Sunteți pe pagina 1din 20

Ministerul Educaţiei, Culturii 

şi Cercetării al Republicii Moldova


Universitatea Tehnică a Moldovei
Facultatea Calculatoare, Informatică şi Microelectronică.
Departamentul Informatică şi Ingineria Sistemelor
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Lucrare de laborator Nr.1-2


Programare de Sistem
Tema: “ Instalarea și configurarea sistemului GNU/Linux.
Familiarizarea cu linia de comandă”
 
 
 
 
 
 
Efectuat de           st.gr. MAI-211M, Gorea Filip
                                                                                
Verificat de                               conf.univ., dr. Moraru
Victor 
 
 
 
  
 
Chişinău 2021
Scopul lucrării: a familiariza studenții cu soft-ul VirtualBox și de a instala mașini
virtuale cu Linux care vor fi utilizate ulterior în cadrul celorlalte lucrări de laborator.
Căpătarea deprinderilor cu lucrul în linia de comandă.

Partea 1. GNU/Linux: primii pași


Pe mașina gazdă a fost instalată aplicația VirtualBox de la compania Oracle care
permite crearea și monitorizarea mașinilor virtuale. În această aplicație a fost creată o mașină
virtuală cu denumirea Debian 11 Server în baza imaginii descărcate de pe resursa
distributorului cu veriunea de 64 biți. Pentru noua mașină virtuală au fost alocați 512MB.

Figura 1, Logarea cu noul user în noul host

Rezultatul poate fi vizualizat în figura 1.

Partea 2. Exerciții în linia de comandă


Exercițiul 0 – Conectarea
Pașii de executare:
1. Conectarea la sistem cu credențialele nou create,
2. Lansarea paginii de manual pentru comanda pwd făcând man pwd,

3. Aflarea directoriului curent prin lanarea comenzii pwd,

4. Devenirea utilizatorului root cu comanda su -,

A fost modificat utilizatorul de la filip la root.


5. Aflarea directoriului curent,

6. Revenirea la rolul normal cu ajutorul comenzii exit,


Utiizatorul a fost modificat de la root la filip.
7. Verificarea directoriului curent,

8. Obținerea rolului de root și oprirea mașinii cu comanda poweroff.

Exercițiul 1 – Navigarea prin arborescența de fișiere. Partiții UNIX


1. Deplasarea în directoriul /etc și listarea conținutului acestuia cu ajutorul
comenzilor cd și ls,

2. Consultarea paginii de manual pentru comanda cat și vizualizarea conținutului


fișierului /etc/fstab (filesystem table)
3. Conform fișierului /etc/fstab sunt montate 5 partiții, iar punctele lor de montare
sunt / (root), /boot, /home, none și /media/cdrom0.
4. Lansarea comenzii mount fără de argumente returnează lista de dispozitive
curent montate,
5. Comanda du (disk usage) este folosită pentru a estima utilizarea spațiului de
fișiere, iar df (disk free) indică dimensiunea totală a discului, spațiul utilizat,
spațiul disponibil, procentul de utilizare și pe ce partiție este montat discul.
Exercițiul 2 – Gestionarea utilizatorilor ;i a grupurilor
1. Coținutul fișierului /etc/passwd

Conform fișierului /etc/login.defs uid-ul utilizatorilor simpli începe de la 1000 și


ajunge la 60000, iar al utilizatorilor de sistem de la 100 la 999. Identificatorul 0 este al
administratorului (root), 1-99 rezervați pentru alte conturi predefinite.

a) Sunt 7 conturi de sistem


b) 2 conturi de utilizatori
c) Pentru contul utilizatorului filip, UID-ul și GID-ul sunt 1001
2. Crearea unui cont nou cu numele test prin apelarea comenzii adduser

Opțiunea adduser este mai comodă decât useradd, deoarece este de un nivel mai
înalt, respectiv implică mai puțin efort din partea administratorului întru cât crează, setează
contul și configurează setările. Useradd este de nivel mai jos, ceea ce presupune mai multe
acțiuni pentru a face un utilizator complet funcțional.
a) Verificarea ca numele utilizatorului nou-creat să apară în fișierele /etc/passwd
și /etc/shadow, de asemenea dacă a fost creat dosarul respectiv în dosarul /home

b) Determinarea UID-ului și GUI-ului

c) O linie a fișierului /etc/passwd include următoarele date despre utilizator –


numele:parola:uid:gui:info_utilizator:home_directory:shell, iar o linie a fișierului
/etc/shadow include – username:parola_encriptată:ultima_schimbare_a_
parolei:min_pass_age:max_pass_age:perioada_de_atentionare:perioada_inactiva
:data_de_expirare:::
3. În cazul în care utilizatorul și-a uitat parola, root-ul o poate modifica și să-i
comunice noua parolă,
Logarea cu parola nouă a trecut cu succes. Ulterior utilizatorul poate modifica
parola.

4. Crearea unui grup nou cu numele new-group

Cu ajutorul comenzii cat /ect/group pot fi vizualizate toate grupele. Noua grupă a
fost adăugată cu succes în acestă listă.

5. Crearea unui nou utilizator test2

6. Adăugarea utilizatorilor în grupul nou creat


La consultarea fișierului /etc/group se poate observa că utilizatorii test și test2 au
fpst adăugați:

7. Excluderea unui utilizator din grup se poate face cu ajutorul comenzii gpassw -d
username groupname

8. Utilizatorul test 2 nu mai face parte din grupul new-group

Exercițiul 3 – Editoare Unix


Editorul nano
Pentru a utiliza editorul nano e suficient taparea cuvântului cheie nano și
utilizatorului i se va deschide editorul.
Prima linie de sus idică numele, versiunea editorului și numele fișierului. Ultimile
două linii de jos prezintă shortcut-urile dispoinbile.
- Pentru a obține mai multă informație privind utilizarea editorului se tastează
Crtl+G

- Pentru a se deplasa de pe o linie pe alta sau de-a lungul liniei se vor utiliza
săgețile,
- Pentru a ieși din bufferul curent sau din editor se tastează Ctrl+X,
- Pentru a elima o secvență de text, păstârnd-o în memorie se va utiliza Ctrl+K,
- Pentru a însera textul păstrat în memorie se va utiliza Ctrl + U,
- Pentru a comenta o linie se tastează Alt+3,
- Pentru a căuta un cuvânt Ctrl+W,
- Pentru a afla poziția la care se află cursorul Ctrl+C,

- Pentru a salva fișierul text se va tasta Ctrl+O și se va însera un nume a


fișierului.
Toate posibilele combinații de taste sunt prezentate în manual.
Fișierul a fost creat cu succes:

Pentru a deschide fișierul se va scrie comanda nano filename. Denumirea se poate


autocompleta prin tastarea Tab.

Textul se poate selecta menținând tasta Shift și utilizând săgețile.


Textul poate fi aliniat cu combinația Ctrl + J. Diferența dintre primul și al doilea text
constă în faptul că în primul, în cazul în care textul este mai lung decât lățimea ferestrei
terminalului, poate fi vizibil în întregime fără a mișca cursorul la dreapta, în schimb comanda
Justify îl divizează astfel încât tot textul să fie vizibil încadrându-se în lățimea ferestrei.

Dacă au fost făcute modificări în fișier, înainte de a ieși din editor, acesta va întreba
dacă se dorește salvarea modificărilor.
Exercițiul 4 – Manipularea fișierelor și a directoarelor
1. Conținutul dosarului personal

2. Conținutul dosarului /etc

La încercarea de a crea un nou dosar în dosarul /etc, permisiunea a fost respinsă,


deoarece dreptul de a modifica (write) dosarul îi aparține doar administratorului.
3. Afișarea conținutului dosarului /tmp

Dosarul /tmp conține este predestinat pentru stocarea rapidă (posibil mică) cu o
durată scurtă de viață. Multe sisteme curăță /tmp foarte repede - pe unele sisteme este chiar
montat ca disc RAM.
Încercarea de a crea un dosar în /tmp a fost de succes. Instanța nou creată este un
directoriu.

Confirmare că tmp e directoriu – caracterul d în file mode.

4. Crearea dosarului tmp în dosarul personal

Exercițiul 5 - Sistemul de fișiere


1. Poziționarea în dosarul personal
2. Crearea dosarului Lab2

3. Conținutul dosarului curent

4. Deplasarea în dosarul Lab2

////////////////////////////////////////////////////////////////////
5. Conținutul dosarului curent

6. Copierea fișierului /etc/passwd în dosarul curent

7. Conținutul dosarului curent

8. Conținutul fișierului passwd din dosarul curent

9. Primele 10 linii ale fișierului passwd


10. Crearea dosarului SUB în dosarul curent

11. Conținutul dosarului curent

12. Crearea dosarului SUB2 în dosarul curent

13. Conținutul dosarului curent

14. Ștergerea dosarului SUB2

15. Conținutul dosarului curent

16. Copierea fișierului passwd în dosarul curent cu un nume nou passwd2

17. Listarea numerelor inode-urilor pentru aceste două fișiere utilizând opțiunea -i a
comenzii ls

18. Redenumirea fișierului passwd2 în dup

19. Listarea numerelor inode-urilor pentru aceste două fișiere utilizând opțiunea -i a
comenzii ls

20. Crearea în dosarul SUB, însă fără a se deplasa în el, link-ul (hard link) link.txt
spre fișierul passwd, se va utiliza comanda ln
21. Afișarea numerelor inode-urilor fișierelor passwd și link.txt

22. Crearea în dosarul SUB, însă fără a se deplasa în el, link-ul simolic link_simb.txt
spre fișierul passwd
23. Afișarea numerelor inode-urilor fișierelor passwd și link_simb.txt
24. Utilizarea comenzii cat pentru a afișa conținutul link-urilor link.txt și
link_simb.txt

25. Deplasarea fișierului passd în dosarul SUB

26. Utilizarea comenzii cat pentru a afișa conținutul link-urilor link.txt și


link_simb.txt
De data aceasta, când fișierul inițial passwd se află în același directoriu ca și link-
urile, este posibilă vizualizarea datelor prin link-uri.
27. Deplasarea fișierului passwd în dosarul curent, redenumirea fișierului în
passwd_bis din dosarul SUB
28. Revenirea în dosarul Lab2
29. Afișarea tuturor elementelor ne-ascunse ale arborescentei dosarului Lab2
utilizând opiniunea de afișaj recursiv a comenzii ls

30. Ștergerea tuturor elementelor create în cardul exercițiului 5 cu ajutorul comenzii


rm -rf Lab2, verificarea dacă elementele au fost șterse
-r șterge recursiv toate directoriile și conținutul acestora
-f ignoră fișierele și argumentele inexistente, se execută fără întârzieri (instant).

Concluzii
Debian este un sistem de operare gratuit pentru computer. Debian folosește kernel-ul
Linux, un software complet gratuit lansat de Linus Torvalds și susținut de de programatori
din întreaga lume. O mare parte a instrumentelor de bază care completează sistemul de
operare provin din proiectul GNU, iar aceste instrumente sunt, de asemenea, gratuite. Debian
este un proiect de dezvoltare a internetului pentru voluntari. Sunt sute de voluntari care
lucrează la asta. Majoritatea sunt responsabili de un număr mic de pachete software și sunt
familiarizați cu software-ul pe care îl dezvoltă.
Când dezvoltatorii și utilizatorii Debian vorbesc despre „software gratuit”, ei se
referă mai degrabă la libertate decât la preț. Debian este gratuit în acest sens: fiecare este liber
să îl modifice și să îl redistribuiască și să ofere întotdeauna acces la codul sursă în acest scop.
În cadrul acestei lucrări de laboratorl au fost făcuți primii pași întru familiarizarea cu
acest sistem de operare. Îndeplinirea sarcinilor a fost posibilă grație mașinii virtuale lansate
din aplicația VirtualBox distribuite de Oracle și imaginii Debian. Astfel, pe parcursul
efectuării lucrării au fost executate numeroase comenzi pentru scopuri precum setarea
contului, crearea unei gazde, a utilizatorilor, directoriilor, fișierelor, examinarea conținutului
fișierelor implicite, identificarea id-urilor, manipularea fișierelor și altele.