LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL BIVOLĂRIE

Str. Ştefan cel Mare nr.171, oraş Vicovu de Sus, Judeţul Suceava,
Tel.0230-412155, Fax. 0230-412155, e-mail: grscbiv@yahoo.com

CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

Date de identificare a CDL:

1. Instituția de învățământ: LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL BIVOLĂRIE
2. Denumirea operatorului economic/instituției publice partenere: SC COFETĂRIA MARIA SRL, VICOVU
DE SUS
3. Titlul CDL: MATERII PRIME ȘI AUXILIARE FOLOSITE ÎN ALIMENTAȚIE
4. Tipul CDL-ului: rezultate ale învățării suplimentare care răspund nevoilor operatorului economic –
opțional de aprofundare
5. Profilul/Domeniul de pregătire profesională: TURISM ȘI ALIMENTAȚIE
6. Calificarea profesională: COFETAR - PATISER
7. Clasa: a IX-a
8. Număr ore: 120 ore
9. Autorii
 Unitatea de învățământ: LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL BIVOLĂRIE
Prof. Hurjui Andreea
Operatorul economic: SC COFETĂRIA MARIA SRL, VICOVU DE SUS

1. Notă de prezentare

Denumirea calificării: Cofetar-patiser

Nivelul de pregătire: învățământ profesional / 3,
Numărul de ore alocat modulului: 120 de ore
Scopul modulului CDL: însușirea de către absolvenți, a rezultatelor învățării necesare pentru
adaptarea în prezent și în viitor la cerințele pieței muncii. Îmbunătățirea pregătirii profesionale, precum și
dobândirea, de către aceștia, a acelor rezultate ale învățării transferabile (domenii de competențe cheie)
necesare atât pentru integrarea socială (comunicarea, lucrul în echipă, creativitate, spirit antreprenorial),
cât și pentru o integrare rapidă și cu succes pe piața muncii. De asemenea elevii trebuie să colaboreze cu
membrii echipei și totodată să își asume poziția în cadrul echipei.
Curriculum-ul în dezvoltare locală se studiază în clasa a IX-a școala profesională, în vederea
asigurării pregătirii de specialitate în domeniul „Turism și alimentație, calificarea profesională – cofetar-
patiser.
Scopul acestui CDL este de a oferi elevilor posibilitatea de a aprofunda noţiunile studiate în clasa
a IX-a şi de a-şi dezvolta abilităţile practice de prelucrare a materiilor prime.
CDL-ul face parte din „Stagiul de pregătire practică” pentru clasa a IX-a, școala profesională,
învăţământ de zi, având alocate un număr de 120 ore/an.
Rolul CDL-ului este acela de a aprofunda noțiunile din pregătirea de specialitate a elevului și
argumentarea parcurgerii sale în anul de studiu , în unitatea de învățământ, în localitatea respectivă.
CDL-ul creează oportunitatea dezvoltării relațiilor dintre școală și piața muncii locală.
1
 Resursele locale pentru instruire vor fi asigurate de baza materiala a operatorului economic.
În acelaşi timp, sunt asigurate condiţiile necesare dezvoltării unor abilităţi de aplicare a normelor de
tehnica securităţii muncii, de prevenire şi stingere a incendiilor specifice secțiilor de producție din unitatea
de alimentație.
Plasarea CDL-ului în stagiul de pregătire practică oferă oportunitatea unor abordări diferenţiate şi
extensii ale conţinuturilor.
Conţinutul CDL-ului are în vedere dobândirea unităţilor de competenţe cheie „Desfășurarea
muncii în echipă”, „Aprovizionarea cu materii prime și auxiliare a locului de muncă”, „Asigurarea
condițiilor igienico-sanitare”, ”Asigurarea cadrului general de deschidere și închidere a activității
secției„ și ”Întocmirea documentelor specifice” din curriculum, conform OMECS nr. 4457/05.07.2016.
Elevii vor efectua practica la agentul economic ”SC COFETĂRIA MARIA SRL” cu care
școala are încheiat contract de parteneriat, în urma solicitării de formare profesională și care asigură baza
materială desfășurării orelor de pregătire instruire practică.
Am propus acest CDL ţinând cont de nevoile de formare identificate la nivelul agentului
economic şi a competenţelor profesionale care corespund acestor nevoi de formare şi care sunt
complementare calificării pentru care se pregătesc elevii. În programa şcolara de la clasa a IX-a se
studiază modulul ”Procese de bază în alimentație”, a cărui conținut am decis să îl aprofundăm împreună
cu agentul economic.
Pentru pregătirea practică comasată, toate activitățile practice de prelucrare primară și termică a
materiilor prime vegetale și animale, vor fi grupate, pe cât posibil, astfel încât să se obţină – la final –
produsele finite care să înglobeze cât mai multe din operaţiile de bază din alimentație, realizate conform
cerințelor igienico-sanitare impuse.
Pentru fiecare activitate, se oferă informaţii cu privire la scopurile / obiectivele urmărite, sarcinile
de lucru şi criteriile care vor fi aplicate în procesul de evaluare.
Activităţile de învăţare pe care le propunem sunt diverse, sarcinile sunt definite în paşi mici şi au
grad de dificultate progresiv, astfel încât să permită fiecărui elev să lucreze în ritmul său şi să evolueze
până la un nivel maxim al performanţei.
Agentul economic va pune la dispoziția practicanților documentația necesară întocmirii
preparatelor, rețetarele, toate obiectele de inventar și materiile prime necesare desfășurării în cele mai
bune condiții de igienă și securitate a produselor finite.
Activităţile de învăţare pe care le propunem sunt diverse, sarcinile sunt definite în paşi mici şi au
grad de dificultate progresiv, astfel încât să permită fiecărui elev să lucreze în ritmul său, să își dezvolte
abilitățile și îndemânarea necesară meseriei de cofetar-patiser şi implicit să evolueze până la un nivel
maxim al performanţei.
Activităţile practice vor fi organizate astfel încât fiecare elev să exerseze operaţiile tehnologice (de
prelucrare primare şi termică) şi să realizeze – prin activităţi desfășurate în echipă – un semipreparat si un
produs finit conform rețetei sau fișei tehnologice date. În funcţie de nivelul elevilor instruiţi, aceştia pot
primi spre completare parţială şi fişele tehnologice presupuse de realizarea produsului, sau, chiar, pot
aduce modificări proiectelor prezentate spre execuţie şi pot justifica necesitatea/consecinţele acestor
modificări.

2
3
 2. Tabel de corelare dintre rezultatele învățării și conținuturile învățării
Rezultate ale învățării suplimentare/
Rezultate ale învățării propuse spre aprofundare/extindere
Cunoștințe
Efectuarea muncii în echipă
6.1.1. Clasificarea
dotărilor specifice
sarcinilor de muncă
6.1.2. Descrierea
echipamentelor, utilajelor,
aparatelor, vaselor,
ustensilelor
6.1.3. Clasificarea
dotărilor specifice
spațiilor de servire.
6.1.4. Caracterizarea
mobilierului,
echipamentelor și
obiectelor de inventar
necesare servirii
consumatorilor.
6.1.5. Descrierea
operațiilor necesare
creării ambientului în
vederea primirii
consumatorilor.
Conținuturile învățării Situații de
învățare
Abilități Atitudini
6.2.1. Verificarea 6.3.1.Manifestarea Dotări specifice spaţiilor de Aplicații
echipamentelor, interesului în producţie culinară şi de practice
utilajelor, aparatelor, identificarea și patiserie – cofetărie.
vaselor, ustensilelor prezentarea corectă a - Clasificarea dotărilor din spaţiile de
necesare în producția dotărilor din spațiile producţie: utilaje,
culinară și de de producție din aparate, vase şi ustensile.
cofetărie-patiserire alimentație - Caracteristicile constructive şi
6.2.3. Verificarea 6.3.2. Manifestarea funcţionale ale dotărilor
pieselor de mobilier, a interesului în din spaţiile de producţie.
echipamentelor și identificarea și Dotări specifice spaţiilor de servire.
obiectelor de inventar prezentarea corectă a - Clasificarea dotărilor din spaţiile de
necesare servirii dotărilor din spațiile de servire: mobilier,
consumatorilor. servire, căutând
echipamente şi obiecte de inventar
6.2.4. Folosirea oportunități de
necesare servirii
diferitelor surse de îmbunătățire a
informare pentru propriilor cunoștințe. consumatorilor.
identificarea noutăților 6.3.3. Asumarea - Caracteristicile constructive şi
privind dotarea spațiilor responsabilă a funcţionale ale dotărilor
de servire. operațiilor pentru din spaţiile de servire.
6.2.5. Efectuarea ambientarea sălii de Operaţii de ambiantare a spaţiilor de
operațiilor de curățenie servire cu respectarea servire:
curente, de aranjare a normelor de igienă, - Operaţii de curăţenie curente;
mobilierului din dotare printr-o implicare - Operaţii de aranjare a mobilierului din
și de completare a activă în echipele de dotare şi de
consolei cu obiecte de lucru din unitățile de
completare a consolei cu obiecte de
inventar necesare alimentație.
procesului de servire a inventar necesare
consumatorilor procesului de servire a consumatorilor.
4
 Asigurarea aprovizionării cu materii prime și produse alimentare
6.1.6. Clasificarea 6.2.7. Verificarea 6.3.4. Implicarea activă și Materii prime şi auxiliare folosite în Agentul
materiilor prime și materiilor prime responsabilă în gestionarea alimentaţie: economic
auxiliare utilizate în vegetale și animale, corectă a stocurilor de materii asigură
alimentație. precum și a prime necesare în procesele de - Clasificarea materiilor prime şi
documentaț
6.1.7. Caracterizarea materiilor auxiliare producție din alimentație și în auxiliare folosite în
ia necesară
documentelor necesare folosite în completarea documentelor alimentaţie;
pentru preluarea alimentație. necesare.
și rețetarele
materiilor prime din 6.2.8. Întocmirea - Materii prime vegetale; prelucrării
gestiunea magaziei. documentelor ce materiilor
- Materii prime animale; prime
însoțesc materiile
prime preluate din - Materii auxiliare.
magazie.
Organizarea și întreținerea locului de muncă
6.1.8. Enumerarea 6.2.9. Efectuarea 6.3.5. Respectarea Prelucrarea primară a materiilor Aplicații
operațiilor de prelucrare operațiilor de principiilor dezvoltării prime şi auxiliare în practice
primară a materiilor prime prelucrare primară, durabile în efectuarea alimentaţie.
din alimentație, a cu ustensile și operațiilor de prelucrare - Operaţii de prelucrare primară
ustensilelor și
echipamente primară a materiilor prime (sortarea, spălarea,
echipamentelor necesare.
6.1.9 Descrierea
specifice, în vegetale și animale prin dozarea, curăţirea, tranşarea,
operațiilor tehnologice de ordinea utilizarea eficientă și porţionarea, tăierea etc) –
prelucrare primară a corespunzătoare sigură a echipamentelor caracterizare, mod de realizare, condiţii
materiilor prime vegetale precizată de din alimentație de lucru cu
și animale. tehnologia culinară. 6.3.6. Implicarea ustensilele şi echipamentele specifice
6.1.10 Caracterizarea 6.2.10. Efectuarea responsabilă în efectuarea prelucrării primare
ustensilelor, aparatelor, operațiilor de operațiilor de prelucrare a materiilor prime şi auxiliare folosite
utilajelor și prelucrare termică, termică a materiilor prime în alimentaţie.
echipamentelor necesare respectând regulile vegetale și animale prin Prelucrarea termică a materiilor
în prelucrarea primară. care stau la baza utilizarea eficientă și prime şi auxiliare în
6.1.11. Enumerarea
proceselor sigură a echipamentelor alimentaţie:
operațiilor de prelucrare
termică a materiilor prime
tehnologice din din alimentație cu - Operaţii de prelucrare termică
din alimentație alimentație. respectarea principiilor (opărire, fiebere, sotare,
6.1.12. Descrierea 6.2.11. Folosirea dezvoltării durabile prăjire, înăbuşire, frigere, coacere) –
operațiilor de prelucrare ustensilelor și caracterizare, mod
termică a materiilor prime utilajelor specifice de realizare, condiţii de lucru cu
vegetale și animale. prelucrării termice ustensilele şi
5
6.1.13. Clasificarea materiilor prime de echipamentele specifice prelucrării
ustensilelor, aparatelor , origine vegetală și termice a materiilor
utilajelor și animală, în condiții prime şi auxiliare folosite în
echipamentelor necesare de igienă, siguranță alimentaţie.
pentru prelucrarea termică și securitate.
a materiilor prime din
alimentație
6.1.14. Caracterizarea
ustensilelor, aparatelor,
utilajelor și
echipamentelor necesare
în prelucrarea termică.

Tabel de corelare dintre rezultatele învăţării şi conţinuturile învăţării

Rezultatele învățării Conținuturile învățării
Efectuarea muncii în echipă Dotări specifice spaţiilor de producţie
culinară şi de
patiserie – cofetărie.
Dotări specifice spaţiilor de servire.
Operaţii de ambiantare a spaţiilor de servire
Asigurarea aprivizionării cu materii prime și Materii prime şi auxiliare folosite în
produse alimentare alimentaţie:
Organizarea și întreținerea locului de muncă Prelucrarea primară a materiilor prime şi
auxiliare în
alimentaţie.
Prelucrarea termică a materiilor prime şi
auxiliare în
alimentaţie:
 

6
Lista minimă de resurse materiale:

 Cataloage, reviste, albume;

 Rețetare
 Dotări specifice unităţilor de alimentaţie (utilaje, echipamente, obiecte de inventar, mobilier);
 Literatură de specialitate şi documente specifice: Legislaţia privind protecţia consumatorilor,
buletine de analiză, fişe tehnologice, albume şi cataloage, reviste de specialitate, etc.;
 Fișe de lucru și fișe de evaluare
 Materii prime vegetale și animale puse la dispoziție de către agentul economic
 Fișe tehnologice
 Note de recepție

3. Sugestii metodologice

Pentru atingerea competenţelor stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite
conţinuturi, de a le eşalona în timp.
Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic, toţi
elevii să dobândească competenţele necesare.
În strategia didactică profesorul poate utiliza o paletă largă de metode. Se recomandă metodele
centrate pe elev care să implice elevul în procesul de formare. Elevii învaţă mai bine dacă aud
informaţiile, văd demonstraţiile şi ilustraţiile, discută informaţiile şi ideile, experimentează şi practică
tehnicile.
Ei devin astfel membrii unei reţele de comunicare, se simt în largul lor, îşi împărtăşesc
experienţele, pun întrebări, colaborează cu ceilalţi, îşi asumă riscuri, participă activ la propriul proces de
instruire şi educare. Profesorul are doar rolul de facilitator, comunicator, colaborator şi organizator. El are
răbdare, lucrează la acelaşi nivel cu elevii şi respectă ideile şi experienţele participanţilor.
Se vor promova metode de predare - învăţare activ participative, centrate pe elev, care duc la
rezolvarea problemei puse în discuţie.
Metodele de participare activă au meritul de a genera contexte în care se manifestă diferenţele, ca
şi în viaţa de toate zilele. Aplicarea lor duce la provocări ale indivizilor de a+şi reorganiza experienţele ca
urmare a participării active la viaţa de grup.
Se pot utiliza metode ca: observaţia, conversaţia, munca independentă, simularea, problematizarea,
jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup – care stimulează spiritul critic, creativitatea, studiul de caz,
brainstormingul etc.
Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va urmări aplicarea cunoştinţelor la probleme reale,
pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale societăţii. Elevilor
li se va permite să aplice propriul lor mod de înţelegere a conţinutului realizând: proiecte, portofolii,
discuţii în grup.
Se recomandă folosirea lucrului în echipă care facilitează procesul de învăţare. Această metodă se
poate aplica pentru verificarea între colegi(verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi), joc de rol(elevii
se ajută reciproc, iar profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă).
Procesul de evaluare continuă şi sumativă(finală) va avea în vedere gradul de însuşire a
competenţelor. Competenţele individuale din cadrul acestui modul nu vor fi supuse evaluării finale în
cadrul altor module. Acest lucru nu exclude exersarea şi dezvoltarea acestora şi prin parcurgerea
conţinuturilor altor module.
7
 Promovarea unui modul este condiţionată de însuşirea tuturor competenţelor din tabelul de
corelare, evaluate conform specificaţiilor privind probele de evaluare prevăzute în SPP.

4. Sugestii privind evaluarea

Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul
acestui modul. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de
semnificaţie în cadrul acestei evaluări. Pentru evaluarea care presupune o probă practică, un instrument de
evaluare care poate fi utilizat este fişa de observare.
Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se
referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de
evaluare se recomandă:
 Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea capacităţilor şi
atitudinilor lor faţă de o sarcină dată.
 Investigaţia.
 Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele
educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare.
 Metoda lucrărilor practice
 Lucrul cu modele
Se recomandă utilizarea următoarelor instrumente de evaluare:
 Fişe de observaţie
 Fişe de lucru
 Probe orale
 Lucrări practice specifice .

5. Bibliografie

1. Brumar, Constanţa (2006) – A B C – ul ospătarului, Bucureşti: Ed. Diasfera;

2. Capotă, Valentina, ş.a. (2008) – Alimentaţie publică, manual pentru clasa a X – a, Bucureşti:
Editura CD Press
3. Dobrescu, Emilian (2006) – Tehnica servirii consumatorilor, cls. XI-XII, Bucureşti: Ed. Didactică
şi Pedagogică R.A.;
4. Florea, Constantin, ş.a. (2004) – Manualul directorului de restaurant, Bucureşti: Editura THR-
CG;
5. Nicolescu, Radu (1998) – Tehnologia restaurantelor, Bucureşti: Editura Inter-Rebs;
6. Stavrositu, Stere (2006) – Arta serviciilor în restaurante, baruri, gastronomie, hoteluri, pensiuni
turistice, Bucureşti: Fundaţia Arta serviciilor în turism.
7. Brumar, Constanţa (2006) – A B C – ul bucătarului, Bucureşti: Ed. Diasfera;
8. Brumar, Constanţa şi colab. (2006) – Tehnologia Culinara cls. a IX – a, Bucureşti: Ed. Didactică şi
Pedagogică R.A.;
9. Brumar, Constanţa şi colab. (2006) – Tehnologia Culinara cls. X-XII: Bucureşti: Ed. Didactică şi
Pedagogică R.A.;
10. Capotă, Valentina, ş.a. (2008) – Alimentaţie publică, manual pentru clasa a X – a, Bucureşti:
Editura CD Press

8
11. Dincă, Cristian şi colab. (2006) – Tehnician în turism, Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică
R.A.;
12. Dincă, Cristian şi colab. (2006) – Calificarea profesionala Bucătar, manualul pentru clasa XI an
de completare, Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică R.A.
13. Florea, Constantin, ş.a. (2004) – Manualul directorului de restaurant, Bucureşti: Editura THR-
CG;
14. Nicolescu, Radu (1998) – Tehnologia restaurantelor, Bucureşti: Editura Inter-Rebs.
15. Stavrositu S. – Ghid profesional în alimentaţia publică – Editura Tehnică, Bucureşti 1998
16. Tabele compoziţii chimice
17. Colecţii reviste
18. Album literar gastronomic