Sunteți pe pagina 1din 170

REABILITAREA CONSTRUCTIILOR

CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

CUPRINS
1.CAUZELE CARE PRODUC INCONFORT HIGROTERMIC 3
1.1. Criterii de confort higrotermic
1.2. Alcatuiri de pereti la constructii existente

2. EFECTELE STRATURILOR SUPLIMENTARE DE TERMOIZOLATIE 8


2.1. Solutii si masuri de reabilitare si exploatare
2.2. Solutii de dispunere la interior a straturilor suplimentare
2.3. Solutii de dispunere la exterior a straturilor suplimentare
2.4. Efectul barierei contra vaporilor

3. SOLUTII DE ELIMINARE A CONDENSULUI 16


3.1. Prevederi generale (C203-91)
3.2. Placari exterioare la pereti
3.3. Placari interioare
3.4. Solutii locale
3.5. Izolarea suplimentara a teraselor
3.6. Izolarea placilor in contact cu solul

4. ETANSAREA LA AER - CONDITIE A CONFORTULUI INTERIOR 28


4.1. Conceptul de transfer de aer
4.2. Prescriptii tehnice
4.3. Pierderile de aer intr-o cladire
4.4. Evaluarea pierderilor termice cauzate de permeabilitatea la aer a anvelopei
clǎdirii
4.5. Determinarea ratei de ventilare a unui spaţiu ocupat, cu condiţia de menţinere a
confortului fiziologic
4.6. Concluzii

5. AUDITUL TERMIC SI ENERGETIC AL CLADIRILOR 38


5.1. Reglementari in vigoare
5.2. Definirea şi ierarhizarea elementelor componente ale anvelopei clădirilor
5.3. Parametri definitorii pentru caracterizarea higro-termică a materialelor
5.4. Parametri de performanta ai anvelopei
5.5. Calculul indicatorilor globali:
5.6. Cerinţe de performanţă şi niveluri de performanţă termică, energetică şi de
permeabilitate la aer, pentru elementele anvelopei clǎdirilor şi pentru ansamblul
acesteia
5.7. Temperaturi superficiale normate
5.8. Condiţii de climat interior şi de iluminat natural pentru asigurarea confortului
higrotermic şi vizual
5.9. Particularitǎţi de aplicare a metodologiei pentru clǎdirile existente care urmeazǎ a
fi modernizate termic şi energetic

1
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

6. SOLUŢII TEHNICE DE REABILITARE TERMICA A CLĂDIRILOR EXISTENTE 63


6.1. Introducere
6.2.Soluţii tehnice cadru recomandate pentru reabilitarea sau modernizarea energetică a
clădirilor existente
6.3.Particularităţi ale măsurilor de reabilitare/modernizare energetică pentru clădiri din
sectorul terţiar
ANEXE 78
ANEXA 1. Transmitanţele termice (Ui), CARACTERISTICE ZONELOR NEIZOLATE
TERMIC SAU MAI PUŢIN TERMOIZOLATE
ANEXA 2. TEMPERATURA PUNCTULUI DE ROUĂ (θr) PENTRU DIFERITE
TEMPERATURI ŞI UMIDITĂŢI RELATIVE ALE AERULUI INTERIOR [oC]
ANEXA 3. SOLUŢII DE REABILITARE/MODERNIZARE TERMOTEHNICĂ A
ANVELOPEI CONSTRUCŢIEI – ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE OPACE
ANEXA 4. SOLUŢII DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A TÂMPLĂRIEI EXTERIOARE
ANEXA 5. LISTA SOLUŢIILOR TEHNICE PENTRU REABILITARE/MODERNIZAREA
ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR DE LOCUIT ALIMENTATE DE LA TERMOFICARE
ANEXA 6. LISTA SOLUŢIILOR TEHNICE PROPUSE PENTRU REABILITARE
/MODERNIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR DE LOCUIT INDIVIDUALE SAU
ÎNŞIRUITE DOTATE CU SURSĂ PROPRIE DE CĂLDURĂ
ANEXA 7. DATE PRIMARE PRIVIND MĂSURILE DE REABILITARE ŞI
MODERNIZARE PENTRU ANALIZA ECONOMICĂ ÎN CADRUL AUDITULUI
ANEXA 8. CARACTERISTICI HIGROTERMICE ALE UNOR MATERIALE
TERMOIZOLANTE
ANEXA 9. METODĂ DE CALCUL SIMPLIFICATĂ PENTRU DETERMINAREA
REZISTENŢELOR TERMICE CORECTATE LA CLĂDIRILE EXISTENTE – TABELE
CU VALORI PRECALCULATE PENTRU COEFICIENŢII DE REDUCERE/CORECŢIE
“R1” SI “R2”
ANEXA 10.CALCULUL COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICA „G”
ANEXA 11. ORDONANŢA DE URGENŢĂ A GUVERNULUI NR. 174/2002
ANEXA 12. LEGE NR. 372/2005 PRIVIND PERFORMANŢA ENERGETICĂ A
CLĂDIRILOR
ANEXA 13. NORME METODOLOGICE REFERITOARE LA PERFORMANŢA
ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
ANEXA 14. CERTIFICAT DE PERFORMANTA ENERGETICA
BIBLIOGRAFIE

2
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

1.CAUZELE CARE PRODUC INCONFORT HIGROTERMIC


1.1. Criterii de confort higrotermic
Scopul locuintei, pe langa altele este acela de a asigura un microclimat interior situat in domeniul
de confort, domeniu studiat statistic. Incalzirea este conceputa astfel incat in perioada rece a anului
temperatura interioara sa fie cuprinsa in limitele 18...23 °C, functie de rolul spatiului-incaperii.
Astfel, in bucatarie sunt necesare 18 °C, in camere de zi sau dormitoare 20 °C, in bai 22 °C etc.,
aceste temperaturi asigurand senzatia de confort termic, ca si componenta esentiala a cerintelor
“factorului om”. Evident ca, in functie de activitatea sa, omul necesita conditii corespunzatoare de
temperatura.
Umiditatea aerului interior, o alta componenta a exigentelor impuse de confort, constituie un factor
esential. De exemplu, umiditarea relativa (ϕr) a aerului interior, variaza in conditii normate intre
50...70%, domeniu confortabil pentru o cladire de locuit. Dar, in alte tipuri de cladiri - industriale,
agricole, umiditatea poate avea valori mult diferite, afectand atat oamenii, cat si procese
tehnologice, calitatea unor produse, sanatatea animalelor etc.
Particularizand pentru un domeniu restrans, acela al cladirilor de locuit, se poate percepe
mecanismul uzual al producerii vaporilor de apa. Astfel omul cedeaza in permanenta, prin respiratie
si transpiratie normala, apa spre mediul exterior, sub forma de vapori de apa. Pana la Ti=16 °C,
aceasta degajare are o valoare constanta si egala cu go=31 g/om.ora si creste odata cu temperatura,
ajungand la go=40 g/om.ora la Ti=20 °C.
Prin aceasta degajare creste continutul de umiditate a aerului, adica umiditatea relativa ϕr, ajungand
in domeniul inconfortabil, sau, la valori mari ale degajarilor de umiditate, se atinge valoarea
umiditatii de saturatie, (ϕs) producandu-se condens.
Astfel, intr-o camera neventilata, in care unei persoane ii revine o cantitate Go=24 kg aer (ceea ce
corespunde la doua persoane intr-o camera de 18 m2) datorita degajarilor la nivel de go=31
g/om.ora, are loc o crestere a continutului de umiditate Δx=1,29 g/kg.aer. Aceasta inseamna ca,intr-
o camera, in care temperatura este de exemplu Ti=16 °C si umiditarea relativa in momentul
ocuparii camerei ϕr=50%, umiditatea ajunge la saturatie (ϕr=ϕs=100%) dupa numai 4,45 ore, iar la
Ti=14 °C dupa numai 4 ore. In realitate, condensul apare mult mai repede, la ϕr < ϕs =100%,
deoarece Tsi < Ti, deci condens pe suprafata interioara a elementelor de constructii in contact cu
exteriorul.
Un criteriu esential al confortului termic il reprezinta diferenta de temperatura dintre Ti si Tsi,
diferenta care da marimea valorii rezistentei termice minime, necesare:

3
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Ti − Te
Rnec = .R .m
ΔTi , max i

Valoarea ΔTi,max variaza in tarile central europene intre 2...3 °C, iar conform STAS 6472/3-89 intre
2,5...4,5 °C (ex. 4,5 °C pentru pereti exteriori). O valoare mare pentru ΔTi,max, creeaza o senzatie de
inconfort termic.
Stabilitatea termica a elementelor de construcii pe timp de iarna - o alta conditie impusa de
necesitatile de confort, se realizeaza in principal, prin respectarea regimului normal de exploatare in
timpul incalzirii, astfel incat, in conditiile variatiei temperaturii aerului exterior, amplitudinea de
oscilatie a temperaturii aerului interior sa nu depaseasca 1°C. Stabilitatea termica poate fi realizata,
in primul rand prin marirea capacitatii elementelor de constructie de acumulare a energiei,
impunandu-se urmatoarele valori minime ale inertiei termice (D=∑Rj.sj) :
- in cazul incalzirii cu sobe D≥2,5 ;
- in cazul incalzirii centrale sau prin termoficare ;
• la cladiri din grupa I D≥2,0
• la alte cladiri D≥1,5
Respectarea conditiilor obliga la efectuarea tuturor verificarilor termotehnice cerute de
legislatia in vigoare si a satisfacerii tuturor cerintelor de buna comportare termotehnica.
Astfel, sunt obligatorii :
• - verificarea rezistentelor termice specifice corectate, R’, ale tuturor elementelor de constructie
ale cladirilor, calculate pentru fiecare incapere in parte, care trebuie sa fie mai mari decit
rezistentele termice necesare, conform prevederilor STAS 6472/3-89, C107-05 si a
METODOLOGIEI de aplicare a Legi 372-05, DIN CONDITIA DE CONFORT TERMIC:
R’>R’nec
• verificarea rezistentei termice corectate minime, R’m, stabilita pe criterii de ECONOMIE DE
ENERGIE in exploatarea cladirilor, trebuie sa fie mai mari decit rezistentele termice minime,
admisibile conform relatiei:
R’m>R’min
• - verificarea sigurantei la fenomenul de condens pe suprafata interioara a elementelor de
constructie perimetrala, conform prevederile STAS 6472/3-89 si a METODOLOGIEI.
• - verificarea conditiilor de aparitie a condensului in interiorul elementelor de constructie
care fac parte din anvelopa cladirii, pe baza prevederilor din STAS 6472/4-89 si a
METODOLOGIEI.

4
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

• - verificarea stabilitatii termice a principalelor elemente de constructie perimetrale,


conform prevederilor din STAS 6472/3-89 cap.4 si din Instructiunile tehnice provizorii NP 200-
1989.
Pentru marirea gradului de confort termic la cladirile de locuit, precum si in vederea reducerii
consumului de energie in exploatare, se vor respecta valorile minime, date in tabelul nr.1a si 1b,
pentru rezistentele termice medii ale elementelor de constructie perimetrale.
Tab. 1a
Valorile normate şi valorile limită apreciate, ale rezistenţelor termice
la clădirile de locuit noi
VALORI LIMITĂ
SIMBOLUL

R’nec R’min APRECIATE


ELEMENTUL DE
CONSTRUCŢIE Zona climatică Cladiri Cladiri
minR’ maxR’
I II III IV noi exist.**)
m2K/W m2K/W m2K/W

E Pereţi exteriori 1,00 1,09 1,19 1,28 1,50 1,40 0,50 4,00

de terasă 1,33 1,46 1,58 1,71 3,50 3,00 0,50 5,00


T
Planşee de pod 1,20* 1,31* 1,42* 1,54* 3,50 3,00 0,50 5,00

peste subsolul
S 1,33* 1,46* 1,58* 1,71* 1,65 1,65 0,30 3,00
neîncălzit

P Plăci pe sol 2,13 2,33 2,53 2,73 4,50 3,00 1,00 5,00

F/U Tâmplărie exterioară 0,39 0,55 0,40 0,30 1,50

* valori orientative; valorile exacte se determină pe baza unor factori de corecţie determinaţi
printr-un calcul de bilanţ termic.
** valori orientative pentru clădiri existente care se reabilitează (clădire de referinţă)

Rezistenţe termice necesare pentru elementele de construcţie vitrate Tab.1b


R'nec [m2K/W]
Grupa clădirii
Tâmplăria exterioară Luminatoare Pereţi exteriori vitraţi
I 0,39 0,32 0,32
II 0,32 0,29 0,29
III 0,29 0,26 0,26
IV 0,26 0,23 0,23
OBSERVAŢII:
1) La casa scării şi la alte spaţii de circulaţie, indiferent de grupa clădirii, se admite
R'nec = 0,26 m2K/W
2) La vitrine se admite R'nec = 0,22 m2K/W
Valorile ΔTi,max si incadrarea in grupe de cladiri este data in Tab.2.
Valori normate Δ θ i max Tab.2.
Grupa Destinaţia clădirii ϕi Δ θ i max [K]

5
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

clădirii (%) Pereţi Tavane Pardoseli


I • Clădiri de locuit, cămine, internate
• Spitale, policlinici, ş. a.
60 4,0 3,0 2,0
• Creşe, grădinţe
• Şcoli, licee, ş.a.
II • Alte clădiri social - culturale, cu regim
50 4,5 3,5 2,5
normal de umiditate
III • Clădiri sociale cu regim ridicat de
umiditate
60 6,0 4,5 3,0
• Clădiri de producţie cu regim normal de
umiditate
IV • Clădiri de producţie cu regim ridicat de
≤75 Δ θr 0,8 • Δ θ r 3,5
umiditate *)
*) Δ θ r = θ i - θ r
Deci, nerealizarea conditiilor impuse de STAS 6472 sau C107-05, conduc la inconfort termic.
R’≥ R’nec.
R’med>R’min
ΔTi,max = 2,0...4,0 °C(pentru cladiri de locuit)
D ≥ 1,5...2,5

Tsi > τr
Verificarea elementelor de construcţie componente ale anvelopei clădirii la riscul de condens
superficial şi interstiţial este obligatorie în etapa de audit energetic în care se face analiza soluţiilor
de îmbunătăţire a performanţei termo-energetice a clădirii, pentru fiecare soluţie selectată.
(documente recomandate: SR EN 13788: “Performanţa higrotermică a componentelor şi
elementelor de construcţie – Temperatură superficială interioară pentru evitarea umidităţii
superficiale critice şi condensului interior – Metodă de calcul “) - atunci când sunt disponibile date
climatice medii lunare (temperaturi şi umidităţi relative).
Din punct de vedere strict formal, condensul se produce atunci cand suprafata interioara a peretilor,
planseelor etc., exterioare, au o tempratura locala (Tsi), inferioara temperaturii punctului de roua.
Fenomenul are loc nu numai pe suprafata interioara, ci si in interiorul elementului in contact cu
exteriorul atunci cand :
pv ≥ ps
STAS 6472 nu conducea la o proiectare care sa elimine producerea condensului, ci limiteaza
cantitatea de apa de condens produsa in perioada rece a anului, conform relatiilor :
m w ≤ mv
ΔWef ≤ ΔWadm
cu semnificatiile conform STAS 6472.
1.2. Alcatuiri de pereti la constructii existente

6
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Alcatuirea peretilor constructiilor civile, realizati pana in 1984 au prezentat performante termice,
functie de alcatuire in limitele Ro=0,54...0,97 m2K/W, satisfacand 45...81% din Ro,nec (fig.1)
Dupa 1984, realizarea peretilor a cunoscut o imbunatatire din punct de vedere termotehnic, cel putin
la nivelul solutiilor propuse, intre limitele Ro=1,38...2,43 m2K/W, reprezentand 115...202% din
Ro,nec impus de STAS.
Revizuirea STAS 6472 din 1989, aduce un spor de rezistenta necesara la izolarea termica
prin micsorarea valorii ΔTi,max = 2,5...4,5 °C, dar cu valori inca mult inferioare ale Rnec fata de cele
din tarile Vest-Europene.
In consecinta, majoritatea elementelor de constructii in contact cu exteriorul nu satisfac
exigentele higrotermice ale STAS 6472/2-1989, fiind necesare o actiune generala de reabilitare a
acestora cu consecinte asupra confortului higrotermic-fiziologic si economiei de energie.
Aceasta actiune este cu atat mai actuala cu cat se are in vedere satisfacerea valorilor R’min si R’nec
din tabelele 1 si 2.
Temperaturile exterioare convenţionale de calcul se consideră în conformitate cu harta de zonare
climatică a teritoriului României, pentru perioada de iarnă. SR 1907-1/97 cuprinde această hartă,
conform căreia teritoriul României se împarte în 4 zone climatice, astfel :
- zona I θe = - 12oC
- zona II θe = - 15oC
- zona III θe = - 18oC
- zona IV θe = - 21oC
A B C D
Autoclaved aerated brick brick with vertical reinforced
concrete m asonry hollows concrete

AAC

5 5 5
25 cm 37 cm 30 cm 5 12 9
27 cm

E F G
reinforced reinforced
AAC concrete
concrete
reinforced
concrete
mineral AAC
wool

Fig.1. Solutii de realizare a peretilor exteriori inainte de 1984

7
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

a b c
reinforced
AAC concrete
masonry AAC
brick mineral
masonry wool
AAC

5 5
35 cm 15 30 2 8 7 12
45 cm 30 cm

d e f
reinforced AAC
concrete

AAC reinforced
masonry mineral concrete
wool

45 cm 7 8 12 20 15

Fig.2. Solutii de realizare a peretilor exteriori dupa 1985

2. EFECTELE STRATURILOR SUPLIMENTARE DE TERMOIZOLATIE


2.1. Solutii si masuri de reabilitare si exploatare
Reabilitarea higrotermica a constructiilor existente care nu satisfac performantele impuse de STAS
6472 se poate realiza, in principal prin dispunerea unor straturi suplimentare, cat mai impermeabile

la transferul de caldura (R mare, λ mic) sau migrarea vaporilor (Rv mare, 1 mare spre interior).
KD
Uzual, intalnim solutii cu dispunerea de straturi suplimentare :
• termoizolante, la interior ;
• termoizolante, la exterior ;
• bariere contra vaporilor, spre interior.
Pentru imbunatatirea comportarii termotehnice a cladirilor de locuit si pentru reducerea valorii
coeficientului global de izolare termica, se recomanda aplicarea urmatoarelor masuri : /20/, /21/ :
- La alcatuirea generala a cladirii :
• la stabilirea pozitiilor si dimensiunilor tamplariei exterioare se va avea in vedere
atat orientarea cardinala cat si orientarea fata de directia vanturilor dominante,
tinand seama si de existenta cladirilor invecinate ; desi nu se considera in
calcule, ferestrele orientate spre sud au un aport solar semnificativ ;
• pentru reducerea pierderilor de caldura spre spatiile de circulatie comuna, se vor
prevedea windfanguri la intrarile in cladiri, aparate de inchidere automata a

8
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

usilor de intrare in cladiri, termoizolatii la usile de intrare in apartamente,


incalzirea spatiilor comune la temperaturi apropiate de temperatura din locuinte
s.a. ;
• la peretii interiori ai camarilor aerisite direct se vor prevedea masuri de
termoizolare s.a.
- La alcatuirea elementelor de constructie perimetrale :
• se vor utiliza solutii cu rezistente termice specifice sporite, cu utilizarea
materialelor termoizolante eficiente (polistiren, vata minerala s.a.) ;
• se vor utiliza solutii imbunatatite de tamplarie exterioara, cu cel putin 3 randuri
de geamuri sau cu geamuri termoizolante ;
• se va urmari eliminarea totala sau reducerea in cat mai mare masura a puntilor
termice de orice fel, in special in zonele de intersectii a elementelor de
constructie (colturi, socluri, cornise, atice), cat si la balcoane, logii, bowindouri
si in jurul golurilor de ferestre si usi de balcon s.a.
- In vederea reducerii infiltratiilor de aer rece
• la tamplaria exterioara se vor lua masuri de etansare corespunzatoare a rosturilor
dintre tocuri si conturul golurilor de pereti ;
• se va utiliza exclusiv tamplarie de buna calitate si prevazuta cu garnituri de
etansare ;
• suprafetele vitrate, luminatoarele si tamplaria fixa vor fi prevazute cu solutii de
etansare care sa excluda orice infiltratii ;
• la peretii din panouri mari prefabricate, rosturile dintre panouri vor fi exclusiv de
tip “inchis” si vor fi etansate cu chituri de calitate corespunzatoare care sa
confere o siguranta deplina atat fata de infiltratiile de apa, cat si fata de
infiltratiile de aer ;
• la elementele perimetrale opace nu se vor utiliza solutii constructive care permit
infiltratii de aer (de ex. zidarii netencuite) ; considerarea pierderilor de caldura
datorate permeabilitatii ridicate la aer a unor elemente de constructie, se va face
in conformitate cu prevederile din STAS 6472/3-89 pct. 2.6, prin diminuarea
rezistentei termice specifice conform prevederilor din STAS 6472/7-85.
Pe langa aceste solutii de reabilitare, masuri de exploatare rationala, in scopul pastrarii pe o durata
cat mai mare a calitatii cladirilor, ce le definesc aptitudinea pentru exploatare (conform Indrumator
cadru privind Exploatarea si intretinerea cladirilor de locuit din mediul urban aflat in proprietatea

9
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

autoritatii publice - Indicativ C 247 -93 - INCERC Bucuresti) pot conduce la eliminarea unora din
fenomenele care genereaza inconfort higrotermic.
De exemplu :
• locuinta/apartamentul se va aerisi dupa necesitate, dar cel putin dimineata si seara pentru
a asigura un microclimat care sa impiedice aparitia condensului si umezirea peretilor. in
principiu, spatiile ocupate trebuie ventilate cu o ratie de (0,5...1,0) schimburi/ora pentru
a asigura un microclimat sanatos ;
• nu se va folosi bucataria pentru fierberea rufelor decat daca exista hota pentru ventilare
sau se deschid ferestrele si nu se usuca hainele in incaperile locuintei ;
• nu se va folosi instalatia de gaze din bucatarie pentru incalzirea altor spatii ale locuintei;
• se va evita excesul de plante in incaperi si a pastrarii apei in vase deschise sau vana ;
• nu se vor acoperi caloriferele pentru a nu reduce efectul lor termic ;
• marirea efectului caloriferelor se poate face prin izolarea suplimentara a niselor din
spatele acestora, prin dispunerea de folii reflectorizante (staniol, aluminiu etc.) in spatele
elementelor, prin reglarea robinetului de alimentare pentru a genera o Ti=18...23 °C etc.;
• spatiile mari generatoare de umiditate (bai, bucatarii, uscatorii) se vor ventila spre
exterior si nici un caz, spre interiorul locuintei.
• uscarea subsolurilor inundate;
• dotarea canalizării subsolurilor cu clapete contra refulării canalizării stradale;
• repararea tuturor conductelor sparte care creează pericol de inundare a subsolurilor;
• repararea acoperişului peste pod în vederea asigurării etanşeităţii la ploaie sau zăpadă a
acestuia;
• curăţirea periodică a coşurilor de fum, în special în cazul producerii căldurii prin utilizarea
combustibililor solizi sau lichizi;
• asigurarea integrităţii tencuielii faţadelor;
• asigurarea serviciilor de consultanţă energetică din partea unor firme specializate (care să
asigure şi întreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor din construcţii).

2.2. Solutii de dispunere la interior a straturilor suplimentare


Aceste solutii se utilizeaza rational atunci cand este necesara o reabilitare locala a izolatiei termice,
cu un pret de cost minim sau daca fenomenul de condens nu este amplificat sau generalizat.
Solutiile prezinta :
* dezavantaje :

10
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

- nu elimina complet fenomenul de condens, doar reducandu-l ;


- reduce din spatiul util, locuibil (si asa destul de redus) ;
- deranjeaza locatarii pe perioada executiei ;
- nu rezolva puntile termice la imbinari, centuri etc. ;
- presupun obligatoriu bariera contravaporilor ;
- diminueaza din efectele masivitatii termice, transferand straturile masive intr-o
zona “mai rece”, reducand efectul de volanta termica al acestora ;
- transfera condensul spre interior ;
* avantaje :
- reduc temperatura de aparitie a condensului de la (+2...+4) °C la (-3...-7) °C ;
- nu necesita schela pentru executie ;
- au un pret de cost mai redus ;
- nu necesita, in majoritatea cazurilor ancorari speciale la suportul existent ;
- nu deranjeaza plastica fatadelor ;
- se executa relativ simplu, tehnologic.
Pentru a studia efectul straturilor suplimentare dispuse la interior se adopta un perete exterior de tip
panou mare prefabricat, de grosime 27 cm, fara bariera de vapori, la care se suplimenteaza
alcatuirea cu straturi :
- vata minerala lipita pe suport ;
- plasa φ5/20 ;
- plasa rabit ;
- tencuiala de var.
Nu s-a prevazut bariera contra vaporilor nici la straturile suplimentare, acest caz fiind tratat la
pct.2.4 (cu bariera).
Pentru a avea un termen de comparatie, se traseaza diagramele de T (°C), pv(Pa) si ps(Pa) intr-un
sistem de coordonate T(°C), p(Pa) si Rv (m/s) pentru un perete existent, in alcatuirea clasica (fig.3).
In fig.4 se traseaza noile diagrame T (°C), pv(Pa) si ps(Pa) pentru noua alcatuire. Stratificatia nou
adoptata satisface performanta Ro ≥ Ro,nec, comentariul fiind necesar pentru comportarea la condens.
Diagramele sunt trasate la Te = -15 °C. Se constata ca, chiar in conditiile satisfacerii performantei
Ro ≥ Ro,nec, nu se elimina fenomenul de condens, dar momentul aparitiei condensului se transfera de
la +4 °C la -7 °C temperatura exterioara. Important de semnalat este faptul ca diagrama pv este
secanta la ps pe starificatia nou dispusa (in lipsa barierei contra vaporilor) deci fenomenul de
condens, chiar redus, s-a transferat spre interior. Aceasta poate conduce la mentinerea sau aparitia

11
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

mucegaiului pe suprafata interioara initiala (suprafata suport pentru stratificatia noua) intr-o zona
inaccesibila pentru a putea fi curatat sau eliminat chiar si in conditiile unui tratament superficial
conform /17/. Din grafic se constata ca, este necesara introducerea unei bariere contra vaporilor,
avand Rv foarte mare. Ca dispunere, ea poate fi amplasata pe fata interioara a termoizolatiei
stratificatiei suplimentare sau chiar pe suprafata interioara a noului perete. Ca solutii, se pot adopta :
- folie plastic ;
- folie aluminiu ;
- vopsea pe baza de bitum (2...3 straturi) ;
- vopsea pe baza de ulei (2...3 straturi).
Alegerea variantei de bariera contra vaporilor este dependenta de locul de amplasare, tipul
incaperii etc.

Fig.3. Diagramele calitative de variatie T, pv si p s, in solutia clasica, existenta.

12
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Fig.4. Diagramele calitative de variatie T, pv si p s, in solutia cu termoizolare la interior, fara


bariera contra vaporilor
2.3. Solutii de dispunere la exterior a straturilor suplimentare
Aceste solutii se utilizeaza cu eficienta maxima, fiind cele recomandate tehnic, prin efectele asupra
comportarii higrotermice, mai ales pentru eliminarea fenomenului de condens. Solutiile prezinta :
* dezavantaje :
- necesita schela pentru executie ;
- presupun in consecinta un pret de cost mai ridicat ;
-afecteaza plastica fatadelor, necesitand lucrari pe suprafete mari, uneori
nejustificate;
- impun sisteme de prindere la suport a straturilor suplimentare ;
- necesita o protectie a termoizolatiei, impermeabila la apele meteorice, pentru a nu
afecta termoizolatia noua ;
- straturile noi trebuie sa satisfaca exigentele rezultate din expunerea la fenomene de
inghet-dezghet, umiditate ; variatii de temperatura etc. ;
* avantaje
- elimina complet fenomenul de condens ;
- nu reduce din suprafata utila a cladirii ;
- nu deranjeaza locatarii pe perioada executiei ;

13
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

- pastreaza in “zona calda” elementele cu masivitate termica ridicata, majorand


efectul de volanta termica a acestora.
In fig.5 s-au trasat diagramele T, pv, ps pentru situatia dispunerii straturilor suplimentare la exterior
(la Te = -15°), in conditia realizarii conditiei Ro ≥ Ro,nec. Se constata ca este indeplinita conditia de
eliminare a condensului, cu toate ca s-a utilizat aceeasi stratificatie ca si in fig.4. Conditia esentiala
insa ca Rv pentru straturile noi sa fie cat mai mici, spre deosebire de cazul anterior cand ar trebui sa
fie cat mai mari. Acest criteriu de alcatuire rezulta si din relatia :
p vi − p s p s − p ve
mw = 3600( − )N w
R 'v R"v
cu semnificatia termenilor conform STAS 6472.

Fig.5. Diagramele calitative de variatie T, pv si p s, in solutia cu termoizolare la exterior.

2.4. Efectul barierei contra vaporilor


Utilizarea unor bariere contra vaporilor dispuse spre interior este avantajoasa tehnic indiferent unde
se dispun straturile suplimentare. Dar, in cazul dispunerii acestor straturi la interior (fig.4) bariera
contra vaporilor este necesara si obligatorie.
Cu alcatuirile prezentate la pct.2.2, acestea se dispun fie pe suprafata interioara nou realizata, a
peretelui, fie pe suprafata “calda” (interioara) a termoizolatiei suplimentare. Datorita Rv mare a

14
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

barierei, se transfera primul punct de “minim” al presiunii de saturatie intr-o zona a peretelui cu
presiuni partiale ale vaporilor mult mai mici (fig.6).
Dispunerea unei bariere impermeabile la vapori poate conduce insa si la efecte negative. Peretii nu
mai permit “aerisirea” incaperilor printr-o migrare naturala a vaporilor, creste umiditatea relativa
(ϕr) ajungand la a se atinge temperatura punctului de roua pe suprafata interioara, dar mai ales pe
suprafata ferestrelor (cu R mai mic decat al peretilor). Deci, se impune o ventilare naturala mai
activa (ocazionala sau permanenta prin fante in tamplaria ferestrelor).

Ti>Te

Fig.6. Diagramele de variatie T, pv si p s, in solutia cu termoizolare la interior,cu bariera


contra vaporilor

3. SOLUTII DE ELIMINARE A CONDENSULUI


3.1. Prevederi generale (C203-91)
Satisfacerea conditiilor de confort termic si/sau eliminarea situatiilor de condens, presupune
indeplinirea conditiilor impuse de STAS 6472. Decretul nr.256/1984 si modificarile aduse de STAS
6472-89 in principal prin modificarea ΔTi,max, fac ca solutiile utilizate inainte de 1985 sa nu
satisfaca
R ≥ Rnec.; deoarece era prevazut ca
Rmin = 1,16 m2 K/W ;(cf.STAS 6472-89)
15
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

necesitand imbunatatirea izolarii termice a elementelor exterioare,avand in vedere si prevederile


impuse de actualele norme, cu valorile medii prezentate in tabelul 1 si 2.
Deasemenea, la cladirile executate cu pereti exteriori neomogeni, cu punti termice datorate
nervurilor de legatura din beton armat (panouri mari) sau la diafragme din beton armat in trei
straturi pe suprafata interioara a acestor pereti apar fenomene de condens si mucegai, deoarece:
Tsi < τr
Acelasi fenomen, dar mai rar, se intalneste la peretii adiacenti casei scarilor sau la planseele
peste holurile intrarilor in blocuri sau peste subsoluri neincalzite. Acest fenomen apare atunci cand
aceste elemente de constructii nu au prevazuta in alcatuire straturi izolatoare.
Pe langa realizarea unor straturi suplimentare se pot lua masuri suplimentare ca ; reducerea
surselor de umiditate, etansarea ferestrelor, ventilarea corespunzatoare, vitrarea logiilor, respectarea
instructiunilor de intretinere si exploatare a cladirilor etc.
Inainte de inceperea lucrarilor propriu-zise se vor lua masuri ca :
a) la protectii izolatoare aplicate la exterior :
- se curata suprafata suport de zugraveala, placaje ceramice etc., pana la tencuiala sau beton
(daca tencuiala este alterata) ;
- la structuri cu panouri mari prefabricate, rosturile orizontale si verticale se mateaza cu
mortar adeziv pe baza de ciment+aracet+nisip (1:0,5:1,5),sau cu chituri permanent
plastice(in solutii moderne) ;
- suprafetele denivelate se vor ciopli sau rectifica cu mortar de ciment ;
b) la protectii izolatoare aplicate la interior :
- se curata suprafata suport de finisaje pana la tencuiala sau beton (daca tencuiala nu este
aderenta) ;
- se fixeaza punctele de fixare a galeriilor pentru perdele, alte obiecte fixate pe perete ;
- se curata suportul pentru prevenirea mucegaiului cu solutie bromocet 5%, sulfat de cupru
2...5%, betonoftal 10% etc. Zonele cu mucegai se ard inainte cu flacara, cu lampa de
benzina.
In continuare se trateaza diverse solutii de imbunatatire a izolatiei termice, cu dispunere la
exterior respectiv interior.

3.2. Placari exterioare la pereti


3.2.1. Placari cu polistiren celular
In aceasta solutie, protectia stratului de izolatie termica se poate realiza din :
- tencuiala armata
16
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

- glet de mortar adeziv, armat cu tesatura din fibre de sticla.


Grosimea stratului de polistiren rezulta dintr-un calcul termotehnic, recomandandu-se min.
4,8 cm (grosime placi polistiren).
In prealabil aplicarii placilor se impusca bolturi metalice la 50 cm, de care se leaga agrafe
din sarma de otel zincata φ 1...1,5 mm, care se vor trece prin termoizolatie (fig.7).
Inainte de aplicarea polistirenului, suportul se trateaza conform pct.3.1a. Pe urma se aplica
un grund din mortar de ciment+aracet+nisip (1:0,3:1), peste care, dupa cel putin 24 ore se aplica
straturi din mortar de ciment - aracet-nisip (1:0,5:1m5), de 10 cm x 0,5 cm, la 30 cm distanta, atat
pe suport, cat si pe polistiren. Se aplica placile de polistiren, presandu-le cu role de lemn.
Realizarea protectiei termoizolatiei se poate face in doua variante :
a) peste placile de polistiren aplicate ca mai sus se dispune o plasa de armatura (φ3...5/20)
si o plasa de rabit. Plasa de armatura se fixeaza la suport cu agrafele din sarma zincata legate
de bolturi, iar plasa rabit se leaga de plasa de otel. Peste acestea se aplica un strat de mortar
obisnuit 20 mm (ciment-var), iar peste min. 72 ore, pe acesta se aplica un strat impermeabil
la apa si permeabil la vapori. Acest ultim strat - aplicat prin vopsire - pensulare manuala, se
realizeaza in trei straturi cu un interval de 3 ore intre straturi. Primul strat se realizeaza din
Aracetal B55LC-L1 diluat 15% cu toluen sau Romacril Er : apa, 1:3. Celelalte doua straturi
nu se dilueaza ;
b) fixarea placilor de polistiren se poate face si cu placute metalice fixate cu saibe si piulite
metalice de bolturile impuscate (fig.8).
In prealabil, placile au fost fixate pe suport cu mortar adeziv, aplicat continuu, 2...3 mm, in
componenta ciment Pa35 - aracet D50 nisip 0...1 mm in proportii 1:0,6:1, cu apa dupa
necesitati.
Peste placile de polistiren astfel fixate se aplica un amorsaj din Aracet D50-apa, 1:3, lasat sa
se usuce 24 ore. Pe placile astfel pregatite se lipseste cu mortar adeziv 1...2 straturi din
tesatura de fibre de sticla, iar dupa 24 h se aplica o protectie de cca. 3 mm de mortar adeziv.
Dupa uscare acesta se poate zugravi normal.
3.2.2. Placari cu BCA-GBN 35
Aceasta solutie este recomandata atunci cand se urmareste eliminarea fenomenelor de
condens si mai putin pentru imbunatatirea rezistentei la transfer termic. Se utilizeaza placi de
30x60x7,5 cm, pentru placare pe intreg frontonul sau fatada cladirii (cu avizul proiectantului de
arhitectura si structura).
Lucrarile pregatitoare ale suprafetei suport sunt similare celor de la pct.3.2.1.

17
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Placarea se poate realiza in doua variante, diferenta fiind modul de fixare la suport respectiv
executia protectiei BCA-ului.
a) placari cu BCA-GBN 35 de 7,5 cm, cu fixare pe centuri de b.a. si protejate cu tencuiala.
Centurile se realizeaza de grosime egala cu a BCA-ului si latime 12 cm. Centurile se armeaza cu
min 2φ12 OB37, prinse de praznuri ancorate in gauri inclinate la 45°. Inainte de introducerea
praznurilor, in gauri se introduce mortar de ciment fluid (max. 1 m intre gauri). Placile de BCA se
uda pe spate si canturi, la fel suportul si se aplica pe acestea un mortar M100-T. La colturi, stratul
de BCA se intoarce min 60 cm sau pana la primul rand de ferestre. Tencuiala de protectie se
executa in trei straturi : sprit, 2...3 mm, grund 10...12 mm si tinci max. 5 mm, din mortar de ciment-
var-nisip, in proportii diferite, functie de strat (fig.9).
b). placari cu placi BCA-GBN-35 de 7,5 cm grosime fixate mecanic si protejate cu
pelicule acrilice. Pe suprafata suport se impusca bolturi, 2/placa, φ3 mm, iesind in exterior cca. 30
mm. In placi se practica goluri φ20...25 mm,de adancime 35 mm, cu burghiul. Bolturile si gaurile se
practica din doua in doua randuri. Placile din BCA se lipesc de suport cu un mortar adeziv, care
umple si gaurile in care intra bolturile impuscate. Protectia hidrofuga a BCA-ului se realizeaza
printr-o pelicula de ARACETAL B55 LC, executata in trei straturi (fig.10).

18
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Termoizolatie de grosime functie de material

Fig. 7. Placare cu polistiren, cu fixare cu bolturi

Fig. 8. Placare cu polistiren prin fixare cu placute metalice

3.2.3. Placari cu placi termoizolatoare din deseuri textile


Se utilizeaza in cazul unor situatii generalizate de condens, folosind placi din deseuri textile, liate
cu rasini acrilice, ureice sau fenolformaldehidice, de 40, 50 sau 60 mm grosime. Se poate realiza in
doua variante :

19
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

a) placi ancorate mecanic si protejate cu tencuiala armata de 2,5 cm grosime, la orice


regim de inaltime.
Placile se prind pe suport cu o retea de buloane la distane 90...100 cm, iar intre ele bolturi
impuscate la 50x50 cm, de care se leaga agrafe de sarma de otel zincata φ1 mm. Placile se aplica
prin lipire cu mortar adeziv, prin presare, agrafele iesind prin placi. Se monteaza plasa φ4/200
stransa pe placi cu sarma zincata si de ea se leaga plasa rabit. Peste acestea se executa protectia in
trei straturi :
- smir 10 mm M50T
- grund 10 mm M25T
- tinci 5 mm M50T ;
b) placi lipite cu mortar adeziv si asigurate mecanic, protejate cu mortar adeziv armat cu
tesatura din fibre de sticla, la un regim max. P+4E.
Pe langa o lipire cu mortar adeziv (ciment-aracet-nisip fin), placile se asigura cu cleme
metalice, fig.1.8 - min. 1/m2 sau bolturi impuscate la 50 cm si agrafe din otel zincate.
Protectia se realizeaza cu mortar adeziv 5 mm, armat cu tesatura din fibre de sticla.

3.3. Placari interioare


3.3.1. Placari la pereti spre casa scarilor
Se poate utiliza atat polistiren celular, cat si vata minerala. In ambele situatii, termoizolatia se
dispune pe fata rece a peretelui.
a) placari cu polistiren celular. Suprafata suport se spituieste si se perie pentru a fi rugoasa
si curata. Suportul se amorseaza cu aracet D50 si apa 1:3. Placile de polistiren de 30x30 cm se
lipesc cu pasta adeziva, aplicata 2...3 cm in strat continuu, de jos in sus. Dupa uscare, se aplica un
strat de armorsaj din mortar adeziv, iar la 24 h un strat de tinci 1...2 mm peste care se va executa un
glet de var-ipsos-ciment-aracet ;

20
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

2Φ12

Fig.9.

Fig.10.

Termoizolarea la exterior cu placi de BCA


b) placari cu placi din vata minerala protejate cu gips-carton. Se realizeaza un caroiaj
din sipci de lemn de 3x4 cm fixate la suport. In acest caroiaj se fixeaza placile G100 de 5 cm. Daca

21
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

placile sunt aplicate pe fata calda a peretelui, peste vata minerala se dispune folie de polietilena de
0,1 mm. Peste acestea se fixeaza placi de gips-carton, prinse cu suruburi pentru lemn de caroiajul
din sipci. Finisajul final poate fi tapet sau zugraveala obisnuita pe un glet.
3.3.2. Placari la plansee peste spatii neincalzite
Placile termoizolatoare din vata minerala (40 mm) sau saltele din produse textile netesute 4...5 cm
se dispun pe fata rece a planseului.
Se dispun bolturi impuscate la cca. 50 cm intre ele, prevazute cu saibe si piulite, de care se prin
agrafe din sarma zincata, de 30 cm, indreptate in jos. Se monteaza elementele de placaj, agrafele
strapungandu-le si legandu-se de o plasa φ3/20 pe care este fixata plasa rabit.
Intre plasa φ3/20 si placile izolatoare se dispun distantieri, cupoane φ12, cca. 8...10/m2 (fig.11).
Protectia termoizolatiei se executa din mortar de ciment-var-nisip in grosime 1...1,5 cm,
(primul strat) 0,5...0,7 cm (al doilea), 0,5 cm (al treilea) in compozitii diferite.
Suprafata tinciului se trateaza cu glet de var si se vopseste cu culori de apa.

Tencuiala
Fig.11. Izolare termica suplimentara la planseu peste subsol

3.3.3. Tencuieli difuze si biacide


Se utilizeaza la reparatii locale care prezinta condens, ca zone de imbinari la panouri mari, stalpi in
zidarie etc.
Compozitia mortarului (perlit expandat, ciment var si adaosuri hidrofobizante) face ca acesta sa nu
poata acumula apa si impiedica dezvoltarea mucegaiurilor (la 2,5...4 cm grosime pot aduce un
ΔR = 0,25...0,30m2K/W). Modalitatea de preparare a mortarului si executia se prezinta in /17/.

3.4. Solutii locale


22
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Dintre solutiile adoptate pentru corectii locale ale puntilor termice se trateaza doua, frecvent
impuse de prezenta condensului.
a) corectarea puntilor termice din dreptul imbinarilor verticale ale panourilor mari, atat
in camp cat si la colturi. Se poate adopta placarea cu BCA GBN 35 de 75 cm, fixat cu mortar adeziv
si asigurat mecanic (fig.12).
b) corectarea puntilor termice la parapetii balcoanelor sau logiilor, cu polistiren celular
sau BCA. Prinderea la suport se face in tehnologiile prezentate la pct.3.2., 3.3., idem si stratul de
protectie (fig.13).

3.5. Izolarea suplimentara a teraselor


In numeroase situatii, terasele nu satisfac performantele de izolare termica. Solutiile din
fig.14 simple si usor de executat cerceteaza aceasta situatie, in special la terase necirculabile, dar
pot fi adoptate si la cele circulabile.

3.6. Izolarea placilor in contact cu solul


In conformitate cu /20/, tab.1 din cap.1.1., rezistenta minima la transfer termic la o placa pe
sol este de 4,5 m2K/W, valoare care se poate asigura numai printr-o alcatuire corespunzatoare a
straturilor de izolare termica. Exemple de alcatuire respectiv de calcul a rezistentei termice in camp
curent sunt date in fig.15.Alcatuirile prezentate se pot realiza atat la constructii noi cat si la
constructii existente la care se doreste utilizarea confortabila a subsolurilor respectiv crearea unei
ambiante in conditii de confort termic civilizat.

23
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Fig.12. Corectarea puntii termice cu izolatie la rost, la structuri din


panouri mari prefabricate, pe o latime de minim 60cm.

Fig. 13. Corectarea izolatiei la parapetul ferestrelor de balcon

24
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Fig.14. Izolarea suplimentara a teraselor existente

25
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

LEGENDA
1. Placa pe sol
2. Pardoseala
3. Strat suport al
pardoseli
4. Strat termoizolant
5. Hidroizolatie
orizontala
6. Strat de pietris
pentru ruperea
capilaritati
7. Beton de egalizare
8. Umplutura

Fig.15. Izolarea placilor pe sol

4. ETANSAREA LA AER - CONDITIE A CONFORTULUI INTERIOR


26
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

4.1. Conceptul de transfer de aer


Etansarea la transferul de aer a elementelor de constructii constituie o cerintã esentialã de alcãtuire,
cu influente majore asupra confortului ambiental, prin aportul substantial asupra temperaturii
interioare, a umiditãtati respectiv a contributiei la împrospãtarea volumului de aer interior.
Standardele in vigoare trateazã teoretic problematica permeabilitãtii la aer, fãrã a solutiona în
detaliu elemente de alcãtuire sau etansare, în general practica proiectãrii si executiei neglijând acest
aspect.
Legea Calitãtii în constructii nu prevede distinct exigenta de permeabilitate la aer, aceastã
conditie fiind implicit tratatã la "economia de energie", daca acest aspect este înteles în profunzimea
consecintelor sale.
Aerul care se infiltreazã prin orificiile mici sau mari ale anvelopei unei constructii, constituie o
sursã importantã de pierderi de cãldurã prin convectie directã. Aerul se deplaseazã de la interior
spre exterior (exfiltratie) respectiv de la exterior spre interior (infiltratie). Fisurile cele mai
importante le gãsim pe perimetrul usilor si ferestrelor, care trebuie colmatate si etansate. In plus,
aerul se infiltreazã prin fiecare întrerupere a continuitãtii elementelor de constructii (strãpungeri
pentru cabluri electrice, rosturi perete - planseu sau perete tavan etc.).
Exfiltratiile de aer umed sunt cauze ale unor probleme care apar la anvelopã ca efluorescente,
coroziune, mucegai, exfolieri ale zugrãvelii sau a tencuielii etc.
Mecanismul de infiltrare a aerului are la bazã efectul a trei forte :
* miscarea ascensionalã a aerului ;
* presiunea vântului ;
* efectul sistemelor de ventilare.
Miscarea ascensionalã - efectul de semineu (fig.16.a) este cauzatã de diferenta de densitate a
aerului ca rezultat a temperaturii diferite. In perioada rece a aerului, aerul cald care este dilatat se
ridicã si încearcã sã iasã prin partea superioarã a clãdirii, iar aerul rece încearcã sã penetreze la
interior, prin partea inferioarã a clãdirii.
Actiunea vântului se manifestã prin diferenta de presiune exercitatã pe fatadele clãdirii (fig. 16.b).
Fatada expusã vântului suportã o presiune care conduce la infiltratii de aer, iar celelalte fatade si
acoperisul sunt supuse unei suctiuni, are provoacã infiltratii.
Ventilatia mecanicã, modificã presiunea interioarã a aerului. Evacuarea fortatã a aerului din bãi,
bucãtãrii, uscãtorii etc. rezolvã problema umiditãtii excesive sau a aerului viciat, dar creeazã o
presiune negativã care favorizeazã infiltratiile (fig.16.c).
Principalul efect al infiltratiilor de aer, în perioada rece a anului este cel de a modifica rezistenta
specificã la transfer termic si de a mãri sarcina termicã necesarã încãlzirii interioare, deci, efecte
27
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

directe asupra temperaturii interioare respectiv a confortului termic si mai ales asupra consumului
de energie.

a) b) c)

Fig.16 Mecanismul infiltratiilor de aer.


4.2. Prescriptii tehnice
Standardul naþional care reglementeazã transferul de aer prin elementele de constructii este STAS
6472/7 (23). Acesta defineste conditia de dimensionare a elementelor de constructii la
permeabilitate la aer prin relatia :
R ≥R
a min
unde
d
j
R = d sau R = Σ (m / s)
a i a i
j
# dj = grosimea stratului ;
# ij coeficientul de permeabilitate la aer al materialului ;
# Rmin = valoarea minimã a rezistentei la permeabilitate la aer, datã în STAS, pentru
diferite elemente de construcþii, functie de viteza vântului si rezistenþa necesarã la transfer
termic.
Efectul infiltratiilor de aer în perioada rece a anului se concretizeazã în mãrirea sarcinii termice cu
cantitatea de cãldurã necesarã încãlzirii aerului infiltrat prin toate elementele delimitatoare ale unei
încãperi :
u
Q = ∑ J . c .S ( T − T ) (w)
i mj p j t e
j=1
unde :
# Jmj = densitatea fluxului de aer care trece prin rosturile unei ferestre ;
# cp= cãldura masicã a procesului izobar pentru aer .
De asemenea se corecteazã rezistenta la transfer termic, tinând cont de infiltratiile de aer, cu
relatia:
28
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

1
Rc
J m . cp
[1 − exp(− J m .cp.Ro )] m2 K
W

Se remarcã faptul cã relatiile de mai sus, tin cont numai de infiltratiile de aer prin ferestre,
ceea ce presupune cã relatia de verificare este satisfãcutã.
Valorile densitãtii fluxului de aer care trece prin rosturile unei ferestre sunt în realitate cu mult mai
mari decât cele calculate conform normelor, datoritã imperfectiunilor de executie, a deformatiilor
în timp a tâmplãriei etc.
In consecintã, o apreciere corectã a infiltratiilor de aer poate conduce la rezistente la transfer termic,
corectate, mult diferite fatã de rezistenta la transfer termic (R) în absenta infiltratiilor, iar sarcina
termicã necesarã încãlzirii unei încãperi se mãreste considerabil. Aceastã situatie se suprapune
peste situatia existentã în care elementele de constructii în contact cu exteriorul (pereti, plansee) nu
satisfac exigenta de izolare termicã prevãzutã de STAS 6472/3-89, C107, la majoritatea clãdirilor
existente si cu atit mai putin a prevederilor cuprinse in tab.1 si 2.
Normele strãine, de exemplu cele nord-americane (SUA, CANADA) trateazã problematica
infiltratiilor de aer în mod similar, adunând la pierderile de cãldurã prin elementele de constructii,
pierderea de cãldurã prin infiltratii :

qi = 0,335 . n . V . (Ti - Te ) (W)


unde : # n = numãrul de schimuri de aer pe orã ;
# V = volumul de aer al încãperii.
Relatia este utilizatã în metoda schimbului de aer, acceptându-se numãrul de schimburi de aer ale
volumului unei încãperi de 0,25 pânã la 2,5/h. Aceastã ratã de schimb depinde de functiunea
încãperii, de numãrul peretilor în contact cu exteriorul, de calitatea anvelopei si de presiunea care se
exercitã asupra acesteia.
In metoda fisurilor se calculeazã debitul de aer în litri/sec. sau m3 /h care se infiltreazã pe
perimetrul ferestrelor si usilor exterioare. Debitul de infiltratie poate varia între 0,6 l/s.m.l pentru o
fereastrã nouã, bine etansatã si pânã la 25 l/s.m.l pentru o fereastrã veche, neetansatã.
Ca relatie alternativã se foloseste si formula:
qi = 1,2 . Ips (Ti - Te) (W)
unde: Ips = debitul de infiltratie în l/s.
In consecinþa exigentei de economie de energie, existentã si în alte tãri, etansarea ferestrelor si
usilor împotriva infiltratiilor si prevederea de bariere impermeabile la aer constituie o practicã
curentã în proiectare si executie.

29
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Starea precarã a tâmplãriei ferestrelor si usilor exterioare la majoritatea clãdirilor de locuit


existente, care permit infiltratii necontrolate pe contur si la rosturi, asigurã sursa de aer
proaspãt în interior, în lipsa unui sistem de climatizare controlat, cu consecinte asupra
temperaturii aerului interior.
O etansare perfecta neinsotita de o ventilare/schimb de aer necesar, poate avea ca si efect
cresterea umiditati interioare peste limitele normale, cu consecinta aparitia condensului asociat
de pete de umezeala, mucegai, “cojirea” zugravelilor si a tencuielilor, scaderea capacitatii de
izolare termica a materialelor componente ale anvelopei cladirii, etc.

4.3. Pierderile de aer intr-o cladire


In conformitate cu un studiu elaborate, repartitia pierderilor de aer într-o clãdire prin elementele de
constructii se înscrie într-un domeniu larg, depinzând de multi parametri :
* tavane - 8 la 67% ;
* pereti - 15 la 77% ;
* usi si ferestre - 15 la 23% ;
* cãmine, sobe - 3 la 4%.
Punctele nevralgice la scurgerile de aer sunt prezentate în fig.17.

Exfiltratii ale aerului cald


1. Trapã de acces 7. Prinderi corpuri de iluminat
2. Pervaz si umpluturã 8. Conducte de instalatii
3. Cosuri de fum 9. Intrerupãtoare si doze
4. Usi si ferestre 10.Usi si ferestre
5. Tavan fals 11.Rosturi la centuri
6. Pereti exteriori si interiori 12.Alte fisuri sau orificii

30
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Fig.17. Puncte nevralgice la etanseitate la aer.


Evaluarea necesitãþilor de etansare presupune reperarea surselor de pierderi de aer sau de infiltratii
urmatã de alegerea ansamblului de lucrãri de etansare care convin cel mai mult necesitãtilor si
problemelor care trebuie solutionate. Se exemplificã câteva din zonele cu cauzele infiltratiilor-
exfiltratiilor de aer prin elementele de constructii.
1 - fisuri în pereti
2 - îmbinarea perete-planseu
3 - goluri în pereti

Fig.18. Surse de pierderi de aer în peretii subsolului


La peretii de subsol, (fig.18) scurgerile de aer pot avea loc prin fisuri, la racordul perete-planseu
sau prin golurile practicate în pereti
Planseul de pod prezintã numeroase zone care permit scurgerile de aer (fig.19). Principalele puncte
nevralgice sunt fantele din jurul cosurilor de fum a firelor electrice sau a coloanelor de instalatii,
toate dozele electrice instalate pe tavan trapa de acces în pod etc.
La podurile mansardate, pierderile principale de aer au loc prin structura planseului de lemn si
prin zona panei de streasinã si a streasinei (fig.20).
Puncte tipice
de infiltrare
a aerului

Fig.19. Scurgeri de aer prin planseul de pod.


In general, toate strãpungerile elementelor de constructii se constituie ca zone permeabile la aer,
atât la infiltratie, cât si la exfiltratie.
31
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Fig.20. Pierderi de aer la poduri mansardate


Etansarea la aer se rezolvã ,punctual, utilizând diverse soluþii, în principiu folosind variante ca :
* colmatarea fisurilor - rosturilor cu mastic ;
* spume expansive ;
* bandã expansivã ;
* membrane de etansare simple sau duble.
Detaliile de realizare a etansãrii diferitelor puncte nevralgice la scurgerile de aer se trateazã
diferit, de la caz la caz.

4.4. Evaluarea pierderilor termice cauzate de permeabilitatea la aer a anvelopei clǎdirii


In conformitate cu METODOLOGIA de determinare a performantelor termice si
energetice a cladirilor, se determina pierderile de caldura generate de permeabilitatea la aer a
elementelor anvelopei.

Pierderile termice cauzate de permeabilitatea la aer a anvelopei clădirii (document recomandat SR


EN ISO 13790:2004) sunt exprimate prin coeficientul de pierderi termice datorate împrospătării
aerului/prin ventilare, calculat cu relaţia:
Hv = ρa ⋅ ca ⋅ V&
în care:
Hv este coeficientul de pierderi termice datorate împrospătării aerului/prin ventilare, în W/K;
ρ a ⋅ ca este capacitatea termică volumică; ρa ⋅ ca = 1200 J/(m3K) sau ρa ⋅ ca = 0,34 Wh/(m3K);
V& este debitul mediu volunic de aer proaspăt, în m3/s sau m3/h.

32
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

sau cu relaţia:
Hv = ρa ⋅ ca ⋅ na ⋅ V
în care:
ρa ⋅ ca este capacitatea termică volumică; ρa ⋅ ca = 1200 J/(m3K) sau ρa ⋅ ca = 0,34 Wh/(m3K);
na este numărul mediu de schimburi de aer pe oră, în h-1;
V este volumul încălzit, în m3.
Pentru clădirile de locuit şi asimitate acestora, numărul mediu de schimburi de aer pe oră
poate fi evaluat, în funcţie de:
− categoria de clădire;
− clasa de adăpostire a clădirii;
− clasa de permeabilitate la aer a clădirii,
utilizând datele din tabelul 3.
Tabelul 3. Numărul de schimburi de aer, na, pentru clădiri de locuit şi asimilate acestora
Categoria clădirii Clasa de adăpostire Clasa de permeabilitate la aer
ridicată medie scăzută
Clădiri individuale (case neadăpostite 1,5 0,8 0,5
unifamiliale, cuplate sau însiruite moderat adăpostite 1,1 0,6 0,5
ş.a.) adăpostite 0,7 0,5 0,5
neadăpostite 1,2 0,7 0,5
Clădiri cu mai dublă
moderat adăpostite 0,9 0,6 0,5
multe expunere
adăpostite 0,6 0,5 0,5
apartamente,
neadăpostite 1,0 0,6 0,5
cămine, simplă
moderat adăpostite 0,7 0,5 0,5
internate, ş.a. expunere
adăpostite 0,5 0,5 0,5
Încadrarea clădirilor în clasele de adăpostire se face conform tabelului 4.

Tabelul 4. – Încadrarea clădirilor în clasa de adăpostire


Clasa de adăpostire Tip de clădire
neadăpostite clădiri foarte înalte, clădiri la periferia oraşelor şi în pieţe, clădiri la şes
moderat adăpostite clădiri în interiorul oraşelor, cu minim 3 clădiri în apropiere, clădiri la
şes protejate de arbori
adăpostite clădiri din centrul oraşelor, clădiri în păduri

Încadrarea clădirilor în clasele de permeabilitate la aer se face conform tabelului 5.


Tabelului 5. Încadrarea clădirilor în clasele de permeabilitate la aer

33
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Clasa de permeabilitate Tip de clădire


la aer
ridicată clădiri cu tâmplărie exterioară fără măsuri de etanşare
medie clădiri cu tâmplărie exterioară cu garnituri de etanşare
scăzută clădiri cu ventilare controlată şi cu tâmplărie exterioară cu măsuri speciale
de etanşare

Numărul de schimburi de aer poate fi determinat şi în funcţie de tipul şi starea ferestrelor/uşilor şi


lungimea rosturilor ferestrelor şi uşilor exterioare (document recomandat STAS 1907-1/97). În
acest caz pot fi utilizate următoarele valori pentru coeficientul de infiltraţie prin rosturi:
i1 = 0,04 – pentru ferestre şi uşi în stare bună, cu etanşare specială;
i2 = 0,14 – pentru ferestre şi uşi în stare bună dar fără etanşare specială;
i3 =0,20 – pentru ferestre şi uşi în stare deterioarătă (neetanşe),
rezultând următoarele relaţii pentru calculul numărului de schimburi de aer:
V
na1 = 0 ,52 ⋅ (h-1)
L
V
na2 = 1,82 ⋅ (h-1)
L
V
na3 = 2 ,60 ⋅ (h-1)
L

în care:
L este lungimea rosturilor, în m;
V este volumul încălzit, în m3.
Dacă, din calcule, va rezulta o valoare na ≤ 0,5 h-1, se va considera un număr de 0,5 schimburi
de aer pe oră.
De exemplu:
Dacă V = 50 m3 şi L = 16 m, rezultă:
na1 = 0 ,17 (h-1) – se va considera na1 = 0 ,5 (h-1)
-1
na2 = 0 ,58 (h )

na1 = 0 ,83 (h-1)

4.5.Determinarea ratei de ventilare a unui spaţiu ocupat, cu condiţia de menţinere a


confortului fiziologic
Condiţia de menţinere a confortului fiziologic este ca valorile concentraţiilor apaţinând CO2 şi
vaporilor de apă să nu depăşească valorile (document recomandat NP 008-97):

34
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

• 1600 mg/m3 (cca. 0,05%) pentru CO2;


• 15.400 mg/m3, în regim de vară, respectiv 9.450 mg/m3 în regim de iarnă, pentru conţinutul de
vapori de apă în aer.
Verificarea valorii ratei de ventilare necesară, exprimată prin numărul necesar de schimburi de aer
între interior şi exterior se face cu relaţiile:
N pers ⋅ g
C ex + C 0 ⋅ exp(− n a t f ) +
n a ⋅ Va ⋅ ρ a
[1 − exp(−n a ]
⋅ t f ) = C max

în care:
C0 – concentraţia de noxe minimă ca urmare a ventilării naturale a incintei;
C ex – concentraţia de noxe caracteristică mediului exterior natural;
C max – concentraţia maximă de noxe din spaţiu ocupat, la finele intervalului de timp t f ;
CL – concentraţia de noxe maxim admisă în spaţiul ocupat, document recomandat NP
008-97;
N pers – numărul de persoane din incintă;
g – debitul de noxe degajat de o persoană;
Va – volumul de aer din incintă, în m3;
na – rata de ventilare, în s-1;
tf – timpul la care se încheie activitatea din spaţiul ocupat, în s;
ρa – densitatea aerului, în kg/m2.
C max ∠C L

În cazul unor activităţi organizate care se desfăşoară în timp finit este necesar ca la momentul t f (de
încheiere a activităţilor) şi să se respecte inegalitatea din relaţia (9.7.7). Este cazul în special al
spaţiilor în care se desfăşoară activităţi didactice, iar t f este reprezentat de durata orei de curs.
În cazul ventilării spaţiului cu un debit constant de aer proaspăt, rata de ventilare minimă admisă se
determină cu relaţia:
N pers ⋅ g
na = [s-1]
(C L − Cex ) ⋅ Va ⋅ ρ a

4.6. Concluzii
Etansarea la aer a elementelor de constructii constituie parte componentã a exigentei de
"economie de energie", conform Legea 10-95 Calitatea în constructii.

35
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Infiltratiile si exfiltratiile de aer influenteazã confortul interior, în sens favorabil prin aportul
de aer proaspãt si în sens defavorabil prin mãrirea sarcinii termice necesare încãlzirii.
STAS 6472/7 impune conditia de permeabilitate la aer a elementelor de constructii, dar
calculeazã scurgerile de aer numai la rosturile ferestrelor, foarte mici în comparatie cu situatia realã
si printr-o metodologie laborioasã.
Practica de proiectare a instalatiilor de încãlzire neglijeazã de regulã sarcina termicã
suplimentarã necesarã încãlzirii aerului infiltrat, respectiv necesitatea etansãrii zonelor de pierderi
de aer.
O etansare perfecta neinsotita de o ventilare/schimb de aer necesar, poate avea ca si efect
cresterea umiditati interioare peste limitele normale, cu consecinta aparitia condensului asociat
de pete de umezeala, mucegai, “cojirea” zugravelilor si a tencuielilor, scaderea capacitatii de
izolare termica a materialelor componente ale anvelopei cladirii, etc.

36
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

5. AUDITUL TERMIC SI ENERGETIC AL CLADIRILOR


5.1. Reglementari in vigoare
Auditul energetic si termic este conceput în conformitate cu cap. III, art. 4 din Legea nr.
372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor şi se referă atât la clădirile nou construite, cât
şi la cele existente care urmează a fi modernizate din punct de vedere termic şi energetic sau pentru
care urmează să se elaboreze un certificat de performanţă energetică în condiţiile legii.
Procedeul tehnic de elaborare a auditului este cuprins in „METODOLOGIA DE CALCUL-MC
001” si cuprinde trei parti.
În Partea I-a a reglementării, la stabilirea performanţei energetice a unei clădiri, se au în
vedere următoarele aspecte:
- alcătuirea elementelor de construcţie ale anvelopei clădirii;
- vechimea clădirii (la clădiri noi, la clădiri existente etc.)
- volumetria clădirii (ex: raportul între aria anvelopei clădirii şi volumul de aer încălzit, raportul
dintre perimetrul construit şi aria construită, gradul de vitrare etc.),
- amplasarea clădirii pe teritoritoriul ţării şi în cadrul unei localităţi: influenţa poziţiei şi
orientării clădirilor, inclusiv a parametrilor climatici exteriori,
- sistemele solare pasive şi dispozitivele de protecţie solară;
- condiţiile de climat interior,
- condiţiile de iluminat natural,
- destinaţia, funcţiunea şi regimul de utilizare a clădirii.
Reglementarea oferă de asemenea şi un instrument pentru:
− verificarea realizării unui nivel de confort higro-termic şi a unor condiţii igienico-sanitare
corespunzătoare pentru utilizatori, precum şi a unor condiţiile corespunzătoare desfăşurării
activităţii şi proceselor tehnologic la clădirile industriale ;
− evaluarea gradului de izolare termică a clădirii în raport cu valorile de referinţă stabilite în
scopul reducerii consumului de energie termică în exploatare şi a protecţiei mediului prin
reducerea emisiilor poluante în atmosferă.
Prevederile reglementărilor se aplică la următoarele categorii de clădiri (noi şi existente):
− clădiri de locuit individuale (case unifamiliale, cuplate sau înşiruite, tip duplex, ş.a.);
− clădiri de locuit cu mai multe apartamente (blocuri);
− birouri.
− creşe, grădiniţe, cămine, internate, spitale, policlinici;

37
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

− clădiri de învăţământ, hoteluri şi restaurante,;


− clădiri pentru sport;
− clădiri pentru servicii de comerţ;
− alte tipuri de clădiri consumatoare de energie (de exemplu: clădiri industriale cu regim
normal de exploatare).
Prevederile reglementări se utilizează la determinarea parametrilor de calcul stabiliţi în
partea a II-a şi în partea a III-a a METODOLOGIEI.
Metodologia se utilizeaza la stabilirea/verificarea performanţei energetice a clădirilor (PEC)
noi şi existente în vederea elaborării „Certificatului de performanţă energetică a clădirii”
precum şi la analiza termică şi energetică, respectiv întocmirea auditului energetic (Studiu de
Fezabilitate) al clădirilor care urmează a fi modernizate din punct de vedere termic şi energetic.

5.2. Figura 21- Bilanţul energetic anual al unei clădiri


5.3. Definirea şi ierarhizarea elementelor componente ale anvelopei clădirilor

Elementele componente ale anvelopei clădirii se clasifica:

*Clasificare în raport cu poziţia în cadrul sistemului clădire:

▪ elemente exterioare în contact direct cu aerul exterior (ex: pereţilor exteriori,


inclusiv suprafaţa adiacentă rosturilor deschise);

▪ elemente interioare care delimiteazǎ spaţiile încǎlzite de spaţii adiacente neîncǎlzite


sau mai puţin încǎlzite (ex: pereţii şi planşeele care separă volumul clădirii de spaţii
adiacente neîncălzite sau mult mai puţin încălzite, precum şi de spaţiul rosturilor
închise);

▪ elemente în contact cu solul;

*Clasificare în funcţie de tipul elementelor de construcţie:

▪ opace (ex: partea opacă a pereţilor exteriori, inclusiv suprafaţa adiacentă rosturilor);

▪ elemente vitrate – elemente al căror factor de transmisie luminoasă este egal sau mai
mare de 0,05 (de exemplu: componentele transparente şi translucide ale pereţilor
exteriori şi acoperişurilor - tâmplăria exterioară, pereţii vitraţi şi luminatoarele);

*Clasificare în funcţie de poziţia elementelor de construcţie în cadrul anvelopei clǎdirii:

38
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

▪ verticale – elemente de construcţie care fac un unghi cu planul orizontal mai mare
de 60 grade (ex: pereţilor exteriori);

▪ orizontale – elemente de construcţie care fac un unghi cu planul orizontal mai mic
de 60 grade (de exemplu planşeele de peste ultimul nivel, de sub poduri, planşeele
de peste pivniţe şi subsoluri neîncălzite, planşeele care delimitează clădirea la partea
inferioară, faţă de mediul exterior - bowindouri, ganguri de trecere ş.a).
Anvelopa unei clădiri este alcătuită dintr-o serie de suprafeţe prin care are loc transfer termic.
Aria anvelopei clădirii - A - reprezentând suma tuturor ariilor elementelor de construcţie
perimetrale ale clădirii, prin care are loc transfer termic, se calculează cu relaţia:
A = ΣAj
în care :
Aj ariile elementelor de construcţie care intră în alcătuirea anvelopei clădirii;
Aria anvelopei se determină având în vedere exclusiv suprafeţele interioare ale elementelor
de construcţie perimetrale, ignorând existenţa elementelor de construcţie interioare (pereţii
interiori structurali şi nestructurali, precum şi planşeele intermediare).
Volumul clădirii – V – reprezintă volumul delimitat de suprafeţele perimetrale care alcătuiesc
anvelopa clădirii, reprezintă volumul încălzit al clădirii, cuprinzând atât încăperile încălzite direct (cu
elemente de încălzire), cât şi încăperile încălzite indirect (fără elemente de încălzire), dar la care
căldura pătrunde prin pereţii adiacenţi, lipsiţi de o termoizolaţie semificativă. În acest sens se
consideră ca făcând parte din volumul clădirii: cămări, debarale, vestibuluri, holuri de intrare, casa
scării, puţul liftului şi alte spaţii comune.
Mansardele, precum şi încăperile de la subsol, încălzite la temperaturi apropiate de temperatura
predominantă a clădirii, se includ în volumul clădirii.

Lungimile, înălţimile şi ariile, pe ansamblul clădirii, se determină şi se verifică cu relaţiile:


P=Σlj; H=ΣHj; A=ΣAj
Volumul clădirii - V - este delimitat de aria anvelopei şi este egal cu suma volumelor
tuturor încăperilor din clădire:
V=ΣVj [m3]
5.4. Parametri definitorii pentru caracterizarea higro-termică a materialelor
Caracteristicile higrotermice ale materialelor de construcţie utilizate la evaluarea performanţelor
energetice ale clădirilor sunt:
¾ conductivitatea termică, λ, în W/(m⋅K);
39
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

¾ căldura specifică masică, c, în J/(kg⋅K);


¾ factorul de permeabilitate la vapori de apă/rezistenţă la vapori de apă, μ.
Conductivitate termică de calcul este valoarea conductivităţii termice a unui material sau
produs de construcţie, în condiţii specifice, care poate fi considerată ca fiind caracteristică pentru
performanţa acelui material, atunci când este încorporat într-un element de construcţie.
Conductivitatea termică de calcul se stabileşte pe baza conductivităţii termice declarate,
avându-se în vedere condiţiile reale de exploatare referitoare la temperatura şi umiditatea
materialului (document recomandat SR EN ISO 10456).
Pentru condiţiile climatice din ţara noastră conductivitatea termică de calcul este definită pentru o
temperatură medie de 00C şi o umiditate de exploatare stabilită conform următoarelor convenţii:
− pentru materialele nehigroscopice (care nu conţin sau nu păstrează apa de fabricaţie),
conductivitatea termică de calcul este conductivitatea termică a materialului aflat în stare
uscată;
− pentru materialele higroscopice, conductivitatea termică de calcul este conductivitatea termică
corespunzătoare umidităţii de echilibru a materialului aflat într-un mediu ambiant cu
temperatura de 230C şi umiditatea relativă de 50%.
− pentru materialele termoizolante care conţin în pori alte gaze decât aerul, conductivitatea
termică de calcul este conductivitatea termică a materialului aflat în stare uscată, după un
interval de timp de îmbătrânire, specific pentru fiecare tip de material.

Factorul rezistenţei la permeabilitate la vapori, μ , al unui material este o mărime


adimensională care arată de câte ori stratul de material este mai puţin permeabil decât un strat de
aer de aceeaşi grosime. Factorul rezistenţei la permeabilitate la vapori este utilizat la verificarea
elementelor de construcţie componente ale anvelopei clădirii la riscul de condens interstiţial.
La evaluarea performanţelor termice ale clădirilor, caracteristicile higrotermice de calcul ale
materialelor de construcţie se vor considera astfel:
• pentru materialele tradiţionale aflate în regim normal de exploatare şi la care, în urma
analizei termice, nu s-au constatat degradări: conform datelor din Metodologie, (Anexa A5).
• pentru materialele la care, în urma analizei termice, s-a constatat creşterea umidităţii peste
umiditatea de echilibru, conductivitatea termică de calcul se va stabili astfel:
o prin conversia conductivităţii de calcul corespunzătoare regimului normal de
exploatare la condiţiile reale constatate (document recomandat SR EN ISO 10456),
atunci când se dispune de date privind umiditatea reală a materialului;

40
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

o prin utilizarea coeficienţilor de majorare a conductivităţii termice prezentaţi în


METODOLOGIE, (tabelul 5.3.2), atunci când nu se dispune de date privind
umiditatea reală a materialului;
• pentru alte materiale, conductivitatea termică de calcul se va stabili pe baza conductivităţii
termice declarate de producător (document recomandat SR EN ISO 10456), luându-se în
considerare condiţiile reale de exploatare. Totodată, pentru a ţine seamă de influenţa asupra
valorilor declarate a incertitudinii de măsurare, a reprezentativităţii eşantioanelor pe care se
fac măsurările, a modificării în timp a grosimii şi a compoziţiei materialelor, pentru
materialele termoizolante se recomandă majorarea cu 20% a conductivităţilor termice
declarate.

5.5. Parametri de performanta ai anvelopei

Parametrii de performanţă caracteristici elementelor de anvelopă, necesari pentru evaluarea


performanţei energetice a clădirilor sunt :

- rezistenţe termice unidirecţionale (R), respectiv transmitanţe termice unidirecţionale (U),


- rezistenţe termice (R’), respectiv transmitanţe termice (U’) corectate cu efectul punţilor termice;
raportul dintre rezistenţa termică corectată şi rezistenţa termică unidirecţională (r),
- rezistenţe termice corectate, medii, pentru fiecare tip de element de construcţie perimetral, pe
ansamblul clădirii (R’m);
- rezistenţă termică corectată, medie, a anvelopei clădirii (R’M); respectiv transmitanţă termică
corectată, medie, a anvelopei clădirii (U’clădire);

Alţi parametri utilizaţi sunt:


- indicele de inerţie termică D,
- rezistenţa la difuzia vaporilor de apă,
- coeficienţii de inerţie termică (amortizare, defazaj),
- coeficientul de absorbtivitate a suprafeţei corelat cu culoarea şi starea suprafeţei,
- factorul optic pentru vitraje,
- raportul de vitrare etc.
Rezistenţa termică totală, unidirecţională a unui element de construcţie alcătuit din unul
sau mai multe straturi din materiale omogene, fără punţi termice, inclusiv din eventuale straturi de
aer neventilat, dispuse perpendicular pe direcţia fluxului termic, se calculează cu relaţia :
R = Rsi + ΣRj + ΣRa + Rse [m2K/W]

41
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Relaţia se utilizează şi pentru determinarea rezistenţei termice în câmp curent, a elementelor


de construcţie neomogene (cu punţi termice).
În calculul unidirecţional, suprafeţele izoterme se consideră că sunt paralele cu suprafaţa
elementului de construcţie.
La elementele de construcţie cu straturi de grosime variabilă (de exemplu la planşeele de la
terase), rezistenţele termice se pot determina pe baza grosimilor medii ale acestor straturi, aferente
suprafeţelor care se calculează .
Transmitanţa termică/coeficientul unidirecţional de transmisie termică prin suprafaţă
se determină cu relaţia :
1
U= [W/(m2K)]
R

Rezistenţa termică corectată R’ şi respectiv transmitanţa termică


corectată/coeficientul corectat de transmisie termică prin suprafaţă U' se calculează cu relaţia
generală :

U' =
1
=
1
+
∑ (Ψ ⋅ l ) + ∑ χ [W/(m2K)]
' R A A
R

în care :
R rezistenţa termică totală, unidirecţională, aferentă ariei A;
l lungimea punţilor liniare de acelaşi fel, din cadrul suprafeţei A.
Rezistenţa termică corectată se mai poate exprima prin relaţia :
R’ = r . R [m2K/W]
în care r reprezintă coeficientul de reducere a rezistenţei termice totale, unidirecţionale :
1
[-]
r =
1+
R⋅ [∑ (Ψ ⋅ l ) + ∑ χ ]
A

5.6. Calculul indicatorilor globali:


5.6.1. Rezistenţa termică /transmitanţa termică medie a anvelopei clǎdirii
Rezistenţa termică corectată medie (R'm) a unui element de construcţie al anvelopei clădirii/
transmitanţa termică corectată medie a unui element de construcţie al anvelopei clădirii, se
calculează cu relaţia :
1 ΣA j
Rm' = = [ m2K/W]
U m Σ(Aj . U' j)
'

în care :
U'j transmitanţe termice corectate [W/(m2K)] aferente suprafeţelor Aj .
42
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Relaţia este valabilă şi pentru determinarea rezistenţelor termice medii ale unor elemente de
construcţie alcătuite din două sau din mai multe zone cu alcătuire omogenă; în această situaţie în
relaţie, în loc de U'j se introduce transmitanţa termică unidirecţională Uj , obţinându-se rezistenţa
termică medie Rm = 1/Um.
Rezistenţa termică corectată medie a anvelopei clădirii (R'M) / transmitanţa termică medie a
anvelopei clǎdirii (U'clădire), se calculează cu relaţia :
1 ΣAk
R M' = = [ m2K/W]
'
U cladire Σ(A k . U' k )

Coeficientul de cuplaj termic (L), aferent unui element de construcţie se calculează cu relaţia
generală :
Lj = Aj . U'j = Aj / R'j [W/K]
în care indicele j se poate referi la o suprafaţă a elementului de construcţie, la o încăpere, la un nivel
sau la ansamblul clădirii.

5.6.2. Cerinţe de performanţă şi niveluri de performanţă termică, energetică şi de


permeabilitate la aer, pentru elementele anvelopei clǎdirilor şi pentru ansamblul acesteia

Se prevăd valori, diferenţiate pe de o parte pentru diferite tipuri de clǎdiri, pe de altă parte pentru
clădiri noi şi pentru cele existente care se reabilitează/modernizează, pentru următoarele cerinţe de
performanţă (condiţii tehnice de performanţă):
• rezistenţe termice corectate minime admisibile / normate / de referinţă - din condiţii de
igienă şi confort termic în spaţiile locuite/ocupate ; transmitanţe termice corectate maxime
admisibile / normate / de referinţă - din condiţii de igienă şi confort termic în spaţiile
locuite/ocupate;
• rezistenţe termice corectate minime admisibile / normate / de referinţă - din condiţii de
economie de energie, transmitanţe termice corectate maxime admisibile / normate / de
referinţă - din condiţii de economie de energie,
• temperaturi superficiale minime pentru evitarea riscului de condens pe suprafaţa interioară a
elementelor de construcţie care alcătuiesc anvelopa clădirilor,
• debite minime de aer proaspăt etc.
Rezistenţele termice, pentru clădirile noi, sunt normate astfel:
• pe considerente de confort higrotermic, în mod indirect, prin limitarea diferenţelor de
temperaturi între temperatura aerului interior şi temperatura superficială interioară, medie,
aferentă fiecărei încăperi în parte şi fiecarui tip de element de construcţie:
43
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Δθimax=θi - θsi m [K]


• pe considerente termoenergetice, în mod direct, prin stabilirea unor valori minime R'min ale
rezistenţelor termice corectate, medii pe clădire, pentru fiecare tip de element de construcţie.

Rezistenţa termică, necesară din considerente de confort higrotermic, se calculează, cu relaţia:

Δθ
'
Rnec = [m2K/W]
α i Δθ i max

în care :
Δ θ i max diferenţa maximă de temperatură, admisă între temperatura interioară şi
temperatura medie a suprafeţei interioare Δ θ i max = θ i - θsim

Valorile Δ θ i max se dau în tabelul 2, în funcţie de destinaţia clădirii şi de tipul elementului de


construcţie.

La elementele de construcţie care separă încăperea considerată de un spaţiu neîncălzit, în loc de


valoarea Δ θ = θ i - θ e , în relaţie se introduce diferenţa de temperatură (θ i - θ u), în care θ u

reprezintă temperatura în spaţiul neîncălzit, determinată pe baza unui calcul de bilanţ termic.
La elementele de construcţie care separă încăperea considerată de un spaţiu mai puţin încălzit, în
loc de valoarea Δ θ, în relaţie se introduce diferenţa dintre cele două temperaturi interioare
convenţionale de calcul. Relaţia nu se aplică la suprafeţele vitrate.

Rezistenţele termice corectate R’ ale tuturor elementelor de construcţie ale clădirilor, calculate
pentru fiecare încăpere în parte, trebuie să fie mai mari decât rezistenţele termice necesare :

R' ≥ R'nec [m2K/W]

Condiţia de mai sus se aplică şi la elementele de construcţie adiacente rosturilor închise,


izolate faţă de mediul exterior, la verificarea termotehnică a elementelor de construcţie interioare,
spre încăperile neîncălzite sau mai puţin încălzite, precum şi la clădirile încălzite cu sobe.

44
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

La elementele de construcţie ale încăperilor în care staţionarea oamenilor este de scurtă


durată (de exemplu casa scării, holurile de intrare în clădirile de locuit, ş.a.) valorile Δ θ i max din
tabelul 11.1 se măresc cu 1 K.

Pentru încăperile clădirilor de producţie cu degajări importante de căldură, valoarea Δ θ i max nu


se normează, dacă este îndeplinită una din următoarele condiţii :
• degajările de căldură depăşesc cu cel putin 50 % necesarul de căldură de calcul ;
• densitatea fluxului termic degajat este de cel putin 23 W/m2 de element de construcţie ;
• suprafaţa interioară a elementului de construcţie este supusă unui flux radiant permanent sau
este spălată de aer uscat şi cald.
Rezistenţele termice ale elementelor de construcţie vitrate trebuie să fie mai mari decât valorile
R’nec din tabelul 1a.
Pentru elementele de constructie uşoare - cu excepţia suprafeţelor vitrate - sunt valabile valorile
R’nec de mai jos, prin care se urmăreşte a se compensa inerţia (exprimată prin greutate) redusă, prin
rezistenţe termice sporite :
pentru 20 kg/m2 R’nec = 2,50 m2K/W
pentru 50 kg/m2 R’nec = 2,00 m2K/W
pentru 100 kg/m2 R’nec = 1,80 m2K/W
pentru 150 kg/m2 R’nec = 1,60 m2K/W
Transmitanţa termică corectată din considerente igienico-sanitare reprezintă inversul rezistenţei
termice, necesară din considerente igienico-sanitare:
1
U’nec = [W/( m2K)]
R' nec
Trebuie respectată condiţia :
U’ ≤ U'nec [W/( m2K)]
Rezistenţa termică corectată minimă, admisibilă, stabilită pentru clădirile noi, pe criterii de
economie de energie în exploatarea clǎdirilor.
Trebuie să fie îndeplinită condiţia :
R’m ≥ R’min [m2K/W]
Valorile R'min , pentru clădirile noi, se dau în tabelul 1a. La clădirile existente care urmează a fi
reabilitate şi modernizate, valorile au caracter de recomandare şi se utilizează pentru calculul
parametrilor clădirii de referinţă conform părţii a 3-a a metodologiei : Auditul şi certificatul de
performanţă energetică ale clădirii.

45
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Transmitanţa termică corectată maximă, admisibilă (normată/de referinţă), stabilită pe criterii de


economie de energie în exploatarea clǎdirilor reprezintă inversul rezistenţei termice corectate
minime:
1
U’max = [W/(m2K)]
R' min
Trebuie îndeplinită condiţia:
U’m ≤ U’max [W/(m2K)]
În Tabelul 6, se dau, pentru clădirile de locuit, valorile apreciate ca valori limita (minime şi
maxime) pentru rezistenţele termice corectate, medii pe ansamblul clădirii, aferente fiecărui
element de construcţie. La stabilirea valorilor limită maxime s-au avut în vedere:
- posibilităţile tehnice actuale şi pentru viitorul apropiat;
- utilizarea materialelor termoizolante în condiţii de eficienţă economică (pe baza unor
calcule de optimizare);
- practica actuală şi tendinţele din alte ţări
Tabelul 6
Rezistenţe termice minime R'min ale elementelor de construcţie, pe ansamblul clădirii – la
clădirile de locuit
R' min [m2K/W] U' max [W/(m2K)]
CLADIRI DE LOCUIT CLADIRI DE LOCUIT
Nr. ELEMENTUL DE
crt. CONSTRUCŢlE EXISTENTE CARE EXISTENTE CARE
NOI SE NOI SE
REABILITEAZĂ*) REABILITEAZĂ*)
Pereţi exteriori (exclusiv
suprafeţele vitrate, inclusiv
1 1,50 1,40 0,67 0,71
pereţii adiacenţi rosturilor
deschise)
2 Tâmplărie exterioară 0,55 0,40 1,80 2,50
Planşee peste ultimul nivel, sub
3 3,50 3,00 0,29 0,33
terase sau poduri
Planşee peste subsoluri
4 1,65 1,65 0,60 0,60
neîncălzite şi pivniţe
Pereţi adiacenţi rosturilor 0,90 0,90
5 1,10 1,10
închise
Planşee care delimitează
clădirea la partea inferioară, de
6 4,50 3,00 0,22 0,33
exterior (la bowindouri,
ganguri de trecere, ş.a.)
7 Plăci pe sol (peste CTS) 4,50 3,00 0,22 0,33
Plăci la partea inferioară a
8 demisolurilor sau a subsolurilor 4,80 4,20 0,20 0,24
încălzite (sub CTS)
9 Pereţi exteriori, sub CTS, la 2,40 2,00 0,42 0,50
46
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

demisoluri sau la subsoluri


încălzite
*) valori pentru clădirea de referinţă
5.7. Temperaturi superficiale normate
5.7.1. Verificări generale
Temperaturile superficiale se limitează inferior astfel încât să nu apară fenomenul de condens pe
suprafaţa interioară a elementelor de construcţie:
θsi,min ≥ θr, [oC]
în care θr, este temperatura punctului de rouă.
Pentru clădiri de locuit, în condiţiile unei temperaturi interioare de calcul θi = +20 °C şi a unei
umidităţi relative a aerului umed interior φ = 60%, temperatura punctului de rouă este θr = 12°C.
Valorile temperaturilor superficiale medii pe încăpere (θsi min) se limitează indirect prin normarea
indicatorilor globali de confort termic PMV şi PPD, precum şi a indicatorilor specifici
disconfortului local:
- temperatura suprafeţei pardoselii;
- variaţia pe verticală a temperaturii aerului;
- asimetria temperaturii radiante.
Temperaturile de pe suprafeţele interioare ale elementelor de construcţie, atât în câmp curent,
cât şi în dreptul tuturor punţilor termice, trebuie să fie mai mari decât temperatura punctului de rouă
θr :

θsi (θsi min , θsi colţ ) ≥ θr [oC]

Temperatura punctului de rouă θr se poate determina din anexa A11, în funcţie de temperatura
interioară convenţională de calcul θi şi de umiditatea relativă a aerului interior ϕi . Pentru alte valori
θi şi ϕi decât cele din anexa A11, temperatura punctului de rouă poate fi determinată, aproximativ,
prin interpolare liniară. Mai exact, temperatura punctului de rouă se calculează astfel:
• se determină presiunea parţială a vaporilor de apă la interior, cu relaţia :
ps ϕ j
• pvi =
100
în care :
ps presiunea de saturaţie corespunzătoare temperaturii aerului interior, în pascali;
ϕi umiditatea relativă a aerului umed interior, în procente.

47
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

• se determină temperatura pentru care presiunea parţială a vaporilor de apă, calculată cu


relaţia de mai sus devine presiune de saturaţie; această valoare a temperaturii este
temperatura punctului de rouă θr .

Temperatura pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie fără punţi termice (sau în câmpul
curent al elementelor de construcţie cu punţi termice) se determină cu relaţia :
θsi = θi - Δθ/ αi . R [oC]
La elementele de construcţie adiacente spaţiilor neîncălzite în locul valorii Δθ = θi - θe , în relaţia de
calcul de mai sus se introduce diferenţa de temperatură (θi - θu).
În zona punţilor termice, temperaturile θsi se determină printr-un calcul automat al câmpului de
temperaturi. În mod curent, pentru determinarea temperaturilor minime θsi min este suficient a se face
calculul câmpului plan, bidimensional, de temperaturi.
Pentru cazurile şi detaliile curente, temperaturile superficiale minime θsi min se dau în tabelele cuprinse în
cataloage de valori precalculate pentru punţi termice uzuale. Valorile din tabele sunt valabile pentru zona II
climatică şi pentru o temperatură interioară θi = +20o C.
La colţurile ieşinde de la intersecţia a doi pereţi exteriori cu un planşeu (la tavan sau la pardoseală),
temperatura minimă se poate determina numai pe baza unui calcul automat al câmpului spaţial,
tridimensional, de temperaturi.
În cazul în care nu se face un astfel de calcul, se poate considera valoarea :
θsi colţ = 1,3 θsi min - 0,3 θi [oC]
în care :
θsi min temperatura superficială minimă, determinată pe baza câmpului plan de temperaturi.
Temperatura superficială medie, aferentă unui element de construcţie, se poate determina cu relaţia:
θsi,min = θi-Δθ /αi . R’ [oC]
în care :
R’ rezistenţa termică specifică corectată, aferentă, după necesităţi, fie unei încăperi, fie
ansamblului clădirii.

5.8. Condiţii de climat interior şi de iluminat natural pentru asigurarea confortului


higrotermic şi vizual

5.8.1. Parametri de climat interior

48
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Principalii parametri definitorii pentru aerul interior (documente recomandate: SR ISO 7730
“Ambianţe termice moderate. Determinarea indicilor PMV şi PPD şi specificarea condiţiilor de
confort termic” şi SR EN 27726 “Ambianţe termice. Aparate şi metode de măsurare a mărimilor
fizice” ) şi care influenţează confortul uman din punct de vedere higrotermic sunt:
• temperatura aerului;
• temperatura medie de radiaţie;
• asimetria temperaturii de radiaţie;
• temperatura interioară;
• temperatura convenţională;
• umiditatea absolută/umiditatea relativă;
• viteza aerului.
Temperatura aerului
Temperatura aerului este temperatura dată de termometrul uscat, măsurată la o anumită înălţime.
Această înălţime poate să difere, în funcţie de destinaţia încăperii:
• la nivelul capului:
¾ 1,1 m, pentru poziţia aşezat;
¾ 1,7 m pentru poziţia în picioare
• la nivelul abdomenului:
¾ 0,6 m, pentru poziţia aşezat;
¾ 1,1 m pentru poziţia în picioare
• la nivelul gleznelor: 0,1 m, pentru poziţia aşezat şi în picioare;
Temperatura medie de radiaţie
Temperatura medie de radiaţie este temperatura pereţilor unei incinte virtuale pentru care
temperatura pereţilor este uniformă şi schimburile de radiaţie între această incintă şi om sunt egale
cu schimburile de căldură prin radiaţie în incinta reală.
Temperatura de radiaţie poate fi stabilită pe baza temperaturii măsurate cu termometrul globului
negru şi a temperaturii şi vitezei aerului din jurul termometrului cu glob negru.
Ea poate fi calculată , pe baza datelor privind temperaturile pereţilor înconjurători, forma acestor
pereţi şi poziţila lor în raport cu omul.
Asimetria temperaturii de radiaţie
Asimetria temperaturii de radiaţie se defineşte prin diferenţa dintre temperatura de radiaţie plană de
pe două feţe opuse ale unui mic element (temperatura de radiaţie plană fiind temperatura uniformă a

49
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

unei incinte pentru care radiaţia pe una din feţele unui mic element plan este aceeaşi ca în mediul
real neuniform).
Temperatura interioară
Temperatura interioară este media aritmetică a temperaturii aerului şi a temperaturii medii de
radiaţie considerate în centrul încăperii (sau a zonei ocupate).
Temperatura interioară convenţională
Temperatura interioară convenţională este temperatura interioară stabilită printr-un sistem de
reglare în regim normal de încălzire.
Temperatura interioară convenţională se va considera, în funcţie de destinaţia diferitelor spaţii,
(document recomandat: SR 1907/2).
Umiditatea absolută şi umiditatea relativă
Umiditatea absolută a aerului este cantitatea de vapori de apă conţinuţi în aer, exprimată în mod
curent prin presiunea parţială a vaporilor de apă (presiunea parţială a vaporilor de apă dintr-un
amestec de aer umed fiind presiunea pe care ar exercita-o vaporii de apă conţinuţi în acest amestec
dacă ei ar ocupa singuri volumul pe care îl ocupă aerul umed la aceeaşi temperatură) şi prin raportul
de umiditate (raportul dintre masa vaporilor de apă a unui eşantion de aer umed şi masa aerului
uscat din acelaşi eşantion).
Relaţia dintre cele două mărimi este:

pa
W g = 0 ,61298
p − pa

în care:

Wg este raportul de umiditate;


pa este presiunea parţială a vaporilor de apă, în Pa;
p este presiunea atmosferică totală, în Pa.

Umiditatea relativă a aerului este catitatea de vapori de apă din aer în raport cu cantitatea maximă
pe care el o poate conţine la o anumită temperatură şi se calculează cu relaţia:
pa
ϕ=
pa ,sat

în care:
ϕ este umiditatea relativă a aerului;
50
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

pa este presiunea parţială a vaporilor de de apă, în Pa;


pa,sat este presiunea de saturaţie a vaporilor de apă, în Pa;

Umiditatea relativă poate fi exprimată şi în procente

Viteza aerului
Viteza aerului se defineşte prin modul şi direcţie. Pentru mediul interior mărimea ce trebuie avută în
vedere este modulul vectorului viteză. Ea este utilizată la evaluarea confortului termic şi a
disconfortului local produs de curenţii de aer.

5.8.2. Parametri de confort termic


Senzaţia termică resimţită de om este reprezentată de senzaţia termică a corpului său, în ansamblu.
Acestă senzaţie este influenţată nu numai de parametrii de mediu (temperatura aerului, temperatura
medie de radiaţie, umiditatea şi viteza aerului) ci şi de îmbrăcăminte şi de activitatea pe care o
desfăşoară în mediul termic respectiv.

Senzaţia termică a omului este o mărime subiectivă şi se defineşte prin indicele PMV (votul mediu
previzibil) sau indicele PPD (procentul previzibil de nemulţumiţi).
Indicele PMV reprezintă opinia medie a unui grup important de persoane care îşi exprimă votul
privind senzaţia termică în raport cu mediul termic înconjurător, pe o scară cu 7 niveluri
caracterizate astfel:
Nivel Senzaţie resimţită
+3 foarte cald
+2 cald
+1 călduţ
0 neutru
-1 răcoros
-2 rece
-3 foarte rece

Indicele PMV se determină prin calcul din ecuaţia de bilanţ termic al corpului uman, pe baza
datelor privind parametrii de mediu (temperatura aerului, temperatura medie de radiaţie, viteza
relativă a aerului, presiunea parţială a vaporilor de apă), activitatea (producţia de energie

51
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

metabolică) şi rezistenţa termică a îmbrăcăminţii sau utilizînd valori tabelate în funcţie de nivelul
de activitate, rezistenţa termică a îmbrăcăminţii, viteza relativă a aerului şi temperatura operativă
(document recomandat: SR ISO 7730)

Indicele PPD reprezintă procentul de persoane susceptibile de a avea senzaţia de prea rece sau prea
cald în raport cu mediul ambiant şi furnizează informaţii privind disconfortul termic.

Temperatura operativă este temperatura uniformă a unei incinte radiante negre, în care un ocupant
schimbă aceeaşi cantitate de căldură prin radiaţie şi prin convecţie ca într-o ambiantă neuniformă
reală. Temperatura operativă se poate calcula cu relaţia:
θ o = A ⋅ θ a + (1 − A)θ r
în care:
θo este temperatura operativă, în 0C;
θa este temperatura aerului, în 0C;
θr este temperatura medie de radiaţie, în 0C;

A este un factor de corecţie, dat în funcţie de viteza aerului, astfel:

va, în m/s < 0,2 de la 0,2 până la 0,6 de la 0,7 până la 1,0
A 0,5 0,6 0,7

Pentru medii în care viteza aerului este mai mică de 0,2 m/s sau dacă diferenţa dintre temperatura
aerului şi temperatura medie de radiaţie este mai mică de 40C, temperatura operativă se poate
considera ca fiind media dintre temperatura aerului şi temperatura medie de radiaţie.
Se poate considera ca acceptabil pentru confortul uman o ambianţă caracterizată de un indice PPD
mai mic de 10%, ceea ce corespunde unui indice PMV cuprins în domeniul:
- 0,5 <PMV< + 0,5
5.9. Particularitǎţi de aplicare a metodologiei pentru clǎdirile existente care urmeazǎ a fi
modernizate termic şi energetic

Pentru clădirile existente rezistenţele termice unidirecţionale ale elementelor de construcţie


perimetrale, se detemină, de regulă, cu aceleaşi metode ca şi pentru clădirile noi.

Conductivitatea termică de calcul a materialului termoizolant se stabileşte în funcţie de:

52
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

• felul, sortul şi caracteristicile termotehnice ale materialului termoizolant prevăzut în


proiectul iniţial;
• deteriorarea caracteristicilor termoizolante ale materialului, produsă în timp, ca urmare a
diferiţilor factori, dar în principal ca urmare a umezirii materialului prin infiltraţii şi/sau
condens interior.
Conductivitatea termică se stabileşte concret prin:
• examinarea proiectului iniţial;
• identificarea materialului prin sondaje şi/sau decopertări locale;
• determinări de laborator ale unor probe extrase “in situ”;
• examinarea stării în care se află materialul (în stare uscată, afectat de condens, igrasie sau
infiltraţii de apă, etc.)

Pentru a ţine seama de efectul negativ al umezirii, îmbătrânirii şi deteriorării în timp a materialelor
care intră în alcătuirea elementelor de construcţie şi, în special, a materialelor termoizolante, asupra
conductivităţii termice, valorile normate ale acestora vor fi corectate prin multiplicarea cu
coeficienţii de majorare ”a”, care se dau - orientativ – ANEXA 8

λ = a . λnormat [W/(m . K)]

Coeficientul de majorare aferent unui material de construcţii se obţine prin multiplicarea


coeficientului care depinde de vechimea materialului cu cel mai mare din coeficienţii care depind
de starea materialului (condens, igrasie, infiltraţii).

La determinarea rezistenţelor termice unidirecţionale ale plăcilor pe sol, în cazul când pământul şi
umplutura de peste CTS sunt nisipuri şi pietrişuri cu umiditate ridicată, conductivitatea termică de
calcul a pământului pe adâncimea de 3,0 m sub CTS se va considera λp1 = 2,5 W/(mK) în loc de 2,0
W/(mK).

Pentru calcule simplificate, cu utilizarea unor valori precalculate şi întabelate, relaţia de calcul a
rezistenţelor termice unidirecţionale pentru toate elementele de construcţie cu excepţia plăcii pe
sol şi a tâmplăriei exterioare, se poate scrie sub forma:
− d
R = R+ [m2K/W]
λ

53
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

în care:

R rezistenţa termică a tuturor straturilor, cu excepţia stratului termoizolant, la care
se adaugă rezistenţele la transfer termic superficial interior şi exterior [m2K/ W]:
− dj
R = Rsi + Rse + ∑(λ )
j

d grosimea de calcul a stratului termoizolant [m]


λ conductivitatea termică de calcul a materialului termoizolant [W/(mK)]

Pentru calcule simplificate, cu utilizarea unor valori precalculate şi întabelate, relaţia de calcul a
rezistenţelor termice unidirecţionale pentru plăcile pe sol poate fi scrisă sub forma:
d
R1 = 2,72 + 0,5 h + [m2K/W]
λ
în care:
R1 rezistenţa termică unidirecţională a tuturor straturilor cuprinse între cota ±0,00 şi
cota stratului invariabil (CSI), la care se adaugă rezistenţa la transfer termic
superficial interior [m2K/W]
h înălţimea măsurată între nivelul pământului din exteriorul clădirii (CTS) şi faţa
superioară a plăcii din beton slab armat, suport al stratului termoizolant sau al
şapei [m]
d grosimea de calcul a stratului termoizolant [m]
λ conductivitatea termică de calcul a stratului termoizolant [W/(mK)]
Grosimea stratului termoizolant este cea efectivă, existentă la data analizei termice şi energetice, cu
luarea în consideraţie atât a tasării iniţiale, cât şi a celei produse în timp.
Grosimea “d” se poate stabili fie pe baza datelor existente în proiect, confirmate prin 1-2 sondaje,
fie exclusiv pe baza câtorva sondaje sau/şi decopertări locale.
La terasele fără beton de pantă, cu stratul termoizolant de grosime variabilă, se consideră grosimea
medie, ponderată cu suprafeţele.
Pentru elementele de construcţie vitrate (tâmplărie exterioară şi pereţi exteriori vitraţi), rezistenţele
termice unidirecţionale (R), egale cu rezistenţele termice corectate (R’), se consideră - de regulă -
cu valorile considerate pentru clădirile noi. Dacă starea tâmplăriei de lemn nu este corespunzătoare
(tocul şi/sau cercevelele sunt umezite, putrezite, fisurate, degradate) rezistenţele termice se vor
reduce cu până la 15 %, în funcţie de amploarea şi natura defectelor.

54
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Rezistenţele termice corectate (R’) ale elementelor de construcţie neomogene şi cu punţi termice,
cu excepţia plăcilor pe sol, se determină pe baza relaţiilor de calcul:
1
R’ = [m2K/W]
(1 − ∑ p ) ∑ (ψ j ⋅ l j )
i + ∑ (p ⋅ U ) +
R i i A
în care:
R rezistenţa termică unidirecţională din câmp curent [m2K/W];
A suprafaţa pentru care se face calculul [m2];
lj lungimile punţilor termice liniare de acelaşi fel (j), din cadrul suprafeţei A
[m];
ψj transmitanţele termice liniare aferente punţilor termice de acelaşi fel (j),
[W/(mK)];
pi ponderea zonelor neizolate sau mai puţin izolate termic decât zona de câmp
curent [-];
Ui transmitanţele termice prin suprafaţă, unidirecţionale, aferente zonelor (i)
[W/(m2K)].
Rezistenţele termice corectate ale plăcilor pe sol, în ipoteza acceptării calculului în regim
staţionar, se determină pe baza relaţiei:

1
R’ = [(m2K/W]
⎡ (1 − Σp ) ⎤ Δθ p Σ(ψ j ⋅ l j )
⎢ i + ⋅ ⋅ +
i i ⎥⎥ Δθ
Σ(p U )
⎢⎣ R1 ⎦ A

în care:
Δθp - diferenţa dintre temperatura interioară şi temperatura pământului la cota
stratului invariabil (CSI) [K]:
Δθp = θi - θp
Δθ - diferenţa dintre temperatura interioară şi temperatura exterioară convenţională
de calcul [K]:
Δθ= θi - θe
R1 - rezistenţa termică unidirecţională din câmp curent [(m2K/W];
A, lj, ψj, pi, Ui - cu aceleaşi semnificaţii ca mai sus.

55
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Coeficienţii de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale “r” ale tuturor elementelor de


construcţie, cu excepţia plăcilor pe sol, se pot determina cu relaţia:

R' 1
r= =
R − − l
(1 − p) + U⋅ p ⋅ R + R ⋅ψ ⋅ ( )
A
în care:
p ponderea însumată a tuturor zonelor neizolate sau mai puţin izolate termic [-];
l lungimea însumată a tuturor punţilor termice liniare [m];
A aria totală a elementului de construcţie, caracterizată prin aceiaşi
rezistenţă termică unidirecţională [m2];

U transmitanţa termică unidirecţională, medie, ponderată, aferentă ariei totale a
zonelor neizolate sau mai puţin izolate termic [W/(m2K)];

ψ transmitanţa termică liniară, medie, ponderată, aferentă lungimii însumate a
tuturor punţilor termice liniare [W/(mK)].

Coeficientul de reducere a rezistenţei termice unidirecţionale “r” ale plăcilor pe sol, se pot
determina cu relaţia:

R' 3,5
r= =
R1 − −
l
(1 − p) + U⋅ p ⋅ R 1 + 3,5 ⋅R 1 ⋅ Ψ⋅ ( )
S
în care:
R1 rezistenţa termică unidirecţională, din câmp curent, a tuturor straturilor
cuprinse între cota ±0,00 şi CSI, la care se adaugă rezistenţa la transfer termic
superficial interior Rsi, [m2K/W].
− −
p, U , Ψ , l, A - cu aceleaşi semnificaţii ca mai sus

Determinarea simplificată a rezistenţelor termice corectate, cu ajutorul coeficienţilor de


reducere

Rezistenţele termice corectate ale tuturor elementelor de construcţie, cu excepţia suprafeţelor


vitrate, se pot determina în mod simplificat, cu suficientă exactitate, dar mai operativ, cu relaţia:

56
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

R’ = r . R = r1 ⋅ r2 ⋅ R [m2K/ W]
în care:
r1 coeficientul de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale din câmp curent,
care ţine seama de influenţa punţilor termice liniare [-];
r2 coeficientul de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale din câmp curent,
care ţine seama de prezenţa, în cadrul ariei elementului de construcţie
perimetral, a unor zone neizolate sau mai puţin izolate termic [-].
La placa pe sol, în loc de R se consideră rezistenţa termică R1.

Coeficienţii de reducere “r1” şi “r2” se determină cu următoarele relaţii:

- la toate elementele de construcţie, cu excepţia plăcilor pe sol:


1
r1 = − l
1 + R ⋅ψ ⋅ ( )
A

1
r2 = −
(1 − p) + U⋅ p ⋅ R

- la plăcile pe sol:
3,5
r1 = − l
1 + 3,5 ⋅ R 1 ⋅ψ ⋅ ( )
A
1
0,95 ≤ r2 = −
≤ 1,10
(1 − p) + U⋅ p ⋅ R 1
− −
în care p, l, A, Ψ şi U au aceleaşi semnificaţii ca mai sus.

Coeficientul liniar de transfer termic, mediu, ponderat, se calculează cu relaţia:


− Σ(ψ j ⋅ l j )
ψ = [W/(mK)]
l
în care:
ψj transmitanţele termice liniare aferente diferitelor detalii
caracteristice din cadrul ariei A [W/(m.K)];
lj lungimile corespunzătoare valorilor ψi, definite mai sus [m];
57
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

l lungimea însumată a tuturor punţilor termice liniare [m]:


l = Σlj
Ponderea însumată a tuturor zonelor neizolate sau mai puţin izolate termic, existente în cadrul ariei
elementului de construcţie considerat, se calculează cu relaţia:

A' ΣA'i
p = Σpi = =
A A

în care:
Ai ’ ariile zonelor neizolate termic sau mai puţin termoizolate, existente în cadrul
ariei totale a elementului de construcţie [m2];
A’ aria însumată a tuturor zonelor neizolate termic şi a celor mai puţin
termoizolate [m2];

A’ = Σ A 'i

pi ponderile ariilor A ' din totalul ariei A [-] :


i
A'
p’i = i
A
Coeficientul de transfer termic unidirecţional, mediu, ponderat, aferent ariei A’, se determină cu
relaţia:

− Σ( U i ⋅ A' ) Σ(U ⋅ p i )
U= i = i [W/(m2 K)]
A' p
în care:

U i coeficienţii de transfer termic aferenţi diferitelor zone neizolate sau mai puţin

izolate termic [W/(m2 K)].

Coeficienţii liniari de transfer termic ψj se pot lua din cataloagele special întocmite cu
valori precalculate.

Pentru detalii importante care nu se găsesc în aceste acte normative, coeficienţii ψj se pot
determina pe baza unui calcul numeric automat al câmpului de temperaturi.

58
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Transmitanţele termice unidirecţionale U i aferente zonelor neizolate sau mai puţin termoizolate, se

calculează cu relaţia:
1
Ui = [W/(m2 K)]
Ri

în care:

Ri - rezistenţele termice unidirecţionale ale zonelor “i”, neizolate sau mai puţin

termoizolate [(m2K/W]

O serie de valori aproximative U i se dau în tabele.



Zonele neizolate termic care se iau în considerare la determinarea parametrilor “p” şi “ U ” sunt, în
principal, următoarele:
- la planşeele de terasă şi de pod: chepenguri, ventilaţii, coşuri de fum, străpungeri de instalaţii,
recipienţi de scurgere ş.a;
- la planşeul peste subsolul neîncălzit şi la placa pe sol, în situaţia în care stratul termoizolant este
amplasat sub pardoseală: suprafeţele din dreptul pereţilor structurali şi nestructurali (care
întrerup continuitatea stratului termoizolant), precum şi toate zonele la care nu s-a prevăzut strat
termoizolant (de ex. zona casei scării, a holului de intrare în clădire ş.a.);
- la planşeul peste subsolul neîncălzit şi la placa pe sol, în situaţia în care stratul termoizolant este
amplasat sub placă: suprafeţele din dreptul pereţilor structurali şi a grinzilor din beton armat
(care întrerup continuitatea stratului termoizolant), precum şi toate zonele la care nu s-a
prevăzut strat termoizolant, ş.a.;
- la pereţii exteriori: zonele de punţi termice străpunse, de lăţime relativ mare, pentru care nu se
introduc în calcule coeficienţi liniari de transfer termic: stâlpi, bulbi, tălpi şi grinzi din beton
armat monolit etc;

Zonele mai puţin izolate termic care se iau în considerare, de regulă, la determinarea parametrilor

“p” şi “ U ” sunt, în principal, zonele de punţi termice nestrăpunse ale pereţilor exteriori, pentru care
nu se introduc în calcule coeficienţi ψi: stâlpi, bulbi, tălpi şi grinzi din beton armat monolit, toate
protejate la exterior cu un strat termoizolant subţire, ş.a.

59
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Punţile termice liniare care trebuie în mod obligatoriu să fie luate în considerare la determinarea
parametrilor “l” şi “ψ ” sunt, în principal, următoarele:
- intersecţia dintre pereţii exteriori şi planşeul de terasă (în zona aticului sau a cornişei);
- intersecţia dintre pereţii exteriori şi planşeul de pod (în zona streşinii);
- intersecţia dintre pereţii exteriori şi planşeul peste subsolul neîncălzit (în zona soclului);
- intersecţia dintre pereţii exteriori şi placa pe sol (în zona soclului);
- colţurile verticale (ieşinde şi intrânde) formate la intersecţia dintre doi pereţi exteriori
ortogonali;
- punţile termice verticale de la intersecţia pereţilor exteriori cu pereţii interiori structurali (de ex.
stâlpişori din beton armat monolit protejaţi sau neprotejaţi, pereţii din beton armat adiacenţi
logiilor, ş.a);
- intersecţia pereţilor exteriori cu planşeele intermediare (în zona centurilor şi a consolelor din
beton armat monolit, ş.a.)
- plăcile continue din beton armat care traversează pereţii exteriori la balcoane şi logii;
- conturul tâmplăriei exterioare (la buiandrugi, solbancuri şi glafuri verticale).
Lungimile punţilor termice liniare (l) se măsoară în funcţie de lungimile lor reale, existente în
cadrul ariilor A.

60
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

6. SOLUŢII TEHNICE DE REABILITARE TERMICA A CLĂDIRILOR EXISTENTE


6.1. Introducere

Scopul principal al măsurilor de reabilitare termica a clădirilor existente îl constituie reducerea


consumurilor de căldură pentru încălzirea spaţiilor şi pentru prepararea apei calde de consum în
condiţiile asigurării condiţiilor de microclimat confortabil din punct de vedere biologic.
În ceea ce priveşte clădirile de locuit existente, din ansamblul acestora se disting două mari
categorii din punct de vedere al modului de repartiţie a criteriilor “energetice” - care se pretează
mai bine la tratarea aspectelor de reabilitare - şi anume:

A) Locuinţe caracterizate de confort termic - este vorba de clădirile prevăzute cu un sistem


de încălzire “global”, acesta putând fi: centralizat la nivel de locuinţa sau clădire (încălzire
centrală clasică), divizat (un aparat independent în fiecare încăpere încălzită) sau mixt.

B) Locuinţe lipsite de confort termic sau prevăzute numai cu mijloace limitate de asigurare a
confortului termic (de exemplu numai sobe), care se abat de la prevederile Legii 10/1995
privind Calitatea în construcţii.

În fiecare dintre cele două categorii astfel definite problema fundamentală a reabilitării termice se
pune după cum urmează:
• menţinerea condiţiilor normate de confort termic prin reducerea consumului de
combustibil sau schimbând tipul de energie (total sau parţial), conform politicii
energetice naţionale;
• aplicarea unor soluţii de realizare a condiţiilor normate de confort termic prin
optimizarea costului global actualizat, conform politicii energetice naţionale.
Soluţiile tehnice şi economice, precum şi politica energetică naţională se vor subsuma prevederilor
Legii 10/1995 privind Calitatea în construcţii.
În ambele cazuri, pe lângă caracteristici tehnice, geografice şi sociologice, apar noi parametri
referitori la stadiul energetic al clădirilor, la varietatea surselor de energie şi la situaţia economică şi
financiară a beneficiarilor soluţiilor tehnice aplicate ansamblului clădire - instalaţie.
Situaţia economică şi financiară depinde în principal de tipul ocupanţilor, de statutul de ocupare, de
sectorul de finanţare (social sau nu, privat sau public), de natura juridică a patrimoniului (exemplu:

61
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

coproprietăţi, entităţi juridice sau locatari / proprietari); posibilităţile de ajutor public direct,
costurile implicate de activitatea de reabilitare energetică, existenţa unor avantaje fiscale.
Asigurarea confortului termic se realizează prin alegerea unui sistem de încălzire adecvat şi a unei
surse de energie. Se disting trei mari categorii de sisteme de încălzire legate de tipul de locuinţe:
1) încălzire centrală sau divizată (pe încăperi) în casă individuală (cu apa caldă de consum
preparată centralizat sau furnizată de aparate independente) – ex. clădire individuală
dotată cu centrală proprie de încălzire şi preparare a apei calde de consum;
2) încălzire centrală sau divizată (pe încăperi) individual pe locuinţă în imobil colectiv (cu
apa caldă de consum preparată centralizat sau furnizată de aparate independente) – ex.
apartament din clădire colectivă, dotat cu centrală proprie de încălzire şi preparare a apei
calde de consum;
3) încălzire centrală colectivă în imobil colectiv sau casă individuală (cu apa caldă de
consum distribuită, preparată centralizat la nivel de locuinţă sau furnizată de aparate
independente) – ex. clădire colectivă racordată la un sistem centralizat de alimentare cu
căldură.

6.2. Soluţii tehnice cadru recomandate pentru reabilitarea sau modernizarea energetică a
clădirilor existente
Intervenţiile avute în vedere la reabilitarea sau modernizarea energetică a unei clădiri se împart în
două categorii principale şi anume:
• Intervenţii asupra clădirii
• Intervenţii asupra instalaţiilor aferente clădirii.

6.2.1 Intervenţiile asupra clădirii


Intervenţiile asupra clădirii vizează reducerea necesarului propriu de căldură al clădirii, independent
de comportamentul instalaţiilor şi al consumatorilor. În principiu, acestea sunt următoarele:

6.2.1.1 Îmbunătăţirea izolaţiei termice


Îmbunătăţirea izolaţiei termice a unei construcţii existente are drept scop reducerea fluxului termic
disipat prin conducţie prin anvelopa clădirii către mediul exterior.
Îmbunătăţirea izolaţiei termice a elementelor de construcţie opace orizontale
‰ Izolaţia termică a planşeelor de terasă

62
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

La planşeul peste ultimul nivel, (planşeu de terasă) se recomandă una din următoarele soluţii de
îmbunătăţire a nivelului de termoizolare, în funcţie de starea (gradul de deteriorare) a straturilor
hidroizolante şi termoizolante existente:
• îndepărtarea tuturor straturilor existente până la faţa superioară a betonului de pantă şi
refacerea acestora în condiţiile înlocuirii stratului termoizolant existent cu un nou strat
termoizolant, de calitate şi grosime corespunzătoare noilor cerinţe; soluţia se recomandă
când atât starea hidroizolaţiei, cât şi starea stratului termoizolant nu sunt corespunzătoare
(hidroizolaţie puternic deteriorată, termoizolaţie umezită ş.a.) – det. 1 din Anexa 3;
• îndepărtarea straturilor existente până la hidroizolaţia existentă, în condiţiile menţinerii ei cu
funcţie de barieră contra vaporilor şi a menţinerii stratului termoizolant existent; montarea
unui strat termoizolant suplimentar, de calitate şi grosime corespunzătoare, precum şi a
tuturor celorlalte straturi, inclusiv a straturilor hidroizolante; soluţia se recomandă în situaţia
în care starea termoizolaţiei existente este bună, dar hidroizolaţia este deteriorată şi se
impune refacerea ei – det. 4 din Anexa 3;
• realizarea unei terase “inverse”, prin menţinerea tuturor straturilor existente, inclusiv a
straturilor hidroizolante; soluţia presupune îndepărtarea doar a stratului de protecţie a
hidroizolaţiei, executarea unor eventuale reparaţii locale a hidroizolaţiei şi dispunerea,
eventual, a unui strat hidroizolant suplimentar, precum şi montarea unui strat termoizolant
din polistiren extrudat protejat corespunzător, peste hidroizolaţie; soluţia se recomandă în
situaţia în care starea hidroizolaţiei este bună şi are avantajul ca se asigura o buna protecţie
mecanică şi termică (inclusiv la acţiunea directă a radiaţiei solare) a straturilor hidroizolante
– det. 2 din Anexa 3;
• îndepărtarea tuturor straturilor, inclusiv a betonului de pantă şi refacerea completă a terasei,
eventual cu montarea betonului de pantă peste stratul termoizolant – det. 3 din Anexa 3.
Soluţiile de mai sus sunt valabile, cu adaptările de rigoare, şi în cazul teraselor cu stratul
termoizolant de grosime variabilă (cu umplutură termoizolantă în vrac sau cu plăci BCA dispuse în
trepte).
În scopul reducerii substanţiale a efectului defavorabil al punţilor termice de pe conturul planşeului
de peste ultimul nivel, este foarte important a se lua masuri de “îmbrăcare” cu un strat termoizolant,
a aticelor, conform detaliilor din Anexa 3, fig. A3.1.
‰ Izolarea termică a planşeelor de pod
La planşeul peste ultimul nivel, sub podul neîncălzit, se recomandă una din următoarele soluţii:

63
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

• menţinerea stratului termoizolant existent, inclusiv a şapei de protecţie, repararea şi


eventuala ei consolidare, urmată de montarea unui strat termoizolant eficient, protejat
corespunzător; soluţia se recomandă când umplutura termoizolantă existentă este în stare
bună (nu este umezită, este consolidată etc.) şi când înălţimea liberă a spaţiului podului
poate fi micşorată – det. 7 din Anexa 3;
• îndepărtarea umpluturii termoizolante sau a stratului termoizolant, executarea unei bariere
de vapori de calitate corespunzătoare pe faţa superioară a planşeului existent şi montarea
unui nou strat termoizolant, de calitate şi grosime corespunzătoare noilor cerinţe;
protejarea stratului termoizolant poate fi realizată folosind, integral sau parţial, umplutura
termoizolantă existentă – det. 5, 6, 8 din Anexa 3.
În scopul reducerii efectului defavorabil al punţilor termice de pe conturul planşeului de peste
ultimul nivel, este foarte important a se lua masuri de “îmbrăcare” cu un strat termoizolant a
parapetelor pe care reazemă cosoroabele, conform detaliilor din Anexa 3 – fig. A3.2.
‰ Izolarea termică a planşeelor peste subsol
La planşeul peste subsolul neîncălzit, se recomandă soluţia executării unui strat termoizolant pe
suprafaţa inferioară a planşeului (la tavanul subsolului), în una din următoarele variante:
• fixarea, prin lipire sau/şi cu dispozitive mecanice (bolţuri împuşcate, dibluri tip
CONEXPAND ş.a.) a unui strat termoizolant realizat din plăci din polistiren sau vată
minerală; stratul termoizolant se protejează fie cu un strat de tencuială pe rabiţ, suspendat de
planşeu prin intermediul unor ancore din oţel inoxidabil, fie cu o tencuială uscata fixată pe o
reţea de şipci, fie cu un strat de glet adeziv, armat cu ţesătură din fibră de sticlă – det. 9 din
Anexa 3;
• aplicarea “in situ” a unui strat de spumă poliuretanică – det. 10 din Anexa 3.
Adoptarea soluţiei cu un strat termoizolant montat peste planşeul din beton armat sau peste
pardoseala existentă, este posibilă, dar nu este indicată decât în situaţia când, din alte considerente,
este necesară înlocuirea pardoselilor – det. 12 din Anexa 3.
În scopul reducerii substanţiale a efectului negativ al punţilor termice de pe conturul planşeului de
peste subsolul neîncălzit, este foarte important a se prevedea în proiectul de modernizare
termotehnică, următoarele masuri constructive:
• prevederea, pe faţa exterioara a soclului, a unui strat termoizolant caracterizat printr-o
buna comportare la acţiunea umidităţii (de preferinţă plăci din polistiren extrudat); stratul
termoizolant va fi fixat atât mecanic, cât şi prin lipire şi va fi protejat la exterior cu un strat
de tencuială armată; pe înălţime, stratul termoizolant va fi aplicat astfel încât la partea

64
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

superioară să depăşească cu minimum 30 cm faţa superioară a plăcii din beton armat, iar la
partea inferioară să ajungă până la suprafaţa terenului sistematizat (CTS) sau, la soclurile
de înălţime redusă (det. 11 din Anexa 3), până la 30…40 cm sub acestă cotă – fig. A3.3;
• prevederea, pe faţa interioară a pereţilor exteriori de pe conturul subsolului, a unui strat
termoizolant, pe o înălţime sub placă de cel puţin 50 cm – det. 9 şi 11 din Anexa 3.
La soluţia cu stratul termoizolant nou, amplasat pe faţa inferioară a planşeului peste subsol, în
scopul reducerii influenţei defavorabile a punţilor termice interioare, se recomandă “îmbrăcarea”
grinzilor din beton armat de la tavanul subsolului cu un strat termoizolant.
‰ Izolarea termică a plăcilor pe sol
Planşeele amplasate direct pe pământ, dacă sunt întregi şi uscate, nu permit transmiterea unui flux
termic însemnat către sol, pământul uscat având o rezistenţă termică considerabilă. Practic, solul se
comportă ca un volant termic datorită capacităţii termice importante. Pe de altă parte tehnicile
utilizate la izolarea termică a planşeului sunt deseori costisitoare şi complicate din punctul de
vedere al execuţiei propriu-zise.
Cu toate acestea, dacă temperatura planşeului inferior se dovedeşte o sursă de disconfort pe care
acoperirea acestuia cu covoare nu reuşeşte să-l corecteze, sau dacă se prevede o refacere importantă
a planşeului din alte motive (tehnice, de rezistenţă etc.), ar putea fi interesant de realizat izolarea
termică a acestui element de construcţie.
În cazul în care pereţii exteriori prezintă la partea inferioară a acestora urme de umiditate provenite
mai ales din infiltraţiile din sol prin capilaritate, se impune drenarea pereţilor exteriori şi eventual a
solului-suport; dacă aceste masuri se dovedesc inoperante trebuie să se refacă stratul de pietriş şi
placa pe sol şi montat un strat hidroizolant nou – det. 13 din Anexa 3.
Prin urmare, la placa pe sol măsurile de îmbunătăţire a comportării termotehnice sunt, în principal,
următoarele:
• prevederea, pe faţa exterioară a soclului, a unui strat termoizolant caracterizat printr-o
bună comportare la acţiunea umidităţii (de preferinţă plăci din polistiren extrudat); stratul
termoizolant va fi fixat atât mecanic, cât şi prin lipire şi va fi protejat la exterior cu un strat
de tencuială armată; pe înălţime, stratul termoizolant va fi aplicat astfel încât la partea
superioară să depăşească cu minimum 30 cm faţa superioară a plăcii din beton armat, iar la
partea inferioară să ajungă până la suprafaţa terenului sistematizat (CTS) sau, la soclurile
scunde (det. 16 din Anexa 3), până la 30…40 cm sub acesta cotă – fig. A3.4;
• daca măsura de mai sus nu este suficientă pentru realizarea rezistenţei termice corectate
dorite, este posibilă, dar nu întotdeauna indicată, prevederea unui strat termoizolant
orizontal, continuu, peste pardoseala existentă sau peste placa din beton armat; aşa cum se
65
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

menţiona mai sus, aceasta măsură devine raţională şi eficientă în condiţiile în care, din alte
considerente, este necesară înlocuirea pardoselilor – det. 13 şi 16 din Anexa 3.
Îmbunătăţirea izolaţiei termice a elementelor de construcţie opace verticale
‰ Izolarea termică la exterior a pereţilor exteriori
Izolarea termică la exterior permite:
ƒ renovarea faţadei;
ƒ evitarea numeroaselor constrângeri întâlnite la izolarea pe interior: intervenţii în încăperi
ocupate, finisaje interioare de refăcut, tratarea dificilă a conturului uşilor şi a ferestrelor,
deplasarea conductelor şi a echipamentelor instalaţiilor etc.;
ƒ să nu se diminueze aria utilă şi cea locuibilă;
ƒ protejarea pereţilor la îngheţ, apa de ploaie, radiaţia solară, şi la variaţiile de temperatură
de la un anotimp la altul - diminuând astfel pericolul de degradare a lor;
ƒ corectarea principalelor punţi termice.

Izolarea termică la exterior, tehnică delicată şi mai costisitoare decât izolarea la interior, trebuie
executată de către un personal calificat. Ea prezintă câteva dezavantaje care trebuie cunoscute
înainte de a opta pentru o astfel de soluţie. În primul rând soluţia tehnică menţionată modifică
deseori aspectul exterior al faţadei şi, dacă aceasta prezintă particularităţi “estetice” care se doresc a
fi conservate (cazul monumentelor de arhitectură), soluţia poate fi abandonată numai pentru acest
motiv. Pe de altă parte izolarea termică la exterior - pentru majoritatea procedeelor - prezintă o
suprafaţă a peretelui mai sensibilă la şocuri decât peretele iniţial; acest punct este sensibil mai ales
în zona accesului la parter (circulaţia automobilelor spre un garaj la subsol, zona de joacă a copiilor
etc.).
Diferitele tehnici de izolare termică la exterior se disting prin modul lor de fixare, aspectul final,
caracteristicile de etanşeitate etc. Trebuie aplicat procedeul cel mai bine adaptabil atât la natura
suportului (care poate permite adoptarea unui mod de fixare), cât şi la expunerea la factori climatici
(ploaie, vânt), mai mult sau mai puţin agresivi şi la aspectul estetic care se doreşte a fi obţinut după
terminarea lucrării.
‰ Izolarea termică la interior a pereţilor exteriori
Aceasta soluţie prezintă ca principale avantaje costul mai mic în comparaţie cu izolarea termică la
exterior, precum şi o execuţie mai uşoară.
Pe de altă parte, ea prezintă câteva dezavantaje a căror importanţă trebuie apreciată cu mare atenţie
înainte de a opta pentru o astfel de soluţie:

66
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

ƒ reducerea temperaturii în interiorul peretelui exterior, cu favorizarea producerii


fenomenului de condens a vaporilor de apă din interiorul acestuia şi chiar a îngheţului
apei din perete;
ƒ necesitatea deplasării conductelor şi a corpurilor de încălzire existente pe pereţii
exteriori;
ƒ dificultatea tratării unor puncte particulare (conturul golurilor din zidărie, plintele şi
mulurile plafonului etc.);
ƒ imposibilitatea corectării unor punţi termice.
Având în vedere cele de mai sus, soluţia recomandată la pereţii exteriori este montarea unui strat
termoizolant eficient pe suprafaţa exterioară a pereţilor, în una din următoarele variante:
ƒ fără strat de aer ventilat, cu stratul termoizolant (de regulă din plăci din polistiren expandat) fixat
mecanic şi/sau prin lipire pe suprafaţa suport reparată şi pregătită în prealabil (fig. A3.5 din
Anexa 3); stratul de protecţie a termoizolaţiei se poate realiza:
ƒ cu un strat de tencuială din mortar M100T în grosime de 3-4 cm, armat cu plase sudate
STNB şi cu plase din rabiţ zincat; stratul de tencuială trebuie să fie temeinic fixat
(rezemat şi ancorat) prin intermediul unor bolţuri, dibluri, ancore şi plăcuţe din otel
inoxidabil, încastrate în peretele exterior;
ƒ cu un strat de glet adeziv, realizat dintr-o pastă pe bază de ciment, aracet şi nisip fin, de
3…5 mm grosime, armat cu ţesătură din fibre de sticlă.
ƒ cu un strat de aer ventilat, de cca. 4 cm grosime, având stratul termoizolant (de regulă din plăci
din vată minerală sau polistiren extrudat) montat între elementele unui caroiaj din şipci de lemn
sau profile metalice inoxidabile, ancorat mecanic cu piese din oţel inoxidabil în peretele exterior;
stratul de protecţie poate fi realizat din foi (plane, ondulate sau cutate) din tablă inoxidabilă,
aluminiu sau masă plastică rezistentă la radiaţiile ultraviolete, din placi subţiri din beton armat
cu fibre de sticlă ş.a; stratul de protecţie este menţinut în poziţie şi fixat de stratul suport sau de
caroiaj prin intermediul unor piese metalice speciale, inoxidabile; pentru asigurarea unei bune
circulaţii a aerului în spaţiul dintre stratul termoizolant şi stratul de protecţie, trebuie să se
realizeze în mod corespunzător – ca număr, dimensiuni şi poziţii – orificiile de acces şi de
evacuare a aerului.
În scopul reducerii efectului negativ al punţilor termice, trebuie să se asigure, în cât mai mare
măsură, continuitatea stratului termoizolant, în special la racordarea cu soclurile, cu aticele şi
cornişele de la terase şi cu parapetele de la acoperişurile cu pod.
În acelaşi scop, este necesar ca pe conturul tâmplăriei exterioare să se realizeze o căptuşire
termoizolantă a tuturor glafurilor exterioare, inclusiv sub solbancuri, conform detaliilor din Anexa 3.
67
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Îmbunătăţirea elementelor de construcţie vitrate:


Îmbunătăţirea din punct de vedere termotehnic a tâmplăriei exterioare se poate realiza în
următoarele soluţii:
- prin îmbunătăţirea tâmplăriei existente;
- prin înlocuirea tâmplăriei existente cu tipuri noi, mai performante (cu barieră radiantă, geam
termoizolant prevăzut cu suprafaţă tratată, cu emisivitate redusă "low-e", geam cu umplutură
din gaz inert - ex. argon);
- montarea de elemente termoizolante mobile (obloane exterioare de o bună calitate termică).
Îmbunătăţirea tâmplăriei existente se referă, în principal, la:
- adăugarea unei foi de geam suplimentar, la cele două foi de geam existente, modificare care
se poate realiza fie prin înlocuirea unui geam simplu cu un geam termoizolant, fie prin
montarea pe cerceveaua interioară existentă, a unei cercevele suplimentare prevăzută cu un
geam simplu – tabelele A3.1 şi A4.2 din Anexa 4;
- prevederea unor garnituri de etanşare între toc şi cercevele, precum şi intre cercevele.
În Anexa 4 se prezintă o serie de detalii şi variante, atât pentru îmbunătăţirea tâmplăriilor existente,
cât şi pentru tâmplăriile noi, cu precizarea orientativă a performanţelor termotehnice ale acestora.
Se menţionează că în detaliile aferente tâmplăriei din lemn – îmbunătăţite şi noi – nu sunt figurate
garniturile de etanşare.
Îmbunătăţirea altor elemente de construcţie perimetrale
‰ Pereţii adiacenţi rosturilor (de dilataţie, de tasare şi antiseismice) se termoizolează:
• la exterior - în cazul rosturilor deschise accesibile;
• la interior - în cazul rosturilor deschise inaccesibile şi a rosturilor închise.
Atât la rosturile deschise, cât şi la cele închise trebuie să se verifice şi să se ia măsuri de etanşare
suplimentară din punct de vedere termotehnic şi hidrofug, precum şi faţă de infiltraţiile de aer rece.
‰ Pereţii adiacenţi spaţiilor anexe neîncălzite (garaje, magazii, poduri, camere de pubele,
verande, sere, balcoane şi logii închise cu tâmplărie exterioară ş.a.) se termoizolează, de regulă, în
exteriorul volumului încălzit.
‰ Pereţii exteriori - verticali şi / sau înclinaţi - precum şi planşeele superioare - orizontale şi /
sau înclinate - ale mansardelor existente, locuite şi încălzite, amenajate în podurile clădirilor.
Îmbunătăţirea comportării termotehnice a elementelor de construcţie perimetrale ale mansardelor
constituie o problemă complexă care trebuie să fie tratată cu deosebită atenţie - atât în situaţia în
care elementele de construcţie separă spaţiul mansardei de mediul exterior, cât şi, în special, dacă
acestea separă volumul încălzit al mansardei de spaţiul neîncălzit adiacent.

68
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

‰ Planşeele care delimitează volumul încălzit de mediul exterior, la partea inferioară (la
bowindouri, ganguri de trecere, planşee inferioare peste logii ş.a) se termoizolează - de regulă - la
tavanul planşeelor.
‰ Planşeele care delimitează volumul încălzit de mediul exterior, la partea superioară
(planşee superioare sub logii ş.a.), la care stratul termoizolant suplimentar se dispune la faţa
superioară a planşeelor, sub pardoseală.
‰ Pereţii exteriori, sub CTS, în contact cu solul, la demisolurile sau la subsolurile încălzite.
‰ Plăcile din beton slab armat, la partea inferioară a demisolurilor şi subsolurilor încălzite,
sub CTS, în contact cu solul.
‰ Pereţii şi planşeele adiacente unor spaţii care fac parte din volumul constructiv al clădirii,
dar care au alte funcţiuni sau destinaţii, de regulă mai puţin sau intermitent încălzite (spaţii
comerciale la parterul clădirilor de locuit, birouri ş.a.).
‰ Diverse suprafeţe vitrate, altele decât tâmplăria exterioară (luminatoare, pereţi exteriori
vitraţi, transparenţi sau translucizi etc.).
‰ Uşi exterioare sau către spaţii neîncălzite, opace sau parţial transparente.
‰ Pereţi cortină.
Măsuri de îmbunătăţire a comportării termotehnice, în principal în direcţia măririi rezistenţei
termice specifice, se recomandă a se lua şi la elementele de construcţie din interiorul volumului
încălzit, dar care separă încăperile încălzite de unele încăperi sau spaţii neîncălzite sau mult mai
puţin încălzite (windfanguri încălzite sau neîncălzite, holuri de intrare în clădire, casa scării, puţul
liftului, cămările direct ventilate ş.a.).

6.2.1.2 Îmbunătăţirea etanşeităţii la aer


Aceasta trebuie să privească atât reducerea sau chiar eliminarea infiltraţiilor parazite (rosturile
elementelor mobile, obloane rulante etc.), cât şi asigurarea aerului proaspăt necesar în vederea
limitării umidităţii şi a condensului, ce pot avea efecte negative asupra construcţiei.

Etanşarea rosturilor elementelor mobile exterioare din spaţiul încălzit


Reducerea infiltraţiilor prin rosturile elementelor mobile exterioare care delimitează spaţiul încălzit
de mediul exterior vizează atât asigurarea etanşării rosturilor dintre tâmplărie şi elementul de
construcţie în care este amplasată fereastra / uşa, cât şi a spaţiului dintre geam şi tâmplărie.
Soluţia cea mai eficientă de îmbunătăţire a etanşeităţii la aer a cercevelelor constă în prevederea pe
tot perimetrul acestora a unei garnituri de cauciuc. Etanşarea între rama şi golul de fereastră se

69
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

realizează prin umplerea rostului cu ştraifuri din vată minerală, protejată cu mortar, sau cu spumă
poliuretanică.
În urma etanşării rosturilor elementelor mobile exterioare din spaţiul încălzit, necesarul minim de
aer proaspăt va fi asigurat prin deschiderea periodică a ferestrelor sau prin ventilare mecanică.

Etanşarea rosturilor elementelor mobile exterioare din spaţiul neîncălzit


Scopul acestei măsuri este menţinerea unei temperaturi acceptabile în spaţiile neîncălzite / anexe în
vederea limitării fluxului termic disipat dinspre spaţiul locuit către aceste spaţii.
Soluţiile recomandate pentru aplicarea acestei măsuri sunt aceleaşi ca la pct. 6.2.1.
Aplicarea uneia sau mai multor intervenţii asupra clădirii fără prevederea unor echipamente de
reglaj capabile să asigure adaptarea sarcinii termice la condiţiile climatice reale, poate provoca
supraîncălzirea încăperilor, şi în consecinţă utilizarea ineficientă a căldurii şi chiar creşterea
fluxului termic disipat spre exterior.
6.2.2 Intervenţiile asupra instalaţiilor de încălzire şi apă caldă de consum aferente clădirii
Intervenţiile asupra instalaţiei vizează reducerea consumului de energie pentru satisfacerea
necesarului determinat (încălzire, apă caldă de consum). Se poate interveni la mai multe nivele
(producere, transport, distribuţie, utilizare), atât pentru încălzire, cât şi pentru apa caldă de consum:
La nivelul producerii căldurii (în cazul clădirilor dotate cu sursă proprie de căldură):
- înlocuirea aparatelor învechite sau neadaptate (arzătoare mai vechi de 9-10 ani şi cazane mai
vechi de 12-15 ani),
- adaptarea puterilor surselor de căldură în centrala termică,
- substituirea parţială sau totală a formei de energie,
- utilizarea de tehnici specifice (pompe de căldură cu compresie mecanică, cu absorbţie,
cazane cu condensaţie, instalaţie solară);
La nivelul distribuţiei căldurii:
- izolarea termică a conductelor de distribuţie din spaţiile neîncălzite,
- reducerea temperaturilor de reglaj a instalaţiei de încălzire în scopul satisfacerii necesarului
de căldură;
- separarea circuitelor ai căror parametri funcţionali sunt net diferiţi,
- reechilibrarea circuitelor care alimentează corpurile de încălzire funcţionând cu apa caldă
(din punct de vedere termic - prin schimbarea aparatului sau ameliorarea locală a izolaţiei,
iar din punct de vedere hidraulic - prin ameliorarea distribuţiei debitelor).
La nivelul utilizatorului (spaţiile încălzite şi punctele de consum a.c.m.):

70
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

- instalarea de robinete termostatice la corpurile de încălzire şi, în cazul încălzirii colective,


combinarea acestei măsuri cu montarea sistemelor de repartizare individuală a costurilor de
încălzire.
Dacă reabilitarea unei instalaţii de reglare nu a fost încă menţionată este din cauză ca ea poate
interveni la toate nivelele (termostate de cameră, de preferinţă electronice, mai ales daca echipează
convectoare electrice, ansambluri clasice cu sonde exterioare - robinete cu servomotor comandate
de regulatoare cu legi de corespondenţă mai mult sau mai puţin complexe, simple limitatoare de
temperatură de conductă, termostat de cazan etc.).
La fiecare tip de reglaj pot fi asociate sisteme de programare (optimizare), în general limitate pentru
locuinţe la simple “ceasuri” programatoare, care permit o reducere a temperaturii pe timp de noapte.
În anumite cazuri particulare, în care vechimea instalaţiilor este mare, iar gradul de uzură al
echipamentelor este ridicat, nu se mai impune o ameliorare, ci o renovare totală a acestora, mai
ales dacă se referă la instalaţia de preparare a apei calde de consum colective.
O categorie aparte de clădiri existente este constituită de blocurile de locuinţe racordate la sisteme
centralizate de alimentare cu căldură (de tipul termoficării), caracterizate de indici specifici de
necesar de căldură care atestă caracterul disipativ din punct de vedere energetic al construcţiilor
existente, în ansamblul lor şi acestea implică o abordare aparte. În Anexa 5 sunt prezentate sintetic
măsurile de reabilitare şi modernizare energetică a blocurilor racordate la sisteme centralizate de
furnizare a utilităţilor termice.
În Anexa 5 se prezintă o listă de măsuri cu privire la utilizarea eficientă a căldurii, precizând unele
performanţe energetice ale soluţiilor propuse, cu referire la clădirile racordate la sisteme de
încălzire districtuală.
În Anexa 6 se prezintă sintetic soluţiile tehnice de reabilitare / modernizare energetică specifice
clădirilor de locuit individuale sau înşiruite, cu referire la utilizarea raţională şi eficientă a căldurii
şi la caracteristicile dotărilor acestor clădiri.

6.3. Particularităţi ale măsurilor de reabilitare/modernizare energetică pentru clădiri din


sectorul terţiar
Soluţiile tehnice pentru creşterea eficienţei utilizării energiei termice în cazul clădirilor din sectorul
terţiar pot fi grupate în două categorii şi anume:
A. Soluţii tehnice comune tuturor categoriilor de clădiri din sectorul terţiar,
B. Soluţii tehnice funcţie de categoriile principale de clădirilor din sectorul terţiar considerate
în normativ.

71
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

A. Principalele soluţii tehnice din prima categorie susmenţionată, sunt:


; Asigurarea unei eficienţe cât mai ridicate pentru echipamentele din componenţa sistemelor
de utilizare a energiei termice (corpuri de încălzire, pompe, ventilatoare, baterii de încălzire
armături de reglaj etc.) - prin prisma funcţiei de transfer a echipamentelor, a randamentelor,
a consumurilor specifice etc.;
; Contorizarea energiei termice;
; Asigurarea reglării sarcinii termice de încălzire conform graficului (curbei) de reglaj termic
proprie consumatorului (prevăzută prin contractul de furnizare a energiei termice);
; Eliminarea pierderilor din reţeaua de distribuţie a agentului termic din incinta clădirii
(amplasată în subsol tehnic sau spaţii anexe), prin eliminarea defectelor şi prin
termoizolarea conductelor;
; Eliminarea depunerilor de materii organice şi anorganice din interiorul conductelor de
alimentare cu agent termic şi a corpurilor de încălzire prin spălarea şi dezincrustarea
acestora şi dotarea instalaţiei de încălzire cu filtre eficiente;
; Înlocuirea armăturilor existente (de slabă calitate) din instalaţia de încălzire cu armături
noi, eficiente;
; Dotarea instalaţiei de apă caldă de consum cu armături de calitate ridicată, cu limitare a
consumului de apă;
; Reducerea necesarului de căldură al clădirii prin măsuri de protecţie termică suplimentară a
elementelor de construcţie opace şi transparente (ferestre cu caracteristici conservative din
punct de vedere energetic, ex. ferestre cu tâmplărie eficientă şi geam termoizolant), în
conformitate cu soluţiile prezentate în subcapitolul precedent;
; Reducerea consumului de căldură datorat infiltraţiilor de aer rece, prin etanşarea rosturilor
elementelor mobile (uşi, ferestre) prin limitarea cotei de aer proaspăt la valoarea impusă de
exigenţele de confort fiziologic;
; Recuperarea căldurii din entalpia aerului evacuat în cazul instalaţiilor de ventilare
mecanică sau/şi climatizare;
; Etanşarea elementelor mobile (uşi, ferestre) din componenţa spaţiilor anexe ale clădirii
(casa scării, subsolul tehnic etc.);
; Asigurarea mentenanţei construcţiei şi instalaţiilor aferente.

B. Soluţiile tehnice specifice de creştere a eficienţei energetice la clădirile din sectorul terţiar sunt
prezentate în continuare, funcţie de categoriile de clădiri.

72
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

• Clădiri spitaliceşti

Principalele soluţii tehnice de creştere a eficienţei energetice în clădiri spitaliceşti sunt:


; Măsuri de recuperare locală a căldurii (ex. din condensatul colectat sau din aerul de
evacuare din instalaţiile de ventilare, în limitele nivelelor de contaminare a aerului) şi
utilizarea acesteia ca sursă secundară de energie (ex. prepararea apei calde de consum sau
pentru preîncălzirea apei de adaos etc.);
; Reconsiderarea, în limita posibilităţilor, a distribuţiei energiei termice prin separarea
circuitelor pe zone care beneficiază de acelaşi regim termic şi program de funcţionare;
; Sporirea gradului de automatizare al instalaţiilor, corelat cu aplicarea unor regimuri de
exploatare raţionale, în funcţie de categoria clădirii spitaliceşti, felul ocupării, programul
de lucru şi condiţiile climatice;
; Izolarea termică a conductelor pentru diverşi agenţi termici şi a canalelor de aer cald şi
rece;
; Utilizarea, în măsura posibilităţilor, a surselor neconvenţionale de energie;

Având în vedere exigenţele referitoare la regimul termic al clădirilor de tip spital şi implicit la
furnizarea energiei termice, se recomandă pentru spitale adoptarea soluţiilor care permit gestionarea
independentă a căldurii, respectiv puncte termice proprii (staţii termice compacte) sau chiar centrale
termice proprii.

De asemenea, având în vedere existenţa unor consumuri de căldură cvasiconstante (de tipul
aburului utilizat la sterilizarea aparaturii medicale sau la tratarea aerului, apa caldă necesară băilor
de tratament etc.), o soluţie de modernizare energetică a surselor de căldură aferente clădirilor de tip
spital poate fi constituită de grupuri independente cu cogenerare (cu motoare termice).

• Clădiri social-culturale
Principalele soluţii tehnice de creştere a eficienţei energetice în clădiri culturale sunt:
; Prevederea unor echipamente de automatizare a instalaţiei de încălzire şi de preparare a apei
calde de consum în scopul asigurării reglajului sarcinii termice de încălzire / ventilare funcţie
de variaţia necesarului real;
; Utilizarea unor sisteme speciale de încălzire pentru reducerea gradientului spaţial la încălzirea
spaţiilor mari, fără consum suplimentar de energie.

73
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

• Clădiri de învăţământ
Principalele soluţii tehnice de creştere a eficienţei energetice specifice clădirilor de învăţământ sunt:
; Asigurarea reglajului sarcinii termice de încălzire pe tipuri de încăperi / săli de curs;
; Reducerea alimentării cu căldură pe perioadele de neocupare a clădirii;
; Reducerea infiltraţiilor de aer rece, prin etanşarea rosturilor elementelor mobile (uşi, ferestre),
simultan cu asigurarea ventilării naturale organizate sau a ventilării controlate, a spaţiilor
ocupate;

• Clădiri pentru servicii de comerţ şi instituţii publice


Principalele soluţii tehnice de creştere a eficienţei energetice specifice clădirilor comerciale sunt:
; Reducerea alimentării cu căldură pe perioadele de neocupare a clădirii;
; Dotarea clădirilor caracterizate de un flux important de utilizatori cu perdele de aer cald la
intrare sau cu sasuri având cu funcţia de tampon termic.

• Clădiri pentru sport


În cazul consumatorilor de tip clădiri pentru sport, soluţiile tehnice de creştere a eficienţei
energetice se referă la:
; Reglajul local al energiei termice prin dotarea corpurilor de încălzire cu robinete termostatice;
; Buna etanşare a rosturilor elementelor mobile (uşi, ferestre), simultan cu asigurarea ventilării
sau climatizării spaţiilor ocupate (funcţie de gradul de confort solicitat);
; Reducerea alimentării cu căldură pe perioadele de neocupare a clădirii.

• Hoteluri şi restaurante
În cazul consumatorilor de tip hotel sau restaurante, soluţiile tehnice de creştere a eficienţei
energetice se referă la:
; Reglajul local al energiei termice prin dotarea corpurilor de încălzire cu robinete termostatice;
; Buna etanşare a rosturilor elementelor mobile (uşi, ferestre), simultan cu asigurarea ventilării
sau climatizării spaţiilor ocupate (funcţie de gradul de confort solicitat);
; Recuperarea căldurii pentru ventilare de la echipamentele de preparare a hranei.

Cu referire la instalaţiile de ventilare mecanică şi de iluminat artificial, soluţiile tehnice


specifice de creştere a eficienţei energetice sunt, în principiu următoarele:
- reglarea debitelor refulate / aspirate în funcţie de necesarul de ventilare normal,

74
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

- reglarea parametrilor termodinamici al aerului refulat în funcţie de necesarul de căldură /


frig şi de ventilare,
- prevederea de filtre de aer eficiente,
- înlocuirea ventilatoarelor cu eficienţă energetică redusă,
- reglarea vitezelor aerului în spaţiile ocupate,
- prevederea de lămpi cu eficienţă energetică ridicată,
- automatizarea funcţionării instalaţiei de iluminat în funcţie de ocuparea spaţiilor,
- etc.

75
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

ANEXA 1
TRANSMITANŢELE TERMICE (Ui), CARACTERISTICE ZONELOR NEIZOLATE
TERMIC SAU MAI PUŢIN TERMOIZOLATE TABELUL A1.1.
Ui
Grosimea
Nr. zone neizolate zone mai puţin
ELEMENTUL DE CONSTRUCŢIE peretelui
crt. termic termoizolate
mm W/(m2K)
1 - 2,25 -
2 PLANŞEE SUB POD NEÎNCĂLZIT - 3,25 -
3 PLANŞEE PESTE SUBSOL NEÎNCĂLZIT - 2,75 -
4 PLĂCI PE SOL - 0,35 -
5 220 3,40 -
Panouri mari
6 270 3,10 -
prefabricate
7 320 2,85 -
8 150 3,30 -
9 200 3,00 -
Zone de punţi termice
10 250 2,75 -
străpunse din beton armat
11 Zidării şi 300 2,55 -
12 soluţii monolit 350 2,40 -
13 400 2,20 -
14 450 2,10 -
15 500 2,00 -
16 325 - 2,05
17 Zone de punţi termice din 375 - 1,95
18 beton armat, protejate cu 425 - 1,85
19 zidărie din cărămizi pline 475 - 1,75
PEREŢI EXTERIORI

125 mm
20 525 - 1,65
21 575 - 1,55
22 350 - 1,00
23 Zone de punţi termice din 400 - 1,00
24 beton armat, protejate cu 450 - 0,95
polistiren celular 25 mm+
25 zidărie din cărămizi pline 500 - 0,95
26 125 mm 550 - 0,90
27 600 - 0,90
Zidării şi
28 200 - 1,70
soluţii monolit
29 250 - 1,60
75
30 300 - 1,55
31 350 - 1,50
32 Zone de punţi termice 250 - 1,40
33 din beton armat, 100 300 - 1,35
protejate cu plăci sau
34 350 - 1,30
fâşii BCA GBN 35
35 cu grosimea în mm 250 - 1,25
36 de: 125 300 - 1,20
37 350 - 1,15
38 250 - 1,15
39 150 300 - 1,10
40 350 - 1,05

76
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

ANEXA 2
TEMPERATURA PUNCTULUI DE ROUĂ (θr) PENTRU DIFERITE TEMPERATURI ŞI
UMIDITĂŢI RELATIVE ALE AERULUI INTERIOR [oC]
Tabelul A2.1.
Umiditatea Temperatura aerului interior, Ti , în oC
relativă a
aerului ϕi 12 14 16 18 20 22
%
100 + 12,0 + 14,0 + 16,0 + 18,0 + 20, 0 + 22,0

95 + 11,2 + 13,2 + 15,2 + 17,2 + 19, 2 + 21,2

90 + 10,4 + 12,4 + 14,3 + 16,3 + 18, 3 + 20,3

85 + 9,6 + 11,5 + 13,5 + 15,4 + 17, 4 + 19,4

80 + 8,7 + 10,6 + 12,5 + 14,5 + 16, 5 + 18,4

75 + 7,7 + 9,7 + 11,6 + 13,5 + 15,4 + 17,4

70 + 6,7 + 8,6 + 10,5 + 12,4 + 14,4 + 16,3

65 + 5,7 + 7,5 + 9,4 + 11,3 + 13,2 + 15,1

60 + 4,5 + 6,4 + 8,2 + 10,1 + 12, 0 + 13,9

55 + 3,2 + 5,1 + 7,0 + 8,8 + 10,7 + 12,5

50 + 1,9 + 3,7 + 5,6 + 7,4 + 9,3 + 11.1

45 + 0,4 + 2,3 + 4,1 + 5,9 + 7,7 + 9,5

40 - 1,0 + 0,6 + 2,4 + 4,2 + 6, 0 + 7,8

35 - 2,6 - 1,1 + 0,5 + 2,3 + 4,1 + 5,9

30 - 4,5 - 2,9 - 1,3 + 0,2 + 1,9 + 3,6

25 - 6,6 - 5,0 - 3,5 - 2,0 - 0,5 + 1,1

77
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

ANEXA 3

SOLUŢII DE REABILITARE/MODERNIZARE TERMOTEHNICĂ A ANVELOPEI


CONSTRUCŢIEI – ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE OPACE

A3.1. Planşeu terasă


1. Strat termoizolant nou, montat pe betonul de pantă existent. Strat hidroizolant nou. Peretele
exterior nu este termoizolat decât în zona aticului.
2. Strat termoizolant nou, din plăci din polistiren extrudat, montat pe stratul hidroizolant
existent.
3. Strat termoizolant nou, montat pe planşeul din beton armat existent. Strat de beton de pantă şi
strat hidroizolant, noi.
4. Strat termoizolant nou, montat pe stratul hidroizolant existent (care, după modernizare, devine
barieră contra vaporilor). Strat hidroizolant nou.

A3.2. Planşeu pod


5. Strat termoizolant nou, montat pe planşeul din beton armat, existent. Strat de protecţie din
sapa din mortar. Parapet înalt.
6. Strat termoizolant nou montat pe planşeul din beton armat, existent. Strat de protecţie din
umplutură termoizolantă, parţial recuperată. Parapet înalt.
7. Strat termoizolant nou montat pe stratul de protecţie existent peste umplutura termoizolantă
existentă. Parapet de înălţime redusă, complet "îmbrăcat" cu un strat termoizolant. Peretele
exterior nu este termoizolat decât în zona streşinii.
8. Strat termoizolant nou, montat pe planşeul din beton armat, existent. Fără parapet, cosoroaba
existentă fiind montată direct pe centura din beton armat.

A3.3. Planşeu peste subsol


9. Strat termoizolant nou, montat la tavanul subsolului şi pe faţa interioară a soclului. Pardoseală
existentă, fără strat termoizolant.
10. Strat termoizolant nou, din spumă poliuretanică, aplicată pe tavanul subsolului. Pardoseala
existentă este montată pe un strat termoizolant nesatisfăcător. Peretele exterior nu este
termoizolat decât în zona soclului.
11. Strat termoizolant nou, montat pe faţa interioară a soclului. Pardoseala existentă, montată pe
un strat termoizolant satisfăcător.
12. Strat termoizolant nou, montat peste pardoseala existenta. Stratul termoizolant existent -
dispus la tavanul subsolului şi realizat din placi BCA montate pe cofrajul planşeului din beton
armat monolit - este nesatisfăcător.

A3.4. Placa pe sol


13. Strat termoizolant nou, montat pe placa de beton slab armat existentă, după desfacerea
pardoselii. Soclul este aliniat cu faţa exterioară a peretelui.
14. Strat termoizolant orizontal, existent între placa de beton slab armat şi pardoseală; fără strat
termoizolant orizontal nou. Soclul este ieşit din planul feţei exterioare a peretelui.
15. Fără straturi termoizolante orizontale, existente sau noi. Soclul este retras faţă de planul feţei
exterioare a peretelui.
16. Strat termoizolant nou, montat pe pardoseala existentă. Soclul este aliniat cu faţa exterioară
a peretelui. Peretele exterior nu este termoizolat decât în zona soclului.

A3.5. Pereţi exteriori


17. Termoizolarea colturilor şi a glafurilor verticale exterioare ale golurilor tâmplăriei
78
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

exterioare. Tâmplărie din lemn simplă, nouă. Secţiune orizontală.


18. Termoizolarea peretelui structural din beton armat, existent între două logii adiacente.
Secţiune orizontala.
19. Termoizolarea buiandrugilor din beton armat. Tâmplărie din lemn dublă, nouă. Secţiune
verticală.
20. Termoizolarea planşeului din beton armat, existent intre doua logii suprapuse. Secţiune
verticală.
21. Termoizolarea peretelui exterior în zona centurilor din beton armat. Secţiune verticală.
22. Termoizolarea peretelui exterior în zona plăcilor de balcon. Secţiune verticală.

Materiale existente

1. Beton armat
2. Zidărie din cărămizi pline sau GVP
3. Zidărie din blocuri BCA
4. Fasii armate sau placi din BCA
5. Panouri mari prefabricate
6. Mortar (şapă, tencuială)
7. Beton simplu (de pantă, în fundaţii)
8. Strat termoizolant
9. Umplutură termoizolantă
10. Strat hidroizolant

Materiale montate la modernizare

11. Strat termoizolant eficient (placi din polistiren, vata minerala ş.a)
12. Strat termoizolant din polistiren extrudat
13. Strat termoizolant din spumă poliuretanică
14. Umplutură termoizolantă (recuperată)
15. Beton de panta
16. Strat de protecţie
17. Şapă din mortar
18. Şapă din mortar + pardoseală
19. Strat hidroizolant
20. Şort din tablă zincată

79
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

80
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Fig. A3.1 –PLANŞEU TERASĂ

81
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Fig. A3.2 –PLANŞEU POD

82
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Fig. A3.3 –PLANŞEU PESTE SUBSOL

83
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

19

Fig. A3.4 – PLACĂ PE SOL

84
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

b c

Fig. A3.4 – PEREŢI EXTERIORI

85
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Fig. A3.4 – PEREŢI EXTERIORI (continuare)

Materiale existente

1. Beton armat
2. Zidărie din cărămizi pline sau GVP
3. Zidărie din blocuri BCA
4. Fasii armate sau placi din BCA
5. Panouri mari prefabricate
6. Mortar (şapă, tencuială)
7. Beton simplu (de pantă, în fundaţii)
8. Strat termoizolant
9. Umplutură termoizolantă
10. Strat hidroizolant

Materiale amplasate la modernizare

11. Strat termoizolant eficient (placi din polistiren, vata minerala ş.a)
12. Strat termoizolant din polistiren extrudat
13. Strat termoizolant din spumă poliuretanică
14. Umplutură termoizolantă (recuperată)
15. Beton de panta
16. Strat de protecţie
17. Şapă din mortar
18. Şapă din mortar + pardoseală
19. Strat hidroizolant
20. Şort din tablă zincată

86
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

ANEXA 4

SOLUŢII DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A TÂMPLĂRIEI EXTERIOARE

Tabel A4.1. - Soluţii de îmbunătăţire a tâmplăriei din lemn, cuplată

R
SOLUŢIA
[m²K/W]
EXISTENT

A 0,39

A1 0,51
POSIBILITĂŢI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE

A2 0,56

A3 0,57

87
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Tabel A4.2. - Soluţii de îmbunătăţire a tâmplăriei din lemn, dublă

R
SOLUŢIA
[m²K/W]

EXISTENT
A 0,43

A1 0,55
POSIBILITĂŢI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE

A2 0,58

A3 0,59

88
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Tabel A4.3 - TÂMPLĂRIE NOUĂ

GEAMURI R

GROSIME TOC
MATERIALUL

DENUMIREA

ALCĂTUIRE

UTILIZARE
Termoizolante VARIANTA
Simple
duble triple
GAZ
AER
12 16 INERT
ext. int.
mm n t t m²K/W

TS Simplă 62 n 0,49 0,54 DA


84 n n 0,39 - NU
TC cuplată n n 0,53 0,55
LEMN

94 DA
n n 0,63 0,68
176 n n 0,43 - NU
TD dublă n n 0,57 0,59
186 DA
n n 0,68 0,73
n 0,37 0,39 NU
n 0,49 0,54
PVC

TP simplă 62 n 0,52 0,55


DA
n 0,57 0,64
n 0,62 0,67

LEGENDA
9, 12, 16 - Grosimea spaţiilor dintre geamuri [mm]
n - Fără suprafeţe tratate
t - Cu o suprafaţă tratată cu un strat reflectant la raze infraroşii

Coeficienţii de transfer termic Ug [W/m²K]


ai geamurilor termoizolate

aer gaz inert


CARACTERISTICI

9 12 16 9 12 16

n 2,9 2,7
duble
1,8 1,6 1,5 1,4

t
triple 1,3 1,1 1,0 0,9

89
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

TÂMPLĂRIE EXTERIOARĂ DIN LEMN


TÂMPLĂRIE SIMPLĂ (T.S.) - exemplu

R = 0,49 m²K/W

Rg==0,54
U 1,8 W/m²K
m²K/W

90
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

TÂMPLĂRIE EXTERIOARĂ DIN LEMN


TÂMPLĂRIE CUPLATĂ (T.C.) - exemplu

a - R = 0,53 m²K/W

b - R = 0,63 m²K/W

a - Ug = 2,9 W/m²K

b - Ug = 1,8 W/m²K

91
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

TÂMPLĂRIE EXTERIOARĂ DIN LEMN


TÂMPLĂRIE DUBLĂ (T.D.) - exemplu

a - R = 0,57 m²K/W

b - R = 0,68 m²K/W

a - Ug = 2,9 W/m²K

b - Ug = 1,8 W/m²K

92
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

TÂMPLĂRIE EXTERIOARĂ DIN PVC (T.P.) - exemplu

b - R = 0,52 m²K/W

c - R = 0,62 m²K/W

93
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

ANEXA 5

LISTA SOLUŢIILOR TEHNICE PENTRU REABILITARE/MODERNIZAREA


ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR DE LOCUIT ALIMENTATE DE LA TERMOFICARE

Tabel A5.1 - Reabilitarea anvelopei clădirii

Influenţă asupra consumului de


Soluţia tehnică
căldură prin:

Asigurarea etanşării tuturor geamurilor de pe


casa scărilor

Asigurarea etanşării uşilor de la ghenele de Reducerea na între spaţiul casei


gunoi din cadrul casei scărilor scărilor şi mediul exterior, respectiv
creşterea temperaturii casei scărilor

Asigurarea închiderii etanşe a uşilor de


intrare în bloc, inclusiv a sasului protector

Reducerea infiltraţiilor parazite


Etanşarea uşilor apartamentelor între casa scărilor şi spaţiul locuit
corespondente cu spaţiul casei scărilor (influenţă asupra clasei de
permeabilitate a clădirii)

Etanşarea ferestrelor şi uşilor exterioare din


apartamente

Etanşarea eventualelor fisuri de pe Reducerea na aferent spaţiului


perimetrul tocului uşilor şi ferestrelor locuit

Etanşarea gurilor de acces la instalaţia


sanitară

Asigurarea corectei ventilări a bucătăriilor şi Asigurarea cotei minime de aer


băilor prin dispozitive de ventilare naturală proaspăt necesar realizării
(unde este cazul) confortului fiziologic

94
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Tabel A5.2 - Reabilitarea instalaţiei interioare de încălzire

Influenţă asupra consumului de


Soluţia tehnică
căldură prin:

Spălarea tuturor corpurilor statice de Creşterea eficienţei instalaţiei de


încălzire şi a coloanelor de distribuţie din încălzire interioară prin asigurarea unei
interiorul clădirii bune circulaţii a agentului termic

Asigurarea unei bune circulaţii a


Înlocuirea tuturor ventilelor nefuncţionale agentului termic şi eliminarea pierderilor
de agent termic din instalaţia interioară

Dotarea corpurilor statice cu ventile de Asigurarea unei bune circulaţii a


aerisire agentului termic în instalaţia interioară

Eliminarea pierderilor de agent termic


Prevederea pe conductele de legătură ale
datorate necesităţii golirii coloanelor sau
corpurilor statice a unor robinete de
chiar a întregii instalaţii de încălzire în
separare a corpurilor de încălzire
situaţia unei avarii la corpurile statice

Corecta funcţionare a corpurilor statice din


Creşterea temperaturii casei scărilor
spaţiul casei scărilor

Eliminarea pierderilor de agent termic şi


Înlocuirea tuturor vanelor defecte care
a unei surse de inundare a subsolului
prezintă pierderi de apă
tehnic

Tabel A5.3 - Modernizarea anvelopei

Influenţă asupra consumului de căldură


Soluţia tehnică
prin:

Triplarea ferestrelor existente / înlocuirea


ferestrelor existente cu ferestre moderne de Reducerea fluxului termic disipat prin
tip termopan / dotarea cu obloane mobile elementele de construcţie vitrate
exterioare

Izolarea termică a teraselor, a planşeului


Reducerea fluxului termic disipat prin
peste subsol (sau spaţii de trecere
terasă şi prin elementele de construcţie
exterioare) şi a pereţilor adiacenţi unor
către spaţii neîncălzite
spaţii reci

Reducerea fluxului termic disipat prin


Izolarea termică a pereţilor exteriori
pereţi exteriori

Tabel A5.4 - Modernizarea instalaţiilor interioare de încălzire


95
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Influenţă asupra consumului de


Soluţia tehnică
căldură prin:

Înlocuirea robinetelor colţar cu robinete cu


Asigurarea reglajului termic local
cap termostatic

Dotarea coloanelor verticale cu dispozitive


Asigurarea reglajului termic la nivelul
de păstrare a disponibilului de presiune
coloanelor verticale
constant

Dotarea corpurilor statice din spaţiul locuit Asigurarea controlului asupra livrării
cu repartitoare de cost a căldurii consumate căldurii

Cunoaşterea consumurilor reale de


Dotarea instalaţiei cu contor de căldură
căldură pentru încălzire şi asigurarea unei
general
facturări corecte a căldurii

Reducerea fluxului termic disipat prin


Izolarea conductelor din subsolul tehnic conductele de distribuţie a agentului
termic1)

Tabel A5.5 - Reabilitarea instalaţiei de apă caldă de consum

Influenţă asupra consumului de căldură


Soluţia tehnică
prin:

Repararea tuturor armăturilor


Eliminarea pierderilor de apă caldă
defecte

Reducerea consumurilor de apă caldă de


Utilizarea perlatoarelor pentru consum (în situaţia în care se asigură
reducerea debitului de apă presiunea de utilizare la nivelul punctelor
de consum)
Cunoaşterea consumurilor reale de căldură
Montarea debitmetrului pe
pentru prepararea apei calde de consum şi
branşamentul de alimentare cu apă
a consumurilor efective de apă, respectiv
caldă din subsolul tehnic
asigurarea unei facturări corecte a acestora

Tabel A5.6 - Modernizarea instalaţiei de apă caldă de consum

Influenţă asupra consumului de căldură


Soluţia tehnică
prin:

1)
Observaţie: aplicarea acestei măsuri de modernizare energetică conduce la reducerea temperaturii subsolului tehnic şi
implicit la modificarea fluxului termic cedat către subsolul tehnic dinspre spaţiul locuit. Prin urmare este necesar să se reia
calculul consumului de căldură pentru încălzire, conform Metodologie partea I şi partea a II-a.
96
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Introducerea unor armături cu consum


redus de apă
Reducerea consumurilor de apă caldă de
consum
Contorizarea individuală a apei calde

Izolarea termică a conductelor de


distribuţie a apei calde de consum şi a Reducerea fluxului termic disipat prin
conductei de recirculare din subsolul conductele de apă caldă de consum
tehnic al clădirii şi din spaţiul locuit

OBSERVAŢIE:
Soluţiile / măsurile de reabilitare sau/şi modernizare prezentate mai sus pot fi grupate în pachete de soluţii, în
măsura în care acestea sunt compatibile din punct de vedere tehnic / funcţional. În acest caz, influenţa soluţiilor
/ măsurilor grupate se analizează pentru pachetul de soluţii considerat şi nu individual (efectele fiecărei măsuri
în parte asupra reducerii consumului de căldură al clădirii nu se însumează).

• uscarea subsolurilor inundate;


• dotarea canalizării subsolurilor cu clapete contra refulării canalizării stradale;
• repararea tuturor conductelor sparte care creează pericol de inundare a subsolurilor tehnice;
• desfiinţarea tuturor boxelor care împiedică accesul la coloanele de distribuţie a agentului
termic secundar şi a apei calde de consum;
• asigurarea serviciilor de consultanţă energetică din partea unor firme specializate (care să
asigure şi întreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor din construcţii);
• contorizarea individuală a consumului de gaze la bucătării în vederea limitării consumului de
gaze strict pentru necesităţi de preparare a hranei;
• dotarea coloanelor de încălzire cu vane de echilibrare automate (presiune diferenţială
constantă)

• asigurarea alimentării cu agent termic a fiecărui bloc şi scară de bloc şi separarea contoarelor
comune cu vane acţionate manual;
• livrarea continuă a apei calde şi utilizarea recirculării;
• asigurarea presiunii şi debitelor corespunzătoare livrării normale a apei calde (şi reci);
• asigurarea parametrilor termici şi hidraulici conform protocolului încheiat prin contractul de
servicii între furnizor şi asociaţia de locatari/proprietari;
• asigurarea şi diversificarea serviciilor oferite utilizatorilor;
• modernizarea sistemului de distribuţie şi furnizare a utilităţilor termice;
• contorizarea apei de adaos în PT/CT;
• tratarea apei de adaos introdusă în instalaţia de încălzire;
• modificarea schemei de furnizare a utilităţilor termice;
• automatizarea funcţionării PT/CT, cel puţin pe secţiunea de preparare a apei calde, vizând în
principal menţinerea temperaturii apei calde la o temperatură apropiată de 60°C şi, în
secundar, limitarea debitului de apă livrat la consum în cazul scăderii temperaturii apei calde
sub 50°C;
97
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

• asigurarea corectei echilibrări hidraulice a reţelelor de încălzire şi distribuţie a apei calde;


• realizarea punctelor de monitorizare la fiecare bloc şi asigurarea securităţii accesului la
aparatura de măsură şi reglaj;
• adoptarea soluţiilor moderne de proiectare şi execuţie a lucrărilor de modernizare;
• asigurarea monitorizării şi a dispecerizării funcţionării instalaţiilor de distribuţie a căldurii;
• asigurarea condiţiilor de alimentare cu apă a construcţiilor astfel încât să se evite sustragerea
apei din instalaţia de încălzire de către locatari;
• contorizarea utilităţilor termice la consumatori.

98
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

ANEXA 6
LISTA SOLUŢIILOR TEHNICE PROPUSE PENTRU REABILITARE/MODERNIZAREA
ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR DE LOCUIT INDIVIDUALE SAU ÎNŞIRUITE DOTATE
CU SURSĂ PROPRIE DE CĂLDURĂ
Tabel A6.1 - Reabilitarea anvelopei clădirii

Influenţă asupra consumului de căldură


Soluţia tehnică
prin:

Asigurarea etanşării tuturor geamurilor Reducerea na între aceste spaţii şi


din spaţiile neîncălzite (pod, spaţii anexe mediul exterior, respectiv creşterea
etc.) temperaturii acestor spaţii

Etanşarea ferestrelor şi uşilor exterioare


Reducerea na aferent spaţiului locuit
Etanşarea eventualelor fisuri de pe
perimetrul tocului uşilor şi ferestrelor

Asigurarea corectei ventilări a Asigurarea cotei minime de aer


bucătăriilor şi băilor prin dispozitive de proaspăt necesar realizării confortului
ventilare naturală (unde este cazul) fiziologic

Tabel A6.2 - Reabilitarea instalaţiei interioare de încălzire

Soluţia tehnică Influenţă asupra consumului de căldură prin:

Clădiri dotate cu instalaţie de încălzire centrală

Asigurarea unei bune circulaţii a agentului


Înlocuirea tuturor ventilelor
termic şi eliminarea pierderilor de agent
nefuncţionale
termic din instalaţia interioară

Dotarea corpurilor statice cu ventile Asigurarea unei bune circulaţii a agentului


de aerisire termic în instalaţia interioară

Dotarea corpurilor statice cu teuri de Asigurarea echilibrării hidraulice a instalaţiei


reglaj de încălzire interioară

Înlocuirea tuturor vanelor defecte care Eliminarea pierderilor de agent termic şi a


prezintă pierderi de fluid unei surse de inundare a subsolului
Curăţarea periodică a cazanelor de Creşterea randamentului de producere a
producere a căldurii pentru încălzire căldurii
Clădiri cu încălzire locală cu sobe
Creşterea randamentului de producere a
Curăţarea periodică a sobelor
căldurii
Dotarea sobelor cu element de
obturare a coşului de fum pe durata
nefuncţionării sobei

Tabel A6.3 - Modernizarea anvelopei

99
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Soluţia tehnică Influenţă asupra consumului de căldură prin:

Triplarea ferestrelor existente / înlocuirea Reducerea fluxului termic disipat prin elementele de
ferestrelor existente cu ferestre moderne de tip construcţie vitrate
termopan / dotarea cu obloane mobile
exterioare
Izolarea termică a teraselor / acoperişului peste Reducerea fluxului termic disipat prin terasă şi prin elementele
mansardă sau a planşeului sub pod de construcţie către spaţii neîncălzite

Izolarea termică a planşeului peste subsol (sau


spaţii de trecere exterioare) şi a pereţilor
adiacenţi unor spaţii reci
Izolarea termică a pereţilor exteriori Reducerea fluxului termic disipat prin pereţi exteriori

Construirea unei închideri a scării de intrare / Reducerea temperaturii exterioare aferentă intrării în clădire şi
asigurarea unui sas la intrarea în clădire reducerea debitului de aer rece prin uşa de intrare

Tabel A6.4 - Modernizarea instalaţiilor de încălzire interioară


Soluţia tehnică Influenţă asupra consumului de căldură prin:
Clădiri cu încălzire locală cu sobe
Schimbarea combustibilului
solid sau lichid cu combustibil Creşterea randamentului de producere a căldurii
gazos
Dotarea sobelor cu echipamente
Creşterea randamentului de reglare prin evitarea supraîncălzirii
de reglaj termostatic a acestora
încăperilor
funcţie de temperatura interioară
Înlocuirea sobelor cu instalaţie
Creşterea randamentului sistemului de încălzire
de încălzire centrală
Clădiri dotate cu instalaţie de încălzire centrală
Dotarea corpurilor statice cu
Asigurarea reglajului termic local
robinete cu cap termostatic
Dotarea circuitelor care
alimentează zone distincte
Asigurarea reglajului termic la pe zone încălzite
încălzite cu dispozitive de
reglare
Dotarea instalaţiei de încălzire
Asigurarea reducerii temperaturii spaţiilor încălzite pe durata
cu echipament de reglare cu
nopţii sau în perioadele de neocupare a acestora
ceas, programabil
Izolarea conductelor de
Reducerea fluxului termic disipat prin conductele de distribuţie a
distribuţie din spaţiile
agentului termic2)
neîncălzite
Înlocuirea arzătorului care
echipează cazanul existent cu Creşterea randamentului anual de producerea căldurii
unul modern, nou
Înlocuirea cazanului de producere a căldurii pentru încălzire
cu cazan modern

Tabel A6.5 - Reabilitarea instalaţiei de apă caldă de consum

2)
Observaţie: aplicarea acestei măsuri de modernizare energetică conduce la reducerea temperaturii spaţiilor
neîncălzite traversate de conducte de încălzire şi implicit la modificarea fluxului termic cedat către aceste spaţii dinspre
spaţiul locuit. Prin urmare este necesar să se reia calculul consumului de căldură pentru încălzire, conform cap. 3 din
lucrarea [2].
100
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Soluţia tehnică Influenţă asupra consumului de căldură prin:

Repararea tuturor armăturilor defecte Eliminarea pierderilor de apă caldă

Reducerea consumurilor de apă caldă de consum (în situaţia în


Utilizarea perlatoarelor pentru reducerea
care se asigură presiunea de utilizare la nivelul punctelor de
debitului de apă
consum)

Tabel A6.6 - Modernizarea instalaţiei de apă caldă de consum

Influenţă asupra consumului de căldură


Soluţia tehnică
prin:

Reducerea consumurilor de apă caldă de


Introducerea unor armături cu consum redus de apă
consum

Izolarea termică a conductelor de distribuţie a apei calde de consum din Reducerea fluxului termic disipat prin
spaţiile neîncălzite şi din spaţiul locuit conductele de apă caldă de consum

Izolarea termică a boilerului cu acumulare pentru prepararea apei calde de Reducerea fluxului termic disipat prin
consum mantaua boilerului

Reducerea temperaturii apei calde de consum până la 50°C

Înlocuirea echipamentelor actuale de producere a apei calde de consum cu echipamente moderne, noi

• uscarea subsolurilor inundate;


• dotarea canalizării subsolurilor cu clapete contra refulării canalizării stradale;
101
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

• repararea tuturor conductelor sparte care creează pericol de inundare a subsolurilor;


• repararea acoperişului peste pod în vederea asigurării etanşeităţii la ploaie sau zăpadă a
acestuia;
• curăţirea periodică a coşurilor de fum, în special în cazul producerii căldurii prin utilizarea
combustibililor solizi sau lichizi;
• asigurarea integrităţii tencuielii faţadelor;
• asigurarea serviciilor de consultanţă energetică din partea unor firme specializate (care să
asigure şi întreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor din construcţii).

102
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

ANEXA 7

DATE PRIMARE PRIVIND MĂSURILE DE REABILITARE ŞI MODERNIZARE


PENTRU ANALIZA ECONOMICĂ ÎN CADRUL AUDITULUI ENERGETIC AL
CLĂDIRILOR EXISTENTE

Această Anexă prezintă conform METODOLOGIE III, cu titlu orientativ, date primare privind
costurile măsurilor de reabilitare / modernizare energetică în vederea utilizării la analiza economică
în cadrul auditului energetic al clădirii. Costurile se prezintă structurate pe clase reprezentative de
elemente de construcţie (anvelopa clădirii) – „C” sau instalaţii – „I”, cu referire la soluţiile de
modernizare posibil de aplicat, în vederea utilizării într-un program de calcul automat.
Avind in vedere ca reabilitarea termica si energetica cuprinde obligatoriu atit constructia cit
si instalatiile aferente acesteia, se trateaza ambele componente.
A7.1 Construcţie

Costurile specifice aferente anvelopei construcţiei sunt structurate în funcţie de tipul elementelor de
construcţie care formează anvelopa.

C. ANVELOPA CLĂDIRII

C.a. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE OPACE

C.b. ELEMENTE DE TÂMPLĂRIE

C.c. Alte tipuri

Pentru fiecare subclasă sunt indicate costuri specifice pe tipuri reprezentative de soluţii de
modernizare energetică, indicându-se fie valori sintetice ale costurilor, fie relaţii de calcul în funcţie
de indicatorii fizici ai soluţiilor respective (ex. suprafaţa de termoizolat şi volumul termoizolaţiei,
lungime de rosturi ale tâmplăriei etc.).

103
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

C.a. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE OPACE

C.a.01. Pereţi exteriori verticali

C.a.02. Acoperiş tip terasă

C.a.03. Acoperiş tip şarpantă (pod sau mansardă)

C.a.04. Planşeu sub pod neîncălzit

C.a.05. Pereţi interiori verticali (către spaţii neîncălzite)

C.a.06. Planşeu amplasat direct pe sol

C.a.07. Planşeu peste subsol neîncălzit

C.a.08. Planşeu peste spaţiu exterior (ex. Windfang)

C.a.09. Alte tipuri

Relaţia generală de determinare a costului pentru termoizolarea elementelor de construcţie


exterioare opace este următoarea:
CT = A ⋅ AIZ + B ⋅ VIZ [Euro]

în care
AIZ reprezintă aria totală a pereţilor care urmează a fi termoizolaţi, măsurată la exteriorul
sau la interiorul acestora, după caz,
VIZ reprezintă volumul total al materialului termoizolant;
A, B reprezintă costul unitar al materialului termoizolant (pe m2, respectiv pe m3).

C.b. ELEMENTE DE TÂMPLĂRIE

C.b.01. Ferestre

C.b.02. Uşi

C.b.03. Etanşare rosturi elemente de tâmplărie

C.b.01. Ferestre
Relaţia de determinare a costului pentru modernizarea tâmplăriei exterioare este următoarea:

104
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

CT = C ⋅ ATE [Euro]

în care
C reprezintă costul unitar
ATE reprezintă aria totală a tâmplăriei exterioare,

• Ferestre exterioare spaţiu locuit


• Ferestre exterioare spaţii comune (ex. Casa scării)
• Ferestre către spaţii neîncălzite
• Luminatoare
• Vitraj din blocuri de sticlă (Tip Nevada)
• Montare oblon pe fereastră existentă
• Alte tipuri

C.b.02. Uşi
Relaţia de determinare a costului pentru modernizarea tâmplăriei exterioare este următoarea:

CT = C ⋅ ATE [Euro]

în care
C reprezintă costul unitar
ATE reprezintă aria totală a tâmplăriei exterioare,

• Uşi exterioare spaţiu locuit


• Uşi exterioare spaţii comune (ex. Casa scării)
• Uşi către spaţii neîncălzite
• Alte tipuri

C.b.03. Etanşare rosturi elemente de tâmplărie

Relaţia de determinare a costului pentru etanşarea rosturilor este următoarea:

CT = D ⋅ LR [Euro]

105
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

în care
D reprezintă costul unitar
LR reprezintă lungimea totală a rosturilor care se etanşează (în cazul ferestrelor exterioare -
interioare şi exterioare).
• Etanşare rosturi elemente mobile
• Etanşare rosturi contur tâmplărie

A7.1 Instalaţii

I. INSTALAŢII AFERENTE CLĂDIRII

I.a. INSTALAŢIA DE ÎNCĂLZIRE

I.b. INSTALAŢIA DE PREPARARE ŞI UTILIZARE


A APEI CALDE DE CONSUM

I.c. INSTALAŢIA ELECTRICĂ ŞI ILUMINAT

I.d. INSTALAŢIA DE VENTILARE / CLIMATIZARE

I.e. Alte tipuri

Costurile specifice aferente instalaţiilor clădirii sunt structurate în funcţie de tipul instalaţiei
şi de componentele acesteia.

I.a. INSTALAŢIA DE ÎNCĂLZIRE

I.a.01. INSTALAŢIE DE ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ


CU CORPURI STATICE

I.a.02. INSTALAŢIE DE ÎNCĂLZIRE PRIN


RADIAŢIE DE JOASĂ TEMPERATURĂ

I.a.03. INSTALAŢIE DE ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ


CU AER CALD

I.a.04. INSTALAŢIE DE ÎNCĂLZIRE LOCALĂ (CU


APARATE DE ÎNCĂLZIRE INDEPENDENTE)

I.a.05. Alte tipuri

• Asigurarea reglajului instalaţiei de încălzire centrală:

106
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

• Echipamente de contorizare energie termică:

I.b. INSTALAŢIA DE PREPARARE ŞI UTILIZARE A


APEI CALDE DE CONSUM

I.b.01. SURSA DE PRODUCERE / PREPARARE


A APEI CALDE DE CONSUM

I.b.02. INSTALAŢIA DE DISTRIBUŢIE A APEI


CALDE DE CONSUM

I.b.03. INSTALAŢIA DE UTILIZARE A APEI


CALDE DE CONSUM

I.b.04. INSTALAŢIE SOLARĂ DE PREPARARE SI


UTILIZARE A APEI CALDE DE CONSUM

I.c. INSTALAŢIA ELECTRICĂ ŞI DE ILUMINAT

I.c.01. INSTALAŢIA DE ILUMINAT

I.c.02. APARATE ELECTRICE DE UZ CASNIC

I.c.03. APARATE ELECTRICE PENTRU BIROU

I.c.04. ECHIPAMENTE ELECTRICE AFERENTE


INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE, VENTILARE ŞI
APĂ CALDĂ DE CONSUM

I.c.05. Alte tipuri

I.d. INSTALAŢIA DE VENTILARE / CLIMATIZARE

I.d.01. INSTALAŢIE DE CLIMATIZARE


CENTRALIZATĂ AER - APĂ

I.d.02. INSTALAŢIE DE CLIMATIZARE


CENTRALIZATĂ NUMAI AER

I.d.03. INSTALAŢIE DE CLIMATIZARE LOCALĂ

I.d.03.i. Cu aparate de fereastră

I.d.03.ii. Cu aparate de tip SPLIT

I.d.03.iii. Cu dulapuri de climatizare

I.d.04. Alte tipuri

107
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

ANEXA 8
Caracteristici higrotermice ale unor materiale termoizolante
Densitate Conductivitate Factorul
Nr. Tip de material aparentă termică de calcul rezistenţei la
crt. ρ λ permeabilitate la
vapori μD
kg/m3 W/(mK) -
1 Produse din vată minerală (din rocă)
1.1 Clasa A1 18≤ ρ < 25 0,046 1
1.2 Clasa A2 25≤ ρ < 35 0,040 1
1.3 Clasa A 3 35≤ ρ < 60 0,038 1
1.4 Clasa A4 60≤ ρ < 100 0,037 1
1.5 Clasa A5 100≤ ρ < 160 0,038 2
1.6 Clasa A6 160≤ ρ ≤ 200 0,040 2
2 Produse din vată de sticlă
2.1 Clasa B1 7≤ ρ < 9,5 0,047 1
2.2 Clasa B2 9,5≤ ρ < 12,5 0,042 1
2.3 Clasa B3 12,5≤ ρ < 18 0,039 1
2.4 Clasa B4 18≤ ρ < 25 0,037 1
2.5 Clasa B5 25≤ ρ < 50 0,035 1
2.6 Clasa B6 50≤ ρ < 80 0,034 1
2.7 Clasa B7 80≤ ρ ≤ 120 0,036 1
3 Materiale plastice celulare

3.1 Polistiren expandat


3.1.1 Clasa P1 9≤ ρ < 13 0,046 30
3.1.2 Clasa P2 13≤ ρ < 16 0,042 30
3.1.3 Clasa P3 16≤ ρ < 20 0,040 30
3.1.4 Clasa P4 20≤ ρ < 25 0,038 30
3.1.5 Clasa P5 21≤ ρ < 35 0,035 60
3.1.6 Clasa P6 35≤ ρ ≤ 50 0,033 60
3.2 Polistiren extrudat
3.2.1 Plăci fără gaz inclus altul decât aerul 28≤ ρ ≤ 40 0,042 150
3.2.2 Plăci expandate cu hydrofluorocarburi 25≤ ρ ≤ 40 0,035 150
HCFC
3.3 Produse din spumă rigidă de poliuretan
3.3.1 Plăci debitate din blocuri spumate 37≤ ρ < 65 0,041 60
continuu şi expandate cu HCFC
3.3.2 Plăci spumate continuu sau debitate din 15≤ ρ ≤ 30 0,040 60
blocuri spumate expandate fără gaz
inclus altul decât aerul
3.3.3 Plăci spumate continuu injectate între
două panouri rigide
- expandate cu HCFC 37≤ ρ ≤ 60 0,033 60
- expandate fără gaz inclus altul decât 37≤ ρ ≤ 60 0,037 60
aerul

108
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Coeficienţi de majorare a conductivităţii termice a materialelor de construcţie în funcţie de


starea şi vechimea lor

Coeficient de
Material Starea materialului
majorare
Zidărie din cărămidă sau blocuri vechime ≥ 30 ani
ceramice • în stare uscată 1,03
• afectată de condens 1,15
• afectată de igrasie 1,30
Zidărie din blocuri de b.c.a. sau vechime ≥ 20 ani
betoane uşoare • în stare uscată 1,05
• afectată de condens 1,15
• afectată de igrasie 1,30
Zidărie din piatră vechime ≥ 20 ani
• în stare uscată 1,03
• afectată de condens 1,10
• afectată de igrasie 1,20
Beton armat • afectat de condens 1,10
• afectat de igrasie 1,10
Beton cu agregate uşoare vechime ≥ 30 ani
• în stare uscată 1,03
• afectat de condens 1,10
• afectat de igrasie 1,20
Tencuială vechime ≥ 20 ani
• în stare uscată 1,03
• afectată de condens 1,10
• afectată de igrasie 1,30
Pereţi din paiantă sau chirpici vechime ≥ 10 ani
• în stare uscată, fără degradări vizibile 1,10
• în stare uscată, cu degradări vizibile (fisuri, exfolieri) 1,15
• afectaţi de igrasie, condens 1,30
Vată minerală în vrac, saltele, vechime ≥ 10 ani
pâsle • în stare uscată 1,15
• afectată de condens 1,30
• în stare umedă datorită infiltraţiilor de apă (în special la 1,60
acoperişuri)
Plăci rigide din vată minerală vechime ≥ 10 ani
• în stare uscată 1,10
• afectată de condens 1,20
• în stare umedă datorită infiltraţiilor de apă (în special 1,30
la acoperişuri)
Polistiren expandat vechime ≥ 10 ani
• în stare uscată 1,05
• afectat de condens 1,10
• în stare umedă datorită infiltraţiilor de apă (în special 1,15
la acoperişuri)
Polistiren extrudat vechime ≥ 10 ani
• în stare uscată 1,02
• afectat de condens 1,05
• în stare umedă datorită infiltraţiilor de apă (în special 1,10
la acoperişuri)

109
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Coeficient de
Material Starea materialului
majorare
1 2 3
Poliuretan rigid vechime ≥ 10 ani
• în stare uscată 1,10
• afectat de condens 1,15
• în stare umedă datorită infiltraţiilor de apă (în special 1,25
la acoperişuri)
Spumă de poliuretan aplicată vechime ≥ 10 ani
in situ • în stare uscată 1,15
• cu degradări vizibile datorită expunerii la radiaţiile UV 1,20
• în stare umedă datorită infiltraţiilor de apă (în special 1,25
la acoperişuri)
Elemente din lemn vechime ≥ 10 ani
• în stare uscată, fără degradări vizibile 1,10
• în stare uscată, cu degradări vizibile (fisuri, 1,20
microorganisme)
• în stare umedă 1,30
Plăci din aşchii de lemn liate cu vechime ≥ 10 ani
ciment • în stare uscată 1,10
• afectate de condens 1,20
• în stare umedă datorită infiltraţiilor de apă (în special la 1,30
acoperişuri)
Coeficienţi de transfer termic superficial hi şi he [W/(m2K)] şi rezistenţe termice
superficiale Rsi şi Rse [m2K/W]
Elemente de construcţie Elemente de construcţie
în contact cu: în contact cu spaţii
• exteriorul ventilate neîncălzite:
• pasaje deschise • subsoluri şi pivniţe
DIRECŢIA ŞI SENSUL (ganguri) • poduri
FLUXULUI TERMIC • balcoane şi logii
închise
• rosturi închise
• alte încăperi
neîncălzite
hi/Rsi he/Rse hi/Rsi he/Rse

*)
8 24 8 12
0,125 0,042 0,125 0,084
i e, u

110
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

*)
8 24 8 12
0,125 0,042 0,125 0,084
e, u

6 24
*) 6 12
i
0,167 0,042 0,167 0,084

e, u

*) Pentru condiţii de vară : he = 12 W/(m2K), Rse = 0,084 m2K/W


Valorile rezistenţelor termice superficiale interioare din tabelul 9.1.1 sunt valabile pentru
suprafeţele interioare obişnuite, netratate (cu un coeficient de emisie ε = 0,9); valorile din tabel au
fost determinate pentru o temperatură interioară evaluată la + 20 oC.
Valoarea rezistenţei termice superficiale exterioare din tabel corespunde următoarelor condiţii:
- suprafaţa exterioară netratată, cu un coeficient de emisie ε = 0,9 ;
- temperatura exterioară θe = 0 oC
- viteza vântului adiacent suprafeţei exterioare v = 4 m/s
METODA DE CALCUL SIMPLIFICATA PENTRU DETERMINAREA
REZISTENTELOR TERMICE CORECTATE LA CLADIRI EXISTENTE PRIN
METODA COEFICIENTILOR DE REDUCERE r1 si r2

Termeni utilizati in tabele au semnificatia:


l lungimea însumată a tuturor punţilor termice liniare [m];
p ponderea însumată a tuturor zonelor neizolate sau mai puţin izolate termic [-];
A aria totală a elementului de construcţie, caracterizată prin aceiaşi rezistenţă termică
unidirecţională [m2];

U transmitanţa termică unidirecţională, medie, ponderată, aferentă ariei totale a
zonelor neizolate sau mai puţin izolate termic [W/(m2K)];
R rezistenţa termică unidirecţională din câmp curent [m2K/W];
R1 rezistenţa termică unidirecţională a tuturor straturilor cuprinse între cota ±0,00 şi
cota stratului invariabil (CSI), la care se adaugă rezistenţa la transfer termic
superficial interior [m2K/W]

111
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

r1 coeficientul de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale din câmp curent,


care ţine seama de influenţa punţilor termice liniare [-];
r2 coeficientul de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale din câmp curent,
care ţine seama de prezenţa, în cadrul ariei elementului de construcţie perimetral, a
unor zone neizolate sau mai puţin izolate termic [-].
− Σ(ψ j ⋅ l j )
ψ = coeficientul liniar de transfer termic, mediu, ponderat [W/(mK)]
l
Coeficienţi “r1” pentru planşee de terasă şi de pod
R l/A ψ
0.10 0.20 0.30 0.40 0.50 0,60 0,70 0.80
0.10 0.99 0.99 0.98 0.98 0.97 0.82 0.96 0.95
0.20 0.99 0.98 0.97 0.95 0.94 0.82 0.92 0.91
0.60 0.30 0.98 0.97 0.95 0.93 0.92 0.82 0.89 0.87
0.40 0.98 0.95 0.93 0.91 0.89 0.82 0.86 0.84
0.50 0.97 0.94 0.92 0.89 0.87 0.82 0.83 0.81
0.10 0.99 0.98 0.98 0.97 0.96 0.72 0.95 0.94
0.20 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.72 0.90 0.89
0.80 0.30 0.98 0.95 0.93 0.91 0.89 0.72 0.86 0.84
0.40 0.97 0.94 0.91 0.89 0.86 0.72 0.82 0.80
0.50 0.96 0.93 0.89 0.86 0.83 0.72 0.78 0.76
0.10 0.99 0.98 0.97 0.96 0.95 0.63 0.93 0.93
0.20 0.98 0.96 0.94 0.93 0.91 0.63 0.88 0.86
1.00 0.30 0.97 0.94 0.92 0.89 0.87 0.63 0.83 0.81
0.40 0.96 0.93 0.89 0.86 0.83 0.63 0.78 0.76
0.50 0.95 0.91 0.87 0.83 0.80 0.63 0.74 0.71
0.10 0.99 0.98 0.97 0.95 0.94 0.54 0.92 0.91
0.20 0.98 0.95 0.93 0.91 0.89 0.54 0.86 0.84
1.20 0.30 0.97 0.93 0.90 0.87 0.85 0.54 0.80 0.78
0.40 0.95 0.91 0.87 0.84 0.81 0.54 0.75 0.72
0.50 0.94 0.89 0.85 0.81 0.77 0.54 0.70 0.68
0.10 0.99 0.97 0.96 0.95 0.93 0.46 0.91 0.90
0.20 0.97 0.95 0.92 0.90 0.88 0.46 0.84 0.82
1.40 0.30 0.96 0.92 0.89 0.86 0.83 0.46 0.77 0.75
0.40 0.95 0.90 0.86 0.82 0.78 0.46 0.72 0.69
0.50 0.93 0.88 0.83 0.78 0.74 0.46 0.67 0.64
1.60 0.10 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.39 0.90 0.89
0.20 0.97 0.94 0.91 0.89 0.86 0.39 0.82 0.80

112
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

0.30 0.95 0.91 0.87 0.84 0.81 0.39 0.75 0.72


0.40 0.94 0.89 0.84 0.80 0.76 0.39 0.69 0.66
0.50 0.93 0.86 0.81 0.76 0.71 0.39 0.64 0.61
0.10 0.98 0.97 0.95 0.93 0.92 0.34 0.89 0.87
0.20 0.97 0.93 0.90 0.87 0.85 0.34 0.80 0.78
1.80 0.30 0.95 0.90 0.86 0.82 0.79 0.34 0.73 0.70
0.40 0.93 0.87 0.82 0.78 0.74 0.34 0.66 0.63
0.50 0.92 0.85 0.79 0.74 0.69 0.34 0.61 0.58
0.10 0.98 0.96 0.94 0.93 0.91 0.29 0.88 0.86
0.20 0.96 0.93 0.89 0.86 0.83 0.29 0.78 0.76
2.00 0.30 0.94 0.89 0.85 0.81 0.77 0.29 0.70 0.68
0.40 0.93 0.86 0.81 0.76 0.71 0.29 0.64 0.61
0.50 0.91 0.83 0.77 0.71 0.67 0.29 0.59 0.56

Coeficienţi “r1” pentru planşee peste subsoluri neîncălzite


R l/A ψ
0.10 0.20 0.30 0.40 0.50 0,60 0,70 0.80
0.10 1.00 0.99 0.99 0.99 0.99 0.98 0.98 0.98
0.20 0.99 0.99 0.98 0.98 0.97 0.97 0.96 0.95
0.30 0.30 0.99 0.98 0.97 0.97 0.96 0.95 0.94 0.93
0.40 0.99 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.92 0.91
0.50 0.99 0.97 0.96 0.94 0.93 0.92 0.90 0.89
0.10 1.00 0.99 0.99 0.98 0.98 0.98 0.97 0.97
0.20 0.99 0.98 0.98 0.97 0.96 0.95 0.95 0.94
0.40 0.30 0.99 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.92 0.91
0.40 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.91 0.90 0.89
0.50 0.98 0.96 0.94 0.93 0.91 0.89 0.88 0.86
0.10 0.99 0.99 0.98 0.98 0.97 0.97 0.96 0.95
0.20 0.99 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.92 0.91
0.60 0.30 0.98 0.97 0.95 0.93 0.92 0.90 0.89 0.87
0.40 0.98 0.95 0.93 0.91 0.89 0.87 0.86 0.84
0.50 0.97 0.94 0.92 0.89 0.87 0.85 0.83 0.81
0.10 0.99 0.98 0.98 0.97 0.96 0.95 0.95 0.94
0.20 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.91 0.90 0.89
0.80 0.30 0.98 0.95 0.93 0.91 0.89 0.87 0.86 0.84
0.40 0.97 0.94 0.91 0.89 0.86 0.84 0.82 0.80
0.50 0.96 0.93 0.89 0.86 0.83 0.81 0.78 0.76
1.00 0.10 0.99 0.98 0.97 0.96 0.95 0.94 0.93 0.93
0.20 0.98 0.96 0.94 0.93 0.91 0.89 0.88 0.86
0.30 0.97 0.94 0.92 0.89 0.87 0.85 0.83 0.81

113
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

0.40 0.96 0.93 0.89 0.86 0.83 0.81 0.78 0.76


0.50 0.95 0.91 0.87 0.83 0.80 0.77 0.74 0.71
0.10 0.99 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.92 0.91
0.20 0.98 0.95 0.93 0.91 0.89 0.87 0.86 0.84
1.20 0.30 0.97 0.93 0.90 0.87 0.85 0.82 0.80 0.78
0.40 0.95 0.91 0.87 0.84 0.81 0.78 0.75 0.72
0.50 0.94 0.89 0.85 0.81 0.77 0.74 0.70 0.68
0.10 0.99 0.97 0.96 0.95 0.93 0.92 0.91 0.90
0.20 0.97 0.95 0.92 0.90 0.88 0.86 0.84 0.82
1.40 0.30 0.96 0.92 0.89 0.86 0.83 0.80 0.77 0.75
0.40 0.95 0.90 0.86 0.82 0.78 0.75 0.72 0.69
0.50 0.93 0.88 0.83 0.78 0.74 0.70 0.67 0.64
0.10 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.91 0.90 0.89
0.20 0.97 0.94 0.91 0.89 0.86 0.84 0.82 0.80
1.60 0.30 0.95 0.91 0.87 0.84 0.81 0.78 0.75 0.72
0.40 0.94 0.89 0.84 0.80 0.76 0.72 0.69 0.66
0.50 0.93 0.86 0.81 0.76 0.71 0.68 0.64 0.61

Coeficienţi “r1” pentru placa pe sol


R1 l/A ψ
0.60 0.80 1.00 1.20 1.40 1.60 1.80 2.00
0.10 2.30 2.06 1.87 1.71 1.57 1.46 1.36 1.27
0.20 1.71 1.46 1.27 1.13 1.01 0.92 0.84 0.78
2.50 0.30 1.36 1.13 0.97 0.84 0.75 0.67 0.61 0.56
0.40 1.13 0.92 0.78 0.67 0.59 0.53 0.48 0.44
0.50 0.97 0.78 0.65 0.56 0.49 0.44 0.39 0.36
0.10 2.15 1.90 1.71 1.55 1.42 1.31 1.21 1.13
0.20 1.55 1.31 1.13 0.99 0.89 0.80 0.73 0.67
3.00 0.30 1.21 0.99 0.84 0.73 0.65 0.58 0.52 0.48
0.40 0.99 0.80 0.67 0.58 0.51 0.45 0.41 0.37
0.50 0.84 0.67 0.56 0.48 0.42 0.37 0.33 0.30
0.10 2.02 1.77 1.57 1.42 1.29 1.18 1.09 1.01
0.20 1.42 1.18 1.01 0.89 0.79 0.71 0.65 0.59
3.50 0.30 1.09 0.89 0.75 0.65 0.57 0.51 0.46 0.42
0.40 0.89 0.71 0.59 0.51 0.45 0.40 0.36 0.32
0.50 0.75 0.59 0.49 0.42 0.37 0.32 0.29 0.26
4.00 0.10 1.90 1.65 1.46 1.31 1.18 1.08 0.99 0.92
0.20 1.31 1.08 0.92 0.80 0.71 0.64 0.58 0.53
0.30 0.99 0.80 0.67 0.58 0.51 0.45 0.41 0.37
0.40 0.80 0.64 0.53 0.45 0.40 0.35 0.32 0.29

114
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

0.50 0.67 0.53 0.44 0.37 0.32 0.29 0.26 0.23


0.10 1.80 1.55 1.36 1.21 1.09 0.99 0.91 0.84
0.20 1.21 0.99 0.84 0.73 0.65 0.58 0.52 0.48
4.50 0.30 0.91 0.73 0.61 0.52 0.46 0.41 0.37 0.33
0.40 0.73 0.58 0.48 0.41 0.36 0.32 0.28 0.26
0.50 0.61 0.48 0.39 0.33 0.29 0.26 0.23 0.21
0.10 1.71 1.46 1.27 1.13 1.01 0.92 0.84 0.78
0.20 1.13 0.92 0.78 0.67 0.59 0.53 0.48 0.44
5.00 0.30 0.84 0.67 0.56 0.48 0.42 0.37 0.33 0.30
0.40 0.67 0.53 0.44 0.37 0.32 0.29 0.26 0.23
0.50 0.56 0.44 0.36 0.30 0.26 0.23 0.21 0.19
0.10 1.62 1.38 1.20 1.06 0.95 0.86 0.78 0.72
0.20 1.06 0.86 0.72 0.62 0.55 0.49 0.44 0.40
5.50 0.30 0.78 0.62 0.52 0.44 0.39 0.34 0.31 0.28
0.40 0.62 0.49 0.40 0.34 0.30 0.26 0.24 0.21
0.50 0.52 0.40 0.33 0.28 0.24 0.21 0.19 0.17
0.10 1.55 1.31 1.13 0.99 0.89 0.80 0.73 0.67
0.20 0.99 0.80 0.67 0.58 0.51 0.45 0.41 0.37
6.00 0.30 0.73 0.58 0.48 0.41 0.36 0.32 0.28 0.26
0.40 0.58 0.45 0.37 0.32 0.27 0.24 0.22 0.20
0.50 0.48 0.37 0.30 0.26 0.22 0.20 0.18 0.16

Coeficienţi “r1” pentru pereţi exteriori


R l/A ψ
0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0,30 0,35 0.40
0.20 1.00 0.99 0.99 0.98 0.98 0.98 0.97 0.97
0.40 0.99 0.98 0.98 0.97 0.96 0.95 0.95 0.94
0.60 0.99 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.92 0.91
0.80 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.91 0.90 0.89
1.00 0.98 0.96 0.94 0.93 0.91 0.89 0.88 0.86
0.40
1.20 0.98 0.95 0.93 0.91 0.89 0.87 0.86 0.84
1.40 0.97 0.95 0.92 0.90 0.88 0.86 0.84 0.82
1.60 0.97 0.94 0.91 0.89 0.86 0.84 0.82 0.80
1.80 0.97 0.93 0.90 0.87 0.85 0.82 0.80 0.78
2.00 0.96 0.93 0.89 0.86 0.83 0.81 0.78 0.76
0.60 0.20 0.99 0.99 0.98 0.98 0.97 0.97 0.96 0.95
0.40 0.99 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.92 0.91
0.60 0.98 0.97 0.95 0.93 0.92 0.90 0.89 0.87
0.80 0.98 0.95 0.93 0.91 0.89 0.87 0.86 0.84
1.00 0.97 0.94 0.92 0.89 0.87 0.85 0.83 0.81

115
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

1.20 0.97 0.93 0.90 0.87 0.85 0.82 0.80 0.78


1.40 0.96 0.92 0.89 0.86 0.83 0.80 0.77 0.75
1.60 0.95 0.91 0.87 0.84 0.81 0.78 0.75 0.72
1.80 0.95 0.90 0.86 0.82 0.79 0.76 0.73 0.70
2.00 0.94 0.89 0.85 0.81 0.77 0.74 0.70 0.68
0.20 0.99 0.98 0.98 0.97 0.96 0.95 0.95 0.94
0.40 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.91 0.90 0.89
0.60 0.98 0.95 0.93 0.91 0.89 0.87 0.86 0.84
0.80 0.97 0.94 0.91 0.89 0.86 0.84 0.82 0.80
1.00 0.96 0.93 0.89 0.86 0.83 0.81 0.78 0.76
0.80
1.20 0.95 0.91 0.87 0.84 0.81 0.78 0.75 0.72
1.40 0.95 0.90 0.86 0.82 0.78 0.75 0.72 0.69
1.60 0.94 0.89 0.84 0.80 0.76 0.72 0.69 0.66
1.80 0.93 0.87 0.82 0.78 0.74 0.70 0.66 0.63
2.00 0.93 0.86 0.81 0.76 0.71 0.68 0.64 0.61
0.20 0.99 0.98 0.97 0.96 0.95 0.94 0.93 0.93
0.40 0.98 0.96 0.94 0.93 0.91 0.89 0.88 0.86
0.60 0.97 0.94 0.92 0.89 0.87 0.85 0.83 0.81
0.80 0.96 0.93 0.89 0.86 0.83 0.81 0.78 0.76
1.00 0.95 0.91 0.87 0.83 0.80 0.77 0.74 0.71
1.00
1.20 0.94 0.89 0.85 0.81 0.77 0.74 0.70 0.68
1.40 0.93 0.88 0.83 0.78 0.74 0.70 0.67 0.64
1.60 0.93 0.86 0.81 0.76 0.71 0.68 0.64 0.61
1.80 0.92 0.85 0.79 0.74 0.69 0.65 0.61 0.58
2.00 0.91 0.83 0.77 0.71 0.67 0.63 0.59 0.56

0.20 0.99 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.92 0.91


0.40 0.98 0.95 0.93 0.91 0.89 0.87 0.86 0.84
0.60 0.97 0.93 0.90 0.87 0.85 0.82 0.80 0.78
0.80 0.95 0.91 0.87 0.84 0.81 0.78 0.75 0.72
1.00 0.94 0.89 0.85 0.81 0.77 0.74 0.70 0.68
1.20
1.20 0.93 0.87 0.82 0.78 0.74 0.70 0.66 0.63
1.40 0.92 0.86 0.80 0.75 0.70 0.66 0.63 0.60
1.60 0.91 0.84 0.78 0.72 0.68 0.63 0.60 0.57
1.80 0.90 0.82 0.76 0.70 0.65 0.61 0.57 0.54
2.00 0.89 0.81 0.74 0.68 0.63 0.58 0.54 0.51
1.40 0.20 0.99 0.97 0.96 0.95 0.93 0.92 0.91 0.90
0.40 0.97 0.95 0.92 0.90 0.88 0.86 0.84 0.82
0.60 0.96 0.92 0.89 0.86 0.83 0.80 0.77 0.75

116
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

0.80 0.95 0.90 0.86 0.82 0.78 0.75 0.72 0.69


1.00 0.93 0.88 0.83 0.78 0.74 0.70 0.67 0.64
1.20 0.92 0.86 0.80 0.75 0.70 0.66 0.63 0.60
1.40 0.91 0.84 0.77 0.72 0.67 0.63 0.59 0.56
1.60 0.90 0.82 0.75 0.69 0.64 0.60 0.56 0.53
1.80 0.89 0.80 0.73 0.66 0.61 0.57 0.53 0.50
2.00 0.88 0.78 0.70 0.64 0.59 0.54 0.51 0.47
0.20 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.91 0.90 0.89
0.40 0.97 0.94 0.91 0.89 0.86 0.84 0.82 0.80
0.60 0.95 0.91 0.87 0.84 0.81 0.78 0.75 0.72
0.80 0.94 0.89 0.84 0.80 0.76 0.72 0.69 0.66
1.00 0.93 0.86 0.81 0.76 0.71 0.68 0.64 0.61
1.60
1.20 0.91 0.84 0.78 0.72 0.68 0.63 0.60 0.57
1.40 0.90 0.82 0.75 0.69 0.64 0.60 0.56 0.53
1.60 0.89 0.80 0.72 0.66 0.61 0.57 0.53 0.49
1.80 0.87 0.78 0.70 0.63 0.58 0.54 0.50 0.46
2.00 0.86 0.76 0.68 0.61 0.56 0.51 0.47 0.44
0.20 0.98 0.97 0.95 0.93 0.92 0.90 0.89 0.87
0.40 0.97 0.93 0.90 0.87 0.85 0.82 0.80 0.78
0.60 0.95 0.90 0.86 0.82 0.79 0.76 0.73 0.70
0.80 0.93 0.87 0.82 0.78 0.74 0.70 0.66 0.63
1.00 0.92 0.85 0.79 0.74 0.69 0.65 0.61 0.58
1.8
1.20 0.90 0.82 0.76 0.70 0.65 0.61 0.57 0.54
1.40 0.89 0.80 0.73 0.66 0.61 0.57 0.53 0.50
1.60 0.87 0.78 0.70 0.63 0.58 0.54 0.50 0.46
1.80 0.86 0.76 0.67 0.61 0.55 0.51 0.47 0.44
2.00 0.85 0.74 0.65 0.58 0.53 0.48 0.44 0.41
TABELUL 9.5
Coeficienţi “r2” pentru planşee de terasă şi de pod
R p U
1.00 1.50 2.00 2.25 2.50 3.00 3.25 3.50
0.01 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 0.99 0.99 0.99
0.02 1.01 1.00 1.00 0.99 0.99 0.98 0.98 0.98
0.60 0.03 1.01 1.00 0.99 0.99 0.99 0.98 0.97 0.97
0.04 1.02 1.00 0.99 0.99 0.98 0.97 0.96 0.96
0.05 1.02 1.01 0.99 0.98 0.98 0.96 0.95 0.95
0.80 0.01 1.00 1.00 0.99 0.99 0.99 0.99 0.98 0.98
0.02 1.00 1.00 0.99 0.98 0.98 0.97 0.97 0.97
0.03 1.01 0.99 0.98 0.98 0.97 0.96 0.95 0.95
0.04 1.01 0.99 0.98 0.97 0.96 0.95 0.94 0.93

117
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

0.05 1.01 0.99 0.97 0.96 0.95 0.93 0.93 0.92


0.01 1.00 1.00 0.99 0.99 0.99 0.98 0.98 0.98
0.02 1.00 0.99 0.98 0.98 0.97 0.96 0.96 0.95
1.00 0.03 1.00 0.99 0.97 0.96 0.96 0.94 0.94 0.93
0.04 1.00 0.98 0.96 0.95 0.94 0.93 0.92 0.91
0.05 1.00 0.98 0.95 0.94 0.93 0.91 0.90 0.89
0.01 1.00 0.99 0.99 0.98 0.98 0.97 0.97 0.97
0.02 1.00 0.98 0.97 0.97 0.96 0.95 0.95 0.94
1.20 0.03 0.99 0.98 0.96 0.95 0.94 0.93 0.92 0.91
0.04 0.99 0.97 0.95 0.94 0.93 0.91 0.90 0.89
0.05 0.99 0.96 0.93 0.92 0.91 0.88 0.87 0.86
0.01 1.00 0.99 0.98 0.98 0.98 0.97 0.97 0.96
0.02 0.99 0.98 0.97 0.96 0.95 0.94 0.93 0.93
1.40 0.03 0.99 0.97 0.95 0.94 0.93 0.91 0.90 0.90
0.04 0.98 0.96 0.93 0.92 0.91 0.89 0.88 0.87
0.05 0.98 0.95 0.92 0.90 0.89 0.86 0.85 0.84
0.01 0.99 0.99 0.98 0.97 0.97 0.96 0.96 0.96
0.02 0.99 0.97 0.96 0.95 0.94 0.93 0.92 0.92
1.60 0.03 0.98 0.96 0.94 0.93 0.92 0.90 0.89 0.88
0.04 0.98 0.95 0.92 0.91 0.89 0.87 0.86 0.84
0.05 0.97 0.93 0.90 0.88 0.87 0.84 0.83 0.81
0.01 0.99 0.98 0.97 0.97 0.97 0.96 0.95 0.95
0.02 0.98 0.97 0.95 0.94 0.93 0.92 0.91 0.90
1.80 0.03 0.98 0.95 0.93 0.92 0.90 0.88 0.87 0.86
0.04 0.97 0.94 0.91 0.89 0.88 0.85 0.84 0.83
0.05 0.96 0.92 0.88 0.87 0.85 0.82 0.80 0.79
0.01 0.99 0.98 0.97 0.97 0.96 0.95 0.95 0.94
0.02 0.98 0.96 0.94 0.93 0.93 0.91 0.90 0.89
2.00 0.03 0.97 0.94 0.92 0.90 0.89 0.87 0.86 0.85
0.04 0.96 0.93 0.89 0.88 0.86 0.83 0.82 0.81
0.05 0.95 0.91 0.87 0.85 0.83 0.80 0.78 0.77

Coeficienţi “r2” pentru planşee peste subsoluri neîncălzite


R p U
0.50 1.00 1.50 2.00 2.50 2.75 3.00 3.50
0.10 1.08 1.04 1.01 0.98 0.95 0.94 0.93 0.90
0.15 1.12 1.06 1.02 0.97 0.93 0.91 0.89 0.86
0.60 0.20 1.16 1.09 1.02 0.96 0.91 0.88 0.86 0.82
0.25 1.21 1.11 1.03 0.95 0.89 0.86 0.83 0.78
0.30 1.27 1.14 1.03 0.94 0.87 0.84 0.81 0.75

118
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

0.10 1.06 1.02 0.98 0.94 0.91 0.89 0.88 0.85


0.15 1.10 1.03 0.97 0.92 0.87 0.85 0.83 0.79
0.80 0.20 1.14 1.04 0.96 0.89 0.83 0.81 0.78 0.74
0.25 1.18 1.05 0.95 0.87 0.80 0.77 0.74 0.69
0.30 1.22 1.06 0.94 0.85 0.77 0.74 0.70 0.65
0.10 1.05 1.00 0.95 0.91 0.87 0.85 0.83 0.80
0.15 1.08 1.00 0.93 0.87 0.82 0.79 0.77 0.73
1.00 0.20 1.11 1.00 0.91 0.83 0.77 0.74 0.71 0.67
0.25 1.14 1.00 0.89 0.80 0.73 0.70 0.67 0.62
0.30 1.18 1.00 0.87 0.77 0.69 0.66 0.63 0.57
0.10 1.04 0.98 0.93 0.88 0.83 0.81 0.79 0.76
0.15 1.06 0.97 0.89 0.83 0.77 0.74 0.72 0.68
1.20 0.20 1.09 0.96 0.86 0.78 0.71 0.68 0.66 0.61
0.25 1.11 0.95 0.83 0.74 0.67 0.63 0.61 0.56
0.30 1.14 0.94 0.81 0.70 0.63 0.59 0.56 0.51
0.10 1.03 0.96 0.90 0.85 0.80 0.78 0.76 0.72
0.15 1.05 0.94 0.86 0.79 0.73 0.70 0.68 0.63
1.40 0.20 1.06 0.93 0.82 0.74 0.67 0.64 0.61 0.56
0.25 1.08 0.91 0.78 0.69 0.62 0.58 0.56 0.51
0.30 1.10 0.89 0.75 0.65 0.57 0.54 0.51 0.46
0.10 1.02 0.94 0.88 0.82 0.77 0.75 0.72 0.68
0.15 1.03 0.92 0.83 0.75 0.69 0.66 0.64 0.59
1.60 0.20 1.04 0.89 0.78 0.69 0.63 0.60 0.57 0.52
0.25 1.05 0.87 0.74 0.65 0.57 0.54 0.51 0.47
0.30 1.06 0.85 0.70 0.60 0.53 0.50 0.47 0.42
0.10 1.01 0.93 0.85 0.79 0.74 0.72 0.69 0.65
0.15 1.02 0.89 0.80 0.72 0.66 0.63 0.60 0.56
1.80 0.20 1.02 0.86 0.75 0.66 0.59 0.56 0.53 0.49
0.25 1.03 0.83 0.70 0.61 0.53 0.50 0.48 0.43
0.30 1.03 0.81 0.66 0.56 0.49 0.46 0.43 0.39
0.10 1.00 0.91 0.83 0.77 0.71 0.69 0.67 0.63
0.15 1.00 0.87 0.77 0.69 0.63 0.60 0.57 0.53
2.00 0.20 1.00 0.83 0.71 0.63 0.56 0.53 0.50 0.45
0.25 1.00 0.80 0.67 0.57 0.50 0.47 0.44 0.40
0.30 1.00 0.77 0.63 0.53 0.45 0.43 0.40 0.36

Coeficienţi “r2” pentru placa pe sol


R1 p U
0.20 0.225 0.25 0.275 0.30 0.325 0.35 0.375
2,50 0.10 1.05 1.05 1.04 1.03 1.03 1.02 1.01 1.01

119
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

0.15 1.08 1.07 1.06 1.05 1.04 1.03 1.02 1.01


0.20 1.10 1.10 1.08 1.07 1.05 1.04 1.03 1.01
0.25 1.10 1.10 1.10 1.08 1.07 1.05 1.03 1.02
0.30 1.10 1.10 1.10 1.10 1.08 1.06 1.04 1.02
0.10 1.04 1.03 1.03 1.02 1.01 1.00 1.00 0.99
0.15 1.06 1.05 1.04 1.03 1.02 1.00 0.99 0.98
3,00 0.20 1.09 1.07 1.05 1.04 1.02 1.01 0.99 0.98
0.25 1.10 1.09 1.07 1.05 1.03 1.01 0.99 0.97
0.30 1.10 1.10 1.08 1.06 1.03 1.01 0.99 0.96
0.10 1.03 1.02 1.01 1.00 1.00 0.99 0.98 0.97
0.15 1.05 1.03 1.02 1.01 0.99 0.98 0.97 0.96
3,50 0.20 1.06 1.04 1.03 1.01 0.99 0.97 0.96 0.95
0.25 1.08 1.06 1.03 1.01 0.99 0.97 0.95 0.95
0.30 1.10 1.07 1.04 1.01 0.99 0.96 0.95 0.95
0.10 1.02 1.01 1.00 0.99 0.98 0.97 0.96 0.95
0.15 1.03 1.02 1.00 0.99 0.97 0.96 0.95 0.95
4,00 0.20 1.04 1.02 1.00 0.98 0.96 0.95 0.95 0.95
0.25 1.05 1.03 1.00 0.98 0.95 0.95 0.95 0.95
0.30 1.06 1.03 1.00 0.97 0.95 0.95 0.95 0.95
0.10 1.01 1.00 0.99 0.98 0.97 0.96 0.95 0.95
0.15 1.02 1.00 0.98 0.97 0.95 0.95 0.95 0.95
4,50 0.20 1.02 1.00 0.98 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95
0.25 1.03 1.00 0.97 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95
0.30 1.03 1.00 0.96 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95
0.10 1.00 0.99 0.98 0.96 0.95 0.95 0.95 0.95
0.15 1.00 0.98 0.96 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95
5,00 0.20 1.00 0.98 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95
0.25 1.00 0.97 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95
0.30 1.00 0.96 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95
0.10 0.99 0.98 0.96 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95
0.15 0.99 0.97 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95
5,50 0.20 0.98 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95
0.25 0.98 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95
0.30 0.97 0.95 0.95 0.95 0.94 0.95 0.95 0.95
0.10 0.98 0.97 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95
0.15 0.97 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95
6,00 0.20 0.96 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95
0.25 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95
0.30 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95

120
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Coeficienţi “r2” pentru pereţi exteriori


R p U
0.50 1.00 1.50 2.00 2.50 3.00 3.50 4.00
0.05 1.04 1.03 1.02 1.01 1.00 0.99 0.98 0.97
0.10 1.09 1.06 1.04 1.02 1.00 0.98 0.96 0.94
0.40 0.15 1.14 1.10 1.06 1.03 1.00 0.97 0.94 0.92
0.20 1.19 1.14 1.09 1.04 1.00 0.96 0.93 0.89
0.25 1.25 1.18 1.11 1.05 1.00 0.95 0.91 0.87
0.05 1.04 1.02 1.01 0.99 0.98 0.96 0.95 0.93
0.10 1.08 1.04 1.01 0.98 0.95 0.93 0.90 0.88
0.60 0.15 1.12 1.06 1.02 0.97 0.93 0.89 0.86 0.83
0.20 1.16 1.09 1.02 0.96 0.91 0.86 0.82 0.78
0.25 1.21 1.11 1.03 0.95 0.89 0.83 0.78 0.74
0.05 1.03 1.01 0.99 0.97 0.95 0.93 0.92 0.90
0.10 1.06 1.02 0.98 0.94 0.91 0.88 0.85 0.82
0.80 0.15 1.10 1.03 0.97 0.92 0.87 0.83 0.79 0.75
0.20 1.14 1.04 0.96 0.89 0.83 0.78 0.74 0.69
0.25 1.18 1.05 0.95 0.87 0.80 0.74 0.69 0.65
0.05 1.03 1.00 0.98 0.95 0.93 0.91 0.89 0.87
0.10 1.05 1.00 0.95 0.91 0.87 0.83 0.80 0.77
1.00 0.15 1.08 1.00 0.93 0.87 0.82 0.77 0.73 0.69
0.20 1.11 1.00 0.91 0.83 0.77 0.71 0.67 0.63
0.25 1.14 1.00 0.89 0.80 0.73 0.67 0.62 0.57
0.05 1.02 0.99 0.96 0.93 0.91 0.88 0.86 0.84
0.10 1.04 0.98 0.93 0.88 0.83 0.79 0.76 0.72
1.20 0.15 1.06 0.97 0.89 0.83 0.77 0.72 0.68 0.64
0.20 1.09 0.96 0.86 0.78 0.71 0.66 0.61 0.57
0.25 1.11 0.95 0.83 0.74 0.67 0.61 0.56 0.51
0.05 1.02 0.98 0.95 0.92 0.89 0.86 0.84 0.81
0.10 1.03 0.96 0.90 0.85 0.80 0.76 0.72 0.68
1.40 0.15 1.05 0.94 0.86 0.79 0.73 0.68 0.63 0.59
0.20 1.06 0.93 0.82 0.74 0.67 0.61 0.56 0.52
0.25 1.08 0.91 0.78 0.69 0.62 0.56 0.51 0.47
0.05 1.01 0.97 0.93 0.90 0.87 0.84 0.81 0.79
0.10 1.02 0.94 0.88 0.82 0.77 0.72 0.68 0.65
1.60 0.15 1.03 0.92 0.83 0.75 0.69 0.64 0.59 0.55
0.20 1.04 0.89 0.78 0.69 0.63 0.57 0.52 0.48
0.25 1.05 0.87 0.74 0.65 0.57 0.51 0.47 0.43
1.8 0.05 1.01 0.96 0.92 0.88 0.85 0.82 0.79 0.76

121
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

0.10 1.01 0.93 0.85 0.79 0.74 0.69 0.65 0.62


0.15 1.02 0.89 0.80 0.72 0.66 0.60 0.56 0.52
0.20 1.02 0.86 0.75 0.66 0.59 0.53 0.49 0.45
0.25 1.03 0.83 0.70 0.61 0.53 0.48 0.43 0.39

122
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

ANEXA 10.
CALCULUL COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICA
10.1. Prevederi legale
Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, intrata in vigoare la 1.01.2007,
(vezi Anexa 11), instituie măsuri pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor prin:
a) realizarea de clădiri noi cu consumuri reduse de energie şi, după caz, utilizarea unor sisteme
alternative de producere a energiei, în condiţiile legii;
b) realizarea auditului energetic al clădirilor existente, cu recomandarea măsurilor de creştere a
performanţei energetice a acestora;
c) realizarea inspecţiei centralelor termice, a instalaţiilor de încălzire şi a instalaţiilor de
ventilare-climatizare, în condiţiile legii;
Legea prevede elaborarea certificatelor de performanţă energetică pentru clădirile noi şi pentru
clădirile existente.
Pentru clădirile noi cerinţele minime obligatorii sunt:
a) asigurarea rezistenţelor termice corectate minim admisibile ale elementelor de construcţie
ale clădirii-din conditia de economie de energie;
b) respectarea temperaturilor minime pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie
pentru evitarea riscului de condens;
c) asigurarea debitului minim de aer proaspăt;
d) realizarea confortului termic şi fiziologic în spaţiile locuite/ocupate;
Pentru clădirile existente supuse unor lucrări majore de renovare/reabilitare, este
obligatorie respectarea cerinţelor prevăzute la alin (2) lit. c) şi d) - pentru perioada de
încălzire.
Certificatul de performanţă energetică al unei clădiri, este elaborat pe baza metodologiei şi a
datelor despre profilul consumului energetic al clădirii.

Certificatul este întocmit de către auditori energetici pentru clădiri, denumiţi în continuare
auditori, specialităţile: construcţii şi instalaţii, atestaţi de către Ministerul Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului, conform legislaţiei în vigoare.

Certificatul atestă performanţa energetică a clădirii prin încadrarea în clase de performanţă


energetică şi de mediu, precum şi de notare din punct de vedere energetic.
123
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Certificatul de eficienta energetica, este însoţit obligatoriu de un raport care conţine:


a) principalele caracteristici termice şi energetice ale clădirii;
b) diferenţele apărute la construcţia nouă, ca urmare a execuţiei lucrărilor, sau
c) măsurile propuse pentru creşterea performanţei energetice la clădirile existente.

Pentru clădirile noi, potrivit legii, certificatul se elaborează conform prevederilor legale, iar datele
despre profilul consumului energetic al clădirii se regăsesc în documentaţia de execuţie a clădirii,
documentaţie existentă în cartea construcţiei.
Certificatul este prezentat obligatoriu de către proprietarul clădirii comisiei întrunite pentru
recepţia la terminarea lucrărilor, in vederea eliberarii „Autorizatiei de functionare ” a
cladiri.
În raportul care însoţeşte certificatul energetic, sunt precizate diferenţele dintre cerinţele minime
stabilite prin proiect şi cerinţele minime ale construcţiei realizate.

Pentru clădirile existente certificatul se elaborează pe baza datelor sintetice rezultate din analiza
termică şi energetică a clădirii şi a instalaţiilor interioare aferente acesteia.
In faza de proiectare, documentatia trebuie sa cuprinda cel putin determinarea
coeficientului global de izolare termica, cu demonstrarea satisfaceri conditiei:
G<GN
Auditul energetic se efectuează pe baza documentaţiei existente în cartea construcţiei, iar în lipsa
acesteia se efectuează releveul construcţiei şi al instalaţiilor aferente, conform prevederilor legale
în vigoare.

10.2. Determinarea coeficientului global „G”

Coeficientului global de izolare termica „G”, se determina in faza de proiectare, in conformitate


cu Normativul C107/2005, a metodologiei de calcul conform Legea 372-2005 si a rezistentelor
medii pe elemente de constructii, cu compararea lor cu valorile normate.

Exemplificarea prezentata in continuare se refera la o cladire analizata in faza de proiectare, cu


etapele succesive de calcul.

124
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

I). Cladirea analizata are urmatoarea alcatuire:


• Regim de inaltime:_________________________;
• Structura verticala:_________________________;
• Structura orizontala:________________________;
• Acoperis :________________________________;
• Usa/poarta de intrare:_______________________;
• Ferestre:_________________________________;
• Placa pe sol:______________________________;
• Planseu de pod/terasa_______________________;

II). Determinarea caracteristicilor geometrice ale cladirii,(conform P.A.C.).


ARII
Tip Pereti Feres- Usa Planseu Planse Placa Pereti Pereti Pereti Aria
supra- exte- tre intrar de pod/ u peste pe sol int. man- adia- TOTALA
fata riori FE e Terasa/ subsol Psol adiacent sarda cent a anve-
opaci UE mansar- Psb spatii Pm rost lopei
PE da nein- inchis
Pac calzite Prost
PI
Aria(m2)

VOLUME
Volumul interior incalzit al cladiri(V):
V=__________________________m3
TEMPERATURI
In calcule se utilizeaza temperaturile:
ELEMENT Pereti Pereti ext. Pereti ext. rost Pereti FE- Placa Pl.peste Planseu de
exteriori mansarda inchis/deschis ext. UE pe.sol subsol pod/ter./mans
subs. .
Ti(0C) 20 20 20 20 20 20 20 20
Text(0C) -15 -15 10/-15 10 -15 10 5 -15

125
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

III). Rezistente termice unidirectionale corectate(R’m:)


Se utilizeaza recomandarea din C107/1-97, conform fazei preliminare de proiectare.
La fazele preliminare de proiectare, influenţa punţilor termice se poate evalua printr-o reducere
globală a rezistenţelor termice unidirecţionale (în câmp curent), astfel :
▪ la pereţi exteriori 20...45 %
▪ la terase şi planşee sub poduri 15...25 %
▪ la planşee peste subsoluri şi sub bowindouri 25...35 %
▪ la rosturi 10...20 %
5… Pereti exteriori opaci:
3 alcatuire:
Resist.
Straturi componente Coeficient
corectata
Suprafata (i → e) reducere, r
PE Descriere R’
[m2]
Grosime -
Material [m2K/W]
[m]
1. Perete exterior ___________ ______ ______ (r=0.55-
____________________ _______ ______ 0.80)
________ ______

3 Suprafata totala a peretilor exteriori opaci [m2]:_______________m2


3 Stare: … buna … pete condens … igrasie
3 Starea finisajelor; … buna … tencuiala cazuta partial / total
3 Tipul si culoarea materialelor de finisaj: tencuiala culoare ________, de
grosime 1,5 cm.
3 Elemente de umbrire a fatadelor: exista/nu exista.

… Rosturi despartitoare pentru tronsoane ale cladirii: exista/nu exista


3 Tipul rostului … inchis … deschis
3 alcatuire:
Coeficient Resist. corectata
Straturi componente reducere R’
(i → e) r
Suprafata
RD Descriere
[m2]
Grosi
Material me - [m2K/W]
[m]
Perete ext. la rost (r=0.80-0.90)

3 Suprafata totala a peretilor catre rostul de dilatatie [m2]:___________m2


126
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

3 Deschiderea rostului (distanta dintre pereti), d [m]:NU


3 Inaltimea rostului, H [m] (pentru rost de dilatatie deschis:NU)
… Pereti catre spatii anexe (casa scarilor, ghene, etc.):
Coeficient Resist.
Straturi componente reducere corectata
Suprafata (i → e) r R’
P Descriere
[m2]
Grosime
Material - [m2K/W]
[m]
Perete la casa scarii (r=0.90)
neincalzita
3 Suprafata totala a peretilor catre casa scarilor [m2]:________________ m2
3 Volumul de aer din casa scarilor [m3]:NU
5… Planseu peste subsol:
Coeficient Resist.
Straturi componente reducere corectata
Suprafata (i → e) r R’
PSb Descriere
[m2]
Grosime
Material - [m2K/W]
[m]
Planseu peste subsol (r=0.65-0.75)
neincalzit/incalzit
3 Suprafata totala a planseului peste subsol tehnic [m2]:______________ m2
3 Volumul de aer din subsolul tehnic [m3]: NU
5… Placa pe sol:
Coeficient Resist.
Straturi componente reducere corectata
Suprafata (i → e) r R’
PSb Descriere
[m2]
Grosime
Material - [m2K/W]
[m]
Placa pe sol -

3 Suprafata totala a placi pe sol[m2]:______________ m2


5… Terasa / acoperis:
3 Tip: … circulabila … necirculabila
3 Stare: … buna … deteriorate
… uscata … umeda
3 Ultima reparatie: … <1 an … 1-2 ani
… 2-5 ani … > 5 ani
Suprafata Resist.
TE Descriere
[m2] Straturi componente Coeficient corectata
(i → e) reducere
127
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

r R’

Grosime
Material - [m2K/W]
[m]
Planseu terasa (r=0.75-0.85)

3 Suprafata totala a terasei [m2]:____________ m2


3 Materiale finisaj:
3 Starea acoperisului peste pod:
… buna … acoperis spart / neetans la actiunea ploii sau a zapezii
5… Planseu sub pod:
Coeficient Resist.
Straturi componente reducere corectata
Suprafata (i → e) r R’
Pp Descriere
[m2]
Grosime
Material - [m2K/W]
[m]
Planseu sub pod (r=0.75-0.85)

3 Suprafata totala a planseului peste pod [m2]: ______________ m2


5… Ferestre / usi exterioare:
Resist.
Nr. Buc/ corectata
FE/ Supra- Grad de Prezenta oblon R’
Descriere Tipul tamplariei
UE fata etansare i/e [m2K/W]
[m2]
FE Ferestre cuplate de / TERMOPAN - fara /cu Exista/lipsa
Al/PVC, cu deschidere Al/PVC/lemn masuri de
interioara cu/fara geam etansare
low-e

UE Usa ext. Termopan din /


Al/PVC
3 Starea tamplariei:
…… buna/foarte buna … evident neetansa;… fara masuri de etansare;… cu garnituri de
etansare
… cu masuri speciale de etansare
…… Alte elemente de constructie:
- intre casa scarilor si pod;
- intre acoperis si pod;
- intre casa scarilor si acoperis;
- intre casa scarilor si subsol.
128
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Coeficient Resist. corectata


Straturi componente
reducere R’
Suprafata (i → e)
Pl Descriere
[m2]
Grosime
Material - [m2K/W]
[m]

5… Elementele de constructie mobile din spatiile comune


3 usile de intrare in cladire:
… Usa este prevazuta cu sistem automat de inchidere si sistem de siguranta (interfon,
cheie);
… Usa nu este prevazuta cu sistem automat de inchidere, dar sta inchisa in perioada de
neutilizare;
… Usa nu este prevazuta cu sistem automat de inchidere si este lasata frecvent deschisa in
perioada de neutilizare;

3 ferestre/usi de pe casa scarilor: starea geamurilor, a tamplariei si gradul de etansare;


… ferestre/usi in stare buna si prevazute cu garnituri de etansare
… ferestre/usi in stare buna, dar fara masuri de etansare
… ferestre/usi in stare proasta lipsa sau sparte.

OBSERVATIE:
ˆ Caracteristici ale spatiului locuit / incalzit [m2].
3 Suprafata totala a pardoselii spatiului incalzit [m2]:_____________
3 Volumul spatiului incalzit [m3]:_____________________________
3 Inaltimea medie libera a unui nivel [m]: ______________________
ˆ Gradul de ocupare al spatiului incalzit / nr. de ore de functionare a instalatiei de
incalzire:100%/24h
ˆ Raportul dintre suprafata fatadei cu balcoane inchise si suprafata totala a fatadei prevazuta cu
balcoane / logii_________
ˆ Tipul solului si adincimea medie a panzei freatice: Ha=_________
ˆ Inaltimea medie a subsolului / demisolului fata de cota terenului sistematizat [m]:__________
ˆ Perimetrul exterior al pardoselii subsolului / demisolului cladirii: _______________m
ˆ Perimetrul exterior al placii pe sol:_______________m
129
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

IV). DEFALCAREA ARIILOR PERETILOR EXTERIORI SI A TAMPLARIEI


EXTERIOARE-(S=mp)
Element de constructie/Tip Orientare TOTAL R’m
V N S E (m2) [m2K/W]
FE-Cuplate
Tamplarie
exterioara UE-TERMOPAN
Al/PVC
Pereti PE1=______cm
exteriori
TOTAL
V). DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICA “G”
Coeficientul global de izolare termică a unei clădiri (G), este un parametru termo-energetic al
anvelopei clădirii pe ansamblul acesteia şi are semnificaţia unei sume a fluxurilor termice disipate
(pierderilor de căldură realizate prin transmisie directă) prin suprafaţa anvelopei clădirii, pentru o
diferenţă de temperatură între interior şi exterior de la 1K, raportată la volumul clădirii, la care se
adaugă cele aferente reîmprospătării aerului interior, precum şi cele datorate infiltraţiilor
suplimentare de aer rece.
Coeficientul global de izolare termică se calculează cu relaţia :
Σ( Lj . τj )
G = ---------------- + 0,34 x n [W/(m3K)]
V
în care :
L coeficientul de cuplaj termic, calculat cu relaţia :
A
L = --------- [W/K]
R'm
τ factorul de corecţie a temperaturilor exterioare [ - ];
V volumul interior, încălzit, al clădirii [m3];
R'm rezistenţa termică specifică corectată, medie, pe ansamblul clădirii, a unui element
de construcţie [m2K/W];
A aria elementului de construcţie [m2], având rezistenţa termică R'm;
n viteza de ventilare naturală a clădirii, respectiv numărul de schimburi de aer pe oră
[h-1].
Factorul de corecţie a temperaturilor exterioare se calculează cu relaţia :
Ti – Tj
τ = ----------------- [-]
130
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Ti - Te
în care :
Te temperature exterioară convenţională de calcul pentru perioada rece a anului, care
se consideră în conformitate cu harta de zonare climatică a teritoriului României,
pentru perioada de iarnă, din anexa D din [1], astfel:
Zona I Te = -12oC
Zona II Te = -15oC
Zona III Te = -18oC
Zona IV Te = -21oC
Ti temperature interioară convenţională de calcul pe timpul iernii, care la clădirile de
locuit se consideră temperature predominantă a încăperilor:
Ti = +20oC
Tu temperatura în spaţiile neîncălzite din exteriorul anvelopei, determinată pe baza
unui calcul al bilanţului termic, efectuat în conformitate cu prevederile din [1] şi [2].
Tj temperatura în mediul din exteriorul anvelopei care poate fi:
Tj = Te, sau
Tj = Tu
Pentru calcule în faze preliminare de proiectare, valorile τ se pot considera:
τ = 0,9 la rosturi deschise şi la poduri ;
τ = 0,5 la rosturi închise, la subsoluri neîncălzite şi la pivniţe, la camere de pubele,
precum şi la alte spaţii adiacente neîncălzite sau având alte destinaţii;
τ = 0,8 la verande, balcoane şi logii închise cu tâmplărie exterioară;
τ = 0,9 la tâmplăria exterioară prevăzută cu obloane la faţa exterioară.
τ = 1,0. la elementele de construcţie care separă mediul interior Tj de mediul exterior.
Numarul de schimburi de aer cu exteriorul
Se ia in conformitate cu NP 048, Tab. 3.2. in functie de :
• Tamplaria exteriora este/nu este prevazuta cu garnituri de etansare;
• Cladirea face parte din categoria cladirilor “colectiva”;
• Cladirea se poate considera moderat-adapostita;
• Tamplaria nu este deteriorata, are/ nu are garnituri de etansare;
Rezulta na=_____ h-1.

131
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Coeficienti de absobtie a radiatiei solare si a factorului optic mediu


S-au considerat valorile:
• Tencuieli de var deschis la culoare cu αabs=0.35;
• Ferestre cuplate cu doua geamuri simple cu (ατ)n=0.30;
• Factorii medii de insorire sunt:
• Supr. Orizontale: 0.85;
• Supr. Verticale: 0.85;
REZISTENTA TERMICA MEDIE PE CLADIRE
Valorile rezistentei termice medii pe cladire se determina conform NP048, pct. 3.1.1., pentru
fiecare luna in functie de valorile de mai sus si de pozitia de despartire a liniilor de flux termic
catre exterior de pe conturul spatiului incalzit
Rezistenta medie pe cladire , rezulta
Nr.crt. Elementul de c-tie Aj R’j τj Aj ⋅ τ j
R' j
m2 m2k/w - w/k
1. Pereti exteriori. 1.00
2. Pereti exteriori la 1.00
mansarda
3. Pereti ext. la rost 0,50
4. Pereti ext. subsol 1.00
5. Ferestre TERMO- 1.00
PAN
6. Usi TERMO- 1.00
PAN
7. Placa pe sol 1.00
8. Planseu peste 0,50
subsol
9. Planseu de 0,90
pod/terasa/
mansarda
TOTAL Σ= Σ=
ΣAj
R’med= = =_______m2k/w
Aj ⋅ τj
Σ
R' j
Rezistenţele termice specifice corectate ale tuturor elementelor de construcţie, cu excepţia
suprafeţelor vitrate, se determina în mod simplificat, cu suficientă exactitate, dar mai operativ, cu
relaţia:
2
R’ = r.R= r1 .r2 .R [m K/ W]

132
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

în care:
r1 =coeficientul de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale din câmp
curent, care ţine seama de influenţa punţilor termice liniare [-];
r2 =coeficientul de reducere a rezistenţelor termice unidirecţionale din câmp
curent, care ţine seama de prezenţa, în cadrul ariei elementului de construcţie
perimetral, a unor zone neizolate sau mai puţin izolate termic [-].
La placa pe sol, în loc de R s-a considerat rezistenţa termică R1.
Pentru calcule, cu utilizarea unor valori precalculate şi întabelate, s-a utilizat relaţia de calcul a
rezistenţelor termice unidirecţionale pentru plăcile pe sol sub forma:
R1 = 2,72 + 0,5.h + d/λ [m2K/W] (rel.14.3-Met.III )
în care:
R1 =rezistenţa termică specifică unidirecţională a tuturor straturilor cuprinse între
cota ±0,00 şi cota stratului invariabil (CSI), la care se adaugă rezistenţa termică
superficială interioară [m2K/W]
h=înălţimea măsurată între nivelul pământului din exteriorul clădirii (CTS) şi faţa
superioară a plăcii din beton slab armat, suport al stratului termoizolant sau al
şapei (sub termoizolatie)[m]
d=grosimea de calcul a stratului termoizolant [m]
λ=conductivitatea termică de calcul a stratului termoizolant [W/(mK)]
Temperatura medie pe cladire, se determina conform SR 4839-1997 si rezulta functie de
temperaturile necesare fiecarui spatiu din camera:
Ti,med=______0C

133
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Coeficientul global de izolare termica rezulta determinat cu relatia


ΣLj ⋅ τj
G= + 0.34 ⋅ n a =____________________-
V

Pentru cladire cu N niveluri si A/V, rezulta din Tab. Anexa 2 din C107/1-97:

GN=________
Deci:
G=________?GN=__________
Cladirea, reala/proiectata, NU CORESPUNDE / CORESPUNDE criteriului de izolare
globala.
VI. COMPARATIE INTRE VALORILE CALCULATE SI VALORILE NORMATE ALE
REZISTENTELOR.

Nr.crt. Elementul de c-tie R’j R’min


2 2
m k/W m k/W
1 Pereti exteriori 1,50
(reabilitati) (1,40)
2 Pereti exteriori la 1,40
mansarda
3 Pereti ext. la rost 1,10
inchis 1,50(1,40)
Pereti ext. la rost
deschis
4 Pereti ext. subsol neincalzit 1,40
(incalzit) (2,40)
5 Ferestre 0,50
(reabilitate) (0,40)
6 Usi 0,50
7 Placa pe sol P 4,50
(subsol incalzit) (4,80)
8 Planseu peste subsol 1,65
9 Planseu pod/terasa/mansarda 2,00
(reabilitat) (3,00)

10.3. Determinarea clasei de permeabilitate la aer


Clasa de permeabilitate se determina in functie de categoria cladiri si clasa de adapostire, conform
tabel A10.1.
Tabelul A.10.1. – Numărul de schimburi de aer, na, pentru clădiri de locuit şi asimilate
acestora
Categoria clădirii Clasa de adăpostire Clasa de permeabilitate la aer

134
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

ridicată medie scăzută


Clădiri individuale (case neadăpostite 1,5 0,8 0,5
unifamiliale, cuplate sau însiruite moderat adăpostite 1,1 0,6 0,5
ş.a.) adăpostite 0,7 0,5 0,5
neadăpostite 1,2 0,7 0,5
Clădiri cu mai dublă
moderat adăpostite 0,9 0,6 0,5
multe expunere
adăpostite 0,6 0,5 0,5
apartamente,
neadăpostite 1,0 0,6 0,5
cămine, simplă
internate, ş.a. moderat adăpostite 0,7 0,5 0,5
expunere
adăpostite 0,5 0,5 0,5
Încadrarea clădirilor în clasele de adăpostire se face conform tabelului A10.2.
Tabelul A.10.2. – Încadrarea clădirilor în clasa de adăpostire
Clasa de adăpostire Tip de clădire
neadăpostite clădiri foarte înalte, clădiri la periferia oraşelor şi în pieţe, clădiri la şes
moderat adăpostite clădiri în interiorul oraşelor, cu minim 3 clădiri în apropiere, clădiri la
şes protejate de arbori
adăpostite clădiri din centrul oraşelor, clădiri în păduri
Încadrarea clădirilor în clasele de permeabilitate la aer se face conform tabelului A10.3.
Tabelului A10.3. - Încadrarea clădirilor în clasele de permeabilitate la aer
Clasa de permeabilitate Tip de clădire
la aer
ridicată clădiri cu tâmplărie exterioară fără măsuri de etanşare
medie clădiri cu tâmplărie exterioară cu garnituri de etanşare
scăzută clădiri cu ventilare controlată şi cu tâmplărie exterioară cu măsuri speciale
de etanşare
Numărul de schimburi de aer poate fi determinat şi în funcţie de tipul şi starea ferestrelor/uşilor şi
lungimea rosturilor ferestrelor şi uşilor exterioare (document recomandat STAS 1907-1/97). În
acest caz pot fi utilizate următoarele valori pentru coeficientul de infiltraţie prin rosturi:
i1 = 0,04 – pentru ferestre şi uşi în stare bună, cu etanşare specială;
i 2 = 0,14 – pentru ferestre şi uşi în stare bună dar fără etanşare specială;
i 3 =0,20 – pentru ferestre şi uşi în stare deterioarătă (neetanşe),
rezultând următoarele relaţii pentru calculul numărului de schimburi de aer:
V
na1 = 0 ,52 ⋅ (h-1)
L
V
na2 = 1,82 ⋅ (h-1)
L
V
na3 = 2 ,60 ⋅ (h-1)
L
în care:
L este lungimea rosturilor, în m;
V este volumul încălzit, în m3.
Dacă, din calcule, va rezulta o valoare na ≤ 0,5 h-1, se va considera un număr de 0,5 schimburi de
aer pe oră.
10.4. Determinarea coeficientului global normat de izolare termica GN.
Coeficientul global normat de izolare termică este stabilit funcţie de :
• numărul de niveluri (N)
• raportul dintre aria anvelopei şi volumul clădirii (A/V).
135
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

La clădirile având suprafeţe construite diferite de la nivel la nivel (de ex. la clădirile cu retrageri
gabaritice), precum şi la cele cu spaţii având alte destinaţii decât aceea de locuinţe la unele
niveluri sau porţiuni de niveluri, pentru numărul de niveluri N se va calcula o valoare
convenţională, cu relaţia:
ΣAc
N = --------- [-]
Ac max
în care :
Ac aria construită a clădirii, măsurată pe conturul exterior al pereţilor de faţadă
(exclusiv logiile şi balcoanele) la fiecare nivel al clădirii [m2];
Ac max cea mai mare valoare Ac din clădire [m2].
Pentru cladire cu N niveluri si raportul A/V, valoarea GN rezulta din Tab. Anexa 2 din
C107/1-97.
COEFICIENŢI GLOBALI NORMAŢI DE IZOLARE TERMICĂ GN [W/(m3K)] LA CLĂDIRI DE LOCUIT
Tabel A10.4
NUMĂRUL DE A/V GN NUMĂRUL DE A/V GN
NIVELURI N [m2/m3] [W/m3K] NIVELURI N [m2/m3] [W/m3K]
0,80 0,77 0,25 0,46
0,85 0,81 0,30 0,50
0,90 0,85 0,35 0,54
1 0,95 0,88 4 0,40 0,58
1,00 0,91 0,45 0,61
1,05 0,93 0,50 0,64
≥1,10 0,95 ≥0,55 0,65
0,45 0,57 0,20 0,43
0,50 0,61 0,25 0,47
0,55 0,66 0,30 0,51
2 0,60 0,70 5 0,35 0,55
0,65 0,72 0,40 0,59
0,70 0,74 0,45 0,61
≥0,75 0,75 ≥0,50 0,63
0,30 0,49 0,15 0,41
0,35 0,53 0,20 0,45
0,40 0,57 0,25 0,49
3 0,45 0,61 ≥10 0,30 0,53
0,50 0,65 0,35 0,56
0,55 0,67 0,40 0,58
≥0,60 0,68 ≥0,45 0,59
NOTĂ:
1 - Pentru alte valori A/V şi N, se interpolează liniar.
2 - La clădirile care s-au proiectat după 1.01.1998, valorile GN se reduc cu 10%.
3.- La clădirile existente care urmează a fi reabilitate şi modernizate, valorile din tabel au caracter de recomandare.

CONCLUZII
Nivelul de izolare termică globală este corespunzător, dacă se realizează condiţia :
136
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

G ≤ GN [W/m3K]
Posibilităţile de realizare a acestei condiţii trebuie să fie atent analizate încă de la fazele
preliminare ale proiectului, atunci când se face concepţia complexă a clădirii, când încă se
mai poate interveni asupra configuraţiei în plan şi pe verticală a construcţiei, precum şi
asupra parametrilor ei geometrici.
Principalii factori geometrici, care infuenţează asupra coeficientului global de izolare termică G,
sunt următorii :
▪ Raportul P/Ac, în care :
P perimetrul clădirii, măsurat pe conturul exterior al pereţilor de faţadă;
Ac aria în plan a clădirii, limitată de perimetru (arie construită).
▪ Gradul de vitrare, exprimat prin raportul dintre aria tâmplariei exterioare şi aria totală a
pereţilor exteriori (partea opacă + partea vitrată);
▪ Retragerile gabaritice, existenţa bowindourilor, precum şi alte variaţii ale suprafeţelor
Ac de la nivel la nivel.
Pentru îmbunătăţirea comportării termotehnice a clădirilor de locuit şi pentru reducerea valorii
coeficientului global de izolare termică, se recomandă aplicarea următoarelor măsuri:
La alcătuirea generală a clădirii:
− la stabilirea poziţiilor şi dimensiunilor tâmplăriei exterioare se va avea în vedere atât
orientarea cardinală, cât şi orientarea faţă de direcţia vânturilor dominante, ţinând seama
şi de existenţa clădirilor învecinate; deşi nu se consideră în calcule, ferestrele orientate
spre sud au un aport solar semnificativ;
− pentru reducerea pierderilor de căldură spre spaţiile de circulaţie comună, se vor
prevedea windfanguri la intrările în clădiri, aparate de închidere automată a uşilor de
intrare în clădiri, termoizolaţii la uşile de intrare în apartamente, încălzirea spaţiilor
comune la temperaturi apropiate de temperatura din locuinţe ş.a.;
− la pereţii interiori ai cămărilor aerisite direct, se vor prevedea măsuri de termoizolare.

La alcătuirea elementelor de construcţie perimetrale:


− se vor utiliza soluţii cu rezistenţe termice specifice sporite, cu utilizarea materialelor
termoizolante eficiente (polistiren, vată minerală ş.a.);

137
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

− se vor utiliza soluţii îmbunătăţite de tâmplărie exterioară, cu cel puţin 3 rânduri de


geamuri sau cu geamuri termoizolante;
− se va urmări reducerea în cât mai mare măsură a punţilor termice de orice fel, în special
în zonele de intersecţii a elementelor de construcţie (colţuri, socluri, cornişe, atice), cât
şi la balcoane, logii, bowindouri, în jurul golurilor de ferestre şi uşi de balcon, ş.a;
− se interzice utilizarea tâmplăriilor cu tocuri şi cercevele din aluminiu fără întreruperea
punţilor termice.
În vederea reducerii infiltraţiilor de aer rece
− la tâmplăria exterioară se vor lua măsuri de etanşare corespunzătoare a rosturilor dintre
tocuri şi conturul golurilor din pereţi;
− se va utiliza exclusiv tâmplărie de bună calitate şi prevăzută cu garnituri de etanşare;
− suprafeţele vitrate, luminatoarele şi tâmplăria fixă vor fi prevăzute cu soluţii de etanşare
care să excludă orice infiltraţii ;
− la pereţii din panouri mari prefabricate, rosturile dintre panouri vor fi exclusiv de tip
“închis” şi vor fi etanşate cu chituri de calitate corespunzătoare, care să confere o
siguranţă deplină, atât faţă de infiltraţiile de apă, cât şi faţă infiltraţiile de aer ;
− la elementele perimetrale opace nu se vor utiliza soluţii constructive caracterizate printr-
o permeabilitate la aer ridicată.

138
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

ANEXA 11
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 174/2002
privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit
multietajate
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 211/2003
(21 martie 2008)
Art.1. – (1) Prezenta ordonanţă de urgenţă instituie măsuri speciale pentru reabilitarea termică a
unor blocuri de locuinţe-condominii, realizate în perioada 1950-1990, în vederea creşterii
performanţei energetice a acestora.
(2) Reabilitarea termică a unei clădiri de locuit, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă,
reprezintă operaţiunile realizate în scopul creşterii eficienţei energetice a clădirii, prin reducerea
consumurilor şi a pierderilor energetice.

Art.2. – (1) Blocurile de locuinţe-condominii se includ în programe anuale de acţiuni pentru


reabilitarea termică, denumite în continuare programe anuale.
(2) Programele anuale se elaborează de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în
baza propunerilor stabilite de consiliile locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor, respectiv de
Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului
Bucureşti, şi se aprobă prin ordin al ministrului, în limita resurselor bugetare alocate în acest scop.
(3) Condiţiile de eligibilitate luate în considerare la stabilirea programelor anuale sunt
următoarele:
a) existenţa hotărârii consiliilor locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor, respectiv ale
sectoarelor municipiului Bucureşti, de includere a blocurilor de locuinţe-condominii în programele
anuale;
b) existenţa convenţiei încheiate de autoritatea administraţiei publice locale cu asociaţia de
proprietari, întocmită în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă;
c) alte condiţii stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale.
(4) Principalele criterii avute în vedere la includerea în programele anuale sunt următoarele:
a) vechimea construcţiei, prioritate având clădirile cu o vechime mai mare;
b) sistemul constructiv al anvelopei clădirii, prioritate având clădirile realizate din prefabricate din
beton armat;
139
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

c) pierderile termice ale construcţiei în raport cu un consum specific de energie maxim acceptabil,
stabilit prin normele metodologice;
d) zona climatică de amplasare;
e) numărul de apartamente, prioritate având clădirile cu un număr mai mare de apartamente;
f) alte criterii stabilite prin normele metodologice.
(5) Pentru locuinţele din clădirile de locuit, aflate în proprietatea/administrarea consiliilor locale,
respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliilor locale ale sectoarelor
municipiului Bucureşti, opţiunea privind reabilitarea termică aparţine proprietarului.
(6) Consiliile locale, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale ale
sectoarelor municipiului Bucureşti, sunt obligate, după caz:
a) să constituie comisii pentru eficienţă energetică care coordonează activităţile ce decurg din
obligaţiile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă;
b) să inventarieze toate clădirile care vor fi incluse în programele anuale de reabilitare termică;
c) să execute expertiza şi auditul energetic al clădirilor inventariate;
d) să notifice asociaţiilor de proprietari condiţiile de eligibilitate şi criteriile de selecţie, etapele de
intervenţie, costul estimat al reabilitării termice, condiţiile de rambursare a costurilor care revin
asociaţiei şi modul de finanţare a lucrărilor, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă;
e) să obţină din partea asociaţiei de proprietari hotărârea adunării generale privind acceptul de a
include clădirea în programul de reabilitare termică şi dovada existenţei resurselor financiare
pentru începerea lucrărilor;
f) să pună la dispoziţia Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului datele şi
documentele necesare fundamentării programelor anuale, conform normelor metodologice de
aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(7) În vederea fundamentării soluţiilor tehnico-economice privind reabilitarea termică a blocurilor
de locuinţe-condominii, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor publice şi Locuinţelor.
iniţiază studii, audit şi realizarea de prototipuri, finanţate din fondul constituit potrivit prevederilor
art. 40 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările
ulterioare, precum şi din alte surse constituite în condiţiile legii.

Art.3. – (1) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă măsurile speciale pentru reabilitarea termică
a clădirilor de locuit cuprind următoarele:
140
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

a) izolarea termică a pereţilor exteriori, a terasei, a planşeului peste subsol/peste spaţiile


comerciale situate la parterul/mezaninul clădirii, înlocuirea ferestrelor şi uşilor exterioare,
închiderea balcoanelor/logiilor cu tâmplărie performantă energetic, realizarea şarpantelor şi
acoperişurilor ori repararea sau înlocuirea acestora, repararea/ consolidarea şi zugrăvirea pereţilor
exteriori şi a altor elemente structurale şi nestructurale care constituie anvelopa clădirilor;
b) înlocuirea conductelor de distribuţie pe orizontală şi verticală, a armăturilor cu pierderi,
repararea/ înlocuirea coşurilor/canalelor de fum, precum şi repararea/înlocuirea cazanelor/
arzătoarelor, ce constituie părţi comune ale blocului de locuinţe-condominiu.
(2) Măsurile speciale de reabilitare termică se fundamentează prin expertiză şi audit energetic şi se
realizează cu respectarea cerinţelor de calitate şi a celorlalte obligaţii impuse prin Legea nr.
10/1995, cu modificările ulterioare şi a reglementărilor tehnice în domeniu.

Art.4. – (1) Coordonarea unitară a programelor privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit
se realizează prin Unitatea de management al proiectului, constituită prin ordin al ministrului
dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor.
(2) Unitatea de management al proiectului va coordona:
a) programele anuale de acţiuni pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe-condominii;
b) Programul operaţional pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe-condominii din
cadrul Programului Naţional de Dezvoltare;
c) programele anuale de acţiuni pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe-condominii
racordate la sistemul centralizat de furnizare a energiei termice.
(3) Ministerul Economiei şi Finanţelor este autorizat să introducă anual în bugetul de stat, la
solicitarea ordonatorului principal de credite, fondurile necesare funcţionării Unităţii de
Management a Proiectului, reprezentând cheltuieli de capital, cheltuieli de bunuri şi servicii şi
cheltuieli aferente personalului contractual, angajat în afara numărului de posturi aprobat
Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor.

Art.5. – Asociaţiile de proprietari vor acţiona pentru:


a) aprobarea în adunarea generală a proprietarilor a solicitării privind includerea clădirii în
programul de reabilitare termică şi pentru a primi documentaţia prevăzută la art. 2 alin. (6) lit. d);

141
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

b) aprobarea în adunarea generală a proprietarilor a demarării lucrărilor de reabilitare termică a


clădirii;
c) încheierea convenţiei cu autoritatea administraţiei publice locale privind includerea în
programele anuale;
d) participarea, la solicitarea autorităţii administraţiei publice locale, în comisiile de recepţie a
lucrărilor de reabilitare termică, stabilite prin hotărâre a consiliului local.

Art.6. – (1) Coordonatorii programelor anuale sunt primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor,
respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucureşti.
(2) Coordonatorii programelor anuale iau măsurile necesare pentru efectuarea expertizei şi
auditului energetic al clădirii şi pentru încheierea convenţiilor cu asociaţiile de proprietari din
clădirile de locuit nominalizate în programele anuale pentru continuarea acţiunilor privind
proiectarea şi executarea lucrărilor de reabilitare termică a clădirilor de locuit.
(3) Conţinutul-cadru al convenţiilor prevăzute la alin. (2), etapele de derulare a acţiunilor privind
reabilitarea termică a clădirilor, precum şi drepturile şi obligaţiile părţilor contractante se stabilesc
prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(4) Contractarea expertizării şi auditului energetic, a proiectării şi execuţiei lucrărilor pentru
reabilitarea termică a clădirilor de locuit nominalizate în programele anuale se face de către
coordonatorii programelor anuale, cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind achiziţiile
publice.

Art. 7. – Fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor privind expertizarea şi auditul


energetic, precum şi pentru proiectarea lucrărilor de reabilitare termică a clădirilor de locuit
multietajate nominalizate în programele anuale se asigură din alocaţii de la bugetul de stat, în
limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul Ministerului Dezvoltării,
Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, precum şi din alte surse legal constituite. Autorităţile
administraţiei publice locale pot aloca fonduri cu această destinaţie, în limita prevederilor aprobate
anual în bugetele locale.

Art.8. – Fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor privind executarea lucrărilor pentru
reabilitarea termică a clădirilor de locuit nominalizate în programele anuale se asigură astfel:
142
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

a) 34% din alocaţii de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie
în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, precum şi din alte surse
legal constituite, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene;
b) 33% din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale şi din alte surse legal
constituite, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene;
c) 33% din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari şi din alte surse legal constituite, inclusiv
fonduri ale Uniunii Europene.

Art. 9. – Asociaţiile de proprietari din clădirile de locuit incluse în programele anuale beneficiază
de finanţarea cheltuielilor pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de reabilitare termică, potrivit
art. 7 şi 8, în condiţiile în care aprobă, cu votul majorităţii membrilor adunării generale a
proprietarilor, decizia de intervenţie şi semnează convenţia-cadru cu coordonatorul programului
anual pentru derularea, în condiţiile legii, a acţiunilor pentru reabilitarea termică a clădirii.

Art. 91. – (1) Prin excepţie de la prevederile art. 8 lit. b) şi c), fondurile necesare pentru finanţarea
cheltuielilor privind executarea lucrărilor pentru reabilitarea termică a locuinţelor/clădirilor de
locuit aflate în proprietatea/administrarea autorităţilor publice, nominalizate în programele anuale,
se asigură astfel:
a) 34% din alocaţii de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie
în bugetul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului;
b) 66% din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale şi din alte surse legal
constituite, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene.
(2) Prin excepţie de la prevederile art. 8 fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor privind
executarea lucrărilor pentru reabilitarea termică a spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de
locuinţă din blocurile de locuinţe-condominii, se asigură din sursele proprii ale proprietarilor,
persoane fizice sau juridice

Art. 92. – Consiliile locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor, respectiv Consiliul General al
Municipiului Bucureşti şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în afară de
cuantumul prevăzut la art. 8 lit. b), pot hotărî şi preluarea finanţării cheltuielilor ce revin în sarcina

143
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

asociaţiilor de proprietari, în funcţie de starea tehnică a clădirii şi de situaţia materială a


proprietarilor.

Art. 93 – Autorizaţia de construire pentru execuţia lucrărilor de reabilitare termică la clădirile de


locuit nominalizate în programele anuale se eliberează, prin exceptare de la prevederile legale, cu
scutire de taxă.
Art. 10 se abrogă.
Art.11. – (1) Costurile reabilitării termice pe care le suportă asociaţia de proprietari sunt cele
stabilite prin prevederile art. 8 lit. c), din care se scad:
a) costul reabilitării termice a teraselor, dacă pe acestea se construiesc locuinţe prin mansardare
odată cu lucrările de reabilitare termică, aceste costuri fiind incluse în costul mansardelor
respective;
b) costul reabilitării termice a spaţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuit, deţinute de operatori
economici, instituţii sau alte organisme.
(2) Costurile reabilitării termice pe care le suportă asociaţia de proprietari, conform alin. (1), se
repartizează pe fiecare proprietar, care va suporta:
a) costul lucrărilor de reabilitare termică aferente locuinţei proprii;
b) cotă-parte din costul celorlalte lucrări de reabilitare termică corespunzătoare proprietăţii
indivize, proporţional cu suprafaţa deţinută în proprietate.
(3) Costurile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) vor fi suportate de către proprietarii locuinţelor sau
spaţiilor respective.
(4) Sumele rezultate din vânzarea locuinţelor realizate prin mansardare de către autoritatea
administraţiei publice locale se constituie venit la bugetul local.

Art. 111. – Coordonatorii programelor anuale şi asociaţiile de proprietari beneficiare ale


proiectelor de reabilitare termică finanţate din alocaţii de la bugetul de stat şi/sau din fonduri
aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale vor acţiona ca, în termen de maximum 2 ani
de la data predării proiectelor la consiliul local, să contracteze, în condiţiile legii, executarea
lucrărilor de reabilitare termică.

144
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Art. 112. – În situaţia în care, până la termenul limită prevăzut la art. 111, nu s-au încheiat
contractele pentru executarea lucrărilor de reabilitare termică din vina exclusivă a asociaţiilor de
proprietari, acestea urmează să restituie sumele cheltuite din alocaţii de la bugetul de stat şi/sau
din bugetele locale şi alte surse legal constituite pentru expertizarea şi auditul energetic, precum şi
pentru proiectarea lucrărilor de reabilitare termică.

Art. 113. – (1) În termen de 30 zile de la împlinirea termenului prevăzul la art. 111, primarii
municipiilor, oraşelor şi comunelor, respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucureşti vor
notifica asociaţiilor de proprietari sumele ce urmează a fi restituite, precum şi termenul limită de
90 zile, calculat de la data notificării, pentru restituirea sumelor datorate.
(2) În cazul nerestituirii sumelor datorate la termenul prevăzut la alin. (1) primarii municipiilor,
oraşelor şi comunelor, respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucureşti vor acţiona în justiţie
asociaţiile de proprietari notificate pentru recuperarea sumelor datorate, inclusiv a majorărilor de
întârziere rezultate prin aplicarea cotei de majorare la sumele datorate, stabilită în condiţiile legii,
pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare.
(3) Cererile şi acţiunile în justiţie, formulate în aplicarea alin. (2), sunt scutite de plata taxelor
judiciare de timbru, precum şi a altor taxe de timbru ce constituie, potrivit legii, venit la bugetul de
stat.

Art. 114. – În caz de nerespectare a prevederilor convenţiei încheiate între coordonatorii


programelor anuale şi asociaţiile de proprietari, respectivele convenţii constituie titlu executoriu,
conform dispoziţiilor codului de procedură fiscală, republicat, cu modificările şi completările
ulterioare.

Art. 115. – Primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor, respectiv primarii sectoarelor


municipiului Bucureşti răspund, în condiţiile legii, pentru recuperarea sumelor datorate şi, după
caz, a majorărilor de întârziere şi virarea acestora în conturile finanţatorilor.

Art. 116. – Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se pot aplica şi părţilor din clădirile de
locuit multietajate – tronsoane, scări – delimitate în acest scop prin hotărâre a adunării generale a
asociaţiei de proprietari.
145
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Art.12. – După aprobarea prin lege a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului va actualiza, în termen de 60 de zile, Normele metodologice de
aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/2002 privind instituirea măsurilor speciale
pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate, aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr. 1.070/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 18
septembrie 2003.
II. Prevederile art. 92 alin. (2) şi art. 111 – 114 se includ în convenţiile pentru finanţarea
expertizării şi auditului energetic, a proiectării şi execuţiei lucrărilor de reabilitare termică ce se
încheie între coordonatorii programelor anuale şi asociaţiile de proprietari după data intrării în
vigoare a prezentei legi.
III. În tot cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/2002 privind instituirea măsurilor
speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 890 din 9 decembrie 2002, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 211/2003, cu modificările şi completările ulterioare, sintagmele „Ministerul
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului” şi „Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi
Locuinţelor” se înlocuiesc cu sintagma „Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor”.
IV Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru
reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 890 din 9 decembrie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr. 211/2003, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege,
va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

146
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

ANEXA 12
Lege nr. 372/2005
privind performanţa energetică a clădirilor
din 13/12/2005
(Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1144 din 19/12/2005)
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - Scopul prezentei legi este promovarea creşterii performanţei energetice a clădirilor,
ţinându-se cont de condiţiile climatice exterioare şi de amplasament, de cerinţele de temperatură
interioară şi de eficienţa economică.
Art. 2. - Prezenta lege stabileşte condiţii cu privire la:
a) cadrul general al metodologiei de calcul privind performanţa energetică a clădirilor;
b) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile noi;
c) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile existente, supuse unor
lucrări de modernizare;
d) certificarea energetică a clădirilor;
e) verificarea tehnică periodică a cazanelor şi inspectarea sistemelor/instalaţiilor de climatizare
din clădiri şi, în plus, evaluarea instalaţiilor de încălzire la care cazanele sunt mai vechi de 15 ani.
CAPITOLUL II
Definiţii
Art. 3. - Termenii şi expresiile utilizate în cuprinsul prezentei legi au următorul înţeles:
1. clădire - ansamblu de spaţii cu funcţiuni precizate, delimitat de elementele de construcţie care
alcătuiesc anvelopa clădirii, inclusiv instalaţiile aferente, în care energia este utilizată pentru
asigurarea confortului termic interior. Termenul clădire defineşte atât clădirea în ansamblu, cât şi
părţi ale acesteia, care au fost proiectate sau modificate pentru a fi utilizate separat;
2. performanţa energetică a clădirii - energia efectiv consumată sau estimată pentru a răspunde
necesităţilor legate de utilizarea normală a clădirii, necesităţi care includ în principal: încălzirea,
prepararea apei calde de consum, răcirea, ventilarea şi iluminatul. Performanţa energetică a clădirii
se determină conform unei metodologii de calcul şi se exprimă prin unul sau mai mulţi indicatori
numerici care se calculează luându-se în considerare izolaţia termică, caracteristicile tehnice ale
clădirii şi instalaţiilor, proiectarea şi amplasarea clădirii în raport cu factorii climatici exteriori,
147
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

expunerea la soare şi influenţa clădirilor învecinate, sursele proprii de producere a energiei şi alţi
factori, inclusiv climatul interior al clădirii, care influenţează necesarul de energie;
3. certificatul de performanţă energetică a clădirii - document tehnic care are caracter informativ
şi care atestă performanţa energetică a unei clădiri;
4. producerea combinată de căldură şi electricitate - PCCE - transformarea simultană a
combustibililor primari în energie mecanică sau electrică şi energie termică, denumită cogenerare,
cu respectarea anumitor criterii de calitate privind eficienţa energetică;
5. sistem de climatizare - combinaţie a tuturor componentelor necesare asigurării unei forme de
tratare a aerului în care temperatura este controlată sau poate fi coborâtă, după caz, în combinaţie
cu controlul ventilării, umidităţii şi purităţii aerului;
6. cazan - ansamblu format din corpul cazanului şi arzător, destinat să transmită apei căldura
degajată prin arderea unui combustibil;
7. putere termică nominală - exprimată în kW - puterea termică maximă stabilită şi garantată de
producător, care poate fi furnizată în timpul exploatării continue, respectându-se randamentele
utile specificate de producător;
8. pompă de căldură - dispozitiv sau instalaţie care extrage căldura la temperatură scăzută din
aer, apă sau sol, pentru a o furniza unei clădiri;
9. lucrări de renovare - lucrări de modernizare efectuate asupra anvelopei clădirii şi/sau a
instalaţiilor de încălzire, apă caldă de consum, electrice şi iluminat, gaze naturale, ventilaţie şi
climatizare, ale căror costuri depăşesc 25% din valoarea de impozitare a clădirii, sau lucrări de
modernizare efectuate la mai mult de 25% din anvelopa clădirii;
10. expertizare tehnică a instalaţiilor de încălzire - inspecţie totală a ansamblului instalaţiilor de
încălzire, care cuprinde şi evaluarea randamentului cazanului şi dimensionarea acestuia în funcţie
de necesarul de căldură al clădirii, pe baza căruia experţii tehnici atestaţi recomandă utilizatorilor
înlocuirea acestuia sau modificarea sistemului de încălzire şi preparare a apei calde de consum,
precum şi soluţii alternative.
CAPITOLUL III
Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor
Art. 4. - (1) În termen de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I,
a prezentei legi, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului elaborează şi aprobă, prin

148
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

ordin al ministrului, reglementarea tehnică privind metodologia de calcul al performanţei


energetice a clădirilor, denumită în continuare metodologie.
(2) Metodologia cuprinde, în principal, următoarele elemente:
a) caracteristicile termotehnice ale elementelor ce alcătuiesc anvelopa clădirii, compartimentarea
interioară, inclusiv etanşeitatea la aer;
b) instalaţiile de încălzire şi de alimentare cu apă caldă de consum, inclusiv caracteristicile în
ceea ce priveşte izolarea acestora;
c) instalaţia de climatizare;
d) ventilaţia;
e) instalaţia de iluminat integrată a clădirii, în principal sectorul nerezidenţial;
f) poziţia şi orientarea clădirilor, inclusiv parametrii climatici exteriori;
g) sistemele solare pasive şi de protecţie solară;
h) ventilaţia naturală;
i) condiţiile de climat interior, inclusiv cele prevăzute prin proiect.
(3) Metodologia cuprinde, după caz, şi alte elemente, în situaţia în care influenţa acestora asupra
performanţei energetice a clădirilor este relevantă, precum:
a) sisteme solare active şi alte sisteme de încălzire, inclusiv electrice, bazate pe surse de energie
regenerabilă;
b) electricitate produsă prin cogenerare;
c) centrale de încălzire şi de răcire de cartier sau de bloc;
d) iluminatul natural.
Art. 5. - Performanţa energetică a clădirii se exprimă cu claritate şi poate include un indicator al
emisiei de dioxid de carbon.
Art. 6. - Elementele prevăzute la alin. (2) şi (3) ale art. 4 se pot modifica prin hotărâre a
Guvernului.
CAPITOLUL IV
Cerinţele de performanţă energetică a clădirilor
Art. 7. - (1) Prin metodologie se stabilesc cerinţele minime de performanţă energetică a
clădirilor, denumite în continuare cerinţe, şi se aplică diferenţiat pentru diferite categorii de clădiri,
atât pentru clădirile noi, cât şi pentru clădirile existente, după cum urmează:
a) locuinţe unifamiliale;
149
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

b) blocuri de locuinţe;
c) birouri;
d) clădiri de învăţământ;
e) spitale;
f) hoteluri şi restaurante;
g) săli de sport;
h) clădiri pentru servicii de comerţ;
i) alte tipuri de clădiri consumatoare de energie.
(2) Cerinţele stabilite în metodologie ţin seama de condiţiile generale de climat interior pentru a
preveni eventualele efecte negative, cum sunt ventilarea necorespunzătoare, condiţiile locale,
destinaţia dată în proiect şi vechimea clădirii.
(3) Cerinţele se revizuiesc la intervale regulate, nu mai mari de 5 ani, şi se actualizează ori de
câte ori este necesar pentru a reflecta progresul tehnic în sectorul construcţiilor.
Art. 8. - Cerinţele stabilite în metodologie nu se aplică următoarelor categorii de clădiri:
a) clădiri şi monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate, conform
legii, fie au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, cărora, dacă li s-ar aplica cerinţele,
li s-ar modifica în mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior;
b) clădiri utilizate ca lăcaşuri de cult sau pentru alte activităţi cu caracter religios;
c) clădiri provizorii prevăzute a fi utilizate pe perioade de până la 2 ani, din zone
industriale, ateliere şi clădiri nerezidenţiale din domeniul agricol care necesită un consum
redus de energie;
d) clădiri rezidenţiale care sunt destinate a fi utilizate mai puţin de 4 luni pe an;
e) clădiri independente, cu o suprafaţă utilă mai mică de 50 m2.
CAPITOLUL V
Clădiri noi
Art. 9. - La clădirile noi se respectă cerinţele stabilite în metodologie.
Art. 10. - Pentru clădirile noi, cu o suprafaţă utilă totală de peste 1.000 m2, autoritatea
administraţiei publice locale sau judeţene, prin certificatul de urbanism dat în vederea emiterii
autorizaţiei de construire, potrivit legii, solicită întocmirea unui studiu de fezabilitate tehnică,
economică şi de mediu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de producere a
energiei, ca de exemplu:
150
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

a) sisteme descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse de energie regenerabilă;


b) producere combinată de căldură şi electricitate - PCCE;
c) sisteme de încălzire sau de răcire de cartier ori de bloc;
d) pompe de căldură, în anumite condiţii.
CAPITOLUL VI
Clădiri existente
Art. 11. - La clădirile existente, cu o suprafaţă utilă de peste 1.000 m2, la care se execută lucrări
de renovare, performanţa energetică a acestora trebuie îmbunătăţită pentru a satisface cerinţele
stabilite în metodologie, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic,
funcţional şi economic.
Art. 12. - Cerinţele se stabilesc pentru întreaga clădire renovată sau pentru sistemele/elementele
renovate ale clădirii, atunci când acestea fac parte dintr-o lucrare de renovare care trebuie realizată
într-o perioadă limitată de timp, având ca scop îmbunătăţirea performanţei energetice globale a
clădirii.
CAPITOLUL VII
Certificatul de performanţă energetică a clădirii
Art. 13. - (1) Certificatul de performanţă energetică a clădirii, denumit în continuare certificat,
valabil 10 ani de la data emiterii, se elaborează cu respectarea legislaţiei în vigoare pentru clădirile
din categoriile prevăzute la art. 7 alin. (1), care se construiesc, sunt vândute sau închiriate.
(2) Certificatul este eliberat proprietarului, iar proprietarul îl pune, după caz, la dispoziţie
potenţialului cumpărător sau chiriaş.
(3) Certificatele pentru apartamente şi spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă din
clădirile de locuit colective se eliberează, după caz, pe baza:
a) unei certificări comune pentru întreaga clădire, în cazul clădirilor racordate la sistemul
centralizat de încălzire şi preparare a apei calde de consum; sau
b) evaluării unui apartament similar din aceeaşi clădire.
(4) Nu se eliberează certificat pentru clădirile menţionate la art. 8.
(5) Certificatul cuprinde valori de referinţă prevăzute în reglementările tehnice în vigoare, care
permit consumatorilor să compare şi să evalueze performanţa energetică a clădirii. Certificatul este
însoţit de recomandări de reducere a costurilor, prin îmbunătăţirea performanţei energetice a
clădirii.
151
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Art. 14. - În cazul clădirilor cu o suprafaţă utilă de peste 1.000 m2, aflate în
proprietatea/administrarea autorităţilor publice sau a instituţiilor care prestează servicii publice,
certificatul valabil este afişat într-un loc accesibil şi vizibil publicului. Se afişează la loc vizibil şi
temperaturile interioare recomandate şi cele curente şi, după caz, alţi factori climatici
semnificativi.
CAPITOLUL VIII
Inspecţia cazanelor şi expertizarea tehnică a
centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire
Art. 15. - În scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon,
se efectuează:
a) inspecţie periodică la intervale de 5 ani, pentru cazanele care utilizează combustibil lichid sau
solid neregenerabil, cu puterea nominală de 20-100 kW; inspecţia se efectuează şi pentru cazanele
care utilizează alte tipuri de combustibil;
b) inspecţie cel puţin o dată la 2 ani, pentru cazanele cu puterea nominală mai mare de 100 kW;
pentru cazanele care utilizează combustibil gazos această perioadă poate fi extinsă la 4 ani;
c) expertizarea tehnică a instalaţiilor de încălzire echipate cu cazane cu puterea nominală mai
mare de 20 kW şi o vechime mai mare de 15 ani.
Art. 16. - Inspecţia cazanelor şi expertizarea tehnică a centralelor termice şi a instalaţiilor de
încălzire se fac conform legislaţiei în vigoare.
CAPITOLUL IX
Inspecţia sistemelor de climatizare
Art. 17. - În scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon,
se prevede inspecţia sistemelor de climatizare cu puterea nominală de peste 12 kW, la intervale de
5 ani. Inspecţia sistemelor de climatizare include evaluarea randamentului şi dimensionarea în
raport cu necesităţile de climatizare a clădirii. Consumatorii vor fi informaţi cu privire la
îmbunătăţirea sau înlocuirea sistemului de climatizare şi alte soluţii posibile.
Art. 18. - Inspecţia sistemelor de climatizare se face conform legislaţiei în vigoare.
CAPITOLUL X
Experţi independenţi
Art. 19. - (1) Auditul energetic al clădirii şi elaborarea certificatului se realizează de către
auditori energetici pentru clădiri, atestaţi conform legislaţiei în vigoare.
152
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

(2) Expertizarea sistemelor de încălzire şi climatizare ale clădirii se realizează de către experţi
tehnici, atestaţi conform legislaţiei în vigoare.
Art. 20. - Auditorii energetici pentru clădiri şi experţii tehnici atestaţi îşi desfăşoară activitatea
ca experţi independenţi, persoane fizice autorizate sau ca angajaţi ai unor persoane juridice,
conform legislaţiei în vigoare.
CAPITOLUL XI
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 21. - Până la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului, Ministerul Economiei şi Comerţului şi Ministerul Administraţiei şi
Internelor stabilesc programe de informare a utilizatorilor clădirilor în legătură cu diferitele
metode şi practici care permit creşterea performanţei energetice.
Art. 22. - În termen de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a
prezentei legi, se aprobă prin ordin comun al ministrului transporturilor, construcţiilor şi
turismului, ministrului economiei şi comerţului şi ministrului administraţiei şi internelor normele
metodologice referitoare la performanţa energetică a clădirilor.
Art. 23. - Prevederile art. 13 alin. (1) şi (2) privind elaborarea certificatelor şi punerea
acestora la dispoziţie potenţialilor cumpărători sau chiriaşi de către proprietari, în cazul
vânzării sau închirierii locuinţelor unifamiliale şi a apartamentelor din blocurile de locuinţe,
se aplică la 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 24. - Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2007.
Prezenta lege transpune integral în legislaţia naţională prevederile Directivei nr. 2002/91/CE a
Parlamentului European şi a Consiliului privind performanţa energetică a clădirilor, publicată în
Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) L 001 din 4 ianuarie 2003, p. 0065-0071.
ANEXA 13
Norme metodologice
referitoare la performanţa energetică a clădirilor
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art.1. – Prezentele norme metodologice, denumite în continuare norme metodologice, sunt
elaborate în aplicarea prevederilor art.22 din Legea nr 372/2005 privind performanţa energetică a
clădirilor şi reglementează cu privire la:
153
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

a) cerinţele de performanţă energetică a clădirilor;


b) auditul energetic şi certificatul de performanţă energetică a clădirilor;
c) inspecţia energetică a cazanelor, a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire;
d) inspecţia energetică a sistemelor de climatizare.
Art.2. – În cuprinsul prezentelor norme metodologice, prin termenul clădire se înţelege
categoriile de clădiri definite la art.7 alin.(1) din Legea nr.372/2005, inclusiv instalaţiile aferente
acestora.
CAPITOLUL II
Cerinţele de performanţă energetică a clădirilor
Art.3. – (1) Cerinţele de performanţă energetică a clădirilor, denumite în continuare cerinţe,
obligatorii pentru realizarea confortului termic şi fiziologic în spaţiile interioare ale clădirilor,
locuite / ocupate, sunt:
a) asigurarea rezistenţelor termice corectate, minim admisibile, ale elementelor de
construcţie ale clădirii;
b) asigurarea temperaturilor minime pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie
pentru evitarea riscului de condens;
c) asigurarea valorilor normate pentru iluminatul interior natural/artificial;
d) asigurarea temperaturilor interioare şi al debitului minim de aer proaspăt;
e) utilizarea de cazane şi/sau aparate de condiţionare a aerului, inclusiv instalaţiile aferente
clădirilor, cu încadrarea în valorile randamentelor minime admisibile şi cu respectarea condiţiilor
de mediu privind emisiile.
(2) Valorile minime ale cerinţelor pentru categoriile de clădiri prevăzute de Legea nr.
372/2005 sunt stabilite prin Metodologia de calcul a performanţei energetice a clădirilor, denumită
în continuare metodologie, aprobată prin ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi
turismului nr. 157/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126/2007.
Auditul energetic al clădirii
Art.4. – (1) Auditul energetic al clădirii reprezintă o procedură specifică având ca scop
obţinerea datelor privind:
a) profilul consumului energetic al clădirii;
b) identificarea şi cuantificarea măsurilor pentru realizarea unor economii de energie;
c) raportarea rezultatelor.
154
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

(2) Auditul energetic al clădirii se realizează, după caz, pe baza datelor extrase din Cartea
tehnică a construcţiei sau, în lipsa acesteia, în baza releveului clădirii.
(3) Auditul energetic al clădirii cuprinde:
a) analiza termică şi energetică a clădirii, pe baza căreia se elaborează certificatul de
performanţă energetică a clădirii, denumit în continuare certificat;
b) stabilirea măsurilor în vederea creşterii performanţei energetice a clădirii, cu estimarea
costurilor, a economiei de energie, precum şi a duratei de recuperare a investiţiei.
Auditul energetic al clădirii se finalizează cu raport de audit energetic.
(4) Modul de efectuare a auditului energetic al clădirii este stabilit prin metodologie.
Art.5. – Auditul energetic al unei clădiri existente care a fost supusă unei operaţiuni de
extindere se efectuează pentru întreaga clădire.

CAPITOLUL IV
Inspecţia energetică a cazanelor, a centralelor termice şi a instalaţiilor
de încălzire
Art.6. – Inspecţia energetică a cazanelor, a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire
ale clădirii are ca scop determinarea performanţelor energetice ale acestora, precum şi stabilirea
măsurilor ce trebuie luate în vederea reducerii consumului de energie şi a limitării emisiilor de
dioxid de carbon, a gazelor şi/sau compuşilor chimici pentru încadrarea în valorile prescrise
privind protecţia mediului, în conformitate cu reglementările tehnice şi legislaţia specifică în
vigoare.
Art.7. – (1) Inspecţia energetică a cazanelor, a centralelor termice şi a instalaţiilor de
încălzire ale clădirii se efectuează de către experţi tehnici atestaţi, în conformitate cu prevederile
Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare şi a actelor normative
subsecvente acesteia, pentru specialitatea instalaţii termice şi ventilare - It.
(2) Inspecţia energetică a cazanelor, a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire ale
clădirii se face pe baza documentaţiei existente în cartea tehnică a construcţiei, a documentelor de
agrementare ale echipamentelor, dispozitivelor şi armăturilor utilizate şi/sau prin măsurători
specifice.
(3) În lipsa cărţii tehnice a construcţiei se efectuează releveul echipamentelor şi al
instalaţiilor.

155
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Art.8. – (1) Inspecţia energetică a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire se


efectuează în conformitate cu reglementările tehnice specifice şi are în vedere:
a) sistemul de încălzire adoptat, puterea termică instalată, suprafaţa de încălzire, datele
privind caracteristicile constructive ale clădirii – structură, anvelopă, materiale –, tipul de folosinţă
al clădirii – rezidenţial / nerezidenţial – etc.;
b) determinarea eficienţei energetice a sistemului de încălzire prin colectarea datelor privind
diagrama de funcţionare a sistemului de încălzire, modul de exploatare a sistemului de încălzire
proiectat şi cel utilizat, tipul de control al sistemului de încălzire;
c) analiza capabilităţii sistemului de încălzire de a satisface serviciile prevăzute în proiectul
instalaţiei, menţionarea diferenţelor dintre prevederile proiectului şi situaţia constatată,
consemnarea cazurilor de nefuncţionare;
d) colectarea de date privind contorizarea sistemului de încălzire la sursă şi la consumator,
existenţa înregistratoarelor şi a robinetelor termostatice la corpurile de încălzire;
e) stadiul fizic de conservare / degradare al termoizolaţiei cazanului şi a conductelor de
transport a agentului termic.
(2) După efectuarea inspecţiei energetice a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire,
se elaborează un raport de inspecţie cu recomandări, care:
a) vor ţine seama de costurile efective şi de posibilitatea aplicării lor;
b) vor cuprinde acţiuni posibile imediat - înlocuiri - şi alte acţiuni care se au în vedere în caz
de reabilitare/renovare;
c) vor indica opţiunile posibile în vederea utilizării energiilor obtinute din resurse
regenerabile.
Art.9. – (1) Procedura de inspecţie energetică a cazanelor cuprinde prevederi referitoare la:
a) identificarea cazanelor prin colectarea de date tehnice referitoare la caracteristicile
tehnice, felul combustibilului, puterea minimă şi maximă, data fabricaţiei, clasa cazanului, precum
şi date privind emisiile de CO2 şi alte emisii poluante, felul arzătoarelor, modularea puterii
arzătoarelor etc.;
b) colectarea de date privind: instrucţiuni de exploatare, rapoarte de inspecţii anterioare,
rapoarte de exploatare, facturi de combustibil, diagrame de funcţionare, stabilirea consumului de
energie, stabilirea pierderilor de căldură a cazanului etc.;

156
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

c) analiza modului de exploatare a cazanului de către personal calificat şi/sau autorizat, cu


menţionarea oricărui caz de nefuncţionare;
d) verificarea aparatelor de măsură şi control, a senzorilor şi aparatelor indicatoare ale
cazanului, sistemului de automatizare a funcţionării cazanului;
e) estimarea performanţei energetice a cazanelor în momentul inspecţiei;
f) recomandări privind posibilitatea de creştere a performanţei energetice a cazanelor.
(2) După efectuarea inspecţiei energetice a cazanului, se elaborează un raport de inspecţie cu
recomandări privind creşterea performanţei energetice a acestuia, care:
a) vor ţine seama de costurile efective şi posibilitatea aplicării lor;
b) vor cuprinde acţiuni posibile cu aplicabilitate imediată – înlocuiri – şi/sau alte acţiuni cu
aplicabilitate pe termen mediu care au în vedere reabilitarea / renovarea;
c) vor indica opţiunile posibile asupra schimbării combustibilului sau a tipului cazanului.
CAPITOLUL V
Inspecţia energetică a sistemelor de climatizare în clădiri
Art.10. – (1) Inspecţia energetică a sistemelor de climatizare se efectuează în conformitate
cu reglementările tehnice specifice şi are în vedere:
a) sistemul de climatizare adoptat, debitul de aer de introducere şi de evacuare, datele privind
caracteristicile constructive ale clădirii – structură, anvelopă, materiale –, tipul de folosinţă al
clădirii – rezidenţial / nerezidenţial – etc.;
b) identificarea sistemului de climatizare prin colectarea datelor privind diagrama de
funcţionare: necesarul de căldură şi frig, modul de exploatare proiectat şi cel utilizat, tipul de
control al sistemului de climatizare;
c) evaluarea randamentului şi dimensionării acestora în raport cu necesităţile de climatizare
ale clădirii;
d) analiza capabilităţii sistemului de climatizare de a satisface serviciile prevăzute în proiect,
menţionarea diferenţelor dintre prevederile proiectului şi situaţia constatată, consemnarea
cazurilor de nefuncţionare, sistemul de automatizare adoptat;
e) colectarea de date privind contorizarea consumului de căldură şi frig, de apă şi energie
electrică;
f) stadiul fizic de conservare / degradare al termoizolaţiei aparatelor de climatizare şi a
canalelor de transport a aerului;
157
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

g) stadiul fizic privind modul de amplasare şi de reglaj al gurilor de introducere şi de


evacuare a aerului;
h) existenţa sistemelor de atenuare a zgomotului, verificarea nivelului de zgomot;
i) datele cu privire la tipul de agent frigorific utilizat şi încadrarea acestuia în categoria
acceptată din punct de vedere al poluării mediului;
(2) După efectuarea inspecţiei energetice a sistemelor de climatizare, se elaborează un raport
de inspecţie cu recomandări privind îmbunătăţirea sau înlocuirea sistemului de climatizare şi alte
soluţii posibile şi care:
a) vor ţine seama de costurile efective şi de posibilitatea aplicării lor;
b) vor cuprinde acţiuni posibile cu aplicabilitate imediată – înlocuiri – şi/sau alte acţiuni cu
aplicabilitate pe termen mediu care au în vedere reabilitarea / renovarea;
c) vor indica opţiunile posibile şi indicaţii asupra posibilităţii utilizării energiilor refolosibile
sau a unor sisteme de climatizare cu eficienţă crescută.
Certificatul de performanţă energetică a clădirii
Art.11. – (1) Certificatul se elaborează prin grija investitorului / proprietarului pentru
categoriile de clădiri definite la art.7 alin.(1) din Legea nr.372/2005 şi se păstrează la cartea
tehnică a construcţiei. În lipsa cărţii tehnice a construcţiei, până la constituire, certificatul se
păstrează de către proprietar.
(2) Certificatul este un document tehnic cu caracter informativ şi care atestă
performanţa energetică a clădirii prin compararea acesteia cu clădirea de referinţă stabilită
prin metodologie, precum şi încadrarea clădirii într-o clasă de performanţă energetică.
(3) Conţinutul cadru al certificatului şi modul de elaborare al acestuia sunt stabilite prin
metodologie.
Art.12. – (1) Pentru categoriile de clădiri care se construiesc, certificatul se elaborează
prin grija investitorului / proprietarului şi se cuprinde în documentaţia pentru recepţia la
terminarea lucrărilor.
(2) Pentru categoriile de clădiri care se vând sau se închiriază, certificatul se elaborează
prin grija proprietarului şi se prezintă la încheierea contractului de vânzare-cumpărare,
respectiv a contractului de închiriere.
CAPITOLUL VII
Auditori energetici pentru clădiri
158
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

Art.13. – Certificatul se întocmeşte de către auditori energetici pentru clădiri, atestaţi


tehnico-profesional în condiţiile legii, denumiţi în continuare auditori.
Art.14. – (1) Atestarea tehnico-profesională a specialiştilor cu activitate în construcţii ca
auditori energetici pentru clădiri în specialităţile construcţii şi/sau instalaţii se face sub autoritatea
Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, în conformitate cu prevederile art.4
alin.(1) pct.23 din Hotărârea Guvernului nr.361/2007 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, publicată în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 285/2007.
(2) În funcţie de felul activităţilor pe care le desfăşoară, auditorii sunt atestaţi după cum
urmează:
a) auditori gradul I, care pot realiza auditul energetic al clădirilor, precum şi
elaborarea certificatului, pentru toate categoriile de clădiri definite la art.7 alin.(1) din Legea
nr.372/2005 care se construiesc, sunt vândute sau închiriate;
b) auditori gradul II, care pot elabora certificatul pentru clădirile unifamiliale şi
apartamentele din blocurile de locuinţe, care se construiesc, sunt vândute sau închiriate.
(3) Procedura pentru atestarea tehnico-profesională a specialiştilor ca auditori se elaborează
ca reglementare tehnică în domeniul construcţiilor şi se aprobă prin ordin al ministrului
dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor şi conţine în principal:
a) condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească specialiştii care solicită atestarea ca auditori;
b) componenţa comisiilor, modul de numire a acestora şi modul de examinare a
specialiştilor;
c) forma şi conţinutul certificatului de atestare tehnico-profesională, a legitimaţiei şi a
ştampilei ;
d) perioada de valabilitate a atestării şi condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru prelungirea
acesteia.
Art.15. – Lista auditorilor se gestionează şi se actualizează semestrial şi poate fi consultată
pe pagina de web a Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor.
CAPITOLUL VIII
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art.16. – (1) Prevederile art 12 alin. (1) şi (2) din prezentele norme metodologice, se
aplică de la data de 01 ianuarie 2007 pentru clădirile care se construiesc, sunt vândute sau
159
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

închiriate. Prin clădire care se construieşte se înţelege clădirea pentru care autorizaţia de
construire a fost emisă după data de 01 ianuarie 2007, data intrării în vigoare a Legii
372/2005.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin (1), pentru clădirile de locuit unifamiliale şi
apartamentele din blocurile de locuinţe pentru care se încheie contracte de vânzare-
cumpărare sau de închiriere, prevederile art. 12 alin. (2) din prezentele norme metodologice,
se aplică de la data de 01 ianuarie 2010.
Art.17. – (1) Auditorii întocmesc şi completează registrul propriu de evidenţă al
certificatelor şi rapoartelor de audit, denumit în continuare registru, în baza documentelor
tehnice elaborate şi arhivate. Modelul de registru este conform Anexei nr. 1 la prezentele
norme metodologice
(2) Auditorii răspund, în condiţiile legii, pentru datele înscrise în certificat, pentru conţinutul
raportului de audit şi pentru întocmirea corectă şi completă a registrului.
Art.18. – Pentru clădirile existente care necesită lucrări de reabilitare termică,
finanţate din fonduri publice şi/sau credite externe contractate sau garantate de stat,
raportul de audit fundamenteză oportunitatea şi necesitatea intervenţiei şi este parte
componentă a studiului de fezabilitate.
Art.19. – (1) Prin grija auditorului, certificatul se editează pe suport de hârtie şi în format
electronic.
(2) Certificatul, editat pe suport hârtie, înregistrat în registru, se gestionează după cum
urmează:
a) un exemplar se predă beneficiarului;
b) un exemplar se păstrează în arhiva auditorului, pe perioada de valabilitate a certificatului.
(3) Certificatul în format electronic se transmite, în termen de 5 zile de la data
înregistrării, la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia
Construcţiilor, unitate aflată în coordonarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi
Locuinţelor.
Art.20. – (1) Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia
Construcţiilor centralizează şi prelucrează statistic datele cuprinse în certificate, în vederea
constituirii bazei de date specifice domeniului eficienţei energetice a clădirilor.

160
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
REABILITAREA CONSTRUCTIILOR
CURS POST-UNIVERSITAR/MASTER

(2) Cheltuielile pentru proiectarea, realizarea, exploatarea şi întreţinerea bazei de date


prevăzute la alin. (1) se suportă din veniturile proprii ale Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice
şi Locuinţelor, constituite la în baza prevederilor art. 40 din Legea nr.10/1995.

161
REABILITAREA CONFORTULUI HIGROTERMIC
Prof.dr.ing. Tudor Dan
ANEXA 14
Cod poştal Nr. înregistrare la Data
localitate Consiliul Local înregistrării
z z l l a a
– –
5 0 7 0 1 0 0 0 8 2 1 8 0 2 0 2 0 7
Notare
Performanţa energetică a clădirii energetică: 100
Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al
Clădirea Clădirea de
Certificat de performanţă energetică
Performanţei Energetice a Clădirilor elaborată în
certificată referinţă
aplicarea Legii 372/2005

Eficienţă energetică ridicată

A
B B
C
D
E E
F
G
Eficienţă energetică scăzută

Consum anual specific de energie [kWh/m²an] 430 180


Indice de emisii echivalent CO2 [kgCO2/m²an] 85 40
Consum anual specific de energie Clasă energetică
[kWh/m²an] pentru: Clădirea Clădirea de
certificată referinţă
Încălzire: 240 D B
Apă caldă de consum: 110 E C
Climatizare: - - -
Ventilare mecanică: - - -
Iluminat artificial: 80 E C
Consum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/m²an]: 0

Date privind clădirea certificată:


Adresa clădirii: Aria utilă: m²
Categoria clădirii:
Aria construită desfăşurată: m²
Regim de înălţime:
Anul construirii: Volumul interior al clădirii: m³
Scopul elaborării certificatului energetic:
Programul de calcul utilizat: , versiunea:
Date privind identificarea auditorului energetic pentru clădiri:
Specialitatea Numele şi prenumele Seria şi Nr. şi data înregistrării Semnătura
(c, i, ci) Nr. certificat certificatului în registrul şi ştampila
de atestare auditorului auditorului
...................... ..................................... ....................... .................. ............................... ...........

Perioada de valabilitate a prezentului Certificat Energetic este de 10 ani de la data eliberării acestuia
DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRII
‰ Grile de clasificare energetică a clădirii funcţie de consumul de căldură anual specific:

ÎNCĂLZIRE: APĂ CALDĂ DE CONSUM: ILUMINAT:


D E E

A B C D E F G A B C D E F G A B C D E F G
70

173
245

343

500

15

59
90

132

200

40

73

91

120
117

35

49
59
kWh/m²an kWh/m²an kWh/m²an

TOTAL:ÎNCĂLZIRE, APĂ CALDĂ CLIMATIZARE: VENTILARE MECANICĂ:


DE CONSUM, ILUMINAT
E

A B C D E F G A B C D E F G
A B C D E F G
125

291
408

566

820
201

20

87
134
198

300
50

11
15
21

30
8
kWh/m²an kWh/ m² an kWh/ m² an

‰ Performanţa energetică a clădirii de referinţă:

Consum anual specific de energie [kWh/m²an] Notare


energetică
pentru:
Încălzire: 85
Apă caldă de consum: 45
Climatizare: - 100
Ventilare mecanică: -
Iluminat: 50

‰ Penalizări acordate clădirii certificate şi motivarea acestora:


P0 = 1,45 – după cum urmează.
ƒ Subsol uscat, dar fără posibilitate de acces la instalaţia p1 = 1,01
ƒ Uşa de intrare clădire nu este prevăzută cu ecord automat de închidere şi este lăsată frecvent
deschisă în perioada de neutilizare p2 = 1,05
ƒ Ferestre / uşi în stare bună, dar neetanşe p3 = 1,02
ƒ Cel puţin jumătate dintre armăturile de reglaj ale corpurilor statice nu sunt funcţionale p4 = 1,05
ƒ Instalaţia de încălzire a fost spălată / curăţată cu mai mult de trei ani în urmă p5 = 1,05
ƒ Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a acestora p6 = 1,03
ƒ Tencuială exterioară căzută parţial p8 = 1,05
ƒ Pereţii exteriori prezintă pete de condens p9 = 1,02
ƒ Clădire fără ecord de ventilare organizată p12 = 1,10

‰ Recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii:

ƒ Soluţii recomandate pentru anvelopa clădirii,


ƒ Soluţii recomandate pentru instalaţiile aferente clădirii, după caz.
INFORMAŢII PRIVIND CLĂDIREA CERTIFICATĂ
Anexa la Certificatul de performanţă energetică nr.
1. Date privind construcţia:
‰ Categoria clădirii: de locuit, individuală de locuit cu mai multe apartamente (bloc)
cămine, internate spitale, policlinici
hoteluri şi restaurante clădiri pentru sport
clădiri social-culturale clădiri pentru servicii de comerţ
alte tipuri de clădiri consumatoare de energie
‰ Nr. Niveluri: Subsol, Demisol,
Parter + etaje
‰ Nr. De apartamente şi suprafeţe utile:

Aria unui
Tip. Ap. Nr. Ap. Sut [m²]
apartament [m²]
0 1 2 3
1 cam.
2 cam.
3 cam.
4 cam.
5 cam.

‰ Volumul total al clădirii: m³


‰ Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei:
Tip element de Rezistenţa termică
Aria [m²]
construcţie corectată [m²K/W]
0 1 2
PE 1
PE 2
FE
UE
TE
Sb
CS

‰ Indice de compactitate al clădirii, SE / V: m-1

2. Date privind instalaţia de încălzire interioară:

‰ Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor:


Sursă proprie, cu combustibil:
Centrală termică de cartier
Termoficare – punct termic central
Termoficare – punct termic local
Altă sursă sau sursă mixtă:

‰ Tipul sistemului de încălzire:


Încălzire locală cu sobe,
Încălzire centrală cu corpuri statice,
Încălzire centrală cu aer cald,
Încălzire centrală cu planşee încălzitoare,
Alt racord de încălzire:

‰ Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe:


- Numărul sobelor:
- Tipul sobelor, mărimea şi tipul cahlelor – racord
- Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:
Număr corpuri statice [buc.] Suprafaţă echivalentă termic [m²]
Tip corp static în spaţiul în spaţiul în spaţiul în spaţiul
Total Total
locuit comun locuit comun

- Tip distribuţie a agentului termic de încălzire: inferioară,


superioară,
mixtă
- Necesarul de căldură de calcul: : W
- Racord la sursa centralizată cu căldură: racord unic,
multiplu: puncte,
- diametru nominal: mm,
- disponibil de presiune (nominal): mmCA
- Contor de căldură: - tip contor ,
- anul instalării ,
- existenţa vizei metrologice ;
- Elemente de reglaj termic şi ecord ic:
- la nivel de racord ,
- la nivelul coloanelor ,
- la nivelul corpurilor statice ;
- Lungimea totală a reţelei de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite m;
- Debitul nominal de agent termic de încălzire l/h;
- Curba medie normală de reglaj pentru debitul nominal de agent termic:
Temp. Ext. [°C] -15 -10 -5 0 +5 +10
Temp. tur [°C]
Qînc. mediu orar [W]

‰ Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor:


- Aria planşeului încălzitor: m²
- Lungimea şi diametrul nominal al serpentinelor încălzitoare;
Diametru serpentină. [mm]
Lungime [m]
- Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaţiei:

3. Date privind instalaţia de apă caldă de consum:


‰ Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum:
Sursă proprie, cu:
Centrală termică de cartier
Termoficare – punct termic central
Termoficare – punct termic local
Altă sursă sau sursă mixtă:
‰ Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum:
Din sursă centralizată,
Centrală termică proprie,
Boiler cu acumulare,
Preparare locală cu aparate de tip instant a.c.m.,
Preparare locală pe plită,
Alt ecord de preparare a.c.m.:
‰ Puncte de consum a.c.m.:

‰ Numărul de obiecte sanitare – pe tipuri:

‰ Racord la sursa centralizată cu căldură: ecord unic,


multiplu: puncte,
- diametru nominal: mm,
- necesar de presiune (nominal): mmCA
‰ Conducta de recirculare a a.c.m.: funcţională,
nu funcţionează
nu există
‰ Contor de căldură general: - tip contor ,
- anul instalării ,
- existenţa vizei metrologice ;
‰ Debitmetre la nivelul punctelor de consum: nu există
parţial
peste tot

4. Informaţii privind instalaţia de climatizare:

5. Informaţii privind instalaţia de ventilare mecanică:

6. Informaţii privind instalaţia de iluminat:


Întocmit,

Auditor energetic pentru clădiri,


Numele şi prenumele,
Ştampila şi semnătura
BIBLIOGRAFIE

[1] Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor,


Indicativ C 107/0-7 – 2005
[2] NP 008-97 – Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse
destinaţii, în funcţie de activităţile desfăşurate, în regim de iarnă-vară.
[3] SR EN 410:2003 - Sticlă pentru construcţii. Determinarea caracteristicilor luminoase
şi solare ale vitrajelor;
[4] SR EN 673:2000 - Sticlă pentru construcţii. Determinarea transmitanţei termice U.
Metodă de calcul;
[5] SR EN 673:2000/A1:2002 - Sticlă pentru construcţii. Determinarea transmitanţei
termice U. Metodă de calcul;
[6] SR EN 673:2000/A1:2002/A2:2004 - Sticlă pentru construcţii. Determinarea
transmitanţei termice U. Metodă de calcul;
[7] SR EN ISO 832 :2002 - Performanţa termică a clădirilor. Calculul necesarului de
energie pentru încălzire. Clădiri de locuit;
[8] SR EN ISO 832 :2002/AC :2002 - Performanţa termică a clădirilor. Calculul
necesarului de energie pentru încălzire. Clădiri de locuit;
[9] SR EN ISO 832 :2002/AC :2002/AC :2003 - Performanţa termică a clădirilor. Calculul
necesarului de energie pentru încălzire. Clădiri de locuit;
[10] SR ISO 6240 :1998 – Standarde de performanţă în clădiri. Conţinut şi prezentare;
[11] SR ISO 6241:1998 – Standarde de performanţă în clădiri. Principii de elaborare şi
factori de luat în considerare;
[12] SR EN ISO 6946:1998 – Părţi şi elemente de construcţie. Rezistenţă termică şi
transmitanţă termică. Metodă de calcul;
[13] SR EN ISO 6946:1998/A1:2004 – Părţi şi elemente de construcţie. Rezistenţă termică
şi transmitanţă termică. Metodă de calcul;
[14] SR EN ISO 7345:2002 – Izolaţie termică. Mărimi fizice şi definitii;
[15] SR ISO 7730:1007 – Ambianţe termice moderate. Determinarea indicilor PMV şi PPD
şi specificarea condiţiilor de confort termic;
[16] SR EN ISO 9251:2002 – Izolaţie termică. Condiţii de transfer de căldură şi proprietăţi
ale materialelor. Vocabular;
[17] SR EN ISO 9288:2002 – Izolaţie termică. Transfer de căldură prin radiaţie. Mărimi
fizice şi definiţii;
[18] SR EN ISO 9346:1998 – Izolaţie termică. Transfer de masă. Mărimi fizice şi definiţii ;
[19] SR EN ISO 10077-1 :2002 – Performanţa termică a ferestrelor, uşilor şi obloanelor.
Calculul transmitanţei termice. Partea 1 : Metodă simplificată;
[20] SR EN ISO 10077-2:2004 – Performanţa termică a ferestrelor, uşilor şi obloanelor.
Calculul transmitanţei termice – Partea 2 : Metodă generală;
[21] SR EN ISO 10211-1:1998 – Punţi termice în construcţii. Fluxuri termice şi temperaturi
superficiale. Partea 1 : Metode generale de calcul;
[22] SR EN ISO 10211-1:1998/AC :2003 – Punţi termice în construcţii. Fluxuri termice şi
temperaturi superficiale. Partea 1 : Metode generale de calcul;
[23] SR EN ISO 10211-2 :2002 – Punţi termice în construcţii. Calculul fluxurilor termice şi
temperaturilor superficiale. Partea 2 : Punţi termice liniare;
[24] SR EN ISO 10456 – Materiale şi produse pentru construcţii. Proceduri pentru
determinarea valorilor termice declarate şi de proiectare ;
[25] SR EN ISO 12524 – Materiale şi produse pentru construcţii. Proprietăţi higrotermice.
Valori de proiectare tabelate;
[26] SR EN 13363-1:2003 - Dispozitive de protecţie solară aplicată vitrajelor. Calculul
factorului de transmisie solară şi luminoasă. Partea 1: Metodă simplificată;
[27] SR EN 13363-2:2006 - Dispozitive de protecţie solară aplicate vitrajelor. Calculul
factorului de transmisie solară şi luminoasă, Partea 2: Metodă detaliată de calcul;
[28] SR EN ISO 13370 :2003 – Performanţa termică a clădirilor. Transferul termic prin sol.
Metode de calcul;
[29] SR EN 13788:2002 – Performanţa higrotermică a componentelor şi elementelor de
construcţie. Temperatură superficială interioară pentru evitarea umidităţii superficilae
critice şi condensului interior. Metodă de calcul;
[30] SR EN 13789: – Performanţa termică a clădirilor. Coeficient de pierderi de căldură
prin transfer. Metodă de calcul;
[31] SR EN ISO 13790:2004 – Performanţa termică a clădirilor. Calculul necesarului de
energie pentru încălzirea spaţiilor;
[32] SR EN ISO 13791:2006 – Performanţa termică a clădirilor. Calculul temperaturii
interioare a unei încăperi în timpul verii, fără climatizare. Criterii generale şi proceduri
de validare;
[33] SR EN ISO 13792:2006 – Performanţa termică a clădirilor. Calculul temperaturii
interioare a unei încăperi în timpul verii, fără climatizare. Metode de calcul
simplificate;
[34] SR EN ISO 14683 :2004 – Punţi termice în clădiri. Transmitanţă termică liniară.
Metode simplificate şi valori aproximate.
[35] SR EN ISO 15927-1 :2004 – Performanţa higrotermică a clădirilor. Calculul şi
prezentarea datelor climatice. Partea 1: Mediile lunare şi anuale ale elementelor
meteorologice simple;
[36] SR EN ISO 15927-4 :2004 – Performanţa higrotermică a clădirilor. Calculul şi
prezentarea datelor climatice. Partea 4: Date orare pentru evaluarea necesarului
energetic anual pentru încălzire şi răcire;
[37] SR EN ISO 15927-5 :2006 – Performanţa higrotermică a clădirilor. Calculul şi
prezentarea datelor climatice. Partea 5: Date pentru sarcina termică de proiectare
pentru încălzirea spaţiilor;
[38] SR EN 27726:1996 – Ambianţe termice. Aparate şi metode de măsurare a mărimilor
fizice;
[39] SR 1907-1/1997 – Instalaţii de încălzire. Neceasarul de căldură de calcul. Prescripţii
de calcul;
[40] SR 1907-2/1997 – Instalaţii de încălzire. Neceasarul de căldură de calcul. Temperaturi
interioare de calcul;
[41] SR 1907-3/1997 – Instalaţii de încălzire. Neceasarul de căldură de calcul.
Determinarea necesarului de căldură de calcul al serelor simplu vitrate;
[42] SR 4839/1997 – Instalaţii de încălzire. Numărul anual de grade-zile;
[43] STAS 6648/2-82 Instalaţii de ventilare şi climatizare. Parametri climatici exteriori.
[44] STAS 6221-1989 – Clădiri civile, industriale şi agrozootehnice. Iluminatul natural al
încăperilor – Prescripţii de calcul
[45] STAS 4908-1985 – Clădiri civile, industriale şi agrozootehnice. Arii şi volume
convenţionale.
[46] Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii
[47] Legea 325/2002 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea
economisiri energiei termice;
[48] Legea nr. 211/2003 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a
unor cladiri de locuit multietajate;
[49] Norme metodologice privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica
a unor cladiri de locuit multietajate-HG nr. 1070/2003;
[50] Legea nr. 372/2005, privind performanţa energetică a clădirilor;
[51] Metodologie de calcul a performanţei energetice a clădirilor conform Legea 372-2005.
Partea I-a si a III-a. Auditul şi certificatul de performanţă energetică ale clădirii;