Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT DIDACTIC
I. DATE GENERALE
Disciplina: Informatică și TIC
Clasa: a V-a
Unitatea de învățare: Algoritmi
Titlul lecției: 1. Noțiunea de algoritm. Proprietăți.
Tipul lecției: mixtă (predare-învățare/consolidare și aplicativă)
Durata lecției: 1 oră
Scopul lecției:
Prezentarea aspectelor semnificative referitoare la algoritmi, cu exemplificări din viața
reală, fixarea şi evaluarea cunoştinţelor asimilate şi a deprinderilor aplicative formate de
elevi, prin activități de învățare asociate
Competențe specifice:
2.1. Descrierea în limbaj natural a unor algoritmi pentru rezolvarea unor situații din viața
cotidiană
1.3. Utilizarea eficientă şi în siguranță a Internetului ca sursă de documentare
Activități de învățare asociate
Prezentarea unor algoritmi întâlniți în viața cotidiană, bazați pe o secvență de operații.
Analizarea unor formulări, în scopul identificării proprietăților algoritmilor și
respectării acestora.
Obiectivele operaționale:
O1. Definirea, caracterizarea şi reprezentarea algoritmilor.
O2. Identificarea/formularea unei probleme, a datelor ei de intrare și de ieşire şi a
etapelor ei de rezolvare.
Strategia didactică (metode, mijloace, forme de organizare)
Metode
Conversația (euristică, de examinare și de fixare)
Demonstrația
Învățarea prin descoperire
Problematizarea
Exercițiul aplicativ
Modelarea grafică şi iconică
Mijloace
Manual (scris, digitale în versiune online sau tipărită – https://www.manuale.edu.ro/)
Auxiliare didactice
Fișe de lucru
Tutoriale online
Filme didactice (de ex.: Eticheta ceaiului și prepararea corectă a acestuia –
ghttps://www.youtube.com/watch?v=_5DMseCj2dc)
Prospecte tehnice (de ex.: Asamblarea unei mașini de tocat carne –
http://www.heinner.ro/uploads/support/ro/4251b-Manual-MG12TASH---5lb.pdf)
Imagini și texte descriptive pentru diverși algoritmi din viața cotidiană
Forme de organizare
Frontală (teoretică)
Individuală, în echipe de 2 elevi sau/și pe grupe de elevi (aplicativă, practică)
Nr. Etapele lecției Timp Obiective operaționale Activitatea profesorului Activitatea elevilor Strategii didactice
6. Tema pentru 2 min O1, O2 Oferă spre rezolvare, ca temă Urmăresc atent precizările Activitate frontală
acasă pentru acasă, ale căror cerințe se profesorului și notează în caiete
bazează pe aplicațiile realizate în tema și indicațiile de rezolvare
clasă și analizate cu elevii. primite.
Compendiu introductiv pentru gimnaziu, clasa a V-a – I.S.E și M.E.N., 2017 (http://www.ise.ro/compendiu-introductiv-pentru-gimnaziu)
Detalii de prezentare:
3.1. Explicaţii
Unitatea de învăţare Algoritmi se fundamentează pe ideea posibilităţii şi necesităţii abordării informatizate a diverselor probleme din viaţa reală.
Elevii vor fi implicaţi în situaţii concrete, prin care vor înţelege scopul şi eficienţa algoritmizării – aflarea rapidă a soluţiilor problemelor şi
îmbunătăţirea lor. Ei vor putea afla informaţii despre personalităţi şi realizări în domeniul informatic, care au contribuit la dezvoltarea lui şi la
interconectarea sa cu toate celelalte domenii ale vieţii economice şi sociale.
Tipurile de activităţi asociate sunt: discuţii, aplicaţii, investigaţii, studii de caz şi problematizare, răspunsuri şi motivaţii.
3.2. Concept: Algoritmul – conceptul fundamental al informaticii
Definiţie. Algoritmul este un set finit de paşi executabili, descrişi fără echivoc, care soluţionează o clasă de probleme.
Exemple de algoritmi: interpretarea unei piese muzicale (descris în partitură), construcţia unui automobil (urmărind procedeele şi schiţele de
fabricaţie), folosirea unei maşini-unelte (citind manualul de utilizare), explorarea unui labirint în vederea găsirii unei ieşiri (una din soluţii: se ţine o
mână pe perete şi se merge fără a o dezlipi de acesta), decolarea unui avion (operațiuni, listă de verificare) etc.
Observaţie. Orice echipament de calcul poate fi considerat o maşină algoritmică.
3.3. Istoric: Al-Khwarizmi – Părintele algebrei
Abu Abdullah Muhammad bin Musa al-Khwarizmi (sau Muhammed ibn Musa Horezmi – în farsi خوارزمی- prescurtat Al-Horezmi) a fost un
savant, astronom/astrolog, matematician şi scriitor persan. S-a născut probabil în 780, şi a murit către anul 845 D.H.
Este adesea citat ca "părintele algebrei", numele acestei discipline matematice având la origine titlul cărţii sale "Hisab o jabr o muqabele". Tot de
la el se trage şi cuvântul algoritm - procedeu sau sistem de calcul.
În 1878 s-a găsit un manuscris al său, intitulat Imaginea Pământului.
3.4. Caracteristici: Caracteristicile generale ale algoritmilor
Proprietăţi fundamentale:
Caracterul finit (finitatea) – algoritmul trebuie să aibă un număr finit de paşi.
Claritatea – algoritmul trebuie descris clar, fără ambiguităţi.
Generalitatea (universalitatea) – algoritmul trebuie să rezolve toate problemele dintr-o clasă de probleme.
Completitudinea – algoritmul trebuie să trateze toate cazurile speciale (excepţiile) problemei pe care o rezolvă.
Realizabilitatea – algoritmul trebuie să fie posibil de codificat într-un limbaj de programare.
Eficienţa – algoritmul este cu atât mai eficient cu cât spaţiul de memorie utilizat este mai mic şi timpul de execuţie (numărul de operaţii în care
se folosesc resursele calculatorului) mai mic.
Observaţii
Nerespectarea caracteristicilor generale conduce la obţinerea de algoritmi neperformanţi, posibil infiniţi sau nerealizabili.
Doi algoritmi sunt echivalenţi când pentru aceleaşi date de intrare se obţin aceleaşi date de ieşire.
Nu orice problemă admite un algoritm de rezolvare.
Algoritmizarea problemelor
Complexitatea problemelor care necesită descrierea mai multor procese de calcul complexe a determinat folosirea noţiunii de algoritm în
activitatea de rezolvare a problemelor. Multe procese naturale, multe activităţi umane, pot fi descrise într-o formă algoritmică prin definirea
unor informaţii şi acţiuni clare şi precise, eliminându-se ambiguităţile în interpretare şi în operaţii.
Algoritmizarea este o cerinţă fundamentală în rezolvarea oricărei probleme cu ajutorul calculatorului. Experienţa a demonstrat, însă, că nu
orice problemă poate fi rezolvată prin algoritmizarea rezolvării, adică prin descrierea unui algoritm de rezolvare. Astfel, problemele se pot
împărţi în 2 clase:
clasa problemelor decidabile – care include pe cele pentru care există algoritmi de rezolvare;
clasa problemelor nedecidabile – care include pe cele pentru care nu există algoritmi de rezolvare.
Un algoritm implementează diverse metode şi tehnici de rezolvare, care au fost descoperite sau definitivate într-un anumit moment în evoluţia
ştiinţifică a domeniului respectiv. Există algoritmi ce urmează metode dezvoltate înainte de apariţia calculatoarelor, dar cele mai multe
probleme cer abordări noi.
3.5. Fixare: Simulare interactivă, fixare, evaluare
Detalii de prezentare:
4.1. Etape: Etapele rezolvării unei probleme
1. Stabilirea cerinţelor problemei.
2. Stabilirea datelor de intrare şi a datelor de ieşire.
3. Stabilirea unui raţionament general de rezolvare a problemei.
4. Reprezentarea algoritmului problemei într-o formă simplă şi clară.
5. Verificarea raţionamentului pentru valori concrete.
6. Implementarea algoritmului într-un limbaj de programare.
4.2. Fixare: Simulare interactivă, fixare, evaluare