ARGUMENT

Arborele cotit transforma miscarea pendulara a bielei in miscarea de

rotatie pe care o cedeaza apoi transmisie si rotilor motoare ale
autovehiculelor. El antreneaza totodata in miscare si alte sisteme auxiliare ale
motorului.
Arborele cotit transforma miscarea de translatie a pistonului intr-o miscare de
rotatie si transmite spre utilizare momentul motor dezvoltat de forta de presiune
a gazelor. Arborele cotit antreneaza in miscare unele sisteme auxiliare ale
motorului. Arborele cotit este alcatuit dintr-un numar de coturi egal cu numarul
cilindrilor la motoarele in linie si cu jumatatea numarului de cilindri la
motoarele in V, precum si din doua sau mai multe fusuri de reazem numite
fusuri palier. Fiecare cot este alcatuit din doua brate si un fus numit fus maneton
sau simplu maneton, care se articuleaza cu capul bielei, in unele cazuri la
extremitatile bratelor se prevad masele pentru echilibrare.

1
 Arborele cotit 1- fusuri de sprijin(paliere);
2- fusuri de biela(manetoane);
3- bratele manivelelor; 4- contragreutati; 5- partea de calare frontala; 6- partea de calare posterioara

Partea arborelui cotit prin care se transmite miscarea la utilizare se numeste

partea posterioara; in opozitie cu ea, cealalta extremitate se numeste partea
frontala. La partea posterioara se prelucreaza o flansa de care se prinde volantul
cu coroana dintata. La partea frontala se fixeaza prin pana o roata dintata, care
actioneaza mecanismul de distribute si alte organe auxiliare, o fulie pentru
antrenarea ventilatorului si a generatorului de curent, fixata pe amortizorul de
vibratie si un clichet pentru pornirea manuala. Masa arborelui cotit reprezinta 7-
15% din masa motorului, iar valoarea acestuia poate atinge 20% din cea a
motorului. In interior arborele are canale pentru circulatia uleiului de ungere
care corespund cu oficiile de alimentare a lagarelor paliere si manetoane; cei
mai multi arbori au un singur canal de-a lungul lor.
Sarcini
Arborele cotit are un numar de fusuri paliere de obicei egal cu numarul
cilindrilor plus unul; acesta maresle rigiditatea lui. insa duce la cresterea
greutatii si a lungimii. iar prelucrarea este mai diticila. Fusurile paliere sunt
plasate pe aeeeasi axa geometrica, iar latimea lor este diferita. Numarul
fusurilor manetoane este egal cu cel al cilindrilor la in linie si redus la jumatate
la motoarele in V. Fusul maneton impreuna cu cele doua brate manetoane
formeaza manivela. Diametrul fusurilor de biela este mai mic ca cel al fusurilor
paliere.
Decalarea fusurilor manetoane (intre ele) se face in functie de numarul lor
asigurand prin aceasta o functionare uniforma a motorului si o echilibrare a
arborelui cotit precum, si umplerea uniforma a cilindrilor deci si
succesiunea timpilor utili. Astfel. la motoarele cu patru cilindii in linie. in
patru timpi. decalarea este de 180° intre fusurile manetoane. deci si a

2
manivelelor (720 : 4): mantoanele centrale sunt decalate cu 180° fata de cele
extreme.
Ordinea de functionare (succesiunea curselor utile) este I-3-4-2 Dacia
1310 si Volkswagen; 1-2-4-3 la ARO 240 . Motoarele cu sase cilindri in linie. in
patru timpi. au decalarea fusurilor manetoane la 120° (720 : 6): deci. ordinea de
functionare este 1-5-3-6-2-4 si mai rar 1-4-2-6-3-5.La motoarele cu opt
cilindri in V unghiul de decalare este de 90 0 dar sunt articulate doua biele pe
cate un fus maneton: ordinea de functionare (succesiunea timpilor utili) va fi 1-
5-4-2-6-3-7-8. Arborele cotit se echilibreaza cu ajutorul contragreutati plasate
in prelungirea bratelor de manivela (opuse lor) si bineinteles al decalarii corecte
a manivelelor. aratate mai sus. Verificarea echilibrarii se face pe masini speciale
iar ponderarea arborelui prin degajari partiale de material (gaurire sau frezare in
contragreutati).
La capatul anterior, prin intermediul fuliei (roata) de antrenare. se
monteaza amortizorul de vibratii 9 care, de obicei este de tip cu frecare
moleculara sau cu frictiune . Este format dintr-un inel metalic , cu rol de masa
de inertie , vulcanizat pe un element de cauciuc de la flansa fixata prin suruburi
de fulie.Vibratiile arborelui cotit sunt atenuate de elementee-le de cauciuc
(datorita deformarilor si frecarilor moleculare interne). Se mai folosesc si
amortizoare cu frecare lichida in silicon.
Este cea mai solicitata piesa prin care trece intreaga putere a motorului si asupra
careia actioneaza forte variabile ca marime, directie si sens. Arborele cotit este
prevazut cu un numar ,, n ’’de fusuri manetoane coaxiale, egal cu numarul
cilindrilor motorului, si cu un numar de ,,n+1’’ fusuri paliere, prin intermediul
carora arborele se sprijina pe lagarele paliere, coaxiale.
Legatura dintre fusuri paliere si fusuri manetoane este facuta de bratele
manetoane, in prelungirea carora se gasesc contragreutatile care folosesc la
echilibrare si asigura rotirea lina, fara socuri, a arborelui cotit. Partea arborelui
cotit prin care se transmite miscarea la utilizator (la ambreiaj ) se numeste
3
partea posterioara, si este prevazut cu o flansa pe care se va presa si se va
asigura cu suruburi volanta si coroana dintata care serveste la pornirea
automata a motorului. La celalalt capat, numit partea frontala, sunt prevazute
suprafete cilindrice conice sau in trepte, prevazute cu pene, pe care se vor monta
pinionul de distributie, amortizorul oscilatiilor de torsiune si fulia pentru
antrenarea ventilatorului, generatorului de curent, pompei de apa si a altor
anexe. In capatul frontal este practicata o gaura filetata in care se insurubeaza
clichetul numit si rac, pentru pornirea manuala a motorului , la manivela. In
timpul functionarii arborelui, iau nastere oscilatii de torsiune care, la anumite
turatii ale motorului pot sa produca fenomenul de rezonanta, periculos prin
efectele sale distrugerea .
Corpul arborelui cotit este prevazut in interior cu canale capilare prin care
circula ulei sub presiune intre fusurile paliere si fusurile manetoane. De
asemenea, la capeteeste prevazut cu gauri de centrare, prevazut cu conuri de
protectie, pentru a putea fi montat intre varfuri pentru rectificarea si
verificari. Pentru ca arborele cotit sa se invarta cat mai uniform, lin, deci pentru
ca motorul sa functioneze cat mai silentios, se efectueaza echilibrarea arborelui
cotit.

4
 CAPITOLUL I
ORGANELE MISCARII DE ROTATIE

Generalitati
Din categoria organelor folosite pentru realizarea si asigurarea miscarii de
rotatie fac parte;
- Osiile si arborii ca elemente sustinute, avand miscare de rotatie;
- Lagarele ca elemente de sustinere si ghidare a osiilor si arborilor care
asigura miscarea de rotatie a acestora.
Realizarea miscarii de rotatie poate fi asigurata numai prin ansamblul
celor doua grupe de elemente, sustinute si de sustinere, care formeaza o legatura
cinematica. Randamentul mecanic al unei masini este determinat in special de
calitatea si precizia zonelor prin care se asigura contactul dintre arbore si osie si
lagarul conjugat. Marea diversitate a masinilor si mecanismelor necesita arbori
deosebit de variati , de la o bucsa simpla pana la forme deosebit de complicate.

1.1.OSII SI ARBORI
Definitii.
Osiile si arborii sunt organe de masini avand rolul de a sustine alte
elemente care contribuie la transmiterea miscarii de rotatie. De obicei, osiile si
arborii fac legatura cinematica cu alte elemente de la care primesc, respectiv la
care transmit miscarea de rotatie.
Osiile si arborii drepti sau liniari au axa geometrica longitudinala dreapta,
comuna cu axa de rotatie.
Osiile, avand functia principala de sustinere a altor elemente cu miscare
de rotatie, nu transmit momente de torsiune, deci sunt solicitate numai la
5
incovoiere. Solicitarea la torsiune provine numai din frecare in lagare, de aceea
este neglijabila in comparatie cu solicitarea principala la incovoiere.
Desi pot avea diferite forme constructive, osiile se clasifica de obicei in :
 osii fixe, folosite ca reazeme pentru alte elemente care se rotesc liber pe
ele;
 osii mobile, ce se rotesc in reazeme impreuna cu celelalte elemente fixate
pe ele.
Forma constructiva si principalele parti ale unei osii obisnuite sunt indicate in
figura de mai jos

Arborii, spre deosebire de osii, au functia principala de transmitere a

miscarii de rotatie si a unui moment de rasucire. De obicei, arborii sunt solicitati
atat la rasucire cat si la incovoiere. Deseori solicitarea principala este rasucirea.
Principalul criteriu de clasificare a arborilor drepti il constitute deci tipul
de solicitare la care sunt supusi. Dupa acest crileriu exista :
 arbori de torsiune - considerati solicitati numai la torsiune — sau in
principal la torsiune;
 arbori supusi la solicituri compuse — la torsiune si la incovoiere.

6
Arborii cotiti sau cei cu came contribuie la transformarea miscarii de rotatie in
miscare de translatie.

Arbore cotit

Arbore cu came

Materiale.
Principalul material din care se construiesc osiile si arborii este otelul. Se
folosesc, in special, urmatoarele marci de otel : PL 37, OL 42, OL 50, OL 60,
OT 45, OT 50, OT 60, OLC 25, OLC 30, OLC 45. Se mai intrebuinteaza
diferite marci de oteluri aliate, ca : ALT 40 ; 41 Cr 10 ; 41 MoCr 11 ; 13 CrNi
15 etc. Fontele de calitate superioara se utilizeaza cand osiile sau arborii nu sunt
puternic solicitati. Cand sunt necesare alte proprietati fizice se folosesc alte

7
materiale metalice (alama, bronz) sau nemetalice (textolit, materiale plastice
etc.).
Indicatii tehnologice.
In mod obisnuit, arborii si osiile se executa prm strunjire din profiluri laminate,
care se strunjesc pe toata lungimea. Zona de sprijin pe lagare se prelucreaza
foarte ingrijit prin rectificare, slefuire etc. Arborii se mai pot executa prin
forjare, pornind tot de la semifabricate laminate. Operatia de forjare pregateste
semifabricatul in vederea prelucrarii prin aschiere. Arborii si osiile de
dimensiuni medii se executa prin turnare sau chiar prin sudare, apoi se supun
prelucrarilor mecanice.
Aceste elemente se construiesc cu sectiunea plina sau cu sectiunea inelara.
Cand se construiesc cu sectiunea inelara, materialul este mai bine folosit. Partile
principalc ale arborilor sunt :
 fusurile, zonele de calare si tronsoanele intermediare.
In cazul arborilor cotiti fusurile intermediare se numesc manetoane.

8
 a — arbore drept cu forma obisnuita ; b — arbore cotit

1.2. Calculul arborilor

Metoda generala de calcul a arborilor are in vedere faptul ca ei sunt
supusi la solicitari compuse, incovoiere, rasucire, eventual si compresiuni.
Dimensionarea directa prin evaluarea precisa a tuturor solicitarilor este
dificila. De aceea, dimensiunile aproximative ale arborilor se stabilesc printr-
un calcul simplificat, la rasucire, apoi se verifica luand in consideratie celelalte
solicitari. In functie de rolul functional si de forma lor, unii arbori se mai
verifica la oboseala, la rigiditate si la turatia critica.

1.2.1.Calculul la rasucire.
Numerosi arbori sunt solicitati in principal la rasucire, astfel incat
incovoierea fiind mult mai mica poate fi neglijata. Un astfel de caz il
constituie, de exemplu, arborii de transmisie pentru miscarea de translatie a
podurilor rulante. Asemenea arbori se dimensioneaza pe baza rezistentei
admisibile la rasucire τ at, aplicindu-se relatia cunoscuta
Mt= Wp τ at
Daca se dau puterea necesara a fi transmisa P, in kW, si turatia arborelui n,
in rot/min, atunci momentul de rasucire se obtine din relatia:

Modulul de rezistenta polar Wp pentru sectiuni circulare are expresia:

Egaland cele doua rclatii si inlocuind W p , se obtine:

Deci

9
 CAPITOLUL II
ASAMBLAREA ARBORILOR

2.1. Montarea arborilor drepti

Montarea arborilor necesita trei faze importante: pregatirea, montarea
propriu-zisa si verificarea montarii.
Pregatirea montarii arborilor necesita studierea desenului cu schema de
montaj, verificarea acestora, in special a fusurilcr si a partilor de calarc, care
trcbuic sa fie netede, fara zgirieturi, loviri sau urme de coroziune. Bavurile,
zgirieturile, loviturile se elimina prin ajustare fina, urmata de o finisare cu panza
abraziva.
Petele de rugina sunt curatate fie cu panza abraziva, fie cu pasta
abraziva. In general, aceste verificari sunt efectuate la rcceptia arborilor la
terminarea prelucrarii lor, insa ele sc recomanda si la montare.
Montarea propriu-zisa consta in executarea urmatoarelor operatii:
 verificarea cuzinetilor — daca sunt fixati corect in corpul lagarului;
 ajustarea cuzinetilor dupa fusurile arborilor; pentru aceasta, se sterg
cu o carpa uscata fusurile si apoi se acopera cu un strat subtire de vopsea.
Se asaza arborele in lagare cu ambele fusuri si se monteaza capacele
lagarelor. Apoi, se invarteste usor arborele cu scopul de a se realiza tusarea
cuzinetilor. Se demonteaza capacole lagarelor si se executa ajustarea
cuzinetilor acolo unde apar proemincntele indicate de vopsea.
Operatiile de ajustare se repeta pana cand numarul petelor de contact de pe
suprafata cuzinetului corespunde preciziei impuse la asamblare.
In general, se considera ca suprafata este corespunzatoare, daca contine 15...25
de pete de vopsea pe o suprafata de 25 x 25 mm2;
 se spala fusurile si cuzinetii, se usuca cu aer comprimat si se ung cu

10
 unsoare, folosindu-sc o pensula;
 se monteaza definitiv arborele in lagare.
i)e remarcat faptul ca la montarea arborilor in lagare trcbuie sa se respscte
jocurile — radiale si axiale — prescrise in documentatia tehnica, pentru a se
asigura o ungere buna in timpul functionarii.
Verificarea montarii arborilor, inclusiv a lagarelor, se executa o data cu
probele de functionare a masinilor.
Se considera ca montajul a fost corect exectuat daca, in timpul functionarii,
lagarele nu se incalzesc mai mult de 60 ... 70°C.

2.2. Montarea arborilor cotiti

Montarea arborilor cotiti- lucrare mult mai pretenticasa decat a arborilor
drepti necesita respectarea celor trei faze distincte: pregatirea montarii,
montarea propriu-zisa si verificarea montarii.
Pregatirea montarii consta in controlul fusurilor ca sa nu prezinte
zgarieturi. Acestea se indeparteaza prin slefuire cu panza de slefuit.
Cuzinetii lagarelor trebuie sa adere etans pe suprafetele fusurilor. Suprafata de
aderare trebuie sa fie repartizata uniform si sa reprezinte cel putin 60 ... 70% din
suprafata activa.
Verificarea aderarii se face cu vopsea. In cazul unei aderari
necorespunzatoare, se executa razuirea.
Se verifica calitatea compozitiei de lagare; stratul de compozitie turnat trebuie
sa adere bine la suprafata cuzinetului (bimetalic), iar la ciocanire sa emita un
sunet clar, metalic. Pe suprafata de lucru a stratului de compozitie nu se admit
zgarieturi, sufluri, stratificari etc. Asezarea cuzinetului inferior dupa fusurile
arborelui se verifica cu vopsea (negru de fum diluat si petrol lampant).
Cuzinetii superiori trebuie sa adere, de asemenea, foarte bine. Jocul dintre
cuzinetul superior si fusul arborelui nu trebuie sa depascasca 0,001 mm.

11
Pentru preintampinarea pierderilor de presiune a uleiului din lagare, intre baia
de ulei si marginea cuzinetului trebuie sa ramana o distanta de 15 ... 20 mm.
In cazul cand se folosesc garnituri de reglare intre cuzineti, ca, de
exemplu, la compresoare cu piston, acestea se executa dupa conturul planului de
separatie. Materialul acestor garnituri poate fi textolit, alama sau aluminiu.
Montarea propriu-zisa a arborilor consta in asezarea acestora in lagare si
rotirea lor de cateva ori Se verifica pozitia arborelui cu ajutorul unei nivele de
0,1 mm, masurarea facandu-se la fiecare 90°, adica in patru pozitii. Pozitia
orizontala a fusurilor manetoane se verifica tot cu ajutorul nivelei. Abaterile de
la paralelism intre axele fusurilor manetoane si axele fusurilor palier nu pot
depasi 0,02 mm pentru 100 mm din lungimea fusului.
La controlul excentricitatii se folosesc comparatoare. Dcplasarea axiala a
arborelui cotit pe lagare se verifica prin rotirea acestuia la 180° si masurarea
jocului cu un comparator.

Valoarea jocurilor este stabilita in documentatia de montaj in functie de

conditiile de lucru si de felul masinii la care se monteaza arborele cotit.
Verificarea montarii se executa o data cu proba de functionare a masinii,
a care arborele cotit nu trebuie sa prezinte batai radiale ce se pot transmite
pistoanelor, iar lagarele sa nu se incalzeasca peste 60 ... 70°C.

12
 2.3.Montarea arborilor compusi din mai multe bucati
Arborii compusi din mai multe bucati pot fi: cap la cap si cotiti.
Fiecare tip de arbore se monteaza in mod deosebit.
Montarea arborilor cap la cap.
Tehnologia de montare a arborilor cap la cap nu difera de cea a arborilor
dretfi. O atentie deosebita trebuie sa se acorde executarii imbinarii, incat, la
sfarsitul montajului, arborele sa lucreze ca un arbore dintr-o singura bucata.
Imbinarea arborilor compusi din mai multe bucati se poate realiza prin: |
 cuplaj cu manson si arbore canelat; '
 cuplaj cu manson cilindric, fara caneluri si cu stift ;
 cuplaj conic cu stift ;
 cu flanse stranse cu suruburi .
Montarea unui arbore compus cu ajutorul mansonului canelat se incepe prin
asezarea si fixarea celor doua parti 1 si 2 ale arborelui, pe prisme-suport, astfel
incat axele sa fie in prelungire. In acest scop se recomanda folosirea prismelor
cu inaltime reglabila. Apoi monteaza mansonul 3 pe unul din capetele canelate
ale arborelui, iar capatul celuilalt arbore se introduce in celalalt capat al
mansonului. Uneori se poate intampla ca, pentru pozitia respectiva a arborelui
fata de manson, canelurile si plinurile din arbore si manson sa nu coincida. In
acest caz, se vor distanta arborii intre ei si se va schimba pozitia mansonului 3,
rotindu-l cu cateva caneluri dupa care se va efectua din nou montarea.
Pentru montarea cuplajului-manson se folosesc adeseori ciocane cu cap
moale. Pentru un ajustaj aderent pe diametrul de centrare al canelurilor,
mansonul se va incalzi in ulei fierbinte, inainte de montare.Dupa montarea

13
definitiva a mansonului canelat se vor verifica dimensiunile l si l 1 care
datermina pozitia mansonului canelat fata de canelurile arborilor.
Pentru ca mansonul sa nu se deplaseze axial se fixeaza cu ajutorul unui surub de
blocare 4.
Montarea arborilor de dimensiuni mari, cap la cap, printr-un cuplaj-manson,
fara caneluri, cu ajutorul stifturilor (figura de mai jos), se realizeaza in aceeasi
succesiune ca si in cazul folosirii unui cuplaj, cu mansonul canelat.

Deoarece, la imbinarea cu arborii a cuplajului- manson, fara caneluri, se

foloseste adeseori ajustaj blocat sau chiar presat usor, montarea se face in
conditii mai bune prin incalzirea prealabila a mansonului. In cazul arborilor cu

14
lungimi si diametre mai mici, montarea este mai simpla, si se face, de obicei,
prin presarea mansonului la presa sau prin lovituri de ciocan.
Alezajele de arbori destinate pentru stifturi se executa corespunzator
dimensiunilor din manson, dupa montarea definitiva a acestuia. Sifturile folosite
la aceste imbinari sint cilindrice, iar presarea lor se face cu presa manuala. sau
cu ciocanul.
Montarea arborilor cotiti. Din cauza forfelor mari care apar in timpul
funcfionarii arborilor cotiti, asamblarea lor se face prin strangere. Montarea
unui arbore cotit la care imbinarea se face cu strangere se executa in ordinea
urmatoare : bolful 1 se monteaza, prin presare, in alezajul bratului 2, apoi se
verifica paralelismul intre axa alezajului si axa boltului; urmeaza presarea
bratului pe fusul arborelui, verificarea paralelismului boltului cu arborele si
perpendicularitatea acestora pe bratul 2.

15
 NSSM LA LUCRARI MECANICE DE
RECTIFICARE A ARBORILOR

La prelucrarea pe masinile de rectificat trebuie respectate masurile

generale de tehnica a securitatii muncii indicate la prelucrarea pe masini-unelte,
precum si o serie de norme specifice, cum ar fi:

 inainte de inceperea lucrului se verifica starea masinii;

 lucrul la masinile de rectificat este permis numai cu respectarea stricta a
parametrilor de lucru din documentatia tehnologica. Dintre acestia, de cea
mai mare importanta este viteza de rotate a discului abraziv, care nu
trebuie depasita, pentru a nu se produce spargerea pietrei din cauza
fortelor centrifuge;
 pietrele abrazive trebuie ferite de lovituri si trepidatii pentru a nu se
produce fisurarea acestora;
 discurile abrazive trebuie pastrate in ordine, cunoscandu-se
caracteristicile lor, natura liantului etc., pentru a se evita utilizarea gresita
a unora la turatii mai mari decat cele admise;
 discurile abrazive noi se verifica, prin incercare la sunet, daca nu sunt
cumva fisurate. Aceasta operatie se executa prin suspendare de un fir si
lovire usoara cu un ciocan de lemn. Sunetul produs trebuie sa fie clar;
 discurile abrazive se monteaza pe arborele masinii de rectificat de catre
muncitorii pregatiti in acest scop;
 pietrele abrazive sunt inchise intr-o carcasa, fiind lasata libera o
portiune in zona unde are loc prelucrarea. Acest lucru este necesar pentru
a se evita producerea accidentelor in cazul spargerilor discurilor;

16
 miscarea de rotatie a pietrei de rectificat se cupleaza in afara contactului
cu piesa ce urmeaza a fi prelucrata;
 pentru a se evita unele posibile accidente, la rectificare se folosesc ecrane
de protectie, iar cind acest lucru nu este posibil ochelari de protectie.

17
 BIBLIOGRAFIE

Adriana Popescu Manual pentru cultura de specialitate- domeniul

mecanic, Editura Didactica si Pedagogica R.A-

2004

V. Drobota, N. Stere Organe de masini si mecanisme , Editura

Didactica si Pedagogica R.A- 1996

Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca

18
ANEXE

19
20
21