ENERGIA GEOTERMALA

ENERGIA GEOTERMALA reprezinta caldura continuta in fluidele si rocile subterane. Este

nepoluanta, regenerabila si poate fi folosita in scopuri diverse: incalzirea locuintelor,
industrial sau pentru producerea de electricitate.
Energia geotermala e o categorie particulare a energiei termice pe care o contine scoarta
terestra. Cu cat se coboara mai adanc in interiorul scoartei terestre, temperatura creste
si teoretic energia geotermala poate fi utiliata tot mai eficient.
Este interesant de remarcat ca 99% din interiorul Pamantului se gaseste la o
temperatura de peste 1000C, iar restul de 1% se gaseste la o temperatura de peste 100C.
ceste elemente sugereaza ca interiorul Pamntului reprezinta o sursa regenerabila de energie
care merita toata atentia si care trebuie e!ploatata intr"o masura cat mai mare.
Energia geotermala este utilizata la scara comerciala, incepand din #urul anilor 19$0,
cand a inceput sa fie utilizata in special caldura apelor geotermale, sau cea provenita din
g%eizere pentru incalzirea locuintelor sau a unor spatii comerciale. &in punct de vedere al
potentialului termic, energia geotermala poate avea potential termic ridicat sau scazut. Energia
geotermala cu potential termic ridicat este caracterizata prin nivelul ridicat al temperaturilor
la care este disponibila si poate fi transformata direct in energie electrica sau termica.
Energia electrica se obtine in prezent din energie geotermala, in centrale avand puteri
electrice de $0'(0)*, care sunt instalate in tari ca: +ilipine, ,enia, -ica, .slanda, /0,
-usia. Energia geotermala de potential termic scaut este caracterizata prin nivelul relativ
scazut al temperaturilor la care este disponibila si poate fi utilizata numai pentru incalzire,
fiind imposibila conversia acesteia in energie electrica.
Energia geotermala de acest tip este disponibila c%iar la suprafata scoartei terestre
fiind mult mai usor de e!ploatat decat energia geotermala cu potential termic ridicat, ceea ce
reprezinta un avanta#.
E!ploatarea energiei geotermale cu potential termic scazut necesita ec%ipamente
speciale concepute pentru ridicarea temperaturii pana la un nivel care sa permita incalzirea
si1sau prepararea apei calde, ceea ce reprezinta un dezavanta# fata de enrgia geotermala cu
potential termic ridicat.
METO!E !E COLECTARE A ENERGIEI GEOTERMALE
E!ista multe metode pentru a colecta energia naturala si gratuita a Pamantului. Cele
mai comune metode sunt bucla inc%isa si bucla desc%isa. Cu oricare dintre ele, numai o
fractiune din energie vine din electricitate, ma#oritatea energiei vine c%iar din pamant. .n
concluzie, pretul utilizarii este mai mic decat al oricarei alte alternative pentru confort.
Economia de energie plateste in final investitia.
Ec%ipamentele mentionate poarta denumirea de pompe de caldura si au acelasi
principiu de functionare ca al masinilor frigorifice, functionand cu energie electrica.
2 pompa de caldura este un sistem de incalire si1sau climatiare care foloseste
caldura stocata in pamant pentru a incalzi1climatiza o locuinta. "ompele de caldura
geotermale se bazeaza pe faptul ca temperatura in sol, la cativa metri adancime, este destul de
constanta pe toata perioada anului.
Pompele de caldura geotermale transfera caldura din pamant in locuinta iarna, iar
vara transferul are loc invers, din locuinta in pamant. /pre deosebire de un boiler, o pompa de
caldura transfera caldura, nu o produce. Pompele de caldura mai sunt cunoscute si sub numele
de sisteme de geo#sc$imb si nu trebuie confundate cu incalzirea geotermala, posibil doar in
zonele in care din pamant ies aburi fierbinti datorita izvoarelor subterane calde.
/pre deosebire de pompele de aer, pompele de caldura sunt mai eficiente 3$("(0% mai
putina electricitate consumata pentru incalzire1racire4, au costuri de mentenanta mai scazute,
sunt fiabile 3termenele de garantie depasesc $("(0 ani pentru instalatia din pamant si $0 de
ani pentru pompa propriu"zisa4 si nu depind de temperatura aerului e%terior. 0n dezavanta#
consta in costurile de instalare semnificativ mai mari fata de o pompa de aer, costuri care se
amortizeaza insa in ("10 ani.
0n alt mare avanta# al pompelor de caldura, numite si sisteme de geo"sc%imb, consta
in pastrarea unei umiditati constante de apro!imativ &'(, fapt ce face aceste sisteme ideale
in zone cu climat umed.
.n fiecare zi planeta noastra absoarbe energie solara pe care o inmagazineaza sub
forma de calorii in sol. ceasta rezerva gratuita este reaprovizionata in permanenta, deci
inepuizabila.
Captarea acestei energii termice si transformarea ei pentru utilizarea in incalzirea
spatiilor interioare este posibila gratie unui generator termodinamic: pompa de caldura
geotermica.
cest ec%ipament prezinta performante foarte interesante deoarece pe timp de iarna
pentru 1,*% de energie electrica consumata, pompa de caldura restituie intre 5 si ( ,*% de
caldura in interiorul casei. 2 buna parte a energiei de incalzire este astfel asigurata de o
energie gratuita, regenerabila si nepoluanta, preluata din terenul adiacent casei. 6ara datorita
reversibilitatii ciclului de functionare, acelasi ec%ipament va e!trage caldura din interior si o
va in#ecta in sol.
Pompele de caldura se utilizeaza in conditii ideale pentru case foarte bine izolate
termic, cu o suprafata de teren adiacenta.
Captarea caldurii geotermice pote fi facuta utilizand diferite metode, e!istand doua
mari categorii de captori: orizontali si verticali 3sonde geotermice4.
Colectori oriontali pentru captarea c)ldurii din sol
Colectori *erticali pentru captarea c)ldurii din sol
t7t colectorii orizontali, c7t 8i cei verticali, sunt realiza9i din tuburi de polietilen:,
care asigur: o durat: foarte lung: de e!ploatare, absolut necesar: acestor ec%ipamente.
0tilizarea unor colectori metalici ;n sol, care s: reduc: suprafa9a de sc%imb de c:ldur:,
nu este posibil:, datorit: corozivit:9ii ridicate a solului, care ar distruge relativ rapid
colectorii, iar ;nlocuirea acestora ar reprezenta o opera9ie e!trem de comple!: 8i costisitoare.
Colectorii orizontali, prezint: avanta#ul costurilor relativ reduse de realizare a
e!cava9iilor necesare ;n vederea amplas:rii, mai ales ;n cazul unor construc9ii noi, dar prezint:
dezavanta#ul necesit:9ii unor suprafe9e mari de amplasare a colectorilor, ceea ce reduce
posibilitatea de utilizare a acestor tipuri de colectori, cel pu9in ;n zonele urbane unde pre9ul
terenurilor de construc9ie este foarte ridicat 8i unde din acest motiv, suprafe9ele disponibile
sunt limitate.
Colectorii verticali, prezint: avanta#ul necesit:9ii unor suprafete reduse de amplasare,
dar prezint: dezavanta#ul costurilor ridicate de realizare a fora#elor, cca. <0'100 Euro1m.
Captarea verticala din panza freatica este facuta cu fora#e de puturi de captare. ceasta
solutie presupune e!istenta unui debit de apa freatica minim suficient 3si constant4 de"a lungul
anului, in special in perioada rece. Caldura este prelevata din apa freatica prezenta in sol, de
obicei la o adancime de 10"$0 m, acolo unde temperatura apei este constanta de"a lungul
intregului an. Captarea din apa freatica presupune in prealabil un studiu preliminar de duritate
a apei freatice din zona respectiva 3in cazul unei circulatii in =bucla desc%isa>4. 2 alta te%nica
utilizata este imersarea in puturile de captare a sondelor geotermice ?in bucla inc%isa@.
Captarea verticala din panza de apa freatica presupune utilizarea unei Pompe de
Caldura ?apa"apa@ Aermeo. .nstalatia interioara poate fi prin pardoseala, cu radiatoare,
ventiloconvectoare sau orice alt sistem ce foloseste apa ca agent de incalzire.
stfel cu a#utorul Pompei de Caldura Beotermice, 1CD electric consumat pentru
alimentarea compresorului este multiplicat si valorizat sub forma a 5 pana la ( CD de caldura
utila redata in casa prin intermediul instalatiei de incalzire. 2data captorii instalati, se astupa
sapatura si circuitul de captare devine invizibil. /uprafata de teren de peste captori trebuie sa
ramana libera de constructii, permeabila la apa de ploaie, zapada, razele soarelui si vant
pentru regenerarea termica naturala a solului 3nu se va pava cu dale de ciment sau asfalta4.
Euclele captoare, odata ingropate au o durabilitate de zeci de ani fara absolut nicio interventie
ulterioara. /uprafata minima de teren adiacent constructiei pentru captarea caldurii geotermice
este cuprinsa intre 100"1<0% din suprafata interioara de incalzit, in functie de puterea termica
necesara pentru incalzire.
Incalirea prin pardoseala+ ,anatoasa, Curata si Economica
.ncalzirea prin pardoseala: categoric cel mai bun sistem. Pardoselile calde asigura o
distributie uniforma a caldurii interioare, nu usuca aerul, in timpul iernii sunt calde si placute,
cu inertie termica mare. &in punct de vedere al designului, amena#area spatiului interior poate
fi imaginata fara constrangerile impuse de prezenta radiatoarelor sau a altor ec%ipamente
terminale pentru distributia caldurii. pa Calda in Cantitati FelimitateG pa calda mena#era
este produsa in vasul boiler cu o capacitate de 500H: iarna odata cu incalzirea, vara odata cu
racirea, consumul ei nu necesita costuri suplimentare atunci cand Pompa de Caldura
Beotermica lucreaza. Control fle!ibil si precis al temperaturii interioareG Puteti programa
?zonele de confort@ in casa, functie de destinatia incaperilor in functie de gradul normal de
ocupare, oferindu"va fle!ibilitatea de care aveti nevoie pentru un ma!im de confort realizat cu
consumuri minime 3de e!emplu se pot defini si trata separat zonele de Hiving si &ormitoarele
etc.4. C2/A0-. ).F.)E in EIPH2A-EG C%eltuielile pentru incalzire vor fi drastic
diminuate, cu pana la J0% fata de sistemele traditionale pe gaze. P-EA0-.HE H BKE
62- C-E/AE .F C2FA.F0-EG Pentru fiecare 1 ,* de electricitate consumat,
P2)PEHE &E CH&0- BE2AE-).CE au un randament e!ceptional si neegalat de nici
un alt sistem traditional.
-tiliarea directa
-ezervoarele geotermale, care se gasesc la cativa Cilometri in adancul scoartei terestre,
pot fi folosite pentru incalzire directa, aplicatii ce poarta numele de utilizare directa a energiei
geotermale. 2amenii au folosit izvoarele calde inca de acum cateva mii de ani, pentru
furnizarea apei de imbaiere sau gatit. stazi, apa izvoarelor este captata si utilizata in
statiunile balneare.
.n sistemele moderne, se construiesc fantani in rezervoarele geotermale si se obtine un
flu! continuu de apa fierbinte. pa este adusa la suprafata printr"un sistem mecanic, iar un alt
ansamblu o reintroduce in put dupa racire, sau o evacueaza la suprafata.
plicatiile caldurii geotermale sunt foarte variate. Ele includ incalzirea locuintelor
3individual sau c%iar a unor intregi orase4, cresterea plantelor in sere, uscarea recoltelor,
incalzirea apei in crescatorii de pesti, precum si in unele procese industriale, cum este
pasteurizarea laptelui.
"ompe termice
Primii trei metri ai scoartei terestre au o temperatura constanta de 10"1LC. Precum
intr"o pestera, temperatura aceasta e putin mai ridicata decat a aerului din timpul iernii si mai
scazuta decat a aerului vara. Pompele geotermale se folosesc de aceasta proprietate pentru a
incalzi si raci cladirile.
Pompele termice geotermale sunt compuse din trei parti: unitatea de sc%imb de caldura
cu solul, pompa termica propriu"zisa si sistemul de alimentare cu aer. 0nitatea de sc%imb este
un ansamblu de tevi aran#ate in spirala, ingropat in partea superioara a scoartei terestre in
apropierea cladirilor. 0n fluid M de regula apa sau o solutie de apa si antigel M circula prin tevi
si absoarbe sau cedeaza caldura solului.
.arna, pompa transmite caldura acumulata de fluid in cadrul sistemului de alimentare
cu aer. 6ara, procesul este inversat, iar caldura eliminata din interiorul cladirii poate fi folosita
la incalzirea apei, constituind o sursa gratuita de apa calda.
semenea utila#e folosesc mult mai putina energie comparativ cu sistemele clasice de
incalzire si sunt mult mai eficiente pentru racirea locuintelor. Pe langa faptul ca economisesc
energie si bani, ele reduc poluarea.
Generarea de electricitate
Energia geotermala are un potential urias pentru producerea de electricitate. proape
<000 )* sunt produsi de"a lungul mapamondului. Aen%ologia de azi utilizeaza resursele
%idrotermale, dar, in viitor, poate vom putea folosi caldura continuta in adancul scoartei
terestre in roci uscate, sau c%iar cea din magma.
.n ziua de azi e!ista doua tipuri de uzine electrice geotermale: binare si pe baza de
aburi.
Uzinele pe baza de aburi folosesc apa la temperaturi foarte mari M mai mult de 1<$ C.
burul e obtinut dintr"o sursa directa sau prin depresurizarea si vaporizarea apei fierbinti.
6aporii pun in functiune turbinele si genereaza electricitate. Fu e!ista emisii to!ice
semnificative, iar urmele de dio!id de carbon, dio!id de azot si sulf care apar sunt de (0 de ori
mai mici decat in uzinele ce utilizeaza combustibili fosili. Energia produsa astfel costa
apro!imativ N"L centi1,*%.
Uzinele binare utilizeaza apa la temperaturi mai mici, intre 10J si 1<$ C. pa
fierbinte isi cedeaza energia termica unui fluid secundar, cu punct de fierbere scazut M cel mai
adesea se utilizeaza %idrocarburi inferioare precum izobutanul sau izopentanul ", cu a#utorul
unui sistem de sc%imb al caldurii. +luidul secundar se evapora si pune in miscare turbinele, iar
apoi e condensat si readus intr"un rezervor. &eoarece uzinele binare se bazeaza pe un ciclu
intern, nu e!ista nici un fel de emisii. Electricitatea produsa astfel costa de la ( pana la < centi
per ,*%. Ele sunt mai des intalnite decat cele pe baza de aburi.
&esi uzinele geotermale se aseamana destul de mult cu uzinele traditionale, ele
prezinta si dificultati speciale: gaze si minerale necondensabile in fluidul utilizat, utilizarea de
%idrocarburi, absenta apei de racire utilizata in condensare.
Ce putem face in Europa
/e poate estima ca pana in anul $050"$0(0, noile te%nologii din domeniul energiei
geotermale vor permite o productie semnificativa de electricitate in multe tari care nu sunt
considerate azi ca avand resurse geotermale importante.
Europa, per total, va putea produce pana la 10"$0% din cererea energetica astfel, cifra
comparabila cu capacitatea centralelor nucleare e!istente. 0n studiu facut de Shell sugereaza
ca e!ploatarea celor mai mari resurse geotermale de pe continent poate ec%ivala programul
nuclear actual 3N0"<0 B*4.
TI"-RI !E ,I,TEME GEOTERMICE
/istemele geotermice se clasifica in functie de temperatura si presiunea sistemului si
de modul in care energia termica este transferata spre sol. /e identifica urmatoarele tipuri de
sisteme geotermice:
,isteme cu con*ectie $idrotermica
cestea se caracterizeaza prin faptul ca in scoarta terestra e!ista canale radiale prin
care un agent termic 3abur sau lic%id4 circula si transfera energia termica de la o sursa eruptiva
profunda 3magma4 spre e!terior. ceste sisteme sunt deosebit de avanta#oase, deoarece
potentialele la care se obtine energia termica sunt ridicate, putandu"se asocia producerii de
energie electrica. .n aceste cazuri, agentul termic obtinut are un continut redus de gaze 3C2$
O P$/4, ceea ce simplifica valorificarea caldurii. Aemperaturile obtinute ating $N0 oC.
.n cazul in care agentul termic este aburul, acesta poate fi valorificat direct in instalatii
electroenergetice 3zona BeQgers +ield M California, Horadello M .talia si )atsuCaDa M
Raponia4.
.n cazul in care agentul termic este apa, aceasta este transferata prin convectie spre un
al doilea rezervor, de dimensiuni variabile, situat la adancimi suficient de mici pentru a putea
fi e!ploatat prin forare.
Aemperatura acestor rezervoare este variabila si in functie de valoarea ei se deosebesc:
S Care pot fi valorificate prin producerea de energie electricaTrezervoare geotermale
cu temperatura peste 1(0
S pentru incalzirea locuintelor si a proceselor industrialeTrezervoare geotermale cu
temperaturi cuprinse intre 90 " 1(0
S utilizabile pentru incalzire locala si prepararea apei calde mena#ereTrezervoare
geotermale cu temperaturi mai mici de 90
S folosite in scopuri terapeutice si pentru prepararea apei calde mena#ere.izvoare
termale cu temperaturi mai mici de J0
/istemele geotermale cu apa sunt de circa $0 de ori mai frecvente decat sistemele cu
abur si se intalnesc de obicei in regiuni vulcanice si cu o activitate seismica puternica 3de
e!emplu, in partea de vest a mericii de Ford4.
pa geotermala are un continut pronuntat de saruri, variabil in limite largi. .n cazul
folosirii apei industriale in instalatiile energetice, din cauza pericolului depunerilor, in
ma#oritatea cazurilor se insereaza sc%imbatoare de caldura de suprafata. &esi acestea
degradeaza nivelul e!ergetic al sursei, utilizarea lor este necesara pentru a evita depunerea
sarurilor in instalatii cu efect de deteriorare a coeficientului de transfer termic si de obturare a
sectiunii libere de trecere a apei prin conducte.
/c%imbatoarele de caldura transfera efectul amintit in circuitul primar, in acest caz
intervenind depuneri si obturari. .nlocuirile si curatirile afecteaza suprafete mult mai mici, cu
efect favorabil asupra c%eltuielilor de intretinere si e!ploatare.
&in cauza caracterului sezonier al necesitatilor de energie termica pentru incalzirea
locuintelor, pentru rentabilizarea e!ploatarii se utilizeaza si consumatori suplimentari ca: sere,
crescatorii de peste, instalatii de prelucrare a pastei de lemn si a %artiei, instalatii de uscare
etc.
,isteme cu transfer conducti*
ceste sisteme se caracterizeaza prin faptul ca la adancimi destul de mici se gasesc
rezervoare termice continute in roci impermeabile, cu porozitate foarte scazuta.
&isponibilitatile oferite de aceste rezervoare sunt mult mai mari decat ale sistemelor cu
convectie %idrotermica.
,isteme cu acaminte geopresuriate
cestea constau in rezervoare de apa acoperite cu o izolatie impermeabila, fiind
supuse la presiuni ridicate. pa continuta in aceste rezervoare are salinitate scazuta si este
saturata cu gaze naturale recuperabile. ceste sisteme au raspandire in intreaga lume.
/istemele geopresurizate pot fi e!ploatate atat termic, cat si %idraulic. Energia mecanica
obtinuta prin utilizarea energiei %idraulice poate fi folosita pentru antrenarea instalatiilor
mecanice complementare din constructii, cu efect favorabil asupra randamentului global al
sistemului.
,isteme cu magma
-oca topita, vulcanica, constituie o sursa termica de mari dimensiuni, care ar putea fi
utilizata in obtinerea de energie termica si mecanica.
Ponderea sistemelor geotermice e!ploatate in /0 este:
S sisteme cu convectie %idrotermica 10,(%
S sisteme cu transfer conductiv <,5%
S sisteme cu zacaminte geopresurizate <1,$%
Kacamintele geotermice din zona de vest a tarii noastre sunt de tipul cu convectie
%idrotermica.
,-R,E GEOTERMALE IN ROMANIA
Harta repartizarii potentialului de resurse regenerabile pe teritoriul
Romniei este prezentata n fgura alaturata

Legenda:
I. Delta Dunarii (energie solara);
II. Dobrogea (energie solara si eoliana);
III. Moldoa (!mpie si podis " mi!ro#idro$ energie eoliana si biomasa);
I%. Muntii &arpati(I%' ( &arpatii de )st; I%* ( &arpatii de +ud; I%, ( &arpatii
de %est ( biomasa$ mi!ro#idro);
%. -odisul .ransilaniei (mi!ro#idro);
%I. &mpia de %est (energie geotermala);
%II. +ub!arpatii(%II' ( +ub!arpatii /eti!i; %II* ( +ub!arpatii de &urbura; %II, (
+ub!arpatii Moldoei:
biomasa$ mi!ro#idro);
%III. &mpia de +ud (biomasa$ energie geotermala si solara).
&epresiunea Panonica ce cuprinde zona de vest a tarii noastre, incluzand Eanatul si
vestul )untilor puseni si teritoriul 0ngariei si al fostei .ugoslavii este o zona bogata in
zacaminte geotermale.
.n #urul municipiului 2radea s"au facut fora#e si s"au e!ploatat in scopuri terapeutice
apele geotermale de peste 100 de ani. .n ultimii ani s"au initiat actiuni sistematice de
prospectare si evaluare atat a zacamintelor geotermale, cat si a zacamintelor de %idrocarburi
din aceasta parte a tarii. Prin acestea s"a constatat ca in Campia de 6est, in toate formatiunile
geologice se gasesc straturi acvifere cu capacitati si proprietati termofizice foarte variate.
+lu!urile termice la suprafata au valori de ordinul a <( )*1m$, mai mari decat acelea
din alte zone.
Cel mai important sistem acvifer termal al &epresiunii Panonice il constituie sistemul
din baza panonianului superior, evidentiat prin sonda#e. pele din acest sistem se manifesta in
general eruptiv, datorita continutului ridicat de gaze dizolvate.
Fivelul termic al apelor geotermale din zona de vest a tarii este redus:
&in aceasta cauza, acestea pot fi utilizate in special in scopuri terapeutice, prepararea
apei calde mena#ere etc.
.n municipiul 2radea si in #udetul Ei%or se furnizeaza apa calda mena#era si incalzire
pentru apartamente, sere legumicole, stranduri, piscine, %oteluri.
.n #udetul Aimis, apa geotermala este utilizata pentru topitorii de in, pentru incalzire,
pentru scopuri terapeutice, pentru prepararea apei calde mena#ere.
E!ploatarea surselor geotermale din tara cu scopul producerii energiei electrice este
imposibila, intrucat un generator geotermal presupune o presiune initiala foarte mare si
temperaturi ale fluidului de lucru de peste 1(0
0
C.
TRATAREA A"ELOR GEOTERMALE
pele geotermale nu pot fi valorificate din punct de vedere termic in starea in care
sunt e!trase din adancimi din urmatoarele cauze:
Sgazele care insotesc #etul de lic%id produc zone de strangulare in cuprinsul sc%imbatorului de
caldura, zone de e!tindere variabila, cu efecte defavorabile asupra procesului de transfer
termicT
Sdepunerile de cruste care se produc in zone in care presiunea scade sunt ma!ime in interiorul
sc%imbatorului de calduraT
Spresiunea apei din sonda genereaza solicitari mecanice mari, cu efecte defavorabile asupra
dimensiunilor si costului suprafetelor de transfer termic.
Pentru a se inlatura aceste nea#unsuri, apele geotermale se supun unui proces de
tratare, prin care se realizeaza separarea gazelor si eventual valorificarea lor si reducerea
capacitatii de formare a crustelor de sare. .n ma#oritatea tarilor, apele geotermale se
e!ploateaza in regiuni vulcanice sau cu fenomene seismice si din aceasta cauza sunt bogate in
P$/3Pidrogen /ulfurat4 si /2$3&io!id de /ulf4. Pentru eliminarea acestora se folosesc
sc%imbatoare de ioni, instalatii de distilare, procedee de tratare cu var M soda etc.
pele geotermale din tara noastra sunt ape geotermale cantonate in straturi
sedimentare, caracterizate prin presiuni mici si incalziri modeste. Ele contin in principal
biocarbonati, sulfati, cloruri, %idrocarburi in stare libera si dizolvata. Pentru apele din
straturile sedimentare se folosesc urmatoarele procedee de tratare:
Smodificarea indicelui pP pentru a se obtine ape neutre 3prin adaugare de PCl3cid
Clor%idric44T
Sintroducerea de substante in%ibitoare pentru a reduce depunerile 3polifosfat de sodiu4T
Stratarea cu ultrasuneteT
Stratarea cu flu! magnetic.
.n cazul trecerii apei printr"un flu! magnetic 3J00 M 1000 1m4, se constata
modificarea sistemului de cristalizare, impiedicandu"se formarea crustelor de piatra.
Efectul magnetizarii se mentine timp de 5 M N ore si din aceasta cauza este necesara
dimensionarea retelelor termice astfel incat apa ve%iculata sa reintalneasca dispozitivul de
magnetizare dupa acest interval. .n prezent, in -omania s"au produs dispozitive de
magnetizare a apei cu magneti permanenti.