LICEUL CONSTANTIN BRANCUSI

CLASA XIII – B 

ELEV : VARZOP CRISTI

 PROIET:
INSTALATII SI SISTEME
DE MASURARE

1
 CUPRINS

1. CONSIDERENTE GENERALE

2. ELEMENTE COMPONENTE DE BAZA ALE

INSTALATIILOR SAU ALE SISTEMELOR
DE MASURARE

3. REPREZENTARI GRAFICE ALE STRUCTURII

UNEI INSTALATII

4. TIPURI DE STRUCTURI ALE SISTEMELOR DE

MASURARE

2
 1. CONSIDERENTE GENERALE
Avand in vedere functiile pe cere le indeplinesc, instalatiile si
sistemele de masurare pot fi clasificate in :
 instalatii de verificare / testare si diagnosticare a echipamentelor,
instalatiilor si sistemelor industriale;
 instalatii de supraveghere si control a proceselor industriale.
Instalatiile de masurare utilizate in automatele de control activ si pasiv
se clasifica in functie de prezenta sau absenta actiunii instalatiei de masurare
asupra procesului tehnologic de prelucrare a piesei in :
 instalatii de masurare utilizate in automatele de control activ ;
 instalatii de masurare utilizate in automatele de control pasiv.
Automatele de control activ reprezinta cea mai avansata forma de
control tehnic al calitatii. Instalatiile de masurare utilizate modifica
desfasurarea procesului tehnologic la prelucarea piesei pe masina-unealta,
permitand :
- comanda intreruperii prelucarii atunci cand piesa ajunge la
dimensiunea stabilita sau la comanda schimbarii automate a
regimului de prelucare in orice moment ;
- reglarea masinii-unelte, deci a sculei pentru inceperea unui nou
ciclu de fabricatie ;
- comanda opririi sau a blocarii masinii-unelte in cazul ruperii sculei,
cand semifabricatul are dimensiuni necorespunzatoare sau in alte
cazuri care pot provoca deteriorarea masinii sau care prezita pericol
pentru cel care deserveste masina.
Luand in considerare principalii factori perturbatori care provoaca
abateri de prelucare si erori de masurare, toate instalatiile de masurare
utilizate in controlul activ pot prevenii aparitia rebutului.
Instlatiile de masurare utilizate in automatele de control pasiv
efectueaza controlul pieselor fara a intervenii in procesul tehnologic de
prelucare. De aceea, ele sunt folosite in productia de serie si de masa pentru
realizarea unor produse cu precizie mare, cu productivitate mare si cu pret
acceptabil.
Schemele structurale ale automatelor de control activ si pasiv sunt
prezentate mai jos in figurile 1 si 2.
Instalatiile de masurare utilizate in controlul activ sau pasiv trebuie sa
asigure urmatoarele cerinte : precizie mare, erori de justete si fidelitate mici
si sensibilitate ridicata. O alta caracteristica metrologica, viteza de raspuns,
trebuie sa fie mai mare la automatele de control pasiv. De asemenea,
eroarea de zero (fuga zeroului) trebuie sa fie pe cat posibil, mai mica,
aceasta impunand conditii speciale intregii instalatii de masurare.

3
marime
prescrisa 1 2 3 4

marime
controlata
5

Fig. 1 Schema structurala a automatului de control activ:

1 - cap de masurare cu element de comparare ;
2 – amplificator ;
3 – element de executie ;
4 – masina unealta ;
5 – traductor dereactie.

marime 1
prescrisa 2 3

marime
controlata 4

Fig.2 Schema structurala a automatului de control pasiv:

1 – cap de masurare cu element de comparare ;
2 – amplificator ;
3 – instalatie de sortare ;
4 – proces controlat.

Tinand seama de principiile de functionare, instalatiile de functionare

pot fi mecanice, electrice, pneumatice, optice, cu radiatie etc. Aceasta
clasificare este mai mult conventionala deoarece in realitate majoritatea
instalatiilor de masurare reprezinta sisteme combinate formate din tipurile
mentionate.
Se deosebesc instalatii de mesurare care vin in contact cu piesa
masurata si instalatii de masurare cu actiune asupra piesei fara a intra in
contact cu aceasta. Cel mai des utilizate sunt instalatiile de masurare cu
contact cu piesa datorita simplitatii, robustetii si eliminarii influentei
impuritatilor, geometriei piesei sau lichidului de racire asupra procesului de

4
control. Intr-o serie de cazuri speciale, viteze foarte mari de deplasare a
piesei, sensibilitate marita a suprafetei piesei controlate la actiuni mecanice,
procese de productie care se desfasoara la temperaturi inalte, se folosesc
instalatiile de masurare fara contact.
Lanţ de măsurare reprezinta o serie de elemente ale unui aparat de
măsurat sau ale unui sistem de măsurare care constituie traseul semnalului de
măsurare de la intrare până la ieşire.
Intslatiile de masurare mecanice prezinta robustete mare dar precizia
lor este mica. Se pot realiza cu traductoare mecanice cu actiune directa :
calibre rigide, calibre pana, calibre reglabile si cu traductoare mecanice cu
amplificare mecanica.

Element de Dispozitiv Dispozitiv Dispozitiv

palpare de de de afişare
transmiter amplificar
e e

FENOME
N

Instalatiile de masurare electrice pot avea in componenta capete de

masurare cu traductoare electrice cu contacte, tradutoare inductive si
traductoare capacitive. Sunt robuste, insa au gabarit relativ mare si oarecare
sensibiltate la vibratii, avand in constructii, in geneal, parghii.

măsurand Traductor Dispozitiv Dispozitiv Afisare

de intrare de Înregistrare
măsurare Transmitere

FENOMEN

Capul de masurare cu tradutor electric poate fi cu doua sau mai multe

contacte, cu sau fara amplificarea deplasarii contactelor in raport cu
deplasarea tijei de masurare. Amplificarea propriuzisa se obtine de preferinta
pe cale mecanica sau pneumatica, partea electrica avand drept scop numai
automatizarea procesului de control. El se foloseste in scopul unui control
limitativ (de limite), pentru a vedea daca dimensiunile efective ale pieselor
de controlat se incadreaza sau nu in campul de toleranta descris sau in
intervalul stabilit (fara a preciza valoarea efectiva a fiecarei dimensiuni in
parte). Schema de principiu a capului de masurare cu traductor electric cu
doua contacte este redata in figura 3.
Capul de masurare cu traductor inductiv ofera avantajul unei
sensibilitati si precizii ridicate. In figura 4 este prezentata schema de

5
principiu a unui cap de masurare cu traductor inductiv, prin intermediul
caruia o marime mecanica, masurata, se transforma in variatia impedantelor
unei bobine.
Instalatiile de masurare cu traductoare pneumatice au inertie mare
(timp de raspuns ridicat) insa prezinta robustete, precizie ridicata, raport de
amplificare mare, posibilitatea masurarii fara contact cu piesa, siguranta in
functionare si folosirea in locuri greu accesibile. Cea mai utilizata schema cu
traductor pneumatic este prezentata in figura 5 in care marimea de iesire -
presiunea din camera de masurare - este modificata in anumite limite
proportional cu variatia marimii de intrare si cu variatia interstitiului duza-
calpeta.
Instalatiile de masurare cu traductoare optice si cu radiatie au o
utilizare limitata datorita complexitatilor constructive.
Instalatiile de masurare digitale reprezinta lanţuri de măsurare
digitale ce conţin o parte analogică şi alte câteva blocuri specifice. Semnalul
analogic este prelucrat în blocul analogic şi apoi aplicat unui bloc de
eşantionare – memorare care prelevează valori instantanee şi le menţine la
intrarea convertorului analog – digital pe timpul necesar conversiei.
Instalatia este dotata cu un microprocesor care, pe baza unui program impus
de utilizator, asigură reglarea mărimii măsurate.

5
b 5
4
7

a
3
6

2 1 – tija palpatoare ;
2 – ghidaj ;
3 – parghie ;
1 4 – contacte ;
5 – surub micrometric ;
6 – acul fortei de masurare ;
7 – arc.

Fig. 3 Schema de principiu a capului de masurare cu traductor

electric cu doua contacte

6
Ieşirea numerică la instalatiile de masurare digitale poate fi:
 prelucrată digital (calculul valori medii, valorii efective)
 obţinută la imprimantă
 utilizată pentru controlul procesului respectiv (automat)

1 1 - tija de palpare
4 2 - traductor inductiv
3 - arcul fortei de masurare
4 - piesa

Fig. 4 Schema de principiu a capului de masurare cu traductor inductiv

manometru

camera de
masurare

duza de intrare

duza de
masurare

Fig. 5 Schema de masurare cu traductor pneumatic

7
 2. Elemente componente de baza ale instalatiilor sau ale
sistemelor de masurare

O instalatie sau un sistem de masurare reprezinta un mijloc de

masurare constituit din mai multe aparate de masurat (situate in fluxul
semnalului) sau auxiliare (nesituate in fluxul semnalului), dar care livreaza
energie auxiliara pentru mentinerea functiunii instalatiei, necesara pentru
captarea si adaptarea unui semnal de masurare si pentru emiterea valorii
masurate, ca imagine a marimi de masurat. Daca numarul aparatelor se
reduce la unu, atunci instalatia devine un aparat.

Energie Energie
auxiliara auxiliara
Semnalul
de masurat 4 Regulator
Traductor P in bar pneumatic
Marimea de Semnalul Semnalul Aparatul 4
masurat Termometru de masurare 1 Punte de de masurare 2 Amplificator
t in °C cu rezistenta masurat de masurat
R in Ω
Aparatul 1 Aparatul 2 Aparatul 3
Indicator cu Semnalul de Valoarea
tablou de masurare 5 masurata
comanda l in mm t in °C
Aparatul 5

Nr. 1 2 3 4 5
Aparatul Indicator cu
Termometru Punte de Amplificator Traductor
Denumirea tablou de
cu rezistenta masurat de masurat electropneumatic
comanda
Denumirea dupa functie captor adaptor adaptor adaptor emitator direct
Denumirea dupa structura traductor traductor traductor traductor unitate traductor
semnalului unitate
Marimea de masurat temperatura rezistenta tensiunea curentul temperatura
Domeniul de masurare 100...300 °C - - - 100...300 °C
Semnalul de intrare Xi temperatura rezistenta tensiunea curentul curentul
Domeniul semnalului Xi 100...300 °C 138,5...212,03Ω 0...60 mV 0...20mA 0...20mA
Semnalul de iesire Xe rezistenta tensiunea curentul presiunea lungimea
scarii
Domeniul semnalului Xe 138,5...212,03Ω 0...60 mV 0...20mA 0,2...1.0bar 0...100mm

Fig. 6 Instalatie pentru masurarea electrica a temperaturii

8
 In figura 6 este reprezentat un exemplu de instalatie de masurat
temperatura iar in figura 7 sunt prezentate componentele unei instalatii de
masurat. Temperatura este marimea neelectrica cel mai des masurata.
Senzorii de temperatura folositi în automatizari au o mare varietate, datorita
gamei largi de temperatura care se masoara, precum si preciziei cu care se
masoara într-un anumit domeniu. Eroarea de masura se datoreaza în primul
rând efectelor de schimb de caldura dintre senzor si mediu. Evaluarea erorii
de masurare se face prin calculul raspunsului senzorului, aceasta eroare fiind
cu atât mai mica cu cât conductanta termica senzor – corp este mai mare. O
alta sursa de eroare poate fi încalzirea senzorului datorita curentului propriu
care trece prin senzor (mai ales în cazul traductoarelor parametrice).
Marea varietate a traductoarelor se mai datoreaza si caracteristicilor
constructive ale lor care sunt determinate de mediile în care ele trebuie sa
functioneze. Fenomenele care stau la baza functionarii senzorilor de
temperatura prezinta la fel o mare diversificare. Conversia temperatura –
marime electrica, facuta de senzor, se realizeaza pe baza efectelor produse de
câmpul termic asupra diferitelor materiale conductoare sau semiconductoare.
Efectele produse de temperatura asupra diferitelor corpuri cu care vin
în contact direct sau indirect sunt: dilatarea, modificarea dimensiunilor
solidelor sau modificarea volumului lichidelor, variatia conductivitatii
electrice la materiale conductoare sau semiconductoare, modificarea
proprietatilor magnetice în cazul unor materiale magnetizabile, aparitia si
variatia unei tensiuni electromotoare (pentru senzori activi), variatia
intensitatii si a spectrului radiatiei emise de corp, precum si modificarea
frecventei de rezonanta proprie a materialului.
Traductoarele de temperatura, pe lânga realizarea conversiei
temperatura – marime electrica, trebuie sa aiba si alte proprietati, cum sunt:
sensibilitate, reproductibilitate, timp de raspuns mic, liniaritate pe un
domeniu cât mai mare, montare si interschimbabilitate rapida si usoara. Ele
trebuie sa fie protejate împotriva unor eventuale actiuni distructive mecanice
sau chimice.
Aceste protectii care se adauga în timpul realizarii traductoarelor duc
la scaderea performantelor acestora. Pentru a face o alegere corecta a
senzorului de temperatura trebuie analizate prima data cerintele legate de
intervalul de temperatura în care trebuie sa functioneze, timpul de raspuns,
sensibilitatea, precizia cu care se stabileste temperatura, temperatura maxima
la care va fi supus senzorul, timpul de utilizare, daca sesizarea se face cu sau
fara contact si, nu în ultimul rând, costurile, care sunt direct proportionale cu
precizia senzorului si cu modul de montare a lui.

9
 Aparat de
auxiliar

Wa

Xi Aparat de Sm Aparat de Sm Aparat de

masurat masurat masurat

Fig. 7 Componentele unei instalatii de masurat

Dupa rolul pe care il au in cadrul instalatiei de masurat, aparatele de

masurat se numesc : captor, adaptor, emitator (v. Fig.8).
Captorul este un aparat de masurat care capteaza marimea de masurat
la intrare si emite la iesire un semnal de masurare corespunzator (exemplu :
termometru cu rezistenta).
Daca marimea de intrare este, in acelasi timp, si semnal de masurare,
captorul, ca prim element al instalatiei, nu este necesar.
Cand energia semnalului de masurare este luata direct de la instalatie,
captorul este activ, iar in cazul in care marimea de masurat comanda o
energie auxiliara, livrata captorului de o sursa auxiliara, captorul este pasiv.
Partea captorului care sesizeaza direct marimea de masurat si care este
sensibila la aceasta din urma, se numeste senzor sau sonda (exemplu :
fotoelementele). Captorul trebuie sa micsoreze pe cat este posibil influenta
marimilor perturbatoare asupra semnalului de masurare.

Aparat de Wa=energie auxiliara

auxiliar
Sm=semnal de masurare

Wa

Xi Captor Sm Adaptor Se Emitator

C A E

Marimea
de masurat Emitator direct:
indicator
Amplificator inscriptor
Senzor Calculator numarator
sesizor (sonda) Convertizor Emitator indirect

Fig. 8 Denumirea aparatelor de masurat, dupa rolul in

cadrul instalatiei de masurat
10
 Adaptorul este un aparat de masurat dintr-o instalatie. Acesta este
situat intre captor si emitator si are diferite functii. Astfel, el poate fi :
amplificator de masurare, traductor, calculator etc.
Amplificatorul de masurare este un aparat de masurat cu energie
auxiliara la care energia de intrare comanda energia auxiliara de iesire
(exemplu : amplificarea puterii).
Calculatorul este un aparat de masurat adaptor care serveste la
prelucrarea ulterioara a semnalelor de masurare, efectuand operatii de calcul.
Se deosebesc :
 aparate de conexiune care servesc la conectarea a doua sau a mai
multor semnale de masurare ;
 aparate de functie care transforma semnalul de intrare Xi dupa o
anumita relatie matematica in semnal de iesire Xe ;
 aparate de temporizare care formeaza dependenta temporara dintre
semnalele de iesire si cel de intrare.
Emitatorul este un aparat de masurat care foloseste energie auxiliara
si emite valoarea masurata a marimi de masurat. Emitatorul poate fi direct
(vizual) sau indirect.
In cazul in care emitatorul este prevazut cu dispozitive care livreaza
informatii suplimentare, la valoarea masurata cu aparate de semnalizare, este
emitator de semnal limita sau semnalizator cu valoare limita.
Emitatorul direct livreaza (emite) valoarea masurata intr-o forma
direct inteligibila pentru observator.
Cele mai importante emitatoare directe sunt : indicatoarele,
inregistratoarele si numaratoarele.
Indicatorul este un emitator direct, care permite citirea directa a
valorii masurate.
Indicatorul analog indica valoarea masurata, cu ajutorul unui indicator
pe o scala (aparate cu indicator, osciloscoapele).
Indicatorul digital indica valoarea masurata in forma de numere, adica
in valori discrete ale indicatiei. Daca o scara analoaga consta intr-un sir de
cifre situate pe un element mobil fata de o fereastra sau fata de un reper este
vorba de o indicatie analoaga cu ajutorul unei scari analoage cifrate.
Inregistratorul este un emitator direct care inscrie valoarea masurata –
de cele mai multe ori proportionala cu timpul – pe o banda mobila, pe o
diagrama polara etc.
Numaratorul este un emitator direct, care formeaza valoarea masurata
ca suma sau ca integrala de timp, aceasta fiind emisa intr-o forma directa si
vizibila.
Emitatorul indirect livreaza valoarea masurata intr-o forma
recunoscuta numai cu dispozitive sau cu cunostinte speciale.
Dupa forma semnalului, mijloacele de masurat se clasifica in :
traductoare si convertizoare (Fig. 9).

11
 Mijloc de
masurat

Traductor de
masurat Convertizor

Traductor de Convertizor Convertizor

masurat unitate analog-digital digital-analog

Convertizor
de cod

Fig. 9 Denumirea mijloacelor de masurare dupa forma semnalului

Traductorul de masurare este un mijloc de masurare care transforma

un semnal de intrare analog intr-un semnal de iesire analog, dependent de cel
de intrare. Traductoarele se compun din elementul sensibil şi elementul
traductor. Elementul sensibil efectuează operaţia de măsurare propriu-zisă,
iar elementul traductor asigură transformarea semnalului într-un alt semnal,
în general electric sau pneumatic, unificat, semnal ce e pretează pentru
transmiterea la distanţă.
Performanţele traductoarelor pot fi apreciate pe baza sensibilitatii
acestora, caracteristica ce reprezintă limita raportului dintre variaţia infinit
mică a mărimii de ieşire şi cea de intrare, când ultima tinde spre zero. În mod
normal, elementele de măsurat prezintă un anumit prag de sensibilitate,
adică o valoare limită sub care nu mai apare o mărime măsurabilă la ieşire.
Exista cateva caracteristici care, de asemenea trbuie luate in calcul
atunci cand se are in vedere performanta unui traductor, si anume:
 Liniaritatea se referă la aspectul caracteristicii statice a elementelor
şi, această caracteristică nu trebuie să prezinte curburi şi histerezis
pe tot domeniul de variaţie al mărimilor de intrare şi ieşire.
 Comportarea dinamică. Această caracteristică se referă la
capacitatea elementului de a reproduce cât mai exact şi fără
întârziere variaţiile mărimii măsurate. Se apreciază pe baza funcţiei
de transfer a elementului, adică pe baza constantelor de timp ce
intervin sau, uneori pe baza benzii de trecere.
 Reproductibilitate, reprezintă proprietatea elementelor de a-şi
menţine neschimbate caracteristicile statice şi dinamice pe o
perioadă cât mai lungă de timp, în anumite condiţii de mediu
admisibile.

12
  Timpul de răspuns reprezintă intervalul de timp în care un semnal
aplicat la intrare se va resimţi la ieşirea elementului. Acest timp
poate fi oricât de mic, dar niciodată nul, putând fi asimilat cu
inerţia.
 Gradul de fineţe se caracterizează prin cantitatea de energie
absorbită de traductor din mediul de măsură, recomandându-se să
fie cât mai mică pentru a nu influenţa desfăşurarea procesului.
Alegerea traductorului se va face în funcţie de parametrul reglat, în
funcţie de mediul de măsură, în funcţie de tipul semnalului: continuu,
electric sau neelectric, discontinuu.
Privite sub aspectul tipului de semnale, traductoarele pot fi analogice
sau pot fi numerice (cifrice). Clasificarea traductoarelor este o problemă
destul de dificilă, deoarece varietatea acestora este multiplă. Una din
variantele de clasificare, în funcţie de mărimea de intrare şi cea de ieşire,
este prezentată schematic dupa cum urmeaza:
i e
Traductor

Electric Neelectric Parametrice Generator

Frecvenţă Deplasare
Rezistive Inductiv Capacitive
Fază Viteză Inducţie
Curent Acceleraţie De înaltă Piezoelectric
Tensiune Presiune Reostatic Marimi Termoelectric
Termorezis- şi joasă variabile
Nivel frecvenţă
Putere Debit tiv
Temperatură Termometric
Tensometric
ş.a. Electrolitice
Fotoemisiv

Un alt mod de clasificare poate fi făcut în raport de mărimea de natură

neelectrică pe cale electrică. În acest caz vom avea:
 Traductoare pentru mărimi geometrice: rezistive, inductive,
capacitive şi numerice de deplasare; cu radiaţii; de proximitate.
 Traductoare pentru mărimi cinematice: de viteză; de acceleraţie;
de şocuri şi vibraţii; giroscopice.
 Traductoare pentru mărimi mecanice: elastice (tracţiune,
compresie, îndoire, cuplu); tensometrice rezistive; cu coardă
vibrantă; magnetostrictive; de forţă; de cuplu.

13
  Traductoare pentru mărimi tehnologice: presiune, debite, nivel,
temperatură.
 Alte traductoare: integrate, etc.
In cazul in care la intrarea si iesirea traductorului de masurare se afla
aceeasi marime fizica si aparatul lucreaza fara energie auxiliara, traductorul
se numeste transformator sau convertizor (exemplu : transformator de
curent).
Traductorul unitate este un traductor cu domeniul semnalului de iesire
normat, care necesita, de regula, energie auxiliara. Acest traductor se mai
numeste transmitator sau convertizor standard de masurare.
Convertizorul este un aparat de masurat la care semnalul de intrare
difera structural de cel la iesire (exemplu : analog-digital, digital-analog) sau
care are numai o structura digitala.
Convertizorul analogic-digital transforma un semnal de intrare analog
intr-un semnal de iesire digital.
Convertizorul digital-analog transforma un semnal de intrare digital
intr-un semnal de iesire analog.

3. Reprezentari grafice ale structurii unei instalatii

Reprezentarea grafica a unei instalatii de masurat este descrisa de

figurile 7 si 8.
Schema de montaj trebuie sa contina toate aparatele de masurat,
aparatele auxiliare si elementele constructive ale instalatiei, sub forma de
simboluri sau aparate-bloc.
Legaturile dintre aparate trebuie reprezentate simplificat, dar clar.
Schema de montaj contine : simbolul aparatului, aparatul-bloc,
schema functionala.
Simbuloul aparatului reprezinta aparatul de masurat, aparatul auxiliar
sau un element constructiv reprezentat intr-o forma simplificata sau printr-un
semn normat (standardizat).
Aparatul-bloc reprezinta un aparat de masurat, aparat auxiliar sau un
element constructiv reprezentat grafic simplificat sub forma de dreptunghi,
in interiorul caruia se deseneaza sau nu simbolul normat al aparatului.
Schema functionala este o reprezentare simbolica a legaturilor dintre
semnalele sistemului, adica dintre semnalele de masurare ale instalatiei, ale
aparatului sau ale unui numar de aparate si instalatii.
In aceasta schema, elementele de transmitere ale instalatiei ori ale
aparatului se reprezinta ca semnalele bloc, iar legaturile lor, prin linii de
actiune cu sens.
Partile componente ale unei scheme functionale sunt : semnalul bloc,
linial de actiune, sensul de actiune.

14
 Semnalul-bloc se reprezinta de preferinta printrin dreptunghi, cu o
linie dubla la legatura semnalului de iesire (figura 10).

X1 X2 X3 X4

(Xe) (Xe)

a) Structura in lant

X1 Xe
X21
X1 X2=X21+X22

Xe X22
X1

b) Structura in paralel

Xi2=Xi1+Zez
Xi1

Xe2

c) Structura in cerc

Fig. 10 Structura semnalului bloc

15
 Linia de aciune este o lnie continua subtire, care indica drumul unui
semnal de masurare. Ea porneste, de regula, de la latura mica a semnalului
bloc.
Sensul de actiune se reprezinta cu sageti, pe linia de actiune care
determina un proces de masurare, de comanda, etc.
Sensul de actiune caracterizeaza un semnal de masurare ca semnal de
intrare sau de iesire.

4. TIPURI DE STRUCTURI ALE SISTEMELOR DE MASURARE

Cela mai importante legaturi dintr-o schema functionala sunt :

structura in lant, structura in paralel si structura in cerc, acestea fiind
reprezentate in figura 10.

Principii de functionare – principiul energiei

Transmiterea semnalelor nu se poate face fara schimb de energie. Spre

exemplu la masurarea piesei cu un aparat de tip Abbe vertical, piesa este
palpata cu o forta de masurare F, care produce o deformatie elastica. In acest
proces are loc un schimb de energie care influenteaza semnalul de masurare.
Ca urmare, la folosirea unui mijluc de masurare trebuie sa se
controleze nu numai schema de functionare, ci si masura in care nivelul
energetic nu determina erori de adaptare prea mari ale marimii de masurat.
De aceea este necesar sa se intocmeasca schema fluxului de energie .
Schema fluxului de energie indica faptul ca transmiterea smnalului
este legata de transmiterea puterii.
In fiecare semnal transmis, apar simultan doua marimi de masurat, al
caror produs trebuie sa reprezinte puterea semnalului. Aceste marimi de
masurat se numesc intensitati si trebuie urmarite intotdeauna in schema.

16