UNIVERSITATEA ”TITU MAIORESCU”

Facultatea de Psihologie

Metodologia Cercetarii
LUCRARE DE CERCETARE
Studiu despre relatia dintre climatul umoristic si afectele la locul de munca

Coordonator: Alexandru Mihalcea

Student: Preduna Loredana-Ioana

Anul II, grupa 5

București
2020
CUPRINS

Rezumat ...................................................................3
Introducere... ............................................................4
Cadrul Teoretic..........................................................5
1.Umor...........................................................5
2.Afecte.............................................................5
Metodologia cercetarii................................................6
Instrumentele cercetarii..............................................8
Rezultatele cercetarii..................................................9
Discutii si concluzii....................................................12
Referinţe Bibliografice……………………….……..14
Anexe..........................................................................15
 REZUMAT

În articolul de faţă am analizat abordările existente în literatura ştiinţifică de

specialitate românească şi străină referitore la relatia dintre climatul umoristic si afectele la
locul de munca.
Studiul actual a fost realizat pentru a evalua climatul umoristic asupra afectelor la
locul de munca. Un număr total de 144 de persoane, 123 de sex feminin și 21 persoane de
sex masculin, au fost selectate pentru a raspunde unui chestionar,fiind administratat
Chestionarul Climatului Umoristic și Scala Indicator al Multi-Afectelor .

Umorul are un caracter specific prin soluții neașteptate, caraghioase poate produce
ilaritate. Persoanele cu umor sunt acele persoane care prin comportare sau verbal prin
anumite contexte declanșează .râsul Simțul umorului este influențat de tradițiile, cultura,
istoria unui popor, sau diferă după poziția pe scara ierarhiei sociale. Umorul diferă de
asemenea după anumite perioade istorice, multe glume din trecut nemaifiind actuale, au
pierdut efectul de a produce hazul. Umorul poate fi usturător prin satiră, ironie, batjocură,
cinic, sau blând binevoitor, plin de înțelegere, autocritic.

Conform studiului realizat ,s-a constat ca exista o puternica corelatie intre umor si
afectele obtinute in cariera. Persoanele care au obtinut un scor mare la chestionarul de afecte
au avut mai devreme succes in cariera, si-au urmat studiile in invatamantul superior si au
avansat profesional la o varsta mai tanara.
Umorul are un caracter specific (literar, subtil sau fin) prin solutii neasteptate, caraghioase
care pot produce ilaritate. Persoanele cu umor sunt acele persoane care prin comportare sau
prin vorbe, in anumite contexte, declanseaza rasul. Simtul umorului este influentat de
traditiile, cultura, istoria unui popor, sau difera dupa pozitia pe scara ierarhiei sociale. Nu
numai ca variaza de la o persoana la alta, dar se poate ca aceasi persoana sa gaseasca o gluma
ca fiind amuzanta intr-o zi ¸si in alta zi nu, depinzand de starea de spirit a persoanei, de
evenimentele recent petrecute in viata persoanei respective. Umorul difera de asemenea dupa
anumite perioade istorice, multe glume din trecut nemaifiind actuale deoarece a disparut
contextul care permitea perceperea lor ca avand un anumit haz. Umorul poate fi usturator
prin- satira, ironie, batjocura; cinic, sau bland, binevoitor, plin de intelegere, autocritic.
Lucrarea de fata își propune sa depisteze umorul fara a intelege sensul mesajului. Se vor
incerca algoritmii clasici de clasificare de texte si diferite atribute ale textelor umoristice si
neumoristice determinate euristic. Umorul computational este un domeniu in care exista
unele abordari de gasire a unui ¸sablon universal pentru generarea ¸si recunoa¸sterea umorului
in texte.

3
INTRODUCERE

În general, teoreticienii s-au ferit de a da o definitie a umorului, considerând ca a afla

ce este umorul înseamna a descoperi misterul central al filosofiei, si anume, a stabili legatura
dintre minte si trup. Cele mai multe încercari de a defini umorul s-au limitat la oferirea unor
perspective asupra acestuia, privind umorul din anumite unghiuri. Ca urmare, lucrarea de fata
accepta umorul definit si prezentat de teoria superioritatii a lui Gruner (1997), inspirata din
cea a lui Hobbes (1840 – dupa Gruner, 1997). În viziunea lui Gruner, umorul consta într-o
succesiune de jocuri. Ideea centrala a jocului implica amuzament, eliberare, distractie,
recreere, interactiuni, dar implica si competitie: un câstigator si un învins. Prin umor,
comportamentul nostru ce indica placere (de obicei râsul, zâmbitul, uneori chiotele de bucurie
sau aplauzele) variaza o data cu cantitatea emotionala asociata subiectului comic si
rezultatului neprevazut. Râs egal victorie. A câstiga înseamna a obtine ceea ce ne dorim. A
obtine ceea ce ne dorim, ne face fericiti. Spunem ca ne place sa obtinem ceea ce ne dorim, iar
nereusita în a obtine ceva ce ne dorim ne face nefericiti. Asemenea succesului la jocuri,
umorul include în sine victoria (“a obtine ceea ce ne dorim”) si perceptia instantanee a ceea
ce aduce cu sine victoria. A te simti superior înseamna “sa te simti bine”, înseamna sa obtii ce
doresti. Înseamna sa câstigi. Râsul este reactia naturala la “victorie”. Astfel, umorul este
echivalent cu sentimentul superioritatii.
Definitia proprie a umorului se inspira atât din teoria superioritatii a lui Gruner (1997), cât si
din teoriile care au ca punct de plecare incongruenta (Koestler, 1964 – dupa Wyer & Collins,
1992 si Suls, 1972, 1977, 1983 – dupa Schmidt, 1994), incongruenta regasita si în definitia
umorului din “Dictionarul de psihologie” (1997), coordonat de Ursula Schiopu: “umorul
consta în relevarea nonsensului si a incompatibilitatii laturilor unor situatii sau fenomene
considerate, în virtutea obisnuintei, firesti”. Astfel, daca e adevarat ca orice contrast verifica
stimularea sentimentului critic de superioritate, umorul este raportul fundamental dintre Eu si
Univers, care se modifica printr-o rasturnare permanenta a perspectivei asupra orizontului de
asteptare.

Cuvinte cheie: superioritate, umor, victorie, comic, interacțiuni

4
Cadrul teoretic
1. Umorul
Umorul are un rol foarte important în toate domeniile, mai ales la locul de munca. Într-un top
al celor mai importante caracteristici pe care trebuie să le aibă o persoană ce conduce o
organizaţie, simţul umorului, este plasat pe primul loc de toţi membrii ei.
Înainte de a înţelege cum umorul ajută in cadrul unui loc de munca, trebuie definit acest
termen. Prin umor, comportamentul nostru ce indică plăcere (de obicei râsul, zâmbitul, uneori
chiotele de bucurie sau aplauzele) variază o dată cu cantitatea emoţională asociată subiectului
comic şi rezultatului neprevăzut.
Berlyne1 consideră că umorul este unic în sensul în care cu greu poate fi
confundat cu altceva. El este un tip diferit de comunicare în care orice persoană
schimbă informaţii în timpul interacţiunii.
Din perspectiva sociologică, Fine defineşte umorul ca fiind acea încercare de a provoca
veselia. Ca mesaj social orientat spre a stimula râsul şi zâmbetul.
Chapman şi Foot2 consideră că trei tipuri de definiţie ale umorului sunt de luat în considerare:
umorul ca stimul, umorul ca răspuns şi umorul ca dispoziţie. Ca şi stimul, umorul reprezintă
orice act de comunicare special orientat să provoace râsul şi zâmbetul. Ca şi răspuns,umorul
este de obicei considerat ca fiind ”suma situaţiilor în care râsul său zâmbetul este prezent” 3.
Trebuie să consemnăm, că râsul umoristic poate fi definit şi ca expresie fizică involuntară de
amuzament.
O definiţie comprehensivă a umorului conţine elemente din cadrul tuturor acestor perspective
.Martineau4 dezvoltă o explicaţie funcţională a umorului întelegand prin acesta: orice situaţie
comunicativă intenţionată ce este percepută ca umoristică de oricare din părţile ce
interrelaţionează.
2. Afectele
Afectivitatea, privită în mod general, cuprinde stările afective elementare,
emoțiile,dispozițiile, sentimentele și pasiunile. În stările afective elementare, includem starea
de afect,caracterizată printr-o puternică încărcătură emoțională,cu un debut brusc si o
desfășurare furtunoasă, însotită de modificări mimico-pantomimice si neurovegetative
(tahicardie, oscilatii tensionale, paloarea sau îmbujorarea feței etc.). Starea de furie, de mânie
este considerată o reactie emotională primitivă, caracterizată printr-o capacitate scăzută.
Sentimentele sunt stări emotionale mult mai complexe, mult mai stabile si
generalizate. Pasiunile se deosebesc de sentimente prin amplitudinea mai mare a trăirii, prin
angajarea mai puternică, prin caracterul mai stabil al relatiilor pe care le realizează cu
ambianta. Puternic instrumentate volitional, acestea generează impulsuri spre activitate, fiind
susceptibile de mari înfaptuiri.
5

1. Berlyne, D. E., Râsul,umorul şi jocul. Vol. 3. Individul în context social, 1969

2. Chapman, A.J., & Foot, H.C.,Umorul şi râsul: Teorii,cercetări şi aplicaţii ,1976
3. Coser, R. L., Râsul între colegi: Studiu privind funcţiile sociale ale umorului în cadrul unui
spital de boli mentale ,1960
4. Martineau, W. H.,Modele de funcţii sociale ale umorului, 1972

5
Metodologia cercetarii

Participanți și procedură Metoda de eșantionare a acestui studiu a fost una nonprobabilistă, de

conveniență. În cadrul studiului au participat 144 persoane angajate in orice tip de
organizație, fie ea de stat, privată sau organizație non-guvernamentală. Eșantionul este
compus din 123 de respondenți de gen feminin (85,4%) și 21 de respondenți de gen masculin
(14,6%).

I. Obiectivele Cercetării
Această lucrare dispune de 2 obiective, după cum urmează.
O1. Primul obiectiv al acestui studiu este de a investiga daca umorul influenteaza
pozitiv afectele la locul de munca.

II. Ipotezele Cercetării

H1. Exista o relație pozitivă între umor și afecte la locul de munca.

III. Modelul Cercetării

În această secţiune vor fi prezentate aspecte ce ţin de variabilele, eşantionul şi design-

ul cercetării.

Variabilele Cercetării: In acest studiu, climatul umoristic indeplineste rolul de variabila

independenta, iar afectele detin rolul variabilei dependente.

Eşantionul şi Eşantionarea Cercetării: Eşantionul pe care s-a efectuat acest studiu este
alcătuit din 144 de participanti cu un loc de munca. Eşantionarea cercetării este una de tip
aleatoriu, prin convenienţă. Respondenții au fost atât de gen masculin (14,6%), cât și de gen
feminin (85,4%) . (Tabel 1), fiind aflați în intervalul de vârstă 19-43 de ani .

6
 1.Participanti

Tabel 1

Descriptive Statistics
Varsta Gen
Valid 144 144

Missing 0 0
Mean 21.924 1.854
Std. Deviation 4.845 0.354
Minimum 11.000 1.000
Maximum 43.000 2.000

Tabel 2

Frequencies for Gen

Gen Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent
1 21 14.583 14.583 14.583
2 123 85.417 85.417 100.000
Miss-
0 0.000
ing
Total 144 100.000

7
Design-ul Cercetării: Studiul prezent dispune de un design non-experimental de tip
transversal întrucât datele au fost măsurate într-un singur moment de timp.

2.Instrumentele cercetarii

Variabilele acestei cercetări au fost măsurate cu ajutorul intrumentelor listate în

Continuare.

1) Climatul umoristic
Pentru realizarea acestui studiu de caz s-a folosit aplicarea unui chestionar ce cuprinde un
numar de 16 itemi, astfel incat s-a incercat scoaterea in evidenta a relatiei dintre umorul pe
care oamenii îl au in momentul interactionarii cu cei din jur. S-a folosit ca metoda de
masurare Chestionarul Climatului Umoristic . Anumite moduri in care ei abordeaza aceasta
situatie, reies din itemii prezentati in chestionar, ca de exemplu (Umorul este deseori folosit
pentru a încuraja sau susține colegii de la locul de muncă. / Dacă cineva comite o greșeală
acesta va fi ridiculizat de ceilalți din cadrul grupului. / Colegii mei fac deseori glume pe
seama managementului. / Supervizorul meu crede că umorul ne distrage de la ceea ce avem
de făcut ). Participanţilor li s-a cerut să îşi evalueze stima de sine indicând în ce măsură sunt
sau nu de acord cu afirmaţiile din itemii chestionarului măsuraţi pe o scală Likert în sapte
trepte (1=Dezcord Total ,7=Acord Total)

1)Afectele

Afectele au fost masurate cu ajutorul unui chestionar format din 16 itemi, realizat cu
Scala Indicator al Multi-Afectelor . Itemii au fost masurati pe scara Likert în 7 trepte.
Scală Likert de la 1 la 7, unde:
1=niciodată (0% din timp)
2= o mică parte din timp (de la 1% până la aproximativ 20%)
3=uneori (de la aproximativ 21% până la 40%)
4=aproape jumătate din timp (de la aproximativ 41% până la 60%)
5=o mare parte din timp (de la aproximativ 61% la 80%)
6=o foarte mare parte din timp (de la aproximativ 81% până la 99%)
7=întotdeauna (100% din timp)

3) Relatia dintre climatul umoristic si afectele la locul de munca

Chestionarul a fost elaborat pe baza constatărilor studiilor anterioare (Social Consequences of

Disparagement Humor: A Prejudiced Norm Theory, cât și Humor in the Workplace: It Is
More Than Telling Jokes) pentru asigurarea validităţii chestionarului.

8
PROCEDURA DE RECOLTARE A DATELOR

Datele au fost colectate prin intermediul unui formular online Google, în perioada 7
Decembrie 2021 – 21 Decembrie 2021, formularul fiindu-le adresat persoanelor cu un loc de
munca.. Important de menționat este și faptul că timpul efectiv de administrare și completare
a chestionarului este în jur de 5 minute.

Rezultatele Cercetării

1). Analiza și Interpretarea Statistică a Rezultatelor

Analizele statistice din cadrul acestui studiu au fost derulate cu ajutorul unui software statistic
Jasp

2) Analiza și interpretarea statisticii descriptive. În cadrul statisticii descriptive, au fost

analizate media și abaterea standard specifice variabilelor cantitative ce privesc vârsta (M =
21,9; SD = 4,84), genul (M = 1,85; SD = 0,35).

Tabel 3
Reability statics

Frequentist Scale Reliability Statis-

tics
McDonald's
Estimate Cronbach's α
ω
Point estimate 0.415 0.616
95% CI lower bound 0.301 0.506
95% CI upper bound 0.529 0.706

9
 Tabel 4

Frequentist Individual Item Reliability Statistics

If item dropped
Item McDonald's ω Item-rest correlation
afecte_01 0.241 0.413
afecte_02 0.517 0.203
afecte_03 0.287 0.259
afecte_04 0.506 0.012
afecte_05 0.211 0.370
afecte_06 0.538 0.167
afecte_07 0.226 0.331
afecte_08 0.540 -0.058
afecte_9 0.183 0.345
afecte_10 0.516 0.303
afecte_11 0.227 0.346
afecte_12 0.558 0.116
afecte_13 0.195 0.445
afecte_14 0.546 0.139
afecte_15 0.238 0.366
afecte_16 0.566 0.015

Tabel 5

Frequentist Scale Reliability Statistics

McDonald's
Estimate Cronbach's α
ω
Point estimate 0.031 0.484
95% CI lower bound -0.027 0.345
95% CI upper bound 0.089 0.599

ω = 0.031[CI 95%: -0.027-0.089]

α = 0,484 [CI 95%: 0,345-0,599]

10
 Tabel 6

Frequentist Individual Item Reliability Statistics

If item dropped
Item-rest correla-
Item McDonald's ω
tion
posHum_01 0.033 0.051
posHum_02 0.032 0.012
posHum_03 0.033 -0.061
posHum_04 0.030 -0.074
negHum_01 0.016 0.133
negHum_02 0.016 0.244
negHum_03 0.020 0.258
negHum_04 0.014 0.270
OutgroupHum_01 0.007 0.410
OutgroupHum_02 0.004 0.349
OutgroupHum_03 9.713e -6 0.455
OutgroupHum_04 0.004 0.549
Supervisorsustinere_01 0.476 -0.062
Supervisorsustinere_02 0.487 -0.126
Supervisorsustinere_03 0.448 0.036
Supervisorsustinere_04 0.442 0.036
Note.  The following items were reverse scaled: Supervisorsustinere_01,
Supervisorsustinere_02, Supervisorsustinere_03, Supervisorsustinere_04.

Tabel 7. Statistici descriptive

Descriptive Statistics
scor_afect
Scor_humor
e
Valid 144 144
Missing 0 0
Mean 61.458 66.347
Std. Deviation 9.430 15.167
Skewness -0.454 0.350
Std. Error of Skewness 0.202 0.202
Kurtosis 0.949 -0.173
Std. Error of Kurtosis 0.401 0.401
Shapiro-Wilk 0.976 0.987
P-value of Shapiro-Wilk 0.012 0.196
Minimum 28.000 34.000
Maximum 81.000 112.000

11
Tabel 8
Pearson's Correlations
Variable scor_afecte Scor_humor
1. scor_afecte n —
Pearson's r —
p-value —
2. Scor_humor n 144 —
Pearson's r 0.189 —
p-value 0.023 —

Analiza și interpretarea statisticii inferențiale. Pentru început, a fost efectuat testul de

corelație Pearson, pentru a putea fi observate asocierile dintre variabilele analizate, acestea
fiind listate în Tabelul 8.
Afirmam faptul ca p<0,05 așadar, vem o corelatie staistica . Bazat pe acestea, tragem
concluzia cum ca se confirma ipoteza.

DISCUŢII ŞI CONCLUZII

Concluzii
Pentru debutul acestei ultime părți a lucrării de față, se va face o referire sumară la rezultatele
obținute, respectiv la consistența acestora pe parcursul literaturii de specialitate.
Acest studiu şi-a propus să investigheze relaţia dintre afecte si umorul la locul de munca.
Mai exact, acest studiu a ridicat următoarea întrebare: Umorul influentează pozitiv afectele la
locul de munca? Analizele indică faptul că umorul este legat de afecte la locul de munca.

Limite
O limitare a acestei lucrări este design-ul utilizat pentru dezvoltarea studiului. Design-ul non-
experimental de tip transversal ar putea predispune la interpretări eronate sau chiar exagerate,
având în vedere faptul că datele au fost măsurate într-un singur moment de timp, fără ca
variabilele de interes să fie controlate de către cercetător, în vederea diminuării potențialelor
surse de eroare. Cu toate acestea, aducând în prim-plan importanța generalizabilității,
cercetarea de față nu excede limita propusă, anume aceea de a viza o variantă exploratorie a
modelului de analiză descris. Așadar, probabilitatea scăzută de generalizare nu reprezintă,
neapărat, o limitare, deoarece lucrarea nu și-a propus să generalizeze rezultatele obținute în
urma analizelor datelor. Mai degrabă, se poate admite faptul că cercetarea curentă reprezintă
o adiţie în lucrările ştiinţifice efectuate în acest domeniu.
Modalitatea de eșantionare a cercetării curente reprezintă o altă posibilă limitare a acesteia.

12
Având în vedere eșantionarea de conveniență din cadrul studiului, aceasta a fost bazată pe
disponibilitatea respondenților, pe voluntariat. În acest sens, limitările metodologice ce pot fi
prezente țin de vârstele participanților, de nivelurile lor de pregătire, de atitudinile, valorile și
credințele personale, aceste concepte având potențialul de a reprezenta surse semnificative
de eroare și de a scădea măsura în care rezultatele pot fi generalizate la populația vizată.

Discuţii
Utilizarea și raportarea eronată a rezultatelor obținute în urma analizelor statistice reprezintă
o altă problemă majoră în demersurile de cercetare științifică. Astfel, conceptul cunoscut sub
denumirea de data dredging reprezintă utilizarea eronată a analizelor datelor pentru a putea
decsoperi modele ce pot fi prezentate drept semnificative statistic. Această utilizare eronată
constă în derularea a numeroase teste statistice pe datele existente, finalitatea constând în
raportarea exclusivă a acelor rezultate semnificative statistic (Smith și Ebrahim, 2002).
Pentru a putea preveni fenomenul de data dredging, jurnalul Nature Human Behaviour nu
doar că a adoptat formatul rapoartelor înregistrate (i.e., rapoarte ce facilitează testarea
teoriilor utilizate în cercetări), ba chiar a și argumentat faptul că această acțiune ar putea duce
spre “schimbarea focalizării de pe rezultatele cercetărilor pe întrebările ce ghidează
cercetările și pe metodele utilizate pentru a răspunde acestor întrebări” (“Promoting
reproducibility with registered reports”, 2017, p. 1).
Direcția viitoare ce poate fi desprinsă din rândurile scrise anterior este aceea de
păstrare a scepticismului caracteristic gândirii critice și focalizarea cercetărilor nu pe
semnificația statistică propriu-zisă, ci pe magnitudinea acesteia, pe mărimea efectului
măsurat.

13
 Referinţe Bibliografice

1.Adams,Scott, The Dilbert Principle: A cubicle’s-eye view of

basses,meetings,management,fads & other workplace afflictions, Editura, New York,
United Media, 1996

2.Bales,R. F., Personality and interpersonal behavior, New York,1970

3.Barge,J. K., Leadership: Communication skills for organizations andgroups, New

York,1994

4.Barreca,Regina,They Used to Call Me Snow White—but I Drifted:Women's Strategic Use

of Humor, New York, Viking,1991

5.Bennis,W., On becoming a leader. Boston, 1994

6.Bergson,Henri, Laughter: An Essay on the Meaning of the Comic,Translated by Cloudesley

Brereton and Fred Rothwell, New York, Macmillan,1911

7.Berlyne, D. E.Rasul,umorul şi jocul. Vol. 3. Individul în context social,1969

8.Boskin,Joseph. Rebellious Laughter: People's Humor in American

Culture.New York, Syracuse University Press, 1997.

9.Buckley, F. H., The Morality of Laughter,Ann Arbor,University of Michigan Press, 2003

10.Duncan W. J., L. R. Smeltzer, & T. L. Leap, Humor and work:Applications of joking

behavior to management. Journal of Management, 1990

11.Freud, Sigmund, Jokes and Their Relation to the Unconscious,Translated and edited by
James Strachey,New York, W.W. Norton, 1960

12.Fry, William F., Sweet Madness: A Study of Humo Palo Alto, PacificBooks, 1963.

13.Gates, Henry Louis, Jr. The Signifying Monkey: A Theory of Afro-American Literary
Criticism, New York: Oxford University Press, 1988

14.Gruner, Charles R, The Game of Humor: A Comprehensive Theory of Why We Laugh.

New Brunswick, N.J,Transaction Publishers, 1997

15.Gruner, Charles R,Understanding Laughter : The Workings Of Wit

&Humor,Chicago,Nelson-Hall, 1978
14
Anexe

Anexa 1
Scala Indicator al Multi-Afectelor
Scală Likert de la 1 la 7, unde:

1=niciodată (0% din timp)

2= o mică parte din timp (de la 1% până la aproximativ 20%)
3=uneori (de la aproximativ 21% până la 40%)
4=aproape jumătate din timp (de la aproximativ 41% până la 60%)
5=o mare parte din timp (de la aproximativ 61% la 80%)
6=o foarte mare parte din timp (de la aproximativ 81% până la 99%)
7=întotdeauna (100% din timp)

1. Temător (Temătoare)
2. Entuziasmat(ă)
3. Abătut(ă)
4. Fără griji
5. Neliniștit(ă)
6. Încântat(ă)
7. Deprimat(ă)
8. Calm(ă)
9. Încordat(ă)
10. Inspirat(ă)
11. Descurajat(ă)
12. Liniștit(ă)
13. Îngrijorat(ă)
14. Vesel(ă)
15. Fără speranță
16. Relaxat(ă)

15
Anexa 2

Chestionarul Climatului Umoristic

Scală Likert în 7 trepte, unde: 1 - Dezacord Total și 7 - Acord Total.

Umor Pozitiv

Umorul este deseori folosit pentru a încuraja sau susține colegii de la locul de muncă.
Ne face plăcere tuturor să folosim umorul la locul de muncă.
Umorul colegilor mei deseori mă binedispune.
Umorul pe care colegii mei îl utilizează face munca mai placută.

Umor Negativ

Umorul utilizat de colegii mei poate deseori face pe cineva din cadrul grupului să se simtă
prost.
Dacă cineva comite o greșeală acesta va fi ridiculizat de ceilalți din cadrul grupului.
Umorul este utilizat uneori pentru a intimida persoane din cadrul grupului.
Colegii mei utilizează câteodată umorul pentru a se batjocori reciproc.

Umor Îndreptat în Afara Grupului

Colegii mei fac deseori glume pe seama managementului.

Deciziile managementului sunt deseori ținta unor glume sau a ridiculizării printre colegii mei.
Ne face plăcere să râdem împreună pe seama deciziilor managementului cu care nu suntem
de acord.
Glumele pe seama regulilor companiei sunt des întâlnite în cadrul grupului meu de lucru.

Susținerea Supervizorului

Supervizorul meu crede că umorul ne distrage de la ceea ce avem de făcut. (R)

A încerca să folosești umorul la locul de muncă te poate pun în încurcătură cu supervizorul
nostru. (R)
Supervizorul meu se așteaptă să păstrăm o atmosferă serioasă la locul de muncă. (R)
Supervizorul meu crede că locul de muncă nu e un loc în care se pot face glume. (R)

16