ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII, CADASTRU ȘI ARHITECTURĂ
PROGRAM DE STUDIU:
CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE

REFERAT
LA DISCIPLINA
STRUCTURI INTELIGENTE
ANUL II DE STUDII

Titular disciplină,
Prof. univ. dr.ing. Maria POP

Student masterand,
Ruge Vicas Ana

An universitar 2019 – 2020

ROMÂNIA
1
 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII, CADASTRU ȘI ARHITECTURĂ
PROGRAM DE STUDIU:
CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE

Casă de vacanță din containere

2
 Introducere

Sustenabilitatea este capacitatea de a dura. Ca definiție, în Dicționarul

explicativ al limbii române, sustenabilitatea este calitatea unei activități
antropice de a se desfășura fără a epuiza resursele disponibile și fără a
distruge mediul, deci fără a compromite posibilitățile de satisfacere a
nevoilor generațiilor următoare.

Conferința mondială asupra mediului de la Rio de Janeiro din 1992 a

acordat o atenție deosebită acestui concept, care implică stabilirea unui
echilibru între creșterea economică și protecția mediului și găsirea de
resurse alternative. Când se referă la dezvoltarea economică de ansamblu
a unei țări sau regiuni, este de obicei preferat termenul sinonim
dezvoltare durabilă. [1]

Obiectivul constructiilor durabile sau verzi este reducerea emisiilor de

carbon în clădire în timpul construcției și după finalizarea acesteia. El
poate include utilizarea materialelor de construcție durabile sau reciclate,
reducerea deseurilor și utilizarea surselor regenerabile de energie.

Casele pot fi construite dintr-o mare varietate de materiale reciclate,

inclusiv lemn reciclat, paie, plastic, metal, containere vechi de transport
maritim. În mod tradițional materialele de construcție reciclate includ
lemnul reciclat, uși și cadre de la alte case sau materiale reziduale de la
alte proiecte de construcții. La o utilizare repetata a acestor materiale în
construcții noi compania de consțructii și proprietarul unei case noi
reduc cantitatea de deșeuri și necesitatea de a achiziționa noi materiale
de construcție. Un alt mod de a folosi materiale reciclate este
achiziționarea produselor noi care au fost fabricate din materiale
reciclate. Materiale de construcție unice includ containere de transport
maritim, baloturi de paie și alte obiecte de mari dimensiuni. Au fost
cazuri cand casele au fost montate folosind panourile vechi din
caroseriile masinilor și corpurile avioanelor părasite. Containere de
transport maritim sunt un material de constructie perfect, pentru că pot fi
folosite pentru a forma podeaua, pereții și tavanele în casă, sunt mult mai
ieftine decat materialele tradiționale. Ele pot fi folosite chiar și pentru
case înalte cu multe etaje. [2]

3
Casă de vacanță din paie

Date despre clădire

Anul construcției 2002-2003
Suprafața terenului 320m2
Suprafața locuită 115 m2
Suprafața utilă înafara anvelopei termice 80 m2 sub casă,
35 m2 terasă
Orientare sud-vest
Numărul locatarilor 3
Necesarul anual de încălzire Q H în kWh/m2a folosire pe timp de
vacanță
(estimat la 5 kWh/m2a)
Certificat de casă pasivă nu (nu se supun spre
certificare clădirile cu
folosire sezonieră)

Inventivul arhitect Werner Schmidt se dedică mai nou paielor, având

mare succes și numeroase comenzi. El folosește paiele atât ca material
4
structural cât și termoizolant. Paiele au devenit un produs rezidual din
agricultură și sunt disponibile aproape oriunde din abundență. Materia
primă regenerabilă poate fi eliminată complet ecologic după folosire,
este ieftină și ușor de prelucrat. În cazul proiectării și folosirii
corespunzătoare a materialului, casele din paie sunt durabile și chiar
rezistente la cutremur și la furtună. Ideea provine din SUA, unde primele
astfel de case au aparut în jurul anului 1900. La nivel mondial există
aproximativ 10.000 de case din baloturi de paie și nici chiar cele mai
vechi dintre ele nu prezintă deteriorări semnificative, cu condiția să fi
fost respectate cele mai importante reguli de construcție. Cel mai mare
dușman al paielor este umezeala, care duce la putrezirea lor. Paiele
presate prezintă proprietăți de izolare termică comparabile cu cele ale
celulozei, lânii de oaie sau ale altor materii prime regenerabile. Teste
efectuate cu baloturi de paie presate și netencuite au demonstrat o
comportare la incendii comparabilă cu cea a calității materialelor F30-B1
(clasificare conform standardului german DIN 4102: B1 – material care
nu înteține focul; F30 – material rezistent la foc 30 minute). Doar în
cazuri răzlețe, așa cum apar pe șantier se recomandă atenșie mărită (din
punct de vedere al siguranței la foc).

Casă de vacanță în Disentis (Elveția)

În cazul casei de vacanță din Disentis (Elveția), controlul calității a

început încă de la alegera combinei adecvate, care trebuia să asigure
presarea corespunzătoare a baloturilor și o separare cât mai eficientă a
boabelor de paie. Pericolul infestării cu rozătore există doar în cazul
resturilor de boabe printre paie. La treierat s-a ținut cont de condiții
meteorologice favorabile și de o umiditate redusă a paielor. Ulterior
baloturile au fost separate în grajd, pentru a le confecționa la
dimensiunile necesare.

5
Pe centura din beton realizată pe placa parterului se află cadrele
prefabricate ale ferestrelor și ușilor; un strat de drenare din criblură
protejază împotriva umezelii datorate condensului. Prin canalele
realizate cu ajutorul montării de țevi în centura de beton se trag
benzi pentru a fixa baloturile de paie.

Baloturile de paie pre-confecționate se amplasează cu ajutorul unei

macarale; rosturile și îmbinările trebuie umplute manual cu paie.
6
După ce pereții din baloturi de paie sunt ,,zidiți’’ la înălțimea
nivelului, se amplasează deasupra o centură din elemente
prefabricate din lemn, umplute cu vată minerală bazaltică, fixate
strâns între ele, la colțuri. Se prevede o distanță între cadrele
tâmplăriei și centură pentru a lăsa loc tasării puternice (ulterioare) a
paielor.

Cu benzi obișnuite din plastic, folosite la ambalare, se fixează de

centura de beton atât baloturile de paie, cât și centura din lemn;
capetele benzilor servesc la fixarea ulterioară a plasei pentru
tencuială. Deasupra centurii din lemn se află planșeul din lemn al
etajului, gros de 15 cm. În canalul centurii perimetrale a tavanului
sunt amplasate instalațiile.
7
Planșeul este susținut la partea superioară a pantei de un perete de sprijin
din beton, iar partea dinspre vale de piloni cilindrici, la o înălțime de
aproximativ 6 metri deasupra nivelului străzii. Deasupra planșeului se
află o bordură perimetrală din beton cu un strat de criblură pentru drenaj,
de care sunt fixate cadrele din placaj multistrat pentru tâmplăria
exterioară, precum și elementele prefabricate ale fațadei sudice. Pe
stratul de criblură s-au așezat baloturile de paie, care au o lungime între
255 și 260 centimetri, o înălțime de 70 centimetri și o lățime de 125
centimetri, corespunzătoare grosimii pereților. Rosturile de tasare și
îmbinările trebuie umplute manual cu paie. La partea superioară a
pereților parterului este o centură realizată din trei rânduri (straturi) din
lemn, cu rol de centură perimetrală (un rând de placaj, un rând din rigle
din lemn prevăzut cu interspații, un al treilea rând placaj). Golurile din
grinda perimetrală sunt umplute cu vată minerală bazaltică și sunt
îmbinate la colțuri cu șuruburi. La fața interoară a centurii, rândurile sunt
decalate pentru a face loc canalului pentru traseele de instalații.
Baloturile de paie sunt legate de centura perimetrală cu benzi obișnuite
pentru ambalat, din material plastic, care sunt trecute prin canale în
bordură, realizate prin înglobarea unor țevi.
La etaj structura este identică, totuși aici pe centura perimetrală se
sprijină direct structura acoperișului. Pe partea inferiară a fermelor
(structurii acoperișului) se aplică mai întâi o folie de etanșare împotriva
infiltrațiilor de aer care este lipită cu grijă, apoi se prinde cu șuruburi
tavanul prefabricat din panouri sandwich de 70 milimetri. În pod se află
un strat de termoizolație din paie de 72 cm.

8
După închiderea învelitorii acoperișului și a pereților, s-a întrerupt lucrul
timp de patru săpltămâni, pentru a permite paielor să se taseze
(aproximativ 10 centimetri). Din cauza acestei tasări, între centura
perimetrală și buiandrugii ferestrelor s-a prevăzut, în timpul construcției,
un spațiu suficient de mare.
După tasarea paielor, benzile din material plastic sunt strânse din nou.
Pentru tencuiala interioară și exterioară, în rosturile baloturilor de paie s-
au așezat benzi, de care se prinde plasa suport pentru tencuială și se
strâng împreună. Apoi se aplică tencuieli obișnuite la interior, iar pe
exterior o tencuială în trei straturi de var-ciment. [3]

Construcție
Element Straturi de material Grosimi de Valoarea
de materiale (cm) U
construcție (W/m²K)

Planșeul Placi de ardezie U=0,095

deasupra (pardoseală) 2,00
solului (de Beton 8,00
sus în jos) Folie material plastic
Baloturi de paie pâslă 72,00
Criblură (strat de
drenare) 3,50
Placa de beton armat 25,00

Alcătuire Strat de vopsea U=0,037

perete permisibil la difuzie
exterior Tencuială hidraulică
(din gata preparată din var 0,50
interior) Tencuială de egalizare
cu plasă 1,50
Tencuială ușoară din
var-ciment 3,00
Plasă metalică
Baloturi de paie 120,00
Plasă metalică
Tencuială ușoară din
var-ciment 3,00
Tencuială de egalizare
cu plasă 1,50
Tencuială hidraulică
gata preparată din var 0,50
Strat de vopsea
permisibil la difuzie

9
Planșeu Placaj 2,00 U=0,072
deasupra Membrană barieră de
etajului vapori, baloturi de paie
între fermele de
acoperiș (h=20,00cm) 72,00
Acoperiș Fermă de acopeiș 20,00 Acoperiș
(din Astereală 2,70 rece
interior) Membrană de protecție
(hidroizolație)
Strat de aer ventilat cu
rigle de lemn 9,00
Finisaj din tablă 5,00
Ferestre Rama: lemn de molid U f =1,20
Geam: geam
termoizolant cu triplu
vitraj U g=0,70

Dotare tehncă
Schimbător de căldură geotermal fără
Instalație de ventilație cu
recuperator de căldură fără
Încălzirea suplimentară a aerului
admis fără
Rezervor de apă 200 litri
Încălzirea apei menajere Cu boiler electric,este planificată
montarea de captatoere solare
Încălzire suplimentară/de urgență șemineu
Instalație fotovoltaică fără
Rezervor pentru apa pluvială fără

10
 1 Scara de acces
2 Vestibul
3 Hol
4 Bucatarie
5 Sufragerie/cameră de zi
6 Terasă
7 Cameră
11
 Bibliografie

[1] https://ro.wikipedia.org/wiki/Sustenabilitate

[2] http://www.simodorgrup.ro/Sfaturi-utile/Dezvoltarea-durabila-in-
constructii-- eID161.html

[3] Anton Graf ,,Casa pasivă’’ Editura CASA Oradea, 2013

12