1 1 1 8

iar

2 2 2

= ,, re'ulta ca ran)ul matricei

este 2, iar minorul

1 1

1 1

este principal.

#alculam minorii caracteristici. vem doar un sin)ur minor caracteristic si anume!

1 1 1 1 1 8 1 1 = 2 ,. 1

$eoarece acesta este nenul, sistemul este incompati&il.

2. 6a re'olvam sistemul!
x1 + 2 x 2 = 1, 1 x1 2 x 2 = 1, 8 x1 + 2 x 2 = (.
2 2
2 2 2

Matricea coeficientilor are ran)ul 2, un minor principal al sau fiind, de e"emplu!

1 1
1 1 8

= 2, ,.

."ista un sin)ur minor caracteristic si anume

1 1 =, (

cesta fiind nul, sistemul este compati&il si are solutie unica.<entru )asirea solutiei, re'olvam sistemul!
x1 + 2 x 2 = 1, 1 x1 2 x 2 = 1.

/&tinem solutia! x1 = , x 2 = . 6e verifica cu usurinta ca aceste valori satisfac si ecuatia a treia a sistemului initial. (. 6a re'olvam sistemul!
2 x1 + x 2 x( x + + x8 = 1, x1 x 2 + x( + x + 2 x8 = , ( x1 + ( x 2 ( x( ( x + + + x8 = 2 .
1 1 = ( ,.

1 2

1 +

Matricea coeficientilor are ran)ul 2, un minor principal al sau fiind

2 1

."ista doar un sin)ur minor caracteristic

MEDITIME 11 6
Medit[m, orice materie, orice nivel. tel.18.11.53 sau 094/20.77.20

2 1 (

1 1 (

1 , =, 2

care fiind nul, sistemul este compati&il. @e'olvam sistemul format de prima si a doua ecuatie a sistemului initial0 trecem in mem&rul drept necunoscutele secundare "(, "+, "8, atri&uindu9le valori numerice! "( = , "+ = , "8 = 0 (7) 2 x1 + x 2 = 1 + + , x1 x 2 = = 2 . plicind formulele lui #ramer, )asim valorile necunoscutelor principale "1 si "2! 1+ x1 = , (2)
( 1 + ( + ( 8 x2 = , ( unde , , sunt numere oarecare.

.)alitatile (7) si (2) dau solutia )enerala a sistemului considerat0 necunoscutele secundare putind lua valori numerice ar&itrare, o&tinem astfel toate solutiile sistemului dat. +. 6a re'olvam sistemul!
+ x1 + 2 x 2 ( x( x + = +, x1 + x 2 x( = (,

( x1 + ( x 2 +
x1 7 x 2 + (x(

x + = 1,
= (.

#alculam determinantul sistemului si o&tinem!

+ 1 ( 1 2 1 ( 7 ( 1 , ( 1 , 1 , =,

#u toate ca numarul de ecuatii este e)al cu numarul de necunoscute, nu se pot folosi direct formulele lui #ramer, deoarece determinantul sistemului este nul. Matricea coeficientilor este de ran) ( un minor principal fiind, de e"emplu!
2 1 ( ( 1 , 1 , = 2 ,. 1

."ista un sin)ur minor caracteristic!

2 1 ( 7 ( 1 , ( 1 , 1 , + ( 1 ( =,

care fiind nul sistemul este compati&il. #onsideram primele trei ecuatii cu necunoscutele principale "2, "(, "+. $aca "1 = fiind necunoscuta secundara, )asim! "2 = ( -, "( = 1 - 2, "+ = 2. 8. 6a re'olvam sistemul!
x1 + x 2 + 2 x( = 1,

2 x1 + 2 x 2 + x( = 1, x1 + x 2 x( = .

, C.

$iscutie. #alculam determinantul sistemului! d=

1 2 1

2 1

2 1 =(( 1). 1

1. $aca 1, atunci d , si sistemul are o unica solutie data de formulele lui #ramer. vem d1 = + 8, d 2 = (( + 2 ) , d ( = (1 )( 2 + 1) si deci in acest ca'!

x1 =
1 2
1 2 1

2. $aca = 1, avem d = , si un minor principal este

2 1
2 1 1

+ 8 +2 , x2 = , (( 1) 1
= ( ,

x( =

2 + 1 . (

."ista un minor caracteristic!

1 1 = (( +2 ).

1 $aca 2, minorul caracteristic este nenul, deci sistemul este incompati&il. 2 $aca = 2, minorul caracteristic este nul, deci sistemul este compati&il.<entru aflarea solutiilor

re'olvam sistemul!

x 2 + 2 x( = 1 x1 ,

2 x 2 + x( = 1 2 x1 .

$aca "1 = , avem! "2 = 1, "( = 10 fiind ar&itrar. Def. Cn sistem de ecuatii liniare se numeste omo)en daca termenul li&er al fiecarei ecuatii este nul (adica fiecare ecuatie este omo)ena). Forma )enerala a unui sistem omo)en de ecuatii liniare este!

................................................
a m1 x1 + a m 2 x 2 + ... + a mn x n = ,

a11 x1 + a12 x 2 + ... + a1n x n = , a 21 x1 + a 22 x 2 + ... + a 2 n x n = ,

MEDITIME 11 7
Medit[m, orice materie, orice nivel. tel.18.11.53 sau 094/20.77.20

Proprietati! 1. Cn sistem omo)en este intotdeauna compati&il. 6a presupunem ca matricea a coeficientilor este de ran) r. 2. $aca r = n (numarul necunoscutelor) atunci solutia nula este sin)ura solutie a sistemului. (. $aca rDn (numarul necunoscutelor) atunci! 6istemul are si solutii nenule. (6e foloseste aceeasi metoda ca in ca'ul sistemelor ar&itrare.) Exemple! 1. 6a determinam valorile parametrului pentru care sistemul de ecuatii x1 + (x 2 = ,, x1 + x 2 = , are solutii nenule. $eterminantul sistemului este

1 (

2 = (.

cesta este nul pentru =

sau =

( 0 in

aceste ca'uri sistemul are solutii nenule.

2. 6a re'olvam sistemul omo)en!

x1 + 2 x 2 + + x( ( x + = ,, ( x1 + 8 x 2 + 1 x( + x + = ,, + x1 + 8 x 2 2 x ( + ( x + = ,, ( x1 + 2 x 2 + 2+ x( 15 x + = ,.

#alculam mai intii, determinantul sistemului, care este nul. $eoarece

1 2

2 8

= 1 ,,

si toti minorii de ordinul trei care se o&tin prin &ordarea acestuia cu una dintre coloanele si una dintre liniile ramase sunt nuli, re'ulta ca acesta este un minor principal. <entru a o&tine solutiile, dam necunoscutelor "( si "+ valori ar&itrare , respectiv , si deducem valorile necunoscutelor "1 si "2 din sistemul! x1 + 2 x 2 = + + ( , (x1 + 8 x 2 = 1 + + .

@e'ulta ! x1 = 2 7 , x 2 = 1 + 8 , x( = , x + = 0

si fiind numere oarecare.

Algoritmul re/ol'arii unui sistem de ecuatii liniare. 1. 6tudiem daca sistemul este compati&il. <entru aceasta )asim un minor principal al matricei a sistemului, apoi calculam minorii caracteristici. a) $aca e"ista cel putin un minor caracteristic nenul, atunci sistemul este incompati&il. &) $aca tati minorii caracteristici sunt nuli, atunci sistemul este compati&il. 2. <entru )asirea solutiilor unui sistem compati&il, procedam astfel! <astram din sistemul dat ecuatiile care corespund liniilor minorului principal. 3n aceste ecuatii, trecem in mem&rul drept termenii care contin necunoscutele secundare, in mem&rul stin) pastrind numai termenii care contin necunoscutele principale. tri&uim necunoscutelor secundare valori ar&itrare, apoi calculam cu a%utorul formulelor lui #ramer valorile necunoscutelor principale, o&tinind astfel toate necunoscutele sistemului dat.