CURRICULUM

ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

Modulul 5: Organizarea activităților in turism și

alimentație ;
Stagii de pregătire practică

CLASA a IX-a

CICLUL INFERIOR AL LICEULUI

FILIERA TEHNOLOGICĂ

Profilul: SERVICII
Domeniul de pregătire de bază: TURISM ŞI ALIMENTAŢIE
Domeniul de pregătire generală: TURISM
Aria curriculară: TEHNOLOGII
Anul şcolar 2023-2024
Date de identificare a CDL:

1. Instituția de învăvământ: Liceul Tehnologic „Sf. Dimitrie” Teregova;

2. Denumirea operatorului economic: Bacolux Diana Resort *** Băile -Herculane;
3. Titlul CDL: Organizarea activităților in turism și alimentație;
4. Tipul: : Rezultate ale învăţării suplimentare care răspund nevoilor operatorului
economic/instituţiei publice partenere;
5. Profilul: SERVICII;
6. Domeniul pregătirii de bază: TURISM ŞI ALIMENTAŢIE;
7. Domeniul de pregătire generală: TURISM;
8. Clasa: a IX-a;
9. Numărul ore: 30 ore/săptămână x 3 săptămâni = 90 ore;
10. Autorii:
o Prof. dr. ing. TUDORAN ANA – Liceul Tehnologic „Sf. Dimitrie” Teregova;
o Prof. GHERGA MARIA DANIELA - Liceul Tehnologic „Sf. Dimitrie”
Teregova;
o Operatorul economic: ANGELA ȘOVĂGĂU - Resident Manager - Bacolux
Diana Resort *** Băile -Herculane
 1. Notă introductivă

Modulul CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ face parte din cultura de

specialitate aferentă domeniului de pregătire de bază turism şi alimentaţie, clasa a-IX-a , ciclul
inferior al liceului , filiera tehnologică, profilul servicii şi are alocat un număr de 90 de ore din
care :
 90 ore – instruire practică = 3 săpt. x 5 zile x 6 ore /zi ( stagii de pregătire practică )
Această ofertă curriculară, asigură cadrul pentru realizarea unei instruiri care să permită
formarea în totalitate a competenţelor tehnice de specialitate descrise în Standardele de pregătire
profesională. Curriculum-ul în dezvoltare locală a fost elaborat pe baza competenţelor cheie din
unitatea de rezultate : „ Organizarea locului de munca si asigurarea calității în domeniul turism
și alimentație
Scopul modulului este de a da posibilitatea elevilor să dobândească și să dezvolte
deprinderi practice specifice domeniului de activitate, astfel încât la finalizarea modulului să fie
capabili :
 Să clasifice și să caracterizeze tipurile de structuri de primire
 Să descrie elementele bazei tehnico materiale dinunitățile de alimentație
 Să investiheze surse de informare specifice industriei turismului
 Să cunoască principiile ergonomice specifice unităților de alimentație
 Să stabilească factorii care determină și influențează calitatea produselor și
serviciilor în unitățile de cazare și alimentație.
 Să respecte și să aplice normele igienice la păstrarea, prelucrarea și desfacerea
produselor alimentare.
 Să verifice marcarea, etichetarea și ambalarea produselor.
 Să realizeze servicii specifice unităților cazare și alimentație în condiții de calitate
protejând drepturile consumatorilor.
 Să întocmească corect documentele de lucru.

2. Domenii de competențe cheie / rezultatele învăţării la care se referă modulul

1.ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

 Participarea la activitățile echipelor de lucru
 Colaborarea cu colegii în scopul îndeplinirii sarcinilor de lucru
 Colaborarea cu membrii echipei pentru asigurarea unui climat optim de muncă
 Respectarea principiilor dezvoltării durabile
 Gestionarea electronică a informațiilor utile în activitatea din structurile de primire turistică

2. ASIGURAREA CALITĂȚII ÎN DOMENIUL TURISM ȘI ALIMENTAȚIE

 Interpretarea corectă a conceptului de calitate și a ipostazelor calității
 Calcularea valorii calorice a alimentelor, utilizând principii și procese matematice de bazăâ
 Verificarea marcării, etichetării și ambalării mărfurilor
 Studierea standardelor de calitate a produselor și serviciilor din unităților de cazare și
alimentație, utilizând echipamente multimedia
 Cunoașterea componentelor valorii nutritive a produselor alimentare pentru dezvoltarea unui
stil de viață sănătos
 Respectarea drepturilor consumatorilor conform legislației în vigoare
3. Corelarea rezultatelor învăţării cu criteriile de evaluare:
Cunoştinţe
5.1.1. Clasificarea tipurilor
de unități de cazare.
5.1.2. Caracterizarea
unităților de cazare
5.1.3. Descrierea
elementelor bazei tehnico-
materiale a unităților de
cazare
5.1.4. Clasificarea tipurilor
de unități de alimentație.
5.1.5. . Caracterizarea
unităților de alimentație.
5.1.6. Descrierea
elementelor bazei tehnico-
materiale a unităților de
alimentație
5.1.7. Prezentarea
compartimentelor existente
în unitățile de hotelărie
5.1.8. Prezentarea
compartimentelor existente
în unitățile de alimentație
5.1.9. Identificarea relațiilor
existente între
compartimentele structurilor
de primire turistică.
5.1.10. Investigarea surselor
specific industriei
Abilități
5.2.1. Verificarea existenței în
unitățile de cazare a echipamentelor
specifice nivelului de calificare.
5.2.2. Planificarea operațiilor de
întreținere a bazei tehnico materiale
din unitățile de cazare.
5.2.3.Verificarea existenței în
unitățile de alimentație a
echipamentelor specifice nivelului de
calificare.
5.2.4. Planificarea operațiilor de
întreținere a bazei tehnico materiale
din unitățile de alimentație.
5.2.5. Participartea la activitățile
echipelor de lucru
5.2.6. Participarea la organizarea
activităților specific unităților de
alimentație și unităților de cazare.
5.2.7. Selectarea informațiilor
specific activității din unitățile de
Atitudini
5.3.1. Respectarea principiului
dezvoltării durabileîn
planificarea lucrărilor de
curățenie și întreținere a bazei
tehnico materiale din unitățile
de cazare și alimentație
5.3.2. Colaborarea cu colegii în
scopul îndeplinirii sarcinilor de
lucru.
5.3.3. Implicarea activă în
organizarea activităților
specific unităților de primire
turistică, pe baza informațiilor
selectate.
5.3.4. Asumarea
responsabilității în preluarea și
turismului, inclusive cele
oferite de internet
5.1.11. Cunoașterea
activităților și a principiilor
ergonomice specific
unităților de turism și
alimentație.
5.1.12. Cunoașterea
măsurilor de reducere a
efortului ortostatic.
5.1.13. Identificarea
eventualelor surse de
zgomot în activitățile din
unitățile de cazare și
alimentație.
4.1.1. Prezentarea conceptului
de calitate și a ipostazelor
calității.
4.1.2. Descrierea factorilor
care determină și
influențează calitatea
produselor și serviciilor.
4.1.3. Clasificarea
caracteristicilor de calitate a
produselor și serviciilor.
4.1.4. Cunoașterea
componentelor valorii
nutritive a produselor
alimentare pentru
dezvoltarea unui stil de viață
sănătos.
4.1.5. Identificarea
primire turistică pentru integrarea lor
în activitatea proprie.
5.2.8. Utilizarea echipamentelor
multimedia și a softurilor specifice
documentării turistice.
5.2.9. Aplicarea principiilor
ergonomice în timpul activităților
specifice locului de muncă.
5.2.10. Aplicarea măsurilor de
prevenire a oboselii fizice
individuale și de reducere a efortului
ortostatic.
5.2.11. Concentrarea atenției în
condiții de zgomot.
5.2.12. Menținerea microclimatului
optim pentru desfășurarea
activităților.
4.2.1. Interpretarea corectă a
conceptului de calitate și ipostazele
calității.
4.2.2. Identificarea factorilor care
determină și influențează calitatea
produselor și serviciilor.
4.2.3. Diferențierea caracteristicilor
de calitate a produselor și serviciilor.
4.2.4. Calcularea valorii calorice a
alimentelor , utilizând principii și
procese matematice.
4.2.5. Aplicarea normelor igienice la
gestonarea surselor electronice
de informații pentru activitatea
din structurile de primire
turistică.
5.3.5. Manifestarea proactivă
în aplicarea principiilor
ergonomice specifice locului
de muncă, în vederea reducerii
solicitărilor fizice.
5.3.6. Asumarea măsurilor de
reducere a efortului ortostatic
și de menținere a
microclimatului optim.
5.3.7. Colaborarea cu membrii
echipei pentru asigurarea unui
climat optim de muncă.
4.3.1. Asumarea
responsabilității în utilizarea
conceptului de calitate și a
ipostazelor calității.
4.3.2. Asumarea
responsabilității în prevenirea
modificărilor calității
produselor și serviciilor.
4.3.3. Implicarea activă și
responsabilă în identificarea
caracteristicilor de calitate a
produselor și serviciilor.
4.3.4. Stabilirea responsabilă a
valorii calorice a produselor
alimentare.
4.3.5. Asumarea
responsabilităților în aplicarea
caracteristicilor păstrarea, prelucrarea și desfacerea normelor de păstrare și
organoleptice a grupelor de produselor. prelucrare a produselor
mărfuri alimentare. alimentare, folosind
documentația de specialitate.

4.1.6. Prezentarea 4.2.6. Verificarea organoleptică a

elementelor de marcare și
etichetare a produselor
4.1.7. Prezentarea noțiunilor
legate de ambalarea
produselor.
produselor alimentare în
conformitate cu documentația de
specialitate.
4.2.7. Verificarea marcării,
etichetării și ambalării produselor.
4.3.6. Implicarea activă și
responsabilă în verificarea
marcării, etichetării și
ambalării produselor.

4.1.8. Prezentarea 4.3.7. Asumarea

caracteristicilor calitative pe
tipuri de servicii în unitățile
de cazare și alimentație
4.2.8. Aplicarea standardelor de
calitate pentru serviciile specifice
unităților de cazare și alimentație.
responsabilității în prestarea
serviciilor specifice unităților
de cazare în condiții de calitate,
protejând drepturile
consumatorilor.

4.1.9. Recunoașterea
drepturilor consumatorilor 4.2.9. Respectarea drepturilor
conform legislației în consumatorilor conform legislației în
vigoare. vigoare

4.1.10. Precizarea 4.2.10. Identificarea standardelor în 4.3.8. Asumarea

elementelor legislative
privind calitatea produselor
și serviciilor.
aprecierea calității produselor și
serviciilor în unități de cazare și
alimentație.
responsabilității în studierea
standardelor de calitate a
produselor și serviciilor în
unități de cazare și alimentație,
utilizând echipamentele
multimedia.

4. Conţinutul formării:

TEME PROPUSE
1. Organizarea locului de muncă. Asigurarea ordinii şi curăţeniei la locul de muncă.
2. Identificarea factorilor de risc de la locul de muncă.
3. Întocmirea şi aplicarea unui plan de măsuri în vederea eliminării factorilor de risc.
4. Aplicarea normelor de securitate şi sănătate la locul de muncă şi a normelor de PSI.
5. Identificarea mijloacelor de muncă specifice activității din unitățile de turism şi alimentaţie
6. Pregătirea locului de munca în vederea desfășurării activității zilnice în cadrul structurilor de
primire
7. Identificarea principiilor ergonomice de bază în activitatea de turism şi alimentaţie.
8. Utilizarea instrucţiunilor de lucru în funcţie de sarcinile date de catre superiori.
9. Tipuri de structuri de primire cu funcție cazare și de alimentație.
10. Recunoaşterea ustensilelor, utilajelor și a echipamentelor utilizate în cadrul unităților de
alimentație și de cazre
11. Calitatea produselor și a serviciilor în alimentație.
12. Calculul valorii calorice pentru preparatele culinare specifice unității de practică.
13. Aplicarea normelor igienice la păstrarea, prelucrarea și desfacerea produselor.
14. Verificarea organoleptică a produselor alimentareb în conformitate cu documentația de
specialitate.
15. Verificarea marcării, etichetării și ambalării produselor utilzate în alimentație.
16. Drepturile consumatorilor din unități de alimentație.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modului :

Pentru realizarea instruirii practice la acest modul sunt necesare următoarele resurse materiale
minime :
 Aparatură multimedia: computer, multifuncțională, videoproiector
 Cataloage, albume, plante , ghiduri, hărți, broșuri cu specific turistic și de alimentație
 Dotări specifice unităților de cazare specifice nivelului de calificare
 Dotări specifice unităților de alimentație specifice nivelului de calificare
 Instrunctiuni privind securitatea si siguranta locului de munca
 Materiale de intretinere si igienizare
 Planșe –modalități de reducere a efortului fizic
 Legislația privind calitatea produselor produselor și serviciilor din unitățile de cazare
și alimentație
 Documentație specifică alimentației publice și unităților de cazare
 Tabele de scăzământ și conținut nutritiv a alimentelor pentru calculul valorii calorice
 Documente specifice magaziei
 Ambalaje și mostre de produse
 Elemente de identificare : etichete
 Fișe de lucru și de evaluare

6. Sugestii metodologice:

La baza elaborării Curriculumului stau competenţele individuale care se regăsesc în

Standardul de Pregătire Profesională, competenţele cheie ce vor fi evaluate numai în cadrul
acestui modul de către profesor. Noua orientare care a stat la baza elaborării Curriculumului este
formarea unor abilități și atitudini.
Se recomandă parcurgerea tabelului de corelare a rezultatelor învăţătii şi criteriile de
evaluare care reprezintă condiţiile de aplicabilitate din SPP ul pentru unităţile de rezultate
respective.
Orele se desfăşoară în atelierele şcoală , dotate conform recomandărilor precizate anterior
sau la agentul economic partener de practică.
Selecţia metodelor didactice adecvate abilităților care urmează a fi formate oferă o serie
de avantaje , cum ar fi : centrarea procesului de învăţare pe elev , pe nevoile şi disponibilităţile
sale , în scopul unei valorificări optime ale acestora , individualizarea învăţării , lărgirea
orizontului şi perspectivele educaţionale , diferenţiere sarcinilor şi a timpului alocat ş.a.
Se pot utiliza metode ca: demonstraţia, munca independentă, experimentul, simularea,
problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup , care stimulează învăţarea eficientă ,
prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare , negociere , luarea deciziilor , asumarea
responsabilităţii , sprijin reciproc , precum şi a spiritului de echipă , competiţional şi creativităţii
elevilor . Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va urmări aplicarea cunoştinţelor la
situaţii reale, pentru a se ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale
societăţii.
Numărul de ore alocat fiecărei lucrări rămâne la latitudinea cadrelor didactice care
realizează instruirea practică , în funcţie de dificultatea lucrării şi de importanţa ei , de nivelul de
cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează şi de ritmul d elucru al colectivului instruit
.
 Elevii preiau controlul asupra planificarii necesare rezolvarii problemei (sub indrumare);
 Profesorii actioneaza ca mentori si instructori (contributie maxima);
 Agentii economici si partenerii joaca un rol activ in sprijinirea elevilor la locul de munca;
 Toti participantii (profesorii, elevi si parteneri) au un rol flexibil in procesul de evaluare;
 Cunoasterea teoretica este dobandita in urma unor abordari mai degraba active decat
pasive (presupunand discutii de grup, cercetare practica, interviuri, fond comun de idei,
sesiuni de brainstorming etc.);
 Preferintele de invatare ale elevului sunt recunoscute si apreciate;
 Elevii sunt incurajati sa gandeasca pe cont propriu, sa rezolve probleme si sa-si faca
planuri de unii singuri;
 Munca in echipa este o cerinta, iar elevii sunt incurajati sa joace roluri diferite in situatiile
din echipa (nejucand intotdeauna acelasi rol);
 Elevii trebuie sa-si foloseasca cunostintele si ceea ce au invatat in situatii de viata si
medii reale;
 Manifestarea unui comportament potrivit intr-un context dat (intelegerea contextului de
afaceri si social), de exemplu, imbracaminte, limbaj, punctualitate, etc.

7. Sugestii cu privire la evaluare

Calitatea evaluării căreia îi vor fi supuşi elevii pentru a obţine calificările reprezintă unul
dintre factorii esenţiali care susţin încrederea publică în aceste calificări. Din acest motiv, se
impune atât asigurarea coerenţei, caracterului realist şi motivant, rigorii, corectitudinii şi
eficienţei procesului de evaluare, cât şi deplina aliniere a sarcinilor impuse la standardele
naţionale definite în cadrul fiecărei calificări.
Caracteristicile unui sistem de evaluare eficient sunt: validitatea, fidelitatea,
aplicabilitatea practică şi rentabilitatea, credibilitatea, compatibilitatea cu învăţarea eficientă şi
flexibilitatea.
Evaluarea trebuie să fie un proces continuu şi sumativ.
O abilitate se evaluează o singură dată, iar elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce
priveşte dobândirea abilităților specificate în tabelele de corelare a rezultatelor învăţării cu
criteriile de evaluare. În cazul unei evaluări, este esenţială transmiterea unui feedback clar şi
constructiv. Acesta trebuie să includă discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la
insucces, identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare, precum şi sprijinul suplimentar de care
elevul are nevoie. Reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument (fişa de observaţie), chiar
dacă locul de desfăşurare a evaluării se poate modifica. Planificarea evaluării competenţelor
trebuie să evite suprapuneri cu perioadele de evaluare de la celelalte module.
Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea, toate metodele de
evaluare încadrându-se în una sau mai multe din aceste categorii.
 Observarea înseamnă urmărirea elevului în timp ce efectuează o activitate reală sau simulată.
 Evaluarea produsului înseamnă verificarea vizuală a unui lucru realizat sau produs de elev,
după ce activitatea acestuia s-a încheiat.
 Chestionarea înseamnă punerea de întrebări elevului, la care acesta poate răspunde fie
verbal, fie în scris. Întrebările pot să fie legate de activităţile descrise în conţinuturile unităţii (
pentru a verifica dacă elevul înţelege de ce au fost efectuate activităţile ), sau pot să testeze
capacitatea elevului de a lucra în alte contexte precizate. Metoda reprezintă şi un mijloc
important de stabilire a dovezilor despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.
Conceperea unui instrument de evaluare impune analiza elementelor care vor fi acceptate
ca probe şi modul în care vor fi măsurate sau estimate acestea. În mod ideal, schema de evaluare,
care include modele de întrebări şi de soluţii la probleme, ar trebui pregătită în acelaşi timp cu
instrumentul de evaluare, asigurându-se astfel complementaritatea lor, precum şi certificarea
capacităţii elevilor de a completa întrebările/a realiza sarcinile impuse în timpul alocat.
Probe orale (de tip interviu sau discutie libera) prin care elevul demonstreaza ca este
capabil sa obtina informatii necesare pentru definirea problemei, sa descrie caracteristicile
problemei si sa formuleze problema in functie de caracteristicile determinate ;
Probe orale (de tip interviu sau discutie libera) prin care elevul le demonstreaza ca este
capabil sa identifice o alternativa de rezolvare a problemei si sa aleaga solutia optima de
rezolvar;
Probe scrise (de tip elaborare schematica) prin care elevul demonstreaza ca este capabil
sa intocmeasca un plan de rezolvare a problemei ;
Probe practice (de tip demonstratie) prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa
aplice planul de rezolvare a problemei in contextul determinat ;
Probe orale (de tip interviu sau discutie libera) prin care elevul demonstreaza ca este
capabil sa compare rezultatul obtinut cu rezultatul planificat si sa-l aprecieze ;
Probe practice (de tip exercitiu) prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa aplice
rezultatul obtinut in situatii similare .
Alte instrumente de evaluare ce pot fi utilizate la acest modul :
 Verificarea lucrării la finalul ei
 Portofoliul
 Studiul de caz
 Observarea sistematică
****Portofoliul de practică poate fi utilizat că instrument de evaluare a atingerii
competenţelor de către elev, împreună cu fişa de observaţie a activităţii elevului întocmită de
îndrumătorul de practică (profesorul de specialitate/ maistru instructor / tutore de practică).
Portofoliul de practică va cuprinde:
 jurnalul de practică
 fişe de observaţie
 fişe de lucru
 studii de caz
 rezultate ale proiectelor / miniproiectelor
 fişe de observaţie a activităţii elevului pe durata derulării practicii
 documentaţii tehnice
 8. Bibliografie

 Publicatii de specialitate
 Directivele UEE,
 Legislaţie, FAO / OMS
 Standardele de produse
 *** Legea Protecţiei Muncii 319/ 2000
 *** Norma metodologică din 2 septembrie 1998 de avizare şi autorizare privind
prevenirea şi stingerea incendiilor
 *** Norma generală din 22 iulie 1998 de prevenire şi stingere a incendiilor
 *** Norme de protecţia muncii specifice activităţii din domeniul serviciilor/turism si
alimentatie
 *** Ordin 510/06.28.2002
 *** Legea 37/16.01.2002 privind protecţia consumatorilor
 *** Og 103/2000 pentru modificarea legii 98/94 privind stabilirea şi sancţionarea
contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică
 *** Hg 168/ 97 privind regimul produselor şi serviciilor care pot pune în pericol viaţa,
sănătatea şi securitatea muncii

www.guv.ro
www.edu.ro
www.anpc.ro
www.mturism.ro
www.mtromania.ro
www.vacantesicalatorii.ro
Instrumentul de evaluare nr. 1

Fişă de evaluare- model

Rezultatul învăţării 2. . Alcătuieste şi aplică un plan de rezolvare a unei probleme simple.
Criterii de evaluare :
a) Identificarea unei alternative de rezolvare a problemei
b) Alegerea soluţiei optime de rezolvare a problemei
Probă orală :
Identificaţi o alternativă de rezolvare a problemei şi selectaţi soluţia optimă de rezolvare a
problemei
Nr. Alternative de rezolvare a problemei alegând soluţia optimă Evaluator Data
crt.
1. Consideraţi suficientă consultarea colegilor privind rezolvarea
problemei ?
2. În ce mod veti realiza consultarea ?
3. Consideraţi necesară exersarea pentru rezolvarea problemei ?
4. Consideraţi suficientă observarea în rezolvareaproblemei ?
5. Consideraţi necesară testarea pentru rezolvarea problemei ?
6. Care soluţie o consideraţi cea mai bună pentru rezolvarea
problemei şi precizaţi rezultatul scontat .

c) Întocmirea planului de rezolvare a problemei

Probă scrisă
Elaboraţi planul de rezolvare a problemei
Nr. Plan de rezolvare a Descriere Evaluator data
crt. sarcinilor
1. Obiective
2. Metode
3. Resurse
4. Activităţi
5. Mijloace şi căi de
realizare
6. Mod de evaluare

d) Aplicarea planului de rezolvare a problemei în contextul determinat

Probă practică
Îndepliniţi următoarele sarcini de lucru :
Nr. Aplicarea planului de rezolvare a problemei Evaluator Data
crt.
1. Respectaţi ordinea de realizare din planul întocmit
2. Respectaţi timpul de rezolvare alocat
3. Colaboraţi cu alţi parteneri pentru rezolvarea problemei