1.

pomp de cldur geotermal

Un tip de pomp de cldur care utilizeaz sol, apa freatic, sau n lacuri ca o
surs de cldur i radiatorul, mai degrab dect aerul exterior.Temperaturile
la sol sau de ap sunt mult mai constante i sunt mai cald iarna i mai rece n
timpul verii dect temperatura aerului. Pompe de cldur geotermale opereze
mai eficient dect
pompele de cldur
conven ionale sau cu
aer sursa.
Pompe de cldur
geotermale (denumit
uneori ca
Geoxc!ange, pmnt"
cuplate, sol"sursa, sau
pompe de cldur ap"
source# au fost n uz de
la sfr itul anilor
$%&'. Pompe de
cldur geotermale
(G(Ps# folosi
temperatur constant de pmnt ca mediu de sc!imb in loc de temperatura
aerului exterior. )cest lucru permite sistemului s a*ung n mod ec!itabil
eficien ridicat (+'', "-'',#, pe cele mai reci nop i de iarn, comparativ cu
$./, "0/', pentru pompe de cldur aer"surs n zilele mai rcoroase.
1n timp ce multe regiuni experienta extreme de temperatura sezoniere " de
ar i din vara la frig sub"zero, n timpul iernii " la cativa metri sub suprafata
Pamantului la sol rmne la o temperatur relativ constant. 1n 2U), n
func ie de latitudine, sol temperaturi cuprinse ntre &/ 3 4 (. 3 5# pn la ./ 3
4 (0$ 3 5#. 5a o pe ter, aceasta temperatura solului este mai cald dect
aerul de deasupra ei n timpul iernii i mai rece dect aerul n timpul
verii. G(P profita de acest lucru prin sc!imb de cldur cu pmntul printr"un
sc!imbtor de cldur sol.
5a n orice pomp de cldur, geotermale i pompe de cldur ap"source
sunt n msur s cldur, rece, i, dac este ec!ipat astfel, s furnizeze
casa cu apa calda. Unele modele de sisteme geotermale sunt disponibile cu
compresoare cu dou viteze i ventilatoare variabile pentru mai mult confort i
economie de energie.5omparativ cu pompe de cldur aer"surs, ele sunt
mai silen ioase, dureaz mai mult, au nevoie de pu in ntre inere, i nu
depind de temperatura aerului exterior.
6 pomp de cldur dual"surs combin o pomp de cldur aer"surs, cu o
pomp de cldur geotermal.)ceste aparate combin cele mai bune din
ambele sisteme. Pompe de cldur dual"source au rating eficien mai mare
dect unit ile de aer"source, dar nu sunt la fel de eficiente ca unit i
geotermale. Principalul avanta* al sistemelor de dual"surs este c acestea
costa mult mai pu in pentru a instala pu in de o unitate geotermale singur, i
s lucreze aproape la fel de bine.
5!iar dac pre ul de instalare a unui sistem geotermal poate fi de mai multe
ori mai mare dect a unui sistem de aer sursa de nclzire i aceea i
capacitate de rcire, costurile suplimentare sunt returnate n economii de
energie n /"$' ani. 7e via a sistemului este estimat la 0/ de ani pentru
componentele din interiorul i /' de ani 8 pentru buclei de
mpmntare. xist aproximativ &'.''' de pompe de cldur geotermale
instalate in 2tatele Unite, in fiecare an.
Principalele tipuri de pompe geotermale sunt9
: pompe geotermale n bucl nc!is
: bucl teren orizontal
: bucl vertical la sol
: bucl de ap de suprafa
: pompe geotermale n bucl desc!is
Beneficiile de sisteme de pompe de cldur geotermale
5el mai mare beneficiu al G(Ps este c utilizeaz 0/, "/', mai putina
energie decat sistemele de nclzire i rcire conven ionale sau. )cest lucru
se traduce ntr"un G(P folosind o unitate de electricitate pentru a muta trei
unit i de cldur de pe pmnt. Potrivit P), pompe de cldur geotermale
pot reduce consumul de energie " i emisiile aferente " pn la &&,,
comparativ cu pompele de cldur aer"surs i pn la .0, fa de nclzire
cu rezisten electric cu standard de ec!ipamente de aer condi ionat. G(Ps
mbunt i, de asemenea, controlul umidit ii prin men inerea aproximativ
/', umiditate relativ interior, fcnd G(Ps foarte eficient n zone umede.
2isteme de pompe de cldur geotermale permite o flexibilitate de proiectare
i pot fi instalate n instala ii noi i rete!nologizate situa ii. 7eoarece
!ard;are"ul necesit mai pu in spa iu dect cel necesar de sistemele
conven ionale (<)5, camerele de ec!ipamente poate fi mult redus ca
dimensiune, elibernd spa iul pentru utilizarea productiv. 2istemele G(P
ofer, de asemenea, excelent =zona de= spa iu condi ionat, care s permit
diferite pr i ale casa ta pentru a fi nclzite sau rcite la temperaturi diferite.
7eoarece sistemele G(P au relativ pu ine piese n mi care, i c acele pr i
sunt adpostite n interiorul unei cldiri, care sunt durabile i extrem de
fiabile. 5onductelor subterane poart de multe ori garan ii de 0/"/' de ani, iar
pompele de cldur adesea ultimii 0' de ani sau mai mult. 7eoarece acestea
au, de obicei, nu compresoare aer liber, G(Ps nu sunt sensibile la
vandalism. Pe de alt parte, componentele n spa iile de locuit sunt u or
accesibile, care cre te factorul de confort i a*ut s se asigure c ntre inerea
se face n timp util.
Pentru c nu au unit i de condensare din afara, cum ar fi aer conditionat, nu
exist niciun motiv de ngri*orare cu privire la zgomotul de afara casei. Un
sistem G(P cu dou viteze este att de lini tit, intr"o casa pe care utilizatorii
nu tiu c este de operare9 nu exist explozii spune"poveste de aer rece sau
cald.
bucl de teren orizontal
Un tip de sistem in bucla inc!isa
pomp de cldur geotermaln
care conductele plin cu lic!id de
sc!imbtoare de cldur din plastic
sunt prevzute ntr"un plan paralel
cu suprafa a solului. )cest tip de
instalare este n general cea mai
cost"eficiente pentru instala ii
reziden iale, n special pentru
construc ii noi, n cazul n care
terenul este disponibil
suficient. ste nevoie de tran ee cel pu in patru metri adncime. 5ele mai
frecvente aspecte fie utiliza i dou evi, unul ngropat la ase metri, iar cellalt
la patru picioare, sau dou conducte plasate side"b>"side la cinci metri n
pmnt ntr"un an lat de doi metri. ?etoda de conducte looping 2lin@> A
permite mai mult eav ntr"un an scurt, care taie costurile de instalare i
face instalarea orizontal posibil n domenii nu ar fi cu aplicatii orizontale
conventionale.
geotermal de selec ie a pompelor de
cldur i de
instalare
Pentru informa ii generale vezi pompe de cldur geotermale .
nclzire i rcire, eficien a pompelor de cldur geotermale
ficien a de nclzire de la sol"surs i pompe de cldur ap"surs este
indicat prin coeficientul lor de performan (56P#, care reprezint raportul
dintre cldura furnizat n BTU per BTU de energie de intrare.ficien a lor de
rcire este indicat prin rata de eficien energetic (C#, care este raportul
dintre cldura eliminat (n BTU pe or# pentru energie electric necesar (n
D# pentru a rula unitate. 1n 2U), Uita"te pentru etic!eta ECGF 2T)C, ceea
ce indic o 56P nclzire de 0,G sau mai mare i un C de $+ sau mai
mare.
Productorii de nalt eficien pompe de cldur geotermale utilizeaz n
mod voluntar pe etic!eta 2T)C P) ECGF pe ec!ipamente i literatura de
produs legate de calificare. 7ac sunte i de cumprare o pomp de cldur
geotermal i nesigur dac ndepline te calificare ECGF 2T)C, cere o
evaluare a eficien ei de cel pu in 0,G 56P sau $+ C.
?ulte sisteme de pompe de cldur geotermale duce la 7epartamentul de
nergie al 2U) (76# si P) etic!eta ECGF 2T)C. ECGF 2T)C
ec!ipamente"etic!etate pot fi acum finan ate prin mprumuturi speciale
ECGF 2T)C de la banci si alte institutii financiare. 2copul programului de
mprumut este de a face ec!ipament ECGF 2T)C mai u or s cumpere,
astfel nct mprumuturile ECGF 2T)C au fost create cu termeni
atractivi. Unele mprumuturi au rate mai mici ale dobnzii, perioada de
rambursare mai lungi, sau ambele.
Economie de pompe de cldur geotermale
Pompe de cldur geotermale economisi bani n costurile de operare i
ntre inere. 1n timp ce pre ul ini ial de ac!izi ie a unui sistem G(P reziden ial
este de multe ori mai mare dect cea a unui cuptor cu gaz comparabile i
sistemul central de aer"conditionat, este mult mai eficient, economisind astfel
bani n fiecare lun. Pentru economii suplimentare, G(Ps ec!ipate cu un
dispozitiv numit un =desuper!eater= poate nclzi apa de uz casnic. 1n
perioada de racire de var, cldura care este luat din casa este folosit pentru
a nclzi apa pentru gratuit. 1n timpul iernii, costurile de nclzire a apei sunt
reduse cu aproximativ *umtate.
1n medie, o cldur geotermale pompa 5osturile sistemului aproximativ 0./''
dolari pe tona de capacitate, sau aproximativ ../'' dolari pentru o unitate de
+ tone (o dimensiune rezidential tipic#. Un sistem folosind bucle de
mpmntare orizontale, n general, va costa mai pu in de un sistem cu bucle
verticale. 1n compara ie, alte sisteme ar costa aproximativ &.''' de dolari, cu
aer condi ionat.
7e i ini ial mai scumpe de instalat dect sistemele conven ionale, corect
dimensionate i instalat G(Ps furniza mai mult energie pe unitate
consumat dect sistemele conven ionale.
i, din moment pompe de cldur geotermale sunt n general mai eficiente,
ele sunt mai pu in costisitoare pentru a opera i men ine " tipic gama
conomiile anuale de energie de la +', la -',. 1n func ie de factori precum
clima, condi iile de sol, caracteristicile de sistem pe care le alege i, i de
finan are disponibile i stimulente, s"ar putea recupera c!iar investi ia ini ial
n dou pn la zece ani prin facturi mai mici la utilit i.
7ar, atunci cnd sunt incluse ntr"un credit ipotecar, G(P va avea un flux de
numerar pozitiv de la nceput. 7e exemplu, spun c n plus +./'' dolari va
aduga +' dolari pe lun pentru fiecare plata ipotecii. conomiile de costuri
de energie va dep i cu u urin aceast sum ipotecare adugat pe
parcursul fiecrui an.
Pe o consolidare, de nalt eficien G(P nseamn de obicei facturi de
utilit i mult mai mici, care s permit investi ii s fie recuperat n dou pn la
zece ani. )cesta poate fi, de asemenea, posibil s se includ ac!izi ionarea
unui sistem G(P ntr"un =credit ipotecar eficient energetic=, care ar acoperi
acest lucru i alte mbunt iri de economisire a energiei la domiciliu. Bncile
i companiile ipotecare se pot furniza mai multe informa ii cu privire la aceste
mprumuturi.
Eu poate fi o serie de op iuni de finan are speciale i stimulente disponibile
pentru a a*uta la compensarea costurilor de a aduga o pomp de cldur
geotermal (G(P# pentru casa ta. )ceste prevederi sunt disponibile de la
federale, de stat, i guvernele locale, furnizori de energie, i bnci sau
companii ipotecare care ofer credite ipotecare eficiente energetic pentru
mbunt iri acas de economisire a energiei. )sigura i"v c sistemul de care
sunte i interesat n califica pentru stimulente disponibile nainte de a face
ac!izi ia final.
Evaluarea site-ul dvs. pentru o pompa de caldura geotermala
7eoarece temperaturile la sol de mic adncime sunt relativ constante de"a
lungul 2tatelor Unite, pompe de cldur geotermale (G(Ps# pot fi utilizate n
mod eficient de aproape oriunde. 5u toate acestea, caracteristicile geologice,
!idrologice, precum i spa iale specifice de teren dvs. va a*uta dvs. furnizor de
sistem local H instalare a determina cel mai bun tip de bucla de masa pentru
site"ul dvs.9
Geologie. 4actori cum ar fi compozi ia i propriet ile solului i roci (care pot
afecta ratele de transfer de cldur# necesit considerare la proiectarea o
bucl de la sol. 7e exemplu, sol cu propriet i bune de transfer de cldur
necesit mai pu in de conducte pentru a aduna o anumit cantitate de cldur
dect solului cu slabe propriet i de transfer de cldur. 5antitatea de sol
disponibil contribuie la proiectarea sistemului, precum i " furnizorii de
sisteme n zonele cu !ard roc@ extinse sau sol prea superficial pentru a an
poate instala vertical la sol buclele n loc de bucle orizontale.
(idrologie. 2ol sau de suprafa disponibilitatea apei de asemenea, *oac un
rol n a decide ce tip de bucla de masa a utiliza. 1n func ie de factori cum sunt
adncimea, volum, iar calitatea apei, corpurile de ap, poate fi folosit ca o
surs de ap pentru un sistem n bucl desc!is, sau ca un depozit pentru
colaci de conducte ntr"un sistem n bucl nc!is. )p sol pot fi de asemenea
folosite ca surs pentru sistemele n bucl desc!is, cu condi ia calitatea apei
este adecvat i dac sunt ndeplinite normele de evacuare a apei subterane.
1nainte de a cumpra un sistem desc!is"bucla, ve i dori s fie sigur c
sistemul dvs. de furnizorul H instalatorul a investigat complet !idrologie site"ul
dvs., astfel nct s pute i evita poten ialele probleme, cum ar fi epuizarea
acvifer i de contaminare a apelor subterane. Iic!ide antigel ve!iculate prin
sisteme n bucl nc!is, n general, prezint nici un pic de pericol pentru
mediu.
7isponibilitatea terenului. 5antitatea i dispunerea de ara ta, amena*are a
teritoriului dumneavoastr, i loca ia de utilit i subterane sau sisteme de
sprin@lere contribuie, de asemenea, la design"ul sistemului. Bucle sol
orizontale (n general, mai economic# sunt de obicei utilizate pentru cldirile
nou construite, cu teren suficient.Jnstala ii verticale sau mai compact =2lin@>
A= orizontal instala iile sunt adesea folosite pentru cldirile existente,
deoarece reduce perturbare a peisa*ului.
Instalarea pompe de cldur geotermale
7atorit cuno tin elor i ec!ipamentul necesar pentru a instala n mod
corespunztor conductelor te!nic, o instalare sistem G(P nu este un proiect
de do"it">ourself. Pentru a gsi un instalator calificat, suna i compania local
de utilit i, Jnternational )ssociation 2ursa pomp de cldur sol, sau
geotermale 5onsortium Pompa pentru listarea lor de instalatori califica i n
zona dumneavoastr. Jnstalatorii trebuie s fie certificate i cu
experien . )dresa i"v pentru referin e, n special pentru proprietarii de
sisteme care sunt mai mul i ani, i verifica i"le.
2c!imbtorul de cldur sol ntr"un sistem G(P este alctuit dintr"un sistem
nc!is sau desc!is eav bucl.5ele mai comune este bucl nc!is, n care
conducta de polietilena de inalta densitate este ngropat orizontal la &"- metri
adncime sau vertical la $'' la &'' de metri adncime. )ceste conducte sunt
umplute cu un antigel H ap solu ie ecologic, care ac ioneaz ca un
sc!imbtor de cldur. 1n timpul iernii, fluidul din conductele extrage cldura
din pmnt i poart"l n cldire. 1n timpul verii, sistemul inverseaz i ia
cldura din cldire i depune"l la pmnt mai rece.
5onducte de aer livrare distribuie aerul nclzit sau rcit prin munca conduct
casa lui, la fel ca i sistemele conven ionale. 5aseta care contine bobina de
interior i ventilator este uneori numit de tratare a aerului, deoarece se misca
aerul casa prin intermediul pompei de cldur pentru nclzire sau
rcire. (andler de aer con ine o mare suflant i un filtru la fel ca de aer
conditionat conventionale.
Pompe de cldur geotermale mai sunt automat acoperite n cadrul politicii de
asigurare proprietar dvs..5ontacta i furnizorul de asigurare pentru a afla ce
este politica. 5!iar dac furnizorul va acoperi sistemul dvs., cel mai bine este
s"i informeze, n scris, pe care le de ine i un nou sistem.
bibliografie
http://www.daviddarling.info/encyclopedia/G/AE_geothermal_heat_pump.html
0.2istem centralizat cu climatizare
http://www.incalzire-geotermala.ro/cum+functioneaza.html#av2
Geotermia de mica adancime
=Geoxc!ange=, mai exact folosirea temperarii scoartei terestre, este termenul industrial folosit pentru a descrie
incalzirea alternativa, ventilatia si sistemele de aer conditionat. )cesta mai este cunoscut si ca sistemele de energie
ale pamantului sau sisteme geotermale de pompe de caldura.
Jdeea ma*ora este sa folosim caldura solului si proprietatile de racire pentru a raci sau incalzi intreaga cladire.
)cest sc!imb de caldura dintre sol si cladire este indeplinit prin folosirea unei pompe de caldura.
5ea mai timpurie aplicatie de acest gen dateaza de prin $%$0 ,cand prima licenta a sistemului pentru circuitele
subterane a fost inregistrata in lvetia. Totusi, abia in anii $%.' , sistemul geotermal a castigat creditul pietii.
Primele sisteme de incalzire au fost proiectate pentru un sector rezidential si functionau pe sistemul de tip apa. Pe la
mi*locul anilor $%G', progresele in eficienta pompelor si a razei de actiune, combinate cu materiale mai bune pentru
circuitele subterane , au permis pompelor sa intre categoric pe piata . 5am in acelasi timp , aplicatiile comerciale au
inceput sa castige popularitate.
5ea mai mare instalatie comerciala ( un sistem de tip sol"apa#, are o capacitate totala de racire care depaseste
$/G''KD, demonstrand clar ca sistemele geotermale nu sunt limitate la aplicatii pe scara mica.
4unctionarea Pompei de 5aldura
1ntr"un circuit nc!is, un agent de lucru care tinde s se evapore la temperaturi *oase este evaporat, comprimat,
lic!efiat Li dilatat, n mod alternativ
1n vaporizator se afl agentul frigorific n stare lic!idla o presiune *oas. )cesta are o temperatur mai mic dect
temperatura sursei de cldur. )stfel, cldura este transferat de la sursa de cldur la agentul frigorific, determinnd
evaporarea acestuia din urm.
)gentul frigorific n form gazoas este comprimat n compresor la o presiune ridicat Li se nclzeLte puternic, astfel
nct temperatura acestuia dup comprimare este mai mare dect temperatura necesar pentru nclzire Li
prepararea acm. nergia produs de compresor este, de asemenea, transformat n cldur, fiind transferat
agentului frigorific.
1n interiorul condensatorului, agentul frigorific foarte fierbinte Li aflat sub nalt presiune cedeaz sistemului de
nclzire (radiator de cldur# ntreaga cldur, att cea provenit de la sursa de cldur, ct Li energia de lucru a
compresorului preluat sub form de cldur. 1n acest fel, agentul frigorific se rceLte puternic Li trece din nou n
stare lic!id.
1n faza urmtoare, agentul frigorific a*unge prin ventilul de expansiune napoi la vaporizator. 1n ventilul de expansiune
are loc expansiunea la presiunea iniMial.
?area ma*oritate a pompelor de cldur funcMioneaz pe principiul unui ciclu de presiune a aburului secundar.
1ntreg procesul poate fi inversat pentru climatizarea cladirii in anotimpul cald.
5omponente
4unctia de baza a unui sistem de energie geotermala este sa asigure incalzirea si racirea unei cladiri.
Jn plus, poate incalzi apa ( 0', din energia medie solicitata intr"o cladire se foloseste pentru preparearea apei calde
mena*ere#, iar ma*oritatea unitatilor include o componenta care incalzeste apa pentru uz potabil si sanitar, uneori
suplimentata de un boiler conventional.
Pentru a indeplini aceste functii, sistemele geotermale sunt constituite din + sub"sisteme fundamentale 9
$. 6 conducta conectata la pamant ( cunoscuta si ca circuit inc!is H circuit inc!is de alimentare cu apa sau evopator#
care extrage caldura din sau o evacueaza in pamant.
0. 6 pompa de caldura care transfera caldura intre sistemul de repartizare si pamant H circuit de alimentare cu apa
+. Un sistem de repartizare care furnizeaza caldura si racoare in cladire(condensator
5onditii optime
5onstrucMiile noi9
" )cestea permit cel mai uLor adoptarea unui sistem bazat pe Pompe de calduraN
" xist un numr de situaMii n care s"au folosit astfel de sisteme in proiecte ma*ore de renovare ori la extinderi de
cladiriN
" 2istemele geotermale se adapteaza practic oricarui tip de cladire, o strategie de succes ar fi reprezentata de
utilizarea unor pompe de caldura mai mici amplasate in dulapuri te!nice, subsoluri si mansarde pentru a ventila
spatiile cu un numar minim de trasee de conducte.
5ladiri comerciale9
2istemele geotermale sunt o alegere optima pentru cladirile comerciale sau institutionale intrucat ii ofera ar!itectului o
flexibilitate ar!itecturala deosebita, deoarece toate componentele sistemului sunt ascunse. )cest lucru este indeosebi
important pentru cladirile unde aspectul exterior este important.
7e asemenea, daca se folosesc sisteme geotermale marimea camerelor te!nice poate fi redusa.
" 5andidati excelenti pentru sistemele geotermale sunt cladirile cu spatiu larg de incalzire si mari consumatoare de
apa calda mena*era, facilitate suplimentare de intretinere , centre de ingri*ire batrani si centre medicale , scoli si
gradinite, cladirile care necesita incalzire si racire simultana pe tot parcursul anului.
Iipsa infrastucturii9
" 5ladirile aflate n zonele unde nu exista utilitati sunt candidatele perfecte pentru sistemele de incalzire bazate pe
energie geotermala.
" )colo unde investitia pentru bransarea la magistralele de gazele naturale este foarte costisitoare se poate adopta
usor acest tip de incalzire alternativa.
Costuri tipice
5osturi de investiMie
Ia sistemele Geotermale investita este mai mare dect cel legat de sistemele convenMionale, dar se compenseaz
prin costuri mai mici de operare Li ntreMinere. 5osturile suplimentare pentru un sistem geotermal vor varia
considerabil n funcMie de locaMie, tipul cldirii, mrimea Li de sistemele alternative (<)5. 7e cele mai multe ori, cu
ct proiectul este mai mare, costurile pentru un sistem cu pompe de caldura scad. 5ostul de investiMie pentru fiecare
proiect individual trebuie evaluate cu atenMie.
5osturi de operare
5osturile de investiMie mari sunt amortizate de scderea costurilor pentru energie datorate unui sistem Geoexc!ange.
Ceducerea costurilor energiei totale a cldirii poate fi semnificativ Li poate a*unge pn la -',. 5u ct este mai
mare rata costurilor totale pentru energia necesar nclzirii Li rcirii cldirii, cu att mai mult creLte potenMialul
reducerii costurilor pentru energie.
5osturile de operare sunt n funcMie de locaMie Li de tipul de sistem implementatN
5osturi de mentenanta
1n plus faM de economisirea costurilor de energie, s"a constat faptul c folosind sistemele geotermale scad Li
costurile de ntreMinere. 5osturile de ntreMinere mai pot fi micLorate Li n funcMie de alMi factori.
Ia fel ca la sistemele clasice de incalzire racire, exista operatiuni de mentenanta care sunt facute periodic (inlocuiere
fitre aer, lubrifierea motoarelor, inlocuirea curelelor de transmisie, verificarea concentratie antigelului, curatarea
sistemelor cu bucla desc!isa, curatarea conductelor si veridicarea ventilatoarelor#.
Avantaje
)specte economice
Jnstalarea unui sistem geotermal cost mai mult dect cea a unui sistem convenMional (<)5, dar costurile sunt
amorsate prin economisirea costurilor anuale pentru energie.
5osturile sczute de ntreMinere Li nlocuirea combustibilului scump necesar sistemelor convenMionale cu nclzirea
natural, gratuit provenit din sol sau pnza freatic, mpreun cu o durat de viaM mai mare a ec!ipamentului,
confer sistemelor geotermale c!eltuieli mai mici pe termen ndelungat faM de opMiunile convenMionale. 5osturile
iniMiale pentru un sistem geotermal nu sunt neaprat mai mari dect cele pentru un sistem convenMional (<)5
deoarece costurile legate de aparatul frigorific, boilere Li turnurile de rcire, care fac parte dintr"un sistem, sunt
eliminate la alegerea acestui tip de incalzireHracire.
5osturile asociate cmpului geotermal la pmnt Li componentelor pompei de cldur ar trebui comparate cu
costurile legate de componentele sistemelor alternative (<)5.
conomie de spaMiu Li bani
Un sistem geotermal poate fi complet electrificat, variant care exclude nevoia de racorduri multiple, rezervoare de
combustibil, etc.
2istemul necesit mai puMin loc pentru spaMiul alocat dispozitivelor mecanice dect sistemele de nclzire Li rcire
conventionale, ceea ce nseamn c rmne mai mult spaMiu n zonele locuiteHnc!iriate Li o nlMime redus ntre
podea Li tavan. )cesta are mai puMin ec!ipament exterior, ceea ce nseamn costuri mai mici legate de siguranM Li
ntreMinere. 7in moment ce nu exist ec!ipament extern pe acoperiL, sunt mai puMine infiltrri, mai puMin spaMiu de
ntreMinut Li mai un aspect ar!itectural mai limitat Li nu va mai fi nevoie s se prote*eze ec!ipamentul de acte de
vandalism.
Ogomotul exterior este redus semnificativ, iar estetica respectivei cldiri este excelent. 2istemele geotermale au Li o
durat de viaM mai mare, sc!imbtorul de cldur subteran avnd o durat de viaM de peste +' de ani iar pompele
de cldur de regul 0' de ani.
4lexibilitate
Un sistem geotermal descentralizat prezint o flexibilitate ncorporat care permite pompelor de cldur s fie
instalate doar atunci cnd locuinMa respectiv urmeaz s fie locuit de proprietar sau c!iriaL. 5!iriaLii pot
reglasingurii nivelul de confort, iar regla*ul termostatic este foarte simplu de utilizat. Pompa de cldur poate fi
instalat n afara suprafeMei utile (n spaMiul din tavanul de deasupra coridoarelor, de exemplu#. )cest fapt permite
flexibilitatea n ceea ce priveLte compartimentarea Li dispunerea suprafeMei utile Li permite c!iriaLului s extind cu
uLurinM extinderea spaMiului folosit. Planificarea atent efectuat de proprietar mpreun cu inginerii proiectanMi va
duce la o flexibilitate inerent Li eficienMa costurilor.
nergie
2istemele geotermale reprezint o opMiune de energie regenerabil(aproximativ dou treimi din energia pe care o
genereaz provine din energia regenerabil din sol#. )cest mod indirect de a folosi energia solar provine din
potenMialul scoarMei terestre de a stoca energia solar. 7e fapt, pmntul este un colector enorm de energie solar
care absoarbe &-, din energia solar emanat ctre pmnt, ceea ce nseamn o cantitate de /'' mai mare dect
nevoile populaMiei Terrei pentru un an.
2istemele geotermale pot folosi o parte din energia stocat n sol pentru nclzirea cldirilor pe perioada iernii Li, pe
timpul verii, inverseaz procesul pentru a emana cldura cldirii spre sol pentru a o rci. 6 analiz a sc!imbrii
climatului care a fost efectuat de curnd a artat c sistemele geotermale instalate n cldirile comerciale Li
instituMionale prezint gradul cel mai sczut de emisii G(G dintre toate sistemele de nclzire, ventilare Li aer
condiMionat ((<)5#.
3.Sisteme geotermale de climatizare____

!i"temele geotermale de climatizare v# pun la di"pozi$ie energie la co"turi "c#zute %i un
nivel ridicat de confort pentru c# "e &azeaz# pe energia termal# natural# a '#m(ntului.
Ace"te "i"teme au nevoie de o cantitate "cazut# de energie electric# pentru a concentra
ceea ce natura ne pune la di"pozi$ie "i apoi )nc#lze"c "au r#ce"c interiorul cl#dirilor.
*onform Agen$iei de 'rotec$ie a +ediului ,E'A- a Guvernului American. e/traordinara
e0cien$# a "i"temelor geotermale le pla"eaz# pe primul loc al tehnologiilor de climatizare .
reprezent(nd a"tfel o inve"ti$ie e/celent# pe termen lung )n orice domeniu. *a un &ene0ciu
"uplimentar. "i"temele geotermale v# pun la di"pozi$ie apa cald# pentru o varietate de
aplica$ii comerciale.
1in ace"te motive E'A %i 1epartamentul Energiei americane le "u"$in "i le promoveaz#.

!i"temele geotermale "e adapteaz# practic oric#rui tip de cl#dire. mare "au mic#.
Aplica$ii tipice ale ace"tor "i"teme "unt locuin$e mono "au multifamiliale. hoteluri "i
moteluri. magazine. centre comerciale. &enzin#rii. cl#diri pentru &irouri. "pitale. &#nci %i
%coli. cl#diri militare. "ere.
2n !3A "unt )n prezent pe"te 455 de %coli "au univer"it#$i care folo"e"c acea"t# tehnologie.
Alt avanta6 e"te co"tul minim al )ntre$inerii. iar circuitul geotermal "e g#"e%te )n p#m(nt. la
ad#po"t de condi$ii climatice %i vandali"m.

'rincipiul de func$ionare
'rincipiul de func$ionare e"te diferit de cel al "i"temelor conven$ionale. care ard un
com&u"ti&il. gaz metan. propan "au com&u"ti&il lichid. pentru a produce energie.
2n cazul "i"temelor geotermale nu e"te nece"ar "# "e produc# energie. deci nu e"te nece"ar#
com&u"tia chimic#.
*#ldura natural# a p#m(ntului e"te captat# de un "i"tem de $evi de pla"tic )ngropate . prin
care circul# un 7uid. de o&icei un ame"tec de ap# cu antigel.
2n timpul iernii. 7uidul a&"oar&e energia p#m(ntului %i o tran"port# )n cl#dire. 2n interior.
pompele de c#ldur# concentreaz# c#ldura %i o di"tri&uie la o temperatur# mai mare.
8ara. proce"ul e"te inver"at. e/ce"ul de c#ldur# din cladire e"te e/tra" de pompa de c#ldur#
%i di"per"at )n p#m(nt.
'entru a m#ri e0cien$a "i"temului. e/ce"ul de c#ldur# din cl#dire. )n loc "# 0e trimi" )n
p#m(nt. e"te folo"it la producerea apei calde mena6ere a&"olut grati".
!i"temele geotermale r#ce"c cl#direa )n acela%i mod )n care func$ioneaz# un frigider. adic#
e/tr#g(nd c#ldura din cl#dire. nu introduc(nd frig.
Av(nd )n vedere c# "olul la o ad(ncime de 9:5 cm are o temperatur# )ntre : "i 92 grade* pe
tot parcur"ul anului. con"umul de energie e"te redu" deoarece "i"temele geotermale e/trag
energia dintr-o "ur"# cu temperatur# moderat#.
Pe scurt, cum functioneaza un sistem geotermal de climatizare?
;n ciclul de incalzire. energia ,"u& forma de caldura-. e"te tran"ferata din 'amant in
cladire.
;n ciclul de racire. proce"ul "e inver"eaza. e/ce"ul de energie ,caldura- din cladire. e"te
tran"ferat in
'amant.
<ipuri de in"tala$ii
Au fo"t identi0cate p(n# )n prezent :: aplica$ii comerciale.
3n "i"tem geotermal "e compune dintr-un circuit geotermal folo"it pentru "chim&ul de
c#ldur# cu "olul. cu apa de "uprafa$# "au freatic#. %i una "au mai multe pompe de c#ldur#.
1atorit# faptului c# pot )nc#lzi %i/"au r#ci. "e o&$ine o climatizare foarte preci"#. pe zone. cu
co"turi foarte mici.
'entru aplica$ii mari. "e folo"e"c mai multe pompe integrate. care opereaz# zone diferite. cu
nece"it#$i de )nc#lzire %i/"au r#cire diferit#. "itua$ie )n care "e folo"e"te energie dintr-o zon#
care tre&uie r#cit#. la alta care tre&uie )nc#lzit#.

*ircuitul geotermal
*ircuitul geotermal are func$ia de "chim&#tor de c#ldur# cu p#m(ntul.
!e folo"e%te o $eav# de polietilen# de )nalt# den"itate care are in general o garan$ie din
partea produc#torului de 45 ani. %i o durat# de via$# e"timat# la 955 de ani.
Ace"t circuit odat# in"talat. nu nece"it# )ntre$inere. nu face dec(t "chim& de c#ldur# cu "olul.
neav(nd nici o alt# in7uen$# a"upra mediului.
E/i"t# o varietate de con0gura$ii ale circuitului geotermal. )n func$ie de climat. "uprafa$a
di"poni&il# %i de puterea "i"temului.

E0cien$a
!i"temele geotermale au cele mai mici co"turi de operare e/i"tente )n climatizarea
reziden$ial# "au comercial#. =a$# de un "i"tem de climatizare electric. co"turile "unt "c#zute
cu pana la >5?. cu 45? fa$# de pompele de c#ldur# cu "ur"a din aer.
2n cazul centralelor utilizatoare de com&u"ti&ili fo"ili. co"turile "e reduc cu pana >5?. iar )n
proce"ul de r#cire al cl#dirilor. economiile "unt de @5?.
*oe0cientul de performan$# al pompelor de c#ldur# geotermale e"te @.4-A. ceea ce
reprezint# faptul c# la 0ecare unitate de energie electric# introdu"# )n "i"tem o&$inem @.4-A
unit#$i de caldura )n cl#dire. deoarece 2.4-4 unit#$i de caldura provin din '#m(nt. gratuit.

Avanta6ele "i"temelor geotermale
Economie realizata fa$# de orice alt "i"tem cla"ic
'rotec$ia "i economia re"ur"elor naturale limitate
'rotec$ia mediului. deoarece nu ard com&u"ti&ili fo"ili. nu produc gaze. fum "au
cenu%#.
Bu folo"e"c 7acar# de"chi"# %i nu e/i"t# nici un pericol de e/plozie
!unt "ilen$ioa"e "i nu nece"it# )ntre$inere co"ti"itoare
=ia&ilitate

E/emple de e0cien$#

9. Gar"oniera tip ABC *o"turi de in"talare 3!D EF55
*o"turi anuale inc#lzire 3!D 924
2. Apartament @ camere *o"turi in"talare 3!D >E55
*o"turi anuale clima 3!D @25
@. *l#dire reziden$ial# de A55 mp.
*o"turi anuale )nc#lzire cu *om&u"ti&il Cichid 3!D F:E5
*o"turi de in"talare a "i"temului geotermal 3!D E:A55
*o"turi anuale climatizare geotermala 3!D 2:2@
Economii fata de *C3 3!D AF>>/an
2n ace"t caz "i"temul "e amortizeaza complet din economii in > ani.

Sistem de Climatizare cu pompa de caldura geotermala 13-16 kW!"-!#
kW

3n "i"tem de climatizare cu pompa de caldura geotermala acopera integral nece"arul de
caldura al unei locuinte de 9@5-245 mp. re"pectiv 255-@45 mp. in functie de izolarea
termica.
Acela"i "i"tem produce apa racita in timpul verii. eliminand nece"itatea aparatelor de aer
conditionat. 'ompa de caldura produce apa calda la E4 G* "i apa rece la 92 G*.
E0cienta unui "i"tem de climatizare geotermal la incalzire. re"pectiv *H'. e"te de E. ceea ce
in"eamna ca la un Iilowatt de energie electrica platit. in cladire "e o&tin E Iilowatti de
caldura. ;n cazul folo"irii unei pardo"eli radiante. e0cienta cre"te la A.
!i"temul functioneaza cu un circuit geotermal inchi" orizontal "au vertical. "au cu un "i"tem
de"chi". cu apa de put.
H varianta a ace"tui "i"tem e"te cel care folo"e"te ca "ur"a de caldura aerul. caz in care e"te
folo"ita o pompa de caldura aer-apa.
Costuri sisteme de $aza

Putere 13-16 kW !"-!# kW
*o"tul "i"temului 4>.555 JHB >9.E55 JHB
,<8A inclu"-
*o"turile &ene0ciar @2.555 JHB EA.E55 JHB
!u&ventie 24.555 JHB 24.555 JHB




%&anta'e
(upa calcule si practica , economiile realizate prin inlocuirea unui sistem de
incalzire pe gaz metan cu un sistem de climatizare geotermal se traduce prin
economii de 6" ) la costuri, situatie in care nu se mai consuma 3!"" mc de gaz
metan pe sezonul de incalzire, in cazul unui sistem de 13-16 kW, sau #*"" mc de
gaz metan in cazul unui sistem de !"-!# kW.

+napoi
o )vanta*e si dezavanta*e ale pompelor de caldura geotermale (0#
http://www.ecocaldura.ro/cat/tipuri-pompe-de-caldura/
Principalul scop al sistemelor geotermale il reprezinta captarea energiei geotermale care este emisa de Pamant.
7aca ar fi sa descriem pe scurt principiul de functionare, aceste este destul de simplu9 prin crapaturi de in*ecteaza
apa sub presiune pana la cativa ilometri adancime, cat sa a*unga la zonele calde ale scoartei terestre, iar apa iese
prin alta parte incalzita si sub forma de aburi, iar mai apoi acestia sunt transformati in electricitate. 5iclul de va relua
acum prin pomparea apei care tocmai a fost racita.
Jn primul rand, daca ar fi sa discutam despre dezavanta*e, acestea nu sunt foarte multe si nici nu exista riscuri foarte
mari ca acestea sa reprezinte un punct in defavoarea sistemelor de pompe de caldura geotermale. )sadar, printre
cele mai importante minusuri ale sistemelor geotermale putem spune ca solul poate sa devina instabil in zona in
care acesta este exploatat, iar in cazuri exceptionale ar putea fi cauzate cutremure insa de intensitate foarte mica. Pe
de alta parta, nu putem spune ca solul reprezinta o sursa infinita de energie, asadar zonele ce prezinta activitate
geotermala se vor raci dupa cateva decenii de exploatare. )cest lucru nu inseamna insa ca acestea nu sunt surse de
energie regenerabile. Jn cazul in care se a*unge la racirea zonei de exploatare ce prezinta activitate geotermala o
explicatie rezonabila pentru acest lucru ar putea fi ca sistemul geotermal este mult prea mare pentru capacitatea de
incalzire a acelei zone.
7aca este sa vorbim de avanta*ele sistemelor geotermale putem spune ca toata energia care rezulta din acest
proces nu reprezinta nici un pericol pentru mediul incon*urator si este si regenerabila. Un alt avanta* ar putea fi faptul
ca centralele geotermale nu pot sa fie afectate de conditii meteorologice sau de ciclul zi noapte. Iegat de costuri,
este inutil sa punctam faptul ca energia geotermala este mult mai ieftina decat energia rezultata din combustibili fosili.
Pompele de caldura mai au un avanta*9 acestea se bazeaza pe faptul ca temperatura din sol, de la cativa metri
adancime, va fi aproape constanta pentru tot timpul anului. 2istemele geotermale transfera caldura iarna din pamant
in cladiri, iar vara transferul de caldura va fi in sensul invers, din locuinta in pamant. 2c!imb reciproc. 5a si diferenta
fata de un boiler, o pompa de caldura nu va produce caldura, ci o va transfera. 7e aici mai apare si o confuzie,
sistemele geotermale fiind adesea confundate cu incalzirea geotermala, insa aceasta incalzire geotermala este
posibila doar in zonele in care din pamant sunt emanati aburi fierbinti, aburi datorati unor izvoare subterane fierbinti.
Pompele de caldura geotermale au de obicei cele mai mici costuri de functionare din care exista in climatizarea
comerciala sau rezidentiala. 2pre deosebire de un sistem de climatizare electric costurile sunt mai mici c!iar si cu
pana la "#$, iar spre deosebire de pompele de caldura cu sursa din aer, costurile sunt cu pana la /', mai scazute.
7aca este sa vorbim de centrale geotermale care utilizeaza combustibili fosili, costurile se reduc c!iar si cu .' de
procente, iar in cazul procesului de racire al cladirilor costurile pot sa scada c!iar si cu +',. 5oeficientul de
performanta al pompelor de caldura geotermale este de +,/"-, iar acest lucru reprezinta faptul ca la fiecare unitate
de energie electrica pe care o introducem in sistem vom obtine +,/"- unitati de caldura in locuinta, deoarece 0,/"/
unitati de caldura vor avea ca sursa gratuita de provenienta Pamantul.
%a trecem in revista avantajele pompelor de caldura geotermale&
" se realizeaza costuri mult reduse fata de orice alt sistem clasic
" se prote*eaza si se face economie de resurse naturale limitate
" se prote*eaza mediul incon*urator datorita faptului ca nu se consuma combustibili fosili si astfel nu se produc gaze,
cenusa sau fum
" nu se foloseste flacara desc!isa si astfel nu exista nici in motiv de ingri*orare pentru explozii
" sunt silentioase si nu necesita intretinere costisitoare
" pompele de caldura geotermale sunt fiabile
(aideti sa discutam mai pe larg acum cateva dintre cele mai importante avanta*e ale pompelor de caldura
geotermale9
Aspecte economice
5osturile de instalare ale unui sistem geotermal sunt mai mari decat cele ale instalarii unui sistem traditional de
incalzire, insa aceste costuri vor fi amortizare datorita economisirii costurilor anuale pentru energie. 5osturile mai mici
de intretinere si inlocuirea combustibililor scumpi de care au nevoie sistemele traditionale cu incalzirea naturala,
gratuita, ce vine din sol sau panza freatica, alaturi de durata de viata mai mare a ec!ipamentelor folosite, confera
centralelor geotermale c!eltuieli mai mici pe perioade mai lungi fata de optiunile traditionale. 5osturile de inceput
pentru pompele de caldura geotermale nu sunt c!iar mai mari decat cele pentru un sistem traditional, asta pentru ca
pretul pentru aparatul frigorific, pentru boilere si turnul de racire, ce fac parte dintr"un sistem, sunt eliminate la acest
tip de climatizare. 5osturile asociate campului geotermal la pamant si componentelor pompei de caldura ar trebui
comparate cu costurile legate de componentele sistemelor conventionale.
Economie de spatiu, dar si de bani
Un sistem de pompe geotermale poate fi complet electrificat, iar aceasta varianta ar include scoaterea din sc!ema a
rezervoarelor de combustibil si nevoia de racorduri multiple. )cest sistem nu va necesita un spatiu foarte mare pentru
dispozitivele mecanice decat un sistem de climatizare traditional. )cest lucru inseamna ca va ramane mai mult loc
pentru zonele locuite si o inaltime redusa intre podea si tavan. )cest sistem nu are nevoie de foarte mult ec!ipament
exterior, iar acest lucru inseamna ca vor fi vosturi mai mici pentru siguranta si pentru intretinerea acestora. 4aptul ca
pe acoperis nu este nevoie sa fie plasat nici un fel de ec!ipament vor exista mai putine infiltrari, va fi mai putin spatiu
de intretinut si am putea spune c!iar si ca nu va mai fi nevoie ca ec!ipamentul sa fie prote*at de acte de vandalism.
Ogomotul exterior este redus semnificativ, iar estetica unei cladiri care utilizeaza acest sistem este foarte placuta. Un
sistem de pompe de caldura geotermale are o durata de viata mai mare, sc!imbatorul de caldura subteran are o
durata de viata de peste +' de ani iar pompele de caldura rezista de cele mai multe ori c!iar si 0/ de ani.
'le(ibilitate
Un sistem de pompe de caldura geotermale prezinta o flexibilitate incorporata ce permite ca doar cand cladirea
respectiva va fi locuita de catre cineva sa fie instalate si pompele. Eivelul de confort poate fi reglat foarte usor, iar
regla*ul termostatic este la fel foarte simplu de folosit. Pompa de caldura poate fi instalata in afara suprafetei utile.
)cest lucru este un avanta* deoarece permite flexibilitatea privind dispunerea suprafetei utile si permite proprietarului
sa exitnda spatiul utilizat cu usurinta. 6 planificare atenta efectuata de profesionisti va rezulta intr"o flexibilitate
excelenta si o eficienta a costurilor.
Energie
2istemele de pompe geotermale sunt o alegere de energie regenerabila (in *ur de doua treimi din energia generata
provine din energie regenerabila de la sol#. )cest tip de a utiliza energie solara provine din potentialul scoartei
terestre de a conserva energie solara. Pamantul reprezinta un colector imens de energie solara, ce absoarbe &-,
din totalul energiei solare ce a*unge pe Pamant, ceea ce reprezinta de /'' de ori mai mult decat are nevoie populatia
intregii planete pentru un an intreg.
Intretinerea pompelor de caldura geotermale )1*
Pompele de caldura geotermale necesita putina intretinere din partea dumneavoastra. Eecesarul de operatiuni
pentru intretinere ar trebuie sa fie efectuat de catre un te!nician specializat, care ar trebui sa inspecteze unitatea
dumneavoastra o data pe an. Ia fel ca la pompele de caldura pe aer, ingri*irea filtrelor si a a bobinei are un impact
ma*or asupra performantei sistemului si a duratei ciclului de viata. Un filtru, bobina, sau ventilator murdar poate
reduce fluxul de aer din interiorul sistemului. )cest lucru va reduce performanta sistemului si poate duce la
deteriorarea compresorului in cazsul in care continua pe perioade de timp mai indelungate. <entilatorul ar trebui
curatat pentru a se asigura ca acesta ofera fluxul de aer necesaar pentru o functionare corespunzatoare. Jn acelasi
timp ar trebui verificata si viteza ventilatorului.
5ateva setari incorecte asupra scripetelui, o curea de ventilator libera, sau o viteza incorecta a motorului pot contribui
la performante slabe din partea unui sistem de pompe de caldura geotermale. Tubulatura ar trebui inspectata si
curatata dupa caz pentru a se asigura ca fluxul de aer nu este limitat ce o acumulare anormala de praf, sau alte
obstacole, care, ocazional, isi pot gasi loc printre grile. )sigurati"va ca orificiile de ventilatie sau registrele nu sunt
blocate de catre mobilier, covoare, sau alte elemente care ar impiedica fluxul de aer. Ia sistemele desc!ise se pot
construi depozite minerale in interiorul sc!imbatorului de caldura a pompei. Jnspectii regulate, si daca este necesar,
operatiuni de curatare efectuate de catre un contractor autorizat cu o usoara solutie de acid este suficient pentru a
elimina acumularea. Peste o perioada de ani un sistem de pompe geotermale cu bucla inc!isa va necesita mai
putine operatiuni de intretinere deoarece acesta se sigileaza si presurizeaza, eliminand posibilele acumulari de
minerale sau depozite de fier.
Intretinerea pompelor de caldura geotermale + ,peratiuni
Articole din aceeasi categorie&
o Jntretinerea pompelor de caldura geotermale
P Teste
o Jntretinerea pompelor de caldura geotermale ($#
Urmatoarele operatiuni de intretinere periodica ar trebuiefectuate la intervalele indicate 9
o <erificati filtrele de aer la fiecare trei luni.
6 pompa decaldura nu ar trebui sa lucreze niciodata fara filtrecorespunzatoare.
5at de des necesita inlocuirea depindede gradul de ocupare a cladirii.
o <erificati locurile pentru condens pentru un drena* corectsau pentru a observa daca nu cumva au crescut alg
e, saualte plante, o data
la trei luni. 7aca au aparut alge consultatiun specialist pentru un tratament c!imic corespunzator.
Jncele mai multe din cazuri, aplicarea unei solutii impotrivaalgelor o data la trei luni va elimina problema.
o 5uratati filtrul pompei de apa la fiecare trei luni.
o fectuati un service complet al intregului sistem cel putin o
data pe an. )cesta trebuie sa includa o inspectie vizuala,testarea scurgerii agentului refrigerent, curatarea bobinel
orde evaporare, si verificarea compresorului ventilatorului si amotoarelor pompei. )ceste valori ar trebui inregistra
te intr"un Q*urnal de bordR astfel incat o stare de deteriorare sa poata fi detectate inainte de defectarea
componentei. 6ric edeficiente ar trebui reparate.
o 5iclul de refrigerare trebuie sa fie verificat de un te!nician compentent, de preferat unul care este instruit in
fabricade catre producator.
Jn toate cazurile ar trebui facuta referinta la instructiunile de exploatere si intretinere oferite de catre producator la
ac!izitionarea pompei de caldura geotermale. )ceste informatii ar trebui sa ramana cu proprietarul
ec!ipamentuluisau cu operatorul. Pentru mai multe informatii detaliate consultati instructiunile producatorului. Jn
timpul duratei deviata a sistemului , uneori, vor fi necesare servicii de urgenta. )ceste servicii se
incadreaza , de obicei, in una din aceste + domenii 9 cabluri electrice si controale,
unitatea pompei de caldura sau sistemul buclei de apa.
Problemele electrice sunt cele mai frecvente cauze pentru apelurile la serviciile de urgenta. Cezolvarea problemelor
suspecte de natura electrica , de obicei, implica citirea tensiunii la punctele c!eie ale sistemului, si compararea
valorilor cu cele normale. Problemele non" electrice pentru sistemele de apa cu
bucla ar trebui sa inceapa cuverificarea debitului si a temperaturii asa cum este subliniat in carnetul de operatiuni.
2curgerile, funtionareacorespunzatoare a pomei si valorile sc!imbatorului de caldura de la agentul refrigerant
catre apa sunt problemele primordiare. 6rice discrepante ar trebui remediate inaite de a porni sistemul din nou.
Eerespectare regulilor de mai sus pot conduce la aparitia unor probleme in cadrul sistemului. ?ai *os va prezentem
cateva solutii pentru a combate aceste probleme
Intretinerea pompelor de caldura geotermale + -este
Articole din aceeasi categorie&
o Jntretinerea pompelor de caldura geotermale
" 6peratiuni
o Jntretinerea pompelor de caldura geotermale
($#
-estele .blo/er door0
5ea mai riguroasa cale de a descoperi scurgerile este
folosirea unui test Qblo;er doorR sau o analiza similara
efectuata de catre un profesionist de servicii energetice.
)ceasta analiza masoara magnitudinea canalului de scurgere
si ii identifica locatia. Unele companii ofera sevicii de etansare
a tubulaturii cu o suflanta Qfollo;"upR pentru a se asigura ca scurgerile din conducta au fost reduse la niveluri
acceptabile.
1asirea scurgerilor
Gasirea scurgerilor este mai usoara cu tubulatura neizolata. 6ricum, conductele izolate, deasemenea, pot avea
scurgeri semnificative. Jzolatia din fibra de sticla care acopera tevile nu reprezinta un sigiliu de aer eficient . 2uprafata
interioara a acestui tip de izolatie poate oferi indicii pentru a stabili daca exista scurgeri in conducte. Uitati" va dupa
dungi in izolatie, pentru ca acestea apar cand mizeria este filtrata din aerul care trece prin scurgerile din conducte.
2onele ce trebuie sigilate
5and vine vorba de a alege zonele care ar trebui sigilate la sistemele de distributie a aerului, solutia este Qaproape
peste totR. )ici sunt locatiile c!eie care ar trebui sigilate in ordinea prioritatilor9
o 5omponentele deconectate, incluzand partile de flexduct si conexiunile fortate intre tubulatura.
o Toate cusaturile din unitatea de tratare a aerului. 7easemenea, trebuie sigilate gaurile din unitatea pentru
refrigerare, termostatul si liniile condensate. ste de preferat sa folositi banda izolatoare in loc de mastic pentru a
sigila intre cusaturile din panou din interiorul unitatii de tratarea a aerului, astfel incat sa poata fi indepartata cu
usurinta in momentul operatiunilor de intretinere.
o 5onexiunile dintre unitatea de tratarea a aerului si unitatea de furnizareHintoarcere. 7upa unitatea de
tratarea a aerului se formeaza o presiune mare, astfel incat, c!iar si cele mai mici gauri pot provoca scapari de
aer. 7aca este necesar eliminati izolatia si sigilati toate colturile si conexiunile.
o Iiniile trunc!iului de intoarcere si furnizare, coatele, si celelalte conexiuni.
3ateriale pentru sigilarea conductelor
?aterialele pentru sigilare ar trebui sa dureze la fel de mult precum conductele insasi. 5ele mai frecvent utilizate
materiale P banda de carpa P nu este recomandata deoarece usuca adeziv si banda cade departe. ?ai multe folii
deconducte, de asemnea, nu au lipici de calitate. ?aterialele recomandate pentru sigilare include banda mastic,
banda de aluminiu UI"$G$, si silicon de inalta calitate sau spuma etansa. ?asticul este cel mai eficient material
pentru a sigila toate tipurile de tubulatura si poate fi ac!izitionat in tuburi. ?asticul arata precum gipsul si se usuca in
cateva ore. 2e lipeste bine pe ma*oritatea suprafetelor si necesita putina preparatie. Pentru gauri mai mari, o banda
de plasa din fibra de sticla serveste ca suport, dupa care se acopera cu mastic. ?asticul si banda adeziva de
calitatea mai inalt pot fi ac!izitionate de la casele de aproviziozare autorizate. )ceste benzi de calitate inalta costa
mai mult decat produsele standardN oricum banda ieftina nu merita banii pentru ca isi poate pierde sigiliul in doar
cateva luni.
4ladirile noi
7aca un sistem geotermal urmeaza a fi instalat intr"o noua cladire, asigurati" va ca sistemul de conducte va asigura
comfort maxim si eficienta alegand un sistem de conducte izolate, pentru a scapa de scurgeri. 6 optiune si mai buna
ar fi sa localizati conductele in spatiu conditionat si sa le ascundeti, astfel incat acestea sa nu se vada. 5and e posibil
sa se reduca marimea sistemului de conducte sau a unitatii centrale, consumatorii pot sa salveze din costurile pentru
ec!ipament, materiale si instalare, posibil suficient de mult pentru a plati costul pentru a ascunde conductele care se
gasesc in spatiu conditionat.
Eficienta pompelor de caldura geotermale )1*
ficienta neta termica a pompei de caldura ar trebui sa tina cont de eficienta productiei si transportului energiei
electrice, de obicei, intr"o proportie de aproximativ &',. 7in moment ce o pompa de caldura geotermala
genereza de 5 pana la 6 ori mai multa caldura decat energia electrica pe care o consuma, totalul de energie
produsa este mult mai mare decat totalul de enegie consumata. )cest lucru duce la eficienta termica neta mai mare
de $'', pentru cele mai multe surse de energie electrica.
5uptoarele traditionale cu combustie si incalzitoarele electrice nu vor reusi niciodata sa depaseasca procentul de
eficacitate de $'',, dar pompa de caldura ofera energie suplimentara pe care o obtine extragand" o din pamant.
Pompele de caldura geotermale pot reduce consumul de energie P si emisiile corespunzatoare ce polueaza aerul P
cu pana la &', in comparatie cu pompele de caldura pe sursa de aer si cu pana la "7$ in comparatie cu
sistemele de incalzire cu rezistenta electrica ale ec!ipamentelor de aer conditionat standard.
7ependenta eficientei termale nete pe infrastructura electrica tinde sa fie o complicatie inutila pentru consumatori, si
nu este aplicabila puterii !idroelectrice, astfel ca performanta pompelor de caldura este, de obicei, exprimata ca fiind
raportul dintre caldura obtinuta, sau eliminta (in cazul ec!ipamentelor de aer conditionat# si energia electrica
consumata. Performanta de racire este exprimata in unitati de BTUH!H;att si poarta numele de Caport de ficienta a
nergiei (C#, in timp ce performanta la incalzire este redusa la unitati adimensionale(fara unitate de masura# si
poarta numele de 5oeficient de Performanta (5P#. 'actorul de conversie este de 5.81 B-9:!:/att.
Performanta este influentata de toate componenetele sistemului instalat, incluzand conditia solului, sc!imbatorul de
caldura cuplat la sol, pompa aparatului de caldura, precum si distributia de constructie, dar este determinata cel mai
mult de diferenta dintre temperatura de intrare si temperatura de iesire.
5onditiile reale de instalare pot produce o eficienta mai scazuta sau mai mai buna fata de conditiile de testare
standard. 5P se imbunatateste cu o diferenta de temperatura mai mica intre iesire si intrare in pompa de caldura,
astfel incat este foarte importanta stabilitatea temperaturii la nivelul solului. Jn cazul in care spatiul pentru bucla sau
pompa de apa este subdimensionata adaugarea sau eliminarea de caldura pot impinge temperatura solului dincolo
de conditiile standard de testare si performanta va fi afecatata. Jn mod similar, un ventilator subdimensionat poate
permite bobinei sa se supraincalzeasca, lucru care, din nou, va degrada performanta.
5a si pompele de caldura pe sursa de aer, energia solului este disponibila cu varietati de eificienta destul de
largi.;ompele de caldura geotermale de tipul sol" apa sau cele Qopen"s>stemsR au un coeficient performanta pentru
incalzire cuprins intre +.- si /.0, si un coeficient de performanta pentru racire cuprins intre $-.0 si +$.$ . Pompele
destinate aplicatiilor cu bucla inc!ise sunt caracterizate de un coeficient la incalzire intre +.$ si &.%, in timp ce la racire
coeficientul de performanta variaza intr $+.& si 0/.G. ficiente minima pentru fiecare gama in parte este reglementata
in *urisdictii la fel ca si ec!ipamentele pe sursa de aer.
Jn ultimul timp s"a inregistrat o imbunatatire drastica in ceea ce priveste eficienta sistemelor de pompe
geotermale.Jn zilele actuale, aceleasi noi evolutii in compresoare, motoare si controloare, care sunt disponibile
producatorilor de pompe de caldura pe sursa de aer, au rezultate si in cresterea nivelului de eficienta pentru
sistemele alimentate de energia solului. Jntr"un interval de eficienta gradat intre minim si mediu, sistemele geotermale
folosesc compresoare compresoare cu o singura viteza de rotatie sau cu piston, raporturi agent frigorific P aer relativ
standard, sc!imbatoare de caldura supredimensionate. Unitatile care se incadreaza la mi*locul eficientei folosesc
compresoare de parcurgere, sau compresoare cu piston avansate. 2istemele geotrmale de eficacitate maxima au
tendinta sa foloseasca comrpesoare cu 0 viteze, motoare pentru ventilatoarele interioare cu viteza variabila, sau
ambele cu sau fara acele sc!imbatoare de caldura.
Eficienta pompelor de caldura geotermale )7*
Articole din aceeasi categorie&
o ficienta pompelor de caldura geotermale
($#
o ficienta pompelor de caldura
continuare la Eficienta pompelor de caldura geotermale (1)
2olul fara adaos sau scadere de calura intr"un mod artificial si
la adancimi de cativa metri sau mai mult ramane la o
temperatura relativ constanta pe tot parcursul anului. )ceasta
temperatura ec!ivaleaza cu aproximativ media anuala a
temperaturii aerului in acea locatie, de obicei intre" si 17
grade 4elsius la o adancime de < metri.
7atorita faptului ca aceasgta temperatura ramanea mai constanta decat temperatura aerului dealungul anotimpurilor,
pompele de caldura geotermale actioneaza cu o eficienta mult mai mare in timpul unor conditii extreme de
temperatura a aerului decat instalatiile de aer conditionat si pompele de caldura pe sursa de aer. %tandardele A=I
71# si 78# definec =aportul de Eficienta a Energiei pe %ezon )=EE%* si 4actorii de Performanta a Jncalzirii
2ezonale (4PJ2# pentru a tine seama de impactul variatiilor sezoniere la pompele de caldura pe sursa de aer. Jn mod
normal aceste numere nu se aplica si nu ar trebui sa fie comparate cu nivelul pompelor de caldura geotermale.
5u toate acestea, Jnstitutul de Cesursele Eaturale din 5anada a adoptat aceasta abordare pentru a calcula factorii
4PJ2 tipice fiecarui anotimp pentru pompele de caldura geotermale din 5anada. 4actorii variaza intre G.. si $0.G
BTUH!H;att (intre 0.- si +.G la factorii nondimensionali, sau intre 0//, si +./, media eficientei utilizarii de energie
electrica pe anotimp# pentru cele mai populate regiuni din 5anada. 5and este combinat cu eficienta termica a
energiei electrice, acest lucru corespunde eficientei termale medii cuprinsa intre $'', si $/', .
Alte consideratii
Producatorii pompelor de caldura geotermale de eficienta ridicat utilizeaza in mod voluntar etic!eta P) ECGF
2T)C la calificarea ec!ipamentului lis literaturii de specialitate legate de produs. 7aca veti cumpare o pompa de
caldura geotermala si veti avea dubii daca aceasta indeplineste sau nu criteriile ECGF 2T)C, orientati" va sper un
sistem cu un 4oeficient de ;erformanta de cel 7.> sar cu un raport de eficienta a energiei de cel putin $+.
Ia o reec!ipare, eficienta mai mare la pompele de caldura pe sursa de aer inseamna de obicei facturi mult mai
mici la utilitati, permitand astfel investitiei sa fie amortizata intr"o perioada de timp cuprinsa intre 0 si $' ani.
7easemenea, poate fi posibil sa includeti ac!izitionarea unui sistem de pompe da caldura geotermale intr"un Qcredit
ipotecar eficient energeticR care sa acopere c!eltuielile acestuia precum si a altor imbunatatiri pentru salvarea
energiei electrice. Bancile si societatile de credit ipotecar pot sa va ofere mai multe detalii despre aceste imprumuturi.
Pot exista mai mult optiuni de finantare mai RspecialeR si stimulente financiare disponibile pentru a a*uta la
compensarea costurilor pentru adaugarea uni pompe de caldura geotermale in casa dumneavoastra. )ceste
dispozitii sunt disponibile de la agentiile federale, de la stat, si guvernele localeN furnizorii de energie electricaN si
bancile si societatile de credit ipotecare care ofera credite ipotecare pentru investitii in casa destinate salvarii energiei
electrice. )sigurati"va ca sistemul de care sunteti interesat beneficiaza de stimulente disponibile inainte de a face
ac!izitia finala.
2istemele de energie geotermale vor reduce substantial costurile pentru incalzire si aer conditionat.
conomiile costurilor la energia electrica, in comparatie cu cuptoarele electrice, sun in *ur de -/ ,. Jn medi, un sistem
de pompe de caldura geotermale va aduce economii care sunt cu aproximativ &'C, mai mari decat economiile
aduse de un sistem de pompe de caldura pe sursa de aer. )cest lucru se datoreaza faptului ca temperatura solului
este mai ridicata decat a aerului pe parcursul iernii. 5a si rezultat, un sistem de pompe geotermale poate oferi mai
multa caldura de"a lungul iernii decat o pompa de caldura pe sursa de aer.
%istem de incalzire si racire
Articole din aceeasi categorie&
o ficienta pompelor de caldura geotermale
($#
o 5um alegem pompele de calduraS
o xtragerea caldurii din Pamant
o 5oeficient de performanta si capacitate
o Tipuri de pompe de caldura (0#
Pentru a mentine o temperatura confortabila intr"o cladire, este
nevoie de o cantitate semnificativa de energie. 7e obicei,
pentru pastrarea unei temperaturi dorite, sunt folosite sisteme
separate de incalzire si de racire, iar energia necesara pentru a folosi aceste sisteme vine in general de la energia
electrica, combustibili fosili sau biomasa.
)vand in vedere ca aproximativ &-, din energia soarelui este absorbita de pamant, o alta optiune este folosirea
acestei cantitati pentru incalzirea sau racirea unei cladiri. 2pre deosebire de alte surse de energie de incalzireHracire
care trebuiesc transportate pe distante lungi, energia oferita de soare este la indemana si in cantitati masive.
7eoarece pamantul transporta caldura incet si are o capacitate mare de stocare a caldurii, temperatura lui se
sc!imba incet, de la cateva luni pana c!iar la cativa ani, in functie de adancimea de masurare. 5a o consecinta a
conductivitatii termale scazute, solul poate transfera caldura din sezonul de iarna catre cel de vara.
4aldura absorbita in timpul verii poate fi utilizata in mod eficient pe timpul iernii. )stfel in fiecare an, acesta
dependenta dintre aer si temperatura solului duce la un potential de energie termica care poate fi utilizat la racirea
sau incalzirea unei cladiri. )cest lucru este posibil datorita faptului ca iarna, pamantul este mai cald decat aerul din
mediul incon*urator, si mai rece vara. 2olul incalzit si apele subterane ofera asadar o sursa regenerabila de energie
care poate asigura cu usurinta energia necesara pentru a incalzi si raci o locuinta de exemplu.
6 pompa de caldura poate transforma aceasta energie a pamantului in energie utila pentru a incalzi sau raci cladiri.
Pompele de caldura sunt utila*e moderne care se utilizeaza in ultimul timp ca o alternativa la centralele termice pe
!idrocarburi, avand insa o eficienta cu /'"G', mai mare.
Pompele de caldura sunt utila*e mecanice actionate electric si ofera posibilitati te!nice de economisire de energie
primara (combustibil#, in consecinta si cu imbunatatirea protectiei mediului incon*urator, prin reducerea emisiilor de
noxe (560,E6x#.
6 pompa de caldura preia apro(imativ "6$ din energia necesara pentru incalzire (climatizare# din mediul exterior
iar pentru restul, utilizeaza energie electrica. 6 pompa de caldura poate functiona atat vara cat si iarna, ceea ce este
foarte convenabil din punct de vedere al amortizarii investitiei.
Jn perioada de iarna caldura poate fi captata din mediul incon*urator prin serpentine plasate in aer, sol sau apa (ape
freatice, ape curgatoare sau lacuri#, din pompa de caldura rezultand apa cu temperatura maxima de &/"/'35 care
serveste la incalzirea cladirilor.
Pe timp de vara caldura preluata din incaperi este evacuata in mediu, realizandu"se climatizarea prin instalatiile
interioare aceleasi ca pentru incalzire (ventiloconvectoare# prin care se ve!iculeaza un agent la temperatura de min.
.35.
4oeficient de performanta si capacitate
Articole din aceeasi categorie&
o ficienta pompelor de caldura geotermale
($#
o 5um alegem pompele de calduraS
o 2istem de incalzire si racire
o xtragerea caldurii din Pamant
o Tipuri de pompe de caldura (0#
6 pompa de caldura consuma mai putina energie (electrica#
decit produce (caldura#. Caportul dintre energia obtinuta si
energia consumata se numeste coeficient de performanta
(56P P 5oefficient 6f Performance#, care este caracteristica
de baza a unei pompe de caldura. 2pre exemplu, o pompa de
caldura moderna va genera 5 ? de energie termica pentru
1 ? de energie electrica consumata. Jn acest caz 56P va
fi +.
Jn acest sens, randamentul pompei de caldura poate sa depaseasca $'' , si uzual este de +'' P -'' ,.
7aca impunem ca o pompa de caldura cu sursa pamantul sa extraga din sursa o energie termica cel putin egala cu
dublul valorii energiei electrice consumate, atunci coeficientul de performanta al unei astfel de pompe de caldura nu
va fi mai mic de valoarea +. 7aca cerem suplimentar ca temperatura TfluiduluiR incalzit (aer cald sau apa calda#
obtinut la condensatorul masinii termice, sa fie superioara valorii de +/ 35, in regim stabilizat, atunci vom fi siguri ca
pompa de caldura economiseste energie primara.
Pompele de caldura cu sursa pamantul pot asigura singure necesarul termic al unei constructii, c!iar daca
temperatura e(terioara coboara mult sub # @4, pe cand pompele de caldura cu sursa aerul atmosferic pot produce
acelasi efect numai in sistem de lucru bivalent (intotdeauna cu a doua sursa termica#.
Pompele de caldura sunt caracterizate de capacitatea de incalzire si de racire. Jn cazul in care sarcina de racire este
folosita drept criteriu de proiectare, capacitatea pompei este selectata pe pe baza capacitatii necesare pompei de
caldura pentru a indeplini sarcina de racire. Jn cazul in care capacitatea de incalzire rezultata este insuficienta,
modelul presupune ca va fi disponibila o caldura auxiliara.
7e asemenea, capacitatea de incalzire a unei pompe de aer cald conventionale se diminueaza odata cu scaderea
temperaturii exterioare. ;ompele de caldura cu sursa aerul atmosferic au performanta la racire dependenta de
temperatura mediului ambiant, ceea ce face ca vara, exact atunci cand este nevoie de mai mult frig (lunile iulie"
august ca temperaturi diurne de peste +G35# performanta la racire a pompelor de caldura cu sursa aerul atmosferic
sa fie minima, insa performanta la racire a pompelor de caldura cu sursa pamantul nu este influentata de
temperatura mediului ambiant.