Automatizarea

proceselor

UTM 0732.4 008 ISTGCC

Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data
Şef catedră Guţul V. Litera Coala Coli
Conducător Putiveţ S.
Consultant Lungu V.
UTM
FUA
Elaborat Cepraga V.
ISTGCC -171f/f
 1.Întroducere
În procesele de producere a bunurilor materiale, o importanţă deosebită o are automatizarea acestor
procese, adică realizarea lor fără participarea directă a omului. Automatizarea este constituită de
întroducerea unor dispozitive şi legături cu scopul de a realiza operaţii de comandă şi reglare a
procesului.
Fluxurile de masă şi energie care contribuie la realizarea procesului tehnologic sunt caracterizate
printr-o serie de parametri (temperatura, presiunea, umiditatea, debitul, viteză etc.), între care există
relaţii de interdependenţă, consecinţe ale unor legi cunoscute de fizică, pe care trebuie de reglat.
În proiectul dat ca obiect de automatizare va servi o clădire publica cu 2 nivele. Automatizarea
instalaţiei de încălzire constă în reglarea temperaturii în dipendenţa de orele de lucru. Am luat ca baza
orele de lucru a angajatilor care sînt de la
8:00-18:00 in acest interval de timp temperature va fi de 180C după ce a depăşit ora de 18:00 se
porneste automat vana de închidere (în calitate de element de execuţie pentru deschiderea şi
închiderea vanelor de reglare se vor folosi elemente electrice (motor electric monofazat)) care regleaza
debitul de apa, Debitul de apă fiind redus temperature începe sa cada pina la 10 0C si se mentine pînă la
orele 6:00 după ce vana se deschide la maxim si temperature începe să crească pîna la temperature de
180 C.Reglarea aceasta ne permite folosirea eficientă a resurselor si economisirea.
2.Alegerea schemei de măsurare
Semnalul provenit de la manometru diferenţial cu rezistenţă (creşterea sau micşorarea rezistenţei
electrice a bobinei) se transmite la un dispozitiv electric numit schemă de măsurare, care măsoară acest
semnal. În sisteme automate în calitate de comparatoare electrice se folosesc următoarele scheme de
măsurare:
- Schema punţii de mîsurare;
- Schema de compensere;
- Schema de circuit diferenţiat.
Deoarece semnalul care provine de la dispozitivul ce măsoară a diferenţei de presiune este o
variaţie a rezistenţei electrice, în calitate de schemă de măsurare vom alege schema punţii de măsurare.
Schema este alcătuită din : patru rezistenţe, trei rezistenţe sunt fixe şi una variabilă. Din trei rezistenţe
constante una este necunoscută. Schema se alimentează cu tensiunea U la diagonala AC. În diagonala
BD este unit un galvanometru care este folosit ca indicator de valoarea zero. Schema poate fi în două
stări:
1. Echilibrată;
2. Dezechilibrată.

Coala

UTM 0732.4 008 ISTGCC

Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 Schema este echilibrată atunci cînd curentul în diagonala BD = 0, ceea ce înseamnă că se
respectă relaţia :
R1·R4 = R2·R3

sau produsele rezistenţelor din braţele opuse sunt egale.

Cînd se realizează această relaţie se spune, că schema este echilibrată şi dacă R 4=Rx , Atunci se
poate de aflat:
R 2⋅R3
R4 =R x = ,
R1
dacă R1=R2 atunci Rx=R3 .
Rezistenţa variabilă R4 din schema de măsurare va fi înlocuită cu termorezistenţa manometrului
de rezistenţă.
Pentru a măsura o rezistenţă necunoscută o unim la bornele c-d, după aceea echilibrăm schema
în modul următor: mişcăm cursorul rezistenţei R 3 pînă cînd galvanometrul ne va arăta (zero), depe
scara de măsurare luăm rezultatul şi-l înmulţim la valoarea coeficientului K (înscris pe aparat).
Schema pentru o măsurare manuală este folosită, atunci cînd parametrul de măsurat nu se
schimbă în timp (este constant) sau se schimbă puţin ca omul să reuşească să ia măsurările.
Dacă parametrii de măsurare se schimbă brusc în timp, în formă de oscilaţii, atunci ne folosim de
aparatul numit „puntea automată” construit pe baza acestei scheme cu unele deosebiri: în locul
galvanometrului se uneşte un amplificator.
3.Alegerea amplificatorului
De obicei variaţia parametrului măsurat este foarte mică, ceea ce ne dă o variaţie mică a curentului
în schema de măsurare. Pentru mărirea semnalului provenit de la schema de măsurare se utilizează
dispozitivul electric – amplificator.
După natura mărimii fizice furnizate de sursa de energie (sau de alimentare) amplificatoarele se
împart în:
- amplificatoare de mărimi electrice (electronice, magnetice, rotative etc.);
- amplificatoare de mărimi neelectrice (mecanice, pneumatice şi hidraulice).
Elementele caracteristice pentru difinirea amplificatorului sunt:
- coieficientul de amplificare;
- puterea folosită de sursa de alimentare;
- puterea de ieşire;
- tipul de caracteristice Xe=f(Xi).
Deoarece în calitate de schemă de măsurare a fost aleasă puntea de măsurare, pentru amplificarea
semnalului provenit de schema de măsurare se va utiliza amplificatorul electronic. Amplificatoarele

Coala

UTM 0732.4 008 ISTGCC

Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 elctronice pot fi cu tuburi electronice sau cu tranzistoare. Datorită avantajelor pe care le prezintă
materialele semiconductoare. În prezent sunt larg răspîndite amplificatoarele cu tranzistoare.

Amplificarea semnalului se face din contul energiei de alimentare a amplificatorului (sau din
contul ± Ec). Cu mărirea semnalului de intrare se măreşte curentul de bază I b. Ib aduce la mărirea
numărului de electroni care trec prin bază şi sunt îndreptaţi spre colector şi anume, la o mărire mică a
Ib se adduce la o mărire spontană a electronilor care sunt îndreptaţi spre colector în acest caz
tranzistorul se deschide şi se formează circuitul de ieşire care trece de la +Ec – Re –E – C – Rc
– -Ec. Cînd curentul trece de la E – C – se măreşte şi se formează o cădere de tensiune în circuitul de
ieşire +Ec – Re –E – C – Rc – -Ec. Semnelul primit în circuitul de ieşire în formă de cădere de
tensiune (produsul dintre current şi rezistenţă Ic*Rc), care va fi mai mare decît tensiunea de intrare U i
de la 40…200 ori. Deseori semnalul de ieşire de la prima treaptă este mic pentru a folosi practic acest
semnal se folosesc amplificatoare cu mai multe trepte. La ieşire din treapta a doua unim bobina unui
releu, atunci se face o transformare a semnalelor mărite în semnale de comandă iar releul va închide
sau deschide contactele electrice care vor fi folosite în schema de comandă.

4. Schema cu două regimuri de comandă a motoarelor electrice cu

reversare
În instalaţiile de construcţii deseori este necesar de folosit motoare electrice, care pun în funcţie
elemente (organele) de reglare a sistemelor automate. Procesul de reglare a parametrelor tehnologici
cere schimbarea direcţiei de deplasare a elementului de reglare (de exemplu clapete, vane, ventiluri
etc), de aceea trebuie de condus motorul pentru a se roti în două sensuri. Reglarea automată se
realizează printr-o măsurare a valorilor parametrilor de reglare, trebuie de folosit comanda automată în
dependenţă de valorile parametrilor de reglare. Două regimuri de comandă (comandă manuală şi
automată din schemă).
Acestă schemă prevede schimbarea regimelor de comandă cu ajutorul comutatorului de comandă
CC şi oprirea automată a motorului în dependenţă de poziţia elementului de reglare cu ajutorul
contactelor butoanelor automat. Pentru a lămuri detaliat funcţionarea schemei desfăşurate electrice
folosim ca exemplu vana de reglare a debitului agentului termic. Schema din fig.1

Coala

UTM 0732.4 008 ISTGCC

Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 Vana reglează debitul de apă la o anumita oara care este stabilita de persoana responsabila vana se
inchide sau se deschide, acesta se petrece automat în dependenţă de ora stabilită pentru clădirea data
ora de reglare a debitului agentului termic este 6:00 şi 18:00. La ora 18:00 vana începe sa se inchide şi
se închide pină la nivelul minim care este stabilit. La atingirea completă a nivelului minim temperatura
în încăpere cade de la 18 0C pînă la 10 0C şi se menţine pînă la orele 6:00 după ce vana se deschide
debitul agentului termic se măreşte si temperature după o perioadă anumită devine 18 0C.
Funcţionarea schemei.
Pentru a trece în regim automat comutoatoarele CC1si 3-3’ se fixiază în poziţia A. Dacă temperatura
agentului termic la ieşire din cazan este mai joasă decît cea dorită se închide contactul Re max fiindcă
secţ. (1-1I) şi (3-3I) sunt închise în regim automat, atunci prin secţ. (1 – 1 1) şi contactul Remax se
formează circuitul A - (1-1I) - Remax - 5C2 – 1BAmax – 1Ret – B. Pe acest circuit se alimentează bobina
contactorului C1, care pune în funcţiune contactele sale 1C1, 2C1, 3C1, 4C1 şi deschide contactul
5C1. În rezultat elementul de execuţie (motorul electric M3) deschide clapeta. Cînd vana ocupă poziţia
maximă se acţionează butonul automat BAmax şi se deschide automat contactul 1BA max care opreşte
automat contactorul C1 şi motorul se opreşte fixînd vana în poziţia maximum. Procesul de ridicare a
temperaturii este mai îndelungat decît procesul de deschidere a vanei (vana se poate deschide în cîteva
zeci de secunde, iar ridicarea temperaturii în zeci de minute). Contactul Re max rămîne în poziţia închisă
pînă cînd temperatura agentului termic în conducta de refulare va atinge valoarea dorită. Cînd
temperatura reală a agentului termic va fi egală cu temperatura dorită, contactul Re max se deschide, iar
contactul Remin se va închide. Prin Remin se formează circuitul A - (3-3I) - Remin - 5C1 – 1BAmin – 1Ret –
B, pe care se alimentează contactorul C2, care la rîndul său închide contactele sale 1C2, 2C2, 3C2,
4C2 şi deschide 5C2 şi motorul se va porni în sens opus sau să închidă vana. Cînd vana ocupă poziţia

Coala

UTM 0732.4 008 ISTGCC

Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
 minimum se acţionează BAmin, ce deschide contactul 1BAmin, care opreşte automat C2, se opreşte
motorul şi vana rămîne în poziţia minimum. Fiincă temperatura este un parametru cu o enerţie mare,
după fixarea vanei în poziţia minimum, temperatura prelungeşte să crească şi va depăşi valoarea dorită,
numai după o oarecare perioadă de timp temperatura va începe să scadă şi cînd valoarea reală va fi
puţin mai mică decît valoarea teoretică releul de temperatură va deschide Re min şi va închide din nou
contactul Remax.
.

Coala

UTM 0732.4 008 ISTGCC

Mod Coala Nr. document Semnăt. Data