Sunteți pe pagina 1din 8

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Raport
Lucrare de laborator Nr.2
La MMC 2

Tema: Analiza sistemelor de așteptare multicanal

A efectuat: st. grupei CR-191 f/r


Rusu Cristian R. A verificat:
Emilian Guţuleac

Chişinău 2020

Scopul lucrării:
Studierea metodelor de descriere şi de evaluare a sistemelor de aşteptare multicanal
elementare tip GI/G/k/n
Consideratii teoretice:
Modelele fenomenelor de aşteptare descriu sisteme şi procese de aşteptare cu caracter de
masă care intervin în diverse domenii ale activităţi practice.
În sistemul SA există un flux de cereri (clienţi) pentru servire, numit flux de intrare ,
caracterizat de numărul de cereri care intră în sistem într-o unitate de timp. Într-un SA există
elemente care efectuiază , serviciile numite staţii de deservire sau servere. Pentru servirea
fiecărei unităţi (cereri) , este necesar un timp oarecare, în cursul căreia staţia este ocupată şi nu
poate servi alte unităţi. Durata servirii este întîmplătoare (aleatoare). In unele sisteme de a
steptare disciplina sirului de asteptare se poate stabili nu numai ın raport cu ordinea intrarii
unitatilor ın sistem, ci si dupa alte criterii. De exemplu, ordinea servirii cererilor se face ın
functie de important¸a acestora ın procesul de productie sau, daca se studiaza sistemele de
transmitere a mesajelor, atunci se transmit mai ıntai mesajele cu cont¸inut deosebit de important i
apoi mesajele curente. Astfel de sisteme de asteptare le numim sisteme de asteptare cu prioritati.
Un sistem SA este descris complet prin formula lui Kendall de următoarele elemente:
fluxul de intrare , fluxul de aşteptare, staţiile de servire şi fluxul de ieşire. Cu ajutorul fluxului de
intrare putem determina modul în care sosesc unităţile în SA. Presupunem că intrările în SA sînt
întîmplătoare şi independente , deci probabilitatea că o unitate să vină în SA este independentă
atît de momentul în care se produce sosirea cît şi de numărul unităţii existente deja în sistem sau
de numărul de unităţi ce vor veni.
Coeficientul de trafic, notat ρ, se defineste ca raportul dintre timpul mediu de servire si
timpul mediu dintre doua sosiri consecutive ale cererilor. Este evident, ca daca timpul mediu de
servire este mai mic ca timpul mediu dintre doua sosiri consecutive a doua cereri (ρ < 1), atunci
nu se formeaza siruri de asteptare nelimitate si sistemul lucreaza ın regim stationar. Daca durata
medie de servire a unei cereri este mai
mare decat timpul mediu dintre doua cereri consecutive (ρ > 1), atunci se formeaza un sir de
asteptare nelimitat si sistemul se supraıncarca. Cazul ρ = 1 pretinde o analiza speciala i deschide
un larg domeniu de cercetare. Atunci cand valoarea lui ρ tinde spre 1 de jos se spune ca sistemul
este ın regim de trafic critic.
Probabilitatea că in intervalul de timp (t,t+Δt),t>0, să se producă o intrare în sistem ,
reprezintă numărul mediu de intrări în unitatea de timp Δt şi este egală cu λt, în ipoteza că
sosirile urmează un proces Poisson de parametru λ,(0<λ<∞). Să presupunem că t≥0 şi notăm cu
t1, t2,......,tn,.... momentele succesive în care sosesc unităţile în sistem. Vom admite că
intervalele de timp dintre intrările consecutive τn=tn+1-tn
t0=0, n=1,2.... sînt variabile aleatoare pozitive independente cu funcţia de repartiţie:
1
F(x)=Pr(τn≤x), 0<λ<∞, n=1,2,....
τn, n=1,2,.... fiind variabile aleatoare identic repartizate. Durata necesară pentru servirea unei
unităţi se numeşte durată de deservire. Presupunem că duratele de deservire sînt variabile
aleatoare pozitive, identic repartizate independente şi deasemanea ,independente de τ 1 , τ2 ,...
Notînd cu yn durata de deservire celeia de-a n-a unitate, funcţia de repartiţie a duratei de
deservire este:
H(x)=P r(yn≤x), 0<λ<∞. Într-o problemă de aşteptare se întîlnesc următorii
indicatori de performanţă principali:
π0 – probabilitatea staţionară că în SA nu mai sînt unităţi pentru a fi deservite.
nSA (t), (respectiv ns(t)) – numărul mediu de unităţi în SA (în şirul de aşteptare ) la un
moment t , care este valoarea medie a variabilei nSA (t), (respectiv ns(t)).
τSA – durata medie de aşteptare a unei unităţi în SA.
Ultimii doi indicatori de performanţă depind de legile serviciului şi ale sosirilor şi aceştea
vor fi determinaţi pentru fiecare model SA în parte.
 - rata servirilor unităţilor în sistem într-o unitate de timp
 - rata sosirilor unităţilor întro unitate de timp
nsa – nr mediu de unităţi în Sistemul de Aşteptare
nfa – nr mediu de unităţi în firul de aşteptare
sa – timp mediu de staţionare a cererii în sistem
fa – timp mediu de staţionare a cererii în firul de aşteptare
ρ - coeficientul de utilizare a serverului
 - propabilitatea că în sistem nu sunt cereri

Se da :
Varianta 25

A D
λ=1 0,49 B λ=1 2,99
ρ=[0.05 −0.95] λ=1 0,49 m=1 3
pas=0.05 ρ=0 , 62 ρ=[0.05 −0.95]
S=[1− 10] pas=0.05

Graficele pentru tabelul nr.1 Analiza SA: M/M/1/∞:

2
20

18

16

14

12

10

0
0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3 0.35 0.4 0.45 0.5 0.55 0.6 0.65 0.7 0.75 0.8 0.85 0.9 0.95

Nsa Nfa

Fig.1 Graficul in dependenta de ρ a nr mediu de cereri

1.6

1.4

1.2

0.8

0.6

0.4

0.2

0
0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3 0.35 0.4 0.45 0.5 0.55 0.6 0.65 0.7 0.75 0.8 0.85 0.9 0.95

Tsa Tfa

Fig.2 Graficul in dependenta de ρ a timpului mediu

3
1

0.9

0.8

0.7

0.6

0.5

0.4

0.3

0.2

0.1

0
0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3 0.35 0.4 0.45 0.5 0.55 0.6 0.65 0.7 0.75 0.8 0.85 0.9 0.95

Kr Πo

Fig.3 Graficul in dependenta de ρ a coeficientului de incarcare si probabilitatea ca in sistem nu


sunt cereri

Graficele pentru tabelul nr.2 Analiza M/M/S/∞:

0.9

0.8

0.7

0.6

0.5
Nsa
0.4 Nfa

0.3

0.2

0.1

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Fig.4 Graficul in dependenta de nr. de serveri a nr. mediu de cereri

4
0.07

0.06

0.05

0.04
Tsa
0.03 Tfa

0.02

0.01

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Fig.5 Graficul in dependenta de nr. de serveri a timpului mediu

0.7

0.6

0.5

0.4
Kr
0.3 Πo

0.2

0.1

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Fig.6 Graficul in dependenta de nr de serveri a coeficientului de incarcare si probabilitatea ca


in sistem nu sunt cereri

Graficele pentru tabelul nr.3 Analiza SA: M/M/1/m:


5
12

10

6 Nsa
Nfa

0
0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3 0.35 0.4 0.45 0.5 0.55 0.6 0.65 0.7 0.75 0.8 0.85 0.9 0.95

Fig.7 Graficul in dependenta de ρ a nr mediu de cereri

0.8

0.7

0.6

0.5

0.4 Tsa
Tfa
0.3

0.2

0.1

0
0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3 0.35 0.4 0.45 0.5 0.55 0.6 0.65 0.7 0.75 0.8 0.85 0.9 0.95

Fig.8 Graficul in dependenta de ρ a timpului mediu

6
1

0.9

0.8

0.7

0.6

0.5 Kr
Πo
0.4

0.3

0.2

0.1

0
0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3 0.35 0.4 0.45 0.5 0.55 0.6 0.65 0.7 0.75 0.8 0.85 0.9 0.95

Fig.9 Graficul in dependenta de ρ a coeficientului de incarcare si probabilitatea ca in sistem nu


sunt cereri

Concluzie: In urma efectuarii lucrarii de laborator unde am studiat


procesul de sosire şi de deservire a cererilor într-un sistem de aşteptare, am
observat, din tabele de analiza a diferitor sisteme de asteptare că pe masură ce
coeficientul de utilizare a serverului creşte, creşte şi timpul mediu de staţionare a
cererii in şir, cît şi numărul mediu de cereri, pentru cazul M/M/1/m observîndu-se
o depreciere a numarului mediu de cereri in sistemul de asteptare fata de numarul
mediu de cereri in firul de asteptare, respectiv a timpului mediu de asteptare in
sistem fata de timpul mediu de asteptare in firul de asteptare, fiind mai mare pentru
sistemul de asteptare