Sunteți pe pagina 1din 22

LICEUL CONSTANTIN BRANCUI - CLASA a XIII-a B

PROIECT INSTALAII PENTRU SEMNALIZRI ACUSTICE I OPTICE

ELEV: CTUI MARIANA

CUPRINS

1. CLASIFICARE 2. INSTALATII DE SONERII 3. INSTALATII PENTRU CHEMAREA DE PERSOANE


4.

INSTALATII PENTRU SEMNALIZAREA UNEI SITUATII 4.1 INSTALATII DE SEMNALIZARE PENTRU DEPASIREA TEMPERATURII 4.2 INSTALATII DE SEMNALIZARE A INCENDIULUI

ANORMALE IN CONSTRUCTII SAU INTR-O INSTALATIE

5. EXPLUATAREA, INTRETINEREA SI REPARAREA INSTALATIILOR DE CURENTI SLABI 6. METODE DE PROTECTIE IMPOTRIVA ELECTROCUTARILOR

1. GENERALITATI
Instalaiile electrice care sunt parcurse de cureni de intensitate relativ mic n raport cu cei ce parcurg instalaiile de lumin sau de for se numesc instalaii de cureni slabi. Dintre acestea cele mai rspndite sunt instalaiile pentru semnalizri acustice i optice. Acestea pot fi clasificate n: instalaii de sonerii; instalaii pentru chemarea de persoane (n hoteluri, spitale etc); instalaii pentru semnalizarea unei situaii anormale n construcii (apariia unui incendiu) sau ntr-o instalaie (depirea temperaturii maxime admise, depirea presiunii maxime admise, scderea temperaturii sau a presiunii sub o limit inferioar admis etc).

2. INSTALATII DE SONERII
Acestea au rolul de a produce un semnal acustic pe cale electrica. Cea mai simpla instalaie de sonerie (v. fig.1) este compusa din: transformatorul electric, care are rolul de a reduce tensiunea reelei de 220V (sau 120V) la tensiunea de 3,5 sau 8 V; Clopotul electric care are rolul de a transforma energia electrica in energie acustica uor de perceput de om; Butonul de acionare, care are rolul de a nchide circuitul electric al clopotului; Conducte electrice pentru circuitul de tensiune redusa; Conducte electrice pentru legarea la reeaua electrica de 220 V (sau 120 V). 1 2 3

220 V

220/3(5;8)V

Fig. 1 Instalaie de sonerie: 1 transformator electric; 2 clopot; 3 buton de acionare ; 4 sigurane fuzibile ; 5 conducte electrice de tensiune redus ; 6 conducte electrice la 3 tensiunea de 220V (sau 120 V)

Instalaia de sonerie este prevzut cu sigurane fuzibile, montate pe conductele de legare la reeaua de 220 V (120 V), pentru a asigura protecia la scurtcircuit. Instalaia de sonerie astfel descrisa se utilizeaz frecvent n apartamentele de locuine. Alimentarea soneriei se face dintr-un circuit de priza. Siguranele fuzibile, transformatorul si clopotul electric se monteaz n apartament pe placa tabloului electric (v. fig.2). Butonul de acionare se monteaz pe perete in exteriorul apartamentului, lng ua de intrare. Conductele electrice pn la buton sunt conducte din cupru sau aluminiu, izolate cu masa plastica (TY 0,8). Ele se introduc ntr-un tub de protecie de masa plastica (IPY) care se monteaz ngropat n perete sau n tencuiala acestuia. n cazul n care instalaia de sonerie se executa ulterior instalaiei electrice din apartament, transformatorul i clopotul se monteaz lng tabloul electric pe o plac de lemn sau un alt material izolator.

7 2

1 220 V 6

Fig. 2 Montarea instalaiei de sonerie 1 sigurane fuzibile; 2 transformator; 3 clopot; 4 buton; 5 conducte electrice de legtur n tabloul electric; 6 conducte electrice montate n tub de protecie i ngropate n perete; 7 placa tabloului electric.

1 6 7

2 3 1

Fig. 3 Sonerie electric

Soneria electrica (v. fig.3) este formata dintr-un electromagnet de curent alternativ, care are doua bobine 1, un miez de fier, o lamela elastica metalica (care are la varf un mic ciocnel) si un clopot metalic 4. Cnd electromagnetul este parcurs de curent, lamela elastic 3 vibreaz si lovete clopotul 4, provocnd un semnal acustic. Sunetul poate fi schimbat ca intensitate prin modificarea distantei dintre ciocnelul lamelei 3 si clopotul 4. Aceasta se face prin strngerea sau slbirea urubului de fixare al clopotului. Toate aceste piese se monteaz pe un suport de ebonita 5, care este prevzut cu nite urechi de prindere 6. Legturile electrice la nfurarea electromagnetului se face la bornele 7.

Schema electrica monofilara a unei instalaii de sonerie de apartament este artat n figura 4.

Fig. 4 Schema electric unifilar a unei instalaii de sonerie de apartament

n cazul locuinelor cu puine apartamente, soneriile pot fi acionate din doua locuri (fig.5): de la ua de intrare in cldire (unde pe o placa se afla toate butoanele pentru apartamentele din aceasta); de la ua fiecrui apartament.
5

b1 b2 b3 b4 b5 b6

h1 h1 h2 h3 h4 h5 h6 b1` b2` b3` b4` b5` b6` 3 4 5 6 7 8 b1` b2` b3` b4` b5` b6` h2 h3 h4 h5 h6 b1 b2 b3 b4 b5 b6

~
a)
2

b)

Fig.5 Schema electric a unei instalaii de sonerii pentru o locuin cu ase apartamente:
a - schema multifilar; b schema unifilar; h1h6 soneriile din apartamente; b1b6 butoanele de la intrarea n apartamente; b1`b6` - butoanele de la intrarea n cldire (la ua de intrare).

Etaj 3

Etaj 2

~ 220 V

Etaj 1

Parter

Subsol

Fig.6 Schema electric monofilar a unei instalaii de sonerii dintr-o coal 6

Pentru astfel de instalaii, care de regula au o ntindere mica, se monteaz un singur transformator de sonerie. Acesta se monteaz n tabloul de lumina comun pentru apartamente. n ultimul timp, clopotul electric este nlocuit n apartamente, cu o sonerie muzicala. Instalaiile de sonerii se mai utilizeaz frecvent n scoli, institute de nvmnt superior, cmine, internate etc. n aceste cazuri toate soneriile sunt acionate simultan de un buton (v. fig.6). Acesta se amplaseaz pe conductele de 220 V in secretariate, n camera personalului de supraveghere sau de paz. n figura 6 este prezentat o astfel de instalaie pentru o cldire cu subsol, parter i trei etaje. Pentru fiecare din nivele sunt prevzute cate doua sonerii. Fiecare sonerie este prevzut cu transformator de sonerie individual. Schema se utilizeaz n situaiile n care construcia are o ntindere mare. Prezint avantajul c transformatoarele nu funcioneaz n gol, iar conductele de alimentare pentru 220V au dimensiuni mult mai economice dect n situaia n care distribuia s-ar fi fcut pe tensiunea redus.

3. INSTALATII PENTRU CHEMAREA DE PERSOANE


Sunt instalaii de cureni slabi frecvent utilizate in spitale si hoteluri. n figura 7 este prezentat schema desfurat a unei astfel de instalaii. Butoanele b1.1, b1.2 si b1.3 se afla in camera 1 lng fiecare pat (sau un buton intre dou paturi), butoanele b2.1, b2.2 si b2.3 in camera 2 etc. Soneria h0 si lmpile de semnalizare h1.1, h2.1 etc se afla montate in ncperea de supraveghere unde se afla persoana cutata. Lmpile h1.2, h2.2 etc se monteaza pe culoar, deasupra camerelor 1, 2 etc. Instalatia mai cuprinde releele d1, d2 care se gasesc montate pe acelasi panou cu soneria h0 si lampile h1.1, h2.1. Instalatia functioneaza in felul urmator: cand personalul de serviciu este cautat, se apasa pe unul din butoanele b1.1b2.3, de exemplu b2.2 (buton ce este montatin camera 2 langa patul 2). Aceste butoane sunt duble, efectuand simultan contactele 1-2 si 3-4. Butonul b2.2stabileste urmatoarele circuite: transformatorul f1 borna B, butonul b2.2 borna 1, butonul b2.2 borna 2, soneria h0 borna 0, soneria h0 borna 1, siguranta fuzibila e2 borna 1, sigurabta fuzibila - borna 0 si transformatorul f1 borna A; f1 B, b2.2 - 3, b2.2 - 4, d2 0, d2 1, e2 1, e2 0, f1 A.

R ~ 0 220 V

0
e1

1 R

A B f1

12(24) V e2 1 1 3 1 3
b1.2 b1.1

0 1 2 4 2 4
b1.3

h0

d1

Camera 1

1 3

2 4 0
h1.1

2 1d1 4 6 2d1 8

0 h1.2 1 1 3 1 3 Camera 2 1 3
b2.3 b2.2 b2.1

2 4 2 4 2 4 0 0

d2

2 1d2 4 6 2d2 8

h2.1 h2.2

1 1

Prin realizarea primului circuit se pune sub tensiune soneria h0 care avertizeaza acustic ca s-a facut un apel. Al doilea circuit asigura punerea sub tensiune a releului intermediar d2 care inchide contactele normal deschise 1d2 si 2d2.Primul dintre acestea asigura automentinerea releului d2, iar al doilea asigura functionarea lampilor de semnalizare h2.1(din camera de supraveghere) si h2.2 (aflata pe coridor, deasupra usii camerei din care s-a chemat), realizandu-se si o avertizare optica. Aceasta permite o usoara identificare a incaperii din care s-a facut apelul.

Fig.7 Schema electric desfurat a unei instalaii pentru chemarea de persoane dintr-un spital

A
e2

C1

C2

C3

C4

0 f1

B
h0

d1

d2

d3

d4

h1.1

h2.1

h3.1

h4.1

h2.2 h1.2

h3.2

h4.2

b 1.1

b 2.1

b 3.1

b 4.1

b 1.2

b 2.2

b3.2

b 4.2

b 1.3 Camera 1 Camera 2

b 2.3

b 3.3

b 4.3

Camera 3

Camera 4

Fig.8 Instalaie pentru chemarea de persoane dintr-un spital pentru patru camere cu trei paturi n fiecare camer

Soneria h0 functioneaza numai atat timp cat se apasa pe butonul b2.2, in timp ce lampile h2.1si h2.2 raman aprinse, deoarece releul d2 este parcurs de curent. Dupa rezolvarea apelului, personalul de serviciu revine in camera de supraveghere si deblocheaza releul d2, pregatind instalatia pentru un nou apel din aceiasi incapere. Daca pe perioada absentei din incaperea de supraveghere a personalului se efectueaza unul sau mai multe apeluri din alte camere, lampile de avertizare corespunzatoare acestor camere raman aprinse atat pe panoul din incapere, cat si pe culoare, permitand identificarea rapida a locurilor de apel.

4. INSTALATII PENTRU SEMNALIZAREA UNEI SITUATII ANORMALE IN CONSTRUCTIE SAU INTR-O INSTALATIE
De multe ori, in constructii sau in instalatii pot sa apara situatii anotmale care, nedepistate intr-un timp scurt, pot sa conduca la mari pagube materiale, la oprirea procesului de productie si uneori chiar la pierderi de vieti omenesti. Astfel, un incendiu nedepistat din timp poate sa duca la distrugerea completa a constructiei cu toate bunurile din aceasta, poate sa provoace explozii etc. Depasirea temperaturii admise intr-o instalatie poate sa duca la depasirea presiunii normale, putand provoca explozii, poate sa duca la degradarea unor produse, la accidente de munca etc. De aceea, pentru buna desfasurare a activitatii dintr-o constructie si buna functionare a instalatiilor ce deservesc constructia sau fac parte din diferite fluxuri tehnologice, acestea sunt prevazute cu diverse instalatii de avertizare, in functie de specificul lor. Diversitatea instalatiilor pentru semnalizarea situatiilor anormale este foarte mare. In momentul de fata, datorita dezvoltarii remarcabile a stiintei si tehnicii, se poate aprecia ca aproape orice situatie considerata anormala poate fi semnalizata (depasirea temperaturii si presiunii unui mediu, aparitia fumului, focului, modificarea concentratiei unui gaz, a intensitatii curentului, a tensiunii, a factorului de putere etc). Toate aceste instalatii pentru semnalizarea situatiilor anormale functioneaza dupa schema de principiu din figura 9. instalatiile se compun dintr-un dispozitiv T, numit traducator ce este in masura sa transforme un semnal neelectric (termic, mecanic, luminos etc in functie de situatia urmarita) intr-un semnal electric. Semnalul electric este transmis centralei de avertizare care semnalizeaza situatia anormala atat acustic (cu o sonerie sau hupa), cat si optic (cu lampi de avertizare).

Semnal neelectric

CA

Fig. 9 Schema de principiu a unei instalaii pentru semnalizarea unei siutuaii anormale

10

4.1 Istalatii de semnalizare pentru depasirea temperaturii In aceste instalatii traductorul este de regula un termometru cu contacte electrice (fig. 10). Acesta este un termometru cu ac indicator I. termometrul mai este prevazut cu doua indicatoare fixe (LI pentru limita inferioara si LS pentru limita superioara a temperaturii), limite ce nu trebuie depasite pentru a nu crea o situatie anormala in instalatie. Indicatoarele LI si LS pot fi fixate dupa dorinta pe scala aparatului. Atat indicatoarele LI si LS, cat si acul indicator mobil I au prevazute contacte electrice, astfel incat la atingerea limitelor ele inchid un circuit electric. Termometrele cu contacte au un racord pentru agentul a carui temperatura se urmareste si un altul pentru conductele electrice ce se leaga la contactele termometrului. In cazul descris mai sus sunt necesare trei conducte pentru racordul electric. Termometrele cu contacte au un racord pentru agentul a carui temperatura se urmareste si un altul pentru conductele electrice ce se leaga la contactele termometrului. In cazul descris mai sus sunt necesare trei conducte pentru racordul electric.

Agent termic

LI

I LS

c ba Conducte electrice Fig.10 Termometru cu contacte electrice

In multe situatiiindicatorul fix pentru limita inferioara (LI) poate sa lipseasca si legatura electrica se face numai cu doua conducte electrice. Scheme electrica desfasurata a unei astfel de instalatii este redata de figura 11. Contactul corespunzator atingerii limitei inferioare a temperaturii este indicat prin contactul normal deschis (ND) f1iar cel corespunzator atingerii limitei superioare a

11

temperaturii prin f2 Cand se atinge temperatura limita inferioara se inchide contactul f1.
12(24) V

220V (380 V)

f1

d1

f2

d2

1d1

b1

h0

1d3

d3 1d2 2d3

2d1 2d2

h1 h2

Fig.11 Schema electric desfurat a unei instalaii de avertizare pentru depirea temperaturii

Se pun sub tensiune, in acest fel, releul intermediar d1 aflat pe linia 7. aceasta inchide contactele 1d1 (linia 3) si 2d1(linia 6). Primul pune sub tensiune soneria h0 montata pe linia 3; in felul acesta se face o prima avertizare acustica care atrage atentia personalului de supraveghere. Daca soneria este suparatoare, prin apasarea butonului dublu b1 aceasta este scoasa de sub tensiune si semnalul inceteaza. Butonul b1pune totodata sub tensiune releul d3 care la randul lui inchide contactul 1d3 care intrerupe circuitul soneriei h0 chiar daca se lasa liber butonul b1. Contactul 2d1 realizeaza inchiderea circuitului lampii de semnalizare h1 (pe linia 6) care avertizeaza optic asupra atingerii temperaturii minime. Semnalul optic se mentine atata timp cat releul d1 va fi parcurs de curent. Curentul prin aceasta inceteaza numai daca contactul f1 se deschide, deci daca temperatura a inceput sa creasca peste valoarea limita inferioara. Daca se atinge temperatura limita superioara, se inchide contactul f2 si releul d2 este parcurs de curent (linia
12

2). Acesta inchide contactele normal deschise de pe liniile 5 si 7 (1d2 si 2d2), determinand functionarea soneriei h0 pentru avertizarea acustica si a lampii de semnalizare h2, asigurand astfel si semnalizarea optica (deoarece soneria se deblocheaza ca si in cazul anterior).
2 3 7 f2 6 1
Nivelul maxim

5 4 f1

P2

P1

Nivelul la un moment dat Nivelul minim

Fig.12 Schema de principiu a dispozitivului mecanic pentru nchiderea contactelor la atingerea nivelului minim si maxim ntr-un rezervor

In acelasi mod sunt concepute si intalatiile de semnalizare pentru depasirea:


Presiunii limita intr-un recipient. In locul termometrului se utilizeaza un

manometru cu contacte (pentru presiunea limita inferioara, superioara si pentru acul indicator al presiunii);
Nivelului limita intr-un rezervor. In acest caz termometrul este inlocuit cu un

dispozitiv mecanic de inchidere a contactelor f1si f2 (v. fig.11), cand se ating nivelurile limita inferioara si respectiv limita superioara. Schita de principiu a acestuia este aratata in figura 12. Nivelul apei din rezervor este urmarit de plutitoarele P1 si P2. De fiecare plutitor este prinsa o sarma din hotel 1, trecuta peste un scripete fix 2. La celalalt capat al sarmei se afla o contragreutate 3, ce tine sarma foarte bine intinsa. Pe aceasta sarma se afla montata o sfera metalica 4 prin intermediul a doua izolatoare 5. Cand se atinge nivelul minim, sfera metalica prinsa de plutitorul P1 coboara si
13

ajunge intre contactele metalice 6, prin impingerea resortului 7. in acest fel se inchide electric contactul f1 din figura 11, permitand semnalizarea acustica si optica a situatiei aparute (atingerea nivelului minim). Daca se atinge nivelul maxim, sfera prinsa de plutitorul P2 inchide contactul f2 prin intermediul contactului mobil 6 si se semnalizeaza atingerea nivelului maxim. 4.2 Instalatii de semnalizare a incendiului In aceste instalatii, traductorul din figura 9 este un detector de incendiu. Detectoarele de incendiu se executa in foarte multe tipuri, diferie intre ele atat prin principiul fizic pe care se bazeaza, cat si prin constructia propriu-zisa. In cele ce urmeaza se va descrie o instalatie de semnalizare se utilizeaza un detector de temperatura cu fuzibil. Se compune dintr-o carcasa din masa plastica 1in interiorul careia se afla un grup de lamele metalice 2,3 si 4 bornele electrice a, b, si c si un cilindru din masa plastica 5, de culoare rosie. Lamela 2 este fixata si legata la contactul b. lamela mobila 3 este prinsa de lamela fixa 2 prin nitul fuzibil 6 si de lamela mobila 4 prin piesa izolatoare 7. cilindrul 5 este mentinut in carcasa de lamela 4, datorita pozitiei lui si a opritorului 8 aflat pe partea interioara a acestuia. In acest fel, intre bornele a si b (legate la lamelele 2 si 3) exista continuitate electrica. Circuitul inchis de bornele a-b se numeste circuitul de veghe, iar detectorul se spune ca se afla in stare de veghe. La cresterea temperaturii din incapere (55 sau 75C), datorita unui inceput de incendiu, aerul cald topeste nitul fuzibil 6 si legatura dintre lamelele 2 si 3 se desface. Se intrerupe circuitul electric stabilit prin a-b si lamela 3 se deplaseaza spre stanga. Odata cu aceasta si lamela 4 se deplaseaza spre stanga (deoarece este legata de lamela 3 prin piesa 7). In felul acesta se elibereaza cilindrul 5 care coboara, iesind din cutia detectorului (este de culoare rosie pentru a fi usor observat de la distanta). Lamela 4, in aceasta noua pozitie, inchide contactele 9 dintre lamelele 2 si 4. Se inchide astfel circuitul de avertizare prin bornele b-c . Odata cu declansarea semnalelor acustice si optice de aparitie a incendiului se poate declansa si o instalatie de stingere a acestuia (cu apa, cu bioxid de carbon etc). cilindrul de culoare rosie 5, ce iese din detector, permite identificarea rapida a locului de unde s-a dat alarma. Dupa inlaturarea pericolului, detectorul se pune din nou in stare de veghe prin introducerea cilindrului 5 in interiorul detectorului si prin fixarea lamelelor 2 si 3 cu un nou nit fuzibil. Detectoarele de acest tip pot supraveghea fiecare o suprafata de aproximativ 10m2.

14

a c

a c

a c

d1 d2
Bucla 1

Detectorul 1

Detectorul 2

Detectorul 3

d1` d2`
Bucla 2

Fig.14 Schema de legare a detectoarelor de temperatur cu fuzibil

Se amplaseaza pe plafonul incaperii, ingropat sau aparent pe acesta. Detectoarele sunt legate in serie ca in figura 14, putandu-se lega astfel pana la 10 detectoare, formand o bucla. Pe fiecare bucla se afla cate doua relee: pe bucla 1 releele d1si d2, pe bucla 2, releele d1 si d2 etc. Cat timp detectoarele se afla in stare de veghe, contactele a-b ale acestora sunt inchise si releele d1 si d1 etc sunt parcurse de curent. Acest curent poarta denumirea de curent de lucru. Daca unul dintre detectoarele de pe bucla 1 a declansat, contactul a-b al acestuia se deschide si releul d1 este scos de sub tensiune. Se inchide contactul b-c, punandu-se sub tensiune releul d2. Analog se petrec lucrurile daca declanseaza un detector de pe o alta bucla. In figura 15 este aratata schema de semnalizare a incendiului. Astfel, in starea de veghe, releele d1, d1 etc. se afla sub tensiune si d2, d2 etc. sunt deschise (deoarece d1, d1 etc. sunt parcurse de curent curentul de lucru). Daca unul dintre detectoarele de pe bucla 1 a declansat, este scos de sub tensiune releul d1 si pus sub tensiune releul d2. In acest moment contactele 1d1 si 2d1revin la pozitia inchis, iar 1d2 si 2d2se inchid. Liniile 1, 9 si 10 sunt parcurse de curent si se realizeaza atat semnalizarea acustica prin hupa h1, cat si cea optica prin lampa h2 corespunzatoare buclei 1. Pentru a inlatura semnalul acustic (suparator de regula) se apasa pe butonul dublu b1 care pune sub tensiune linia 2 si scoate de sub tensiune linia 1. Pe linia 2 se afla releul d3 care desface contactul 1d3 si inchide contactele 2d3 si 3d3. Primul dintre acestea scoate de sub tensiune hupa dupa revenirea butonului b1, contactul 2d3 realizeaza automentinerea releului d3, iar 3d3 pune sub tensiune linia 4, punand in functiune releul clipitor d4 cu lampa h2. Cat timp detectorul este declansat (pe bucla 1) lampile h3 si h2 sunt in functiune. Dupa stingerea incendiului, detectorul se readuce in starea de veghe, punand din nou sub tensiune releul d1si scotandu-l pe d2. Acesta face ca lampa h3 sa se stinga. Lampa h2 se stinge prin deblocarea manuala a releului d3.Analog se petrec lucrurile cand declanseaza un detector de pe alta bucla. Va semnaliza hupa si lampa corespunzatoare buclei de supraveghere. Datorita curentului de lucru,
15

instalatia permite si semnalizarea unor defecte ca: desfacerea unei legaturi electrice, ruperea unui conductor etc.
h1 b1 1d2 1d3 1d1 2d3 3d3 1d2` 1d1` 1d2`` 1d1`` d4 d3

h2

2d1 2d`2 2d`1 2d``1

h3

h4

Fig.15 Schema de semnalizare a aparitiei incendiului, folosind detectoare de temperatur cu fuzibil

Dupa cum rezulta, instalatia de supraveghere (v. fig. 14) este permanent parcursa de curent (curentul de lucru), deci consuma energie electrica. Acest consum este justificat de importanta bunurilor materiale ce trebuie ferite de un eventual incendiu.

16

5. EXPLUATAREA, INTRETINEREA SI REPARAREA INSTALATIILOR DE CURENTI SLABI


n general, instalaiile de cureni slabi sunt parcurse de cureni mici. De

aceea si sectiunea conductelor si dimensiunile aparatelor de actionare sau protectie sunt mici. Aceasta face ca instalatiile de curenti slabi sa fie usor inglobate in elementele de constructii, iar atunci cand se executa aparent nu indica probleme deosebite pentru amplasarea lor. In timpul expluatarii se va urmarii ca instalatia sa-si indeplineasca intocmai rolul functional. Pentru aceasta se va cauta sa se respecte pe tot timpul expluatarii urmatoarele: Parametrii nominali ai surselor de alimentare, in special a bateriilor de acumulatoare. Periodic se va masura tensiunea elementelor din bateria de acumulatoare si, daca valoarea acesteia scade sub valoarea prescrisa, bateria se reincarca; Utilizarea instalatiei in scopul pentru care a fost proiectata. Orice modificare a acesteia trebuie facuta numai cu acordul proiectantului de specialitate; Manevrarea corecta a aparatelor de actionare, de comutare; Scoaterea de sub tensiune a instalatiei la aparitia unei defectiuni, a unei functionari anormale etc. Simplitatea si robustetea instalatiilor de curenti slabi usureaza mult sarcina personalului de expluatare. Intretinerea instalatiilor de curenti slabipresupune adoptarea tuturor masurilor tehnice si organizatorice, astfel ca acestea sa fie expluatate tot timpul cat mai aproape de parametrii lor nominali. Cele mai importante dintre aceste masuri sunt: Controlul periodic al bunei functionari a instalatiei, mai ales la instalatiile de avertizare, care intra in functiune la intervale mari de timp (instalatiile de avertizare a depasirii temperaturii, presiunii etc.). Pentru aceasta se simuleaza atingerea situatiei anormale si se verifica daca instalatia realizeaza corect avertizarea. Pentru celelelte instalatii, supravegherea curenta din timpul expluatarii este suficienta; Verificarea periodica a integritatii aparatelor din instalatiile de curenti slabi. Se verifica prinderea aparatelor pe soclul de montaj si integritatea carcaselor aparatelor. Acolo unde se constata ca aparatele nu sunt bine fixate, se reface prinderea. Daca aparatele sunt deteriorate datorita lovirii, sau datorita efectului curentului electric (supraincalzire, scurtcircuit), acestea se inlocuiesc; verificarea executiei legaturilor electrice la bornele aparatelor; unde se constata slabirea legaturii se strang suruburile de fixare.

17

Msurile de mai sus sunt msuri generale ce se pot lua pentru ntreinerea oricrei instalaii de cureni slabi. Cum ns aceste instalaii se deosebesc foarte mult ntre ele att constructiv ct i funcional, se vor adopta i msuri specifice ntreinerii fiecreia dintre ele. n cazul unei instalaii de semnalizare a incendiului se adopta masuri specifice pentru: verificarea detectoarelor; verificarea centralei; verificarea circuitelor de legtur; verificarea general a ntregii instalaii. Detectoarele sunt supuse unui test de baz i unuia de ncercare. n cadrul testului de baz se verific comportarea detectorului la diferitele influene ale mediului ca:umiditate, coroziune, trepidaii, variaia tensiunii de alimentare. n cadrul testului de ncercare detectorul este supus n laborator la solicitri reale de incendiu (incendiu deschis, incendiu mocnit, incendiu cu degajare puternic de fum, incendiu cu degajare puternic de cldur i incendiu de lichide combustibile). Aceste teste se efectueaz att la punerea n funciune, ct i n cadrul unor controale periodice de ntreinere. Ele nu trebuie subapreciate, mai ales datorit faptului c aceste instalaii intr rar in funciune i atunci trebuie s funcioneze ireproabil. Centrala este supus unor verificri periodice care constau n: msurarea tensiunii la baterie i pe fiecare linie de avertizare; verificarea funcionrii lmpilor de semnalizare; verificarea alarmei sonore. Cele mai multe defecte apar la baterie datorit descrcrii ei n timp. De aceea centrala mai conine instalaii de semnalizare care pun n eviden eventualele defecte ce apar la instalaia de semnalizare a incendiului. Verificarea circuitelor de legtur se execut pentru fiecare detector n parte, la darea n funciune i prin sondaj la o parte din acestea, n timpul controalelor periodice. Verificrile ntregii instalaii se fac simulnd o serie de defecte posibile n instalaie i urmrind modul de semnalizare a acestora n centrala. Dac toate semnalizrile sunt corecte, instalaia se afl n bun stare. Semnalizrile incorecte dau indicaii asupra prilor din instalaie ce nu funcioneaz corect. Toate aceste pri din instalaie sunt supuse unui control atent i reparate. ntreprinderile productoare elaboreaz pentru fiecare tip de instalaie de cureni slabi caiete de sarcini specifice. Aceste trebuie bine nsuite i respectate de ctre personalul de exploatare.

18

6. METODE DE PROTECIE MPOTRIVA ELECTROCUTRILOR PRIN ATINGERE DIRECT Metodele aplicate pentru evitarea electrocutrilor sau arsurilor datorate atingerilor directe sunt urmtoarele: folosirea unor tensiuni reduse, mai precis a unor tensiuni de lucru maxime admise. Aceast msur se aplic la corpurile de iluminat, la utilajele portabile i la transformatoarele de sudur. Aplicarea unor msuri de elctrosecuritate la construcia instalaiilor i echipamentelor electrice, astfel nct elementele sub tensiune (conductoare, borne, bare) s nu poat fi atinse involuntar. Inaccesibilitatea elementelor sub tensiune, se poate realiza prin: Izolarea de lucru a echipamentelor sub tensiune pe toat suprafata lor cu materiale izolante. Acoperirile cu lac sau email. Cu straturi de oxizi sau numai cu material fibros netratat n mod special, nu pot fi considerate izolri suficiente pentru evitarea unei electrocutri prin atingere direct. nchiderea n carcase de protecie a diferitelor elemente sub tensiune care pot fi atinse, cum sunt: barele si bornele tablourilor, motoarelor, ntreruptoarelor sau altor utilaje, piesele mobile ale ntreruptoarelor i separatoarelor, conductoarele care nu au izolaie rezistent la solicitri mecanice etc. Carcasele trebuie s fie astfel nchise nct ptrunderea obiectelor metalice care ar putea atinge elementele sub tensiune sa nu fie posibil. Ele trebuie s aib suficient rezisten mecanic pentru a nu se deteriora in cazul unor eventuale lovituri. Deschiderea uilor i a ngrdirilor se face numai dup ce s-a efectuat scoaterea de sub tensiune a echipamentului electric la care urmeaz s se execute lucrarea. Capacele ntreruptoarelor sau cele de la diferite borne sau bare, tuburile de protecie pentru conductoare, cutiile echipamentelor electrice constituite, de asemenea, carcase de protecie care trebuie ntreinute n permanen n bunstare i fixate bine, pentru a asigura acoperirea elementelor sub tensiune ce ar putea fi atinse. Uile de intrare n instalaie trebuie s se deschid nspre exterior. Aceste ui trebuie s aib astfel de ncuietori nct s se poat deschide din interior fr chei sau dispozitive speciale; ngrdirea de protecie, care nu permite apropierea persoanelor de elementele neizolate sau incomplet izolate, aflate sub tensiune. ngrdirile fixe sunt realizate din plase metalice (cu ochiurile de cel mult 20X20 mm) pentru a permite supravegherea i controlul vizual din exterior, asupra bunei funcionri a echipamentelor electrice. ngrdirile trebuie s fie bine fixate, ncuiate sau prevzute cu un
19

sistem de blocare, astfel nct ndeprtarea lor i apropierea de echipamentele electrice s nu fie posibil dect dup scoaterea prealabil a acestora de sub tensiune. La instalaiile electrice de nalt tensiune trebuie s existe ntotdeauna o ngrdire ntre personalul de deservire i elementele sub tensiune indiferent de lucrrile care se execut: manevre, controale, verificri etc. Amplasarea conductoarelor neizolate la nlime suficient de mare astfel nct s nu poat fi atinse direct cu mna sau cu obiecte lungi care se manipuleaz n locul respectiv. nlimea se mai determin n funcie de tensiunea de lucru a conductoarelor respective, astfel nct amorsarea unui arc electric ntre elementul sub tensiune i om sau obiectul purtat de om s nu fie posibil. Conductoarele liniilor aeriene trebuie s aib o nlime suficient de mare. Subtraversarea cu obiecte nalte trebuie s se fac cu mult atenie i numai dirijat de un supraveghetor. Deosebit de periculoase sunt trecerile sau lucrul cu agregate nalte sub liniile aeriene. n astfel de cazuri trebuie avut grij s se pstreze o distan suficient de mare pentru a nu se produce un arc electric sau o atingere i eventual s se lege obiectul la pmnt. Lucrul n apropierea conductoarelor neizolate, amplasate la nlime, trebuie s se fac cu deosebit atenie i totdeauna n prezena unui supraveghetor care s atrag atenia n cazul n care se micoreaz distana admis ce trebuie respectat. Folosirea mijloacelor individuale de protecie. Sculele i mijloacele individuale de protecie se pot mpri n urmtoarele categorii: Mijloace de protecie izolante, care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia fa de elementele aflate sub tensiune sau fa de pmnt, cum sunt prjinile izolante pentru acionarea separatoarelor, a dispozitivelor de scurtcircuitare etc., cletii izolani pentru manipularea siguranelor, scule cu mnere izolante, mnuile, cizmele, galoii, covoraele i preurile din cauciuc electroizolant, platformele izolante etc.; Plci avertizoare cu diferite destinaii ca: semnalizarea existenei unui pericol n cazul n care cineva s-ar apropia de elementele aflate sub tensiune sau care pot fi puse accidental sub tensiune (plcile avertizoare de prevenire), interzicerea unor aciuni care ar putea favoriza producerea accidentelor, cum ar fi interzicerea manevrrii aparatelor prin care s-a ntrerupt tensiunea n vederea unor lucrri la instalaia electric (plci avertizoare de interdicie), indicarea unor msuri ce trebuie luate, amintirea unor msuri luate de personal, admiterea unor aciuni (plci avertizoare de admitere);
20

ngrdiri provizorii (mobile) folosite n scopul proteciei personalului mpotriva atingerii accidentale a elementelor conductoare de curent, aflate sub tensiune, situate n apropierea locului de munc; Garnituri mobile de scurtcircuitare i legare la pmnt, care constituie mijlocul cel mai sigur de protecie mpotriva apariiei neateptate a unor tensiuni la locul de munc, din cauza unei conectri greite, mpotriva unor tensiuni induse ca urmare a unei influene electromagnetice sau mpotriva pericolului unei descrcri electrice capacitive; Indicatoare de tensiune, cu care se verific prezena sau lipsa de tensiune; Organizarea locului de munc i ealonarea corect a operaiilor la lucrrile efectuate n instalaiile electrice. Trebuie s se asigure respectarea prevederilor din normele de protecie a muncii, stabilite pentru diferite lucrri, n funcie de: tipul instalaiei electrice, tensiunea de lucru, gradul de pericol al ncperii respective, dac lucrarea se execut cu scoaterea total sau parial de sub tensiune, sau fr ntreruperea tensiunii. Pe baza normelor de protecie a muncii trebuie s se ntocmeasc instruciuni tehnice specifice condiiilor locale de exploatare, precum i dispoziii de lucru privind folosirea sculelor i a mijloacelor individuale de protecie, organizarea locului de munc i ealonarea operaiilor. Aceste instruciuni trebuie s descrie pe larg toate amnuntele legate de executarea diferitelor operaii (manevre), de admiterea la lucru n instalaii, msurile de protecie necesare n timpul lucrului, n cazul ntreruperii lucrrii i dup terminarea acesteia. Ele vor preciza, de asemenea, responsabilitatea i calificarea persoanelor care pot executa lucrarea respectiv; o sarcin important sub acest aspect i revine supraveghetorului, care are rolul de a atrage atenia celorlali muncitori din echip asupra pericolului existent i de a mpiedica nerespectarea msurilor de protecie a muncii. n general, lucrrile la instalaiile sau echipamentele electrice trebuie s se execute dup scoaterea de sub tensiune i aplicarea dispozitivelor mobile de scurtcircuitare i legare la pmnt. Scoaterea de sub tensiune trebuie efectuat indiferent de valoarea tensiunii de lucru, deoarece n condiii nefavorabile chiar si tensiunea de 24 V poate fi periculoas. Astfel, trebuie efectuat scoaterea de sub tensiune i n cazul nlocuirii lmpilor de iluminat, al nlocuirii electrozilor de sudur etc. Lucrul

21

se poate ncepe numai dup verificarea lipsei de tensiune cu indicatorul i aplicarea garniturii mobile de scurtcircuitare i legare la pmnt. Chiar la instalaiile de joas tensiune scoaterea de sub tensiune se execut att prin acionarea ntreruptorului ct i prin scoaterea siguranelor. La ntreruptor se pune placa avertizoare de interdicie. Scoaterea de sub tensiune numai prin acionarea ntreruptorului nu este suficient. n cazul n care o alt persoan nchide ntreruptorul, apare o tensiune periculoas la locul de munc. Lucrul sub tensiune se poate efectua numai: n cazuri excepionale, lundu-se msuri speciale de prevenire a pericolelor de electrocutare specifice lucrului sub tensiune; La instalaiile electrice de joas tensiune; De ctre electricieni special instruii pentru lucru sub tensiune i care sunt bine pregtii profesional; Folosindu-se scule sau mijloace izolante; Sub supravegherea permanent a unui supraveghetor; Dac locul este uscat i bine iluminat; Dac exist un spaiu suficient de lucru; Respectndu-se o anumit ealonare a operaiilor. La nlocuirea lmpilor trebuie s se scoat in prealabil siguranele de la tablou. Faptul c lampa nu se aprinde, nu este un indiciu a lipsei de tensiune. Partea filetat a duliei i a soclului lmpii poate fi sub tensiune chiar dac filamentul este ntrerupt. nainte de scoaterea siguranelor trebuie s se ntrerup alimentarea utilajelor prin acionarea ntreruptoarelor i prin scoaterea fielor din prize. n timpul manevrrii siguranelor, locul trebuie s fie bine iluminat (eventual cu lanterne).

22