COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TÎRGU –NEAMȚ

S.C. A&C COMPANY S.R.L.

CDL – ARTA DE A FI GAZDĂ

Tipul CDL-ului: aprofundare
PROFIL: SERVICII
DOMENIUL DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ:
TURISM ȘI ALIMENTAȚIE
Clasa a X-a
NR. ORE 90 ore

Autori,
Niculescu Eugenia Colegiul Tehnic „Ion Creangă” Tîrgu-Neamț
Ursu Rodica S.C. A&C COMPANY S.R.L.
DATE DE IDENTIFICARE A CDL:

1. Instituția de învățământ: COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TÎRGU-NEAMȚ

2. Denumirea operatorului economic/Instituției publice partenere: S.C. A&C COMPANY S.R.L.
3. Titlul CDL-ului: ARTA DE A FI GAZDĂ
4. Tipul CDL-ului: aprofundare
5. Profilul/Domeniul de pregătire profesională: SERVICII/TURISM ȘI ALIMENTAȚIE
6. Calificarea profesională: TEHNICIAN ÎN TURISM
7. Clasa: a X-a
8. Număr ore: 90 (45 ore laborator tehnologic, 45 ore instruire practică)
9. Autorii:
 Unitatea de învățământ: Niculescu Eugenia
 Operatorul economic: Ursu Rodica

2
 1. NOTĂ DE PREZENTARE

CDL-ul „Arta de a fi gazdă” este o componentă a curriculumului pentru care a optat catedra
de Turism și alimentație publică din cadrul Colegiului Tehnic ”Ion Creangă” în parteneriat cu
operatorii economici de profil, pentru calificări profesionale din domeniul de pregătire profesională
Turism și alimentație, domeniul de pregătire generală Turism.
Modulul Arta de a fi gazdă face parte din cultura de specialitate aferentă domeniului de
pregătire generală Turism și alimentație, clasa a X-a, ciclul inferior al liceului, filieră tehnologică, și
are alocat un număr de 90 ore conform planului de învățământ, din care: 45 ore/an laborator
tehnologic, 45 ore/an instruire practică
CDL-ul „Arta de a fi gazdă” crează oportunități pentru aprofundarea rezultatelor învățării
prevăzute în standardul de pregătire profesională (SPP) în scopul adaptării la tehnologiile specifice
din unitățile economice în care elevii își desfășoară pregătirea practică și rezultate ale învățării care
sunt solicitate pe piața muncii locală/regională.
Aceasta urmărește responsabilizarea elevilor faţă de obiectivele turistice, cultura și tradiţia
românească și implicarea acestora în promovarea spiritului românesc, a tradiţiilor precum şi
valorificarea eficientă a patrimoniului turistic.
CDL –ul „Arta de a fi gazdă” aduce plus valoare şi vizibilitate în conturarea calităţii de
gazdă, activităţile propuse urmărind şi evidenţierea ospitalităţii moldoveneşti, de a primi cum se
cuvine pe toţi cei care doresc să le calce pragul.
CDL –ul este rezultatul parteneriatului dintre instituția școlară și operatorii economici locali.
El răspunde cerințelor locale, raportate la activitățile economice determinante din zonă și se bazează
pe resursele locale pentru instruire și cadrul de colaborare a agenților economici.
Zona Tîrgu Neamț și împrejurimile sale este prin excelență o zonă turistică de interes
național și internațional. Prezența sa în preajma Cetății Neamț și a unor cunoscute mănăstiri inedite
fie prin arhitectură originală tradițională, fie prin picturile interioare, orașul Tîrgu Neamț și zonele
înconjurătoare, reprezintă o destinație turistică ce atrage în fiecare an tot mai mulți turiști.
O cerință prioritară a comunității locale în acest moment este antrenarea tuturor factorilor
locali (autorități, agenți economici, agenții de instruire și formare profesională) în efortul comun în
această acțiune de atragere, instruire, calificare și plasare în muncă a personalului ce are cunoștințe
de specialitate în domeniul turismului.
Implicarea elevilor de la clasele a X-a în această acțiune comunitară de dezvoltare turistică
locală le va asigura acestora dobândirea cunoștințelor și deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri
proprii pornind de la formarea profesională într-o calificare.
3
 CDL – Arta de a fi gazdă contribuie și la ridicarea nivelului de pregătire profesională a
elevilor prin dobândirea de noi competenţe (primirea turiştilor, servirea centrată pe client,
comportament și etică profesională) alături de cele tradiţionale.
Calificările implică şi ridicarea nivelului calitativ al pregătirii profesionale prin dobândirea
de noi competenţe (gândire critică, conduită civică, flexibilitate, lucrul în echipă etc.) alături de cele
tradiţionale.
Prin calificare se oferă:
 posibilitatea de a dobândi o gamă variată de competenţe în domeniu;
 lărgirea gamei de abilităţi prin selectarea de studii de specialitate, în concordanţă cu
opţiunea elevilor privind cariera;
 lărgirea gamei de abilităţi menite să furnizeze flexibilitate ocupaţională şi mobilitate;
 dobândirea de abilităţi cheie, care să permită accesul mai rapid pe piaţa muncii.
Necesitatea accentuării laturii formative a procesului de învăţământ a condus la proiectarea
unui curriculum centrat pe competenţe. O astfel de abordare urmăreşte centrarea activităţii elevilor
nu pe asimilare mecanică a unor noţiuni şi concepte, ci pe dezvoltarea de capacităţi, priceperi,
deprinderi şi atitudini, care să ducă la formarea de competenţe.

4
 2.CORELAREA DINTRE REZULTATELE ÎNVĂȚĂRII DIN SPP ȘI CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII

Rezultate ale învățării propuse spre aprofundare
Cunoștințe
5.1.1. Clasificarea tipurilor
de unităţi de cazare.
5.1.2. Caracterizarea
unităţilor de cazare.
5.1.3. Descrierea
elementelor bazei tehnico-
materiale a unităţilor de
cazare.
Conținuturile învățării Situații de învățare
Abilități Atitudini
5.2.1. Verificarea existenţei 5.3.1. Respectarea Primirea turiştilor Identificarea spaţiilor de cazare
în unităţile de cazare a principiilor dezvoltării Spaţiile de cazare şi a funcţiilor acestora
echipamentelor specifice durabile în planificarea Funcţiile spaţiilor de cazare Crearea unei ambianţe plăcute
nivelului de clasificare. lucrărilor de curăţenie şi Pregătirea camerelor şi crearea unei pentru primirea turiştilor
întreţinere a bazei tehnico- ambianţe plăcute pentru primirea
5.2.2. Planificarea materiale din unităţile de turiştilor
operaţiilor de întreţinere a cazare şi alimentaţie.
bazei tehnico-materiale a
unităţilor de cazare

5.1.7. Prezentarea
compartimentelor existente
în unităţile de hotelărie.
5.2.6. Participarea la
organizarea activităţilor
specifice unităţilor de
alimentaţie şi unităţilor de
cazare.
5.3.3. Implicarea activă în
organizarea activităţilor
specifice unităţilor de
primire turistică, pe baza
informațiilor selectate
Cazarea turiştilor
Primirea propriu-zisă a turiştilor
Rezolvarea unor eventuale sesizări
Organizarea serviciilor auxiliare şi
suplimentare
Rezolvarea situaţiilor problemă
în organizarea serviciilor de
primire a turiştilor şi de cazare a
acestora

1.1.14. Precizarea
principiilor de etică
profesională
1.1.15. Cunoaşterea
normelor etice şi a
necesităţii respectării lor şi a
codului de conduită şi
maniere la locul de muncă şi
în societate.
5.1.4. Clasificarea tipurilor
de unităţi de alimentaţie
5.1.5. Caracterizarea
unităţilor de alimentaţie.
5.1.6. Descrierea
elementelor bazei tehnico-
materiale a unităţilor de
alimentaţie.
1.2.23. Aplicarea
principiilor de etică
profesională la locul de
muncă.
1.2.24. Aplicarea normelor
etice la locul de muncă
5.2.4. Planificarea
operaţiilor de întreţinere a
bazei tehnico-materiale a
unităţilor de alimentaţie.
5.2.5. Participarea la
activităţile echipelor de
lucru
1.3.16. Respectarea
principiilor etice de
comportament în relaţiile
de muncă.
5.3.1. Respectarea
principiilor dezvoltării
durabile în planificarea
lucrărilor de curăţenie şi
întreţinere a bazei tehnico-
materiale din unităţile de
cazare şi alimentaţie.
5.3.2. Colaborarea cu
colegii în scopul
Reguli de etică şi comportament a Respectarea regulilor de
personalului din unităţile de cazare comportament profesional
Unităţi de alimentaţie publică şi Identificarea unităţilor de
serviciile oferite turiştilor alimentaţie publică şi a
serviciilor oferite turiştilor
Restaurantul
Barul
Unităţi tip fast-food
Cofetăria

2.1.2. Prezentarea
conceptului și elementele
definitorii ale evidenței
economice
8.1.2. Prezentarea sistemelor
de servire și a criteriilor de
alegere a acestora
8.1.3. Caracterizarea
sistemului de servire direct
cu variantele sale
8.1.4. Caracterizarea
sistemului de servire indirect
8.1.5. Descrierea sistemelor
de servire speciale
1.1.5. Descrierea
principalelor tipuri de
interacțiune verbală
2.2.3. Utilizarea formelor
evidenței economice
pentru
culegerea/înregistrarea/prel
ucrarea informațiilor
8.2.4. Efectuarea
operațiilor specifice
sistemului de servire direct
8.2.5. Realizarea
operațiilor specifice
sistemului de sevire
indirect
8.2.6. Alegerea tehnicilor
de servire adaptate
sistemelor de servire
speciale
8.2.7.Participarea la
activitățile echipelor de
lucru din unitățile de
alimentație
1.2.8. Transmiterea
mesajelor oral și cu
ajutorul mijloacelor de
comunicare
îndeplinirii sarcinilor de
lucru.
2.3.2. Argumentarea în
mod concis și veridic a
informațiilor cu privire la
formele evidenței
economice
8.3.2. Manifestarea
atitudinii proactive și a
spiritului de echipă în
efectuarea operațiilor
specifice de servire a
consumatorilor prin
adaptarea prin adaptarea
tehnicilor de servire la
condițiile și situațiile
particulare din unitățile de
alimentație
1.3.7. Manifestarea unei
atitudini conciliante în
procesul de comunicare și
în primirea feedbackului
Patiseria
Completarea diagramelor de cazare
şi a documentelor de evidenţă
Obligaţiile gazdelor faţă de turişti
Obligaţiile legate de serviciile de
alimentaţie
Modul de organizare a mesei pentru
micul dejun pentru diferite categorii de
turişti. Aranjarea mesei pentru micul
dejun
Servirea turiştilor străini
Aranjarea mesei pentru dejun şi cină
Reguli de servire a diferitelor preparate
Alegerea şi servirea băuturilor
Organizarea unor mese festive
Reguli de comportament a personalului
în timpul serviciului
Relaţiile cu turiştii. Fidelizarea
turiştilor
Completează diagrame de
cazare şi documente specifice
Organizează şi serveşte micul
dejun, dejunul, cina şi mese
festive
Serveşte turiştii străini
Serveşte preparatele şi băuturile
în unităţile de alimentaţie
Serveşte băuturi în concordanţă
cu preparatele
Respectă regulile de
comportament în timpul servirii
Modalităţi de fidelizare a
turiştilor
6
  Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente,
machete, materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice
etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în școală sau la
operatorul economic)
 Tablă, cretă, marker, flipchart;
 Laptop, imprimantă, scanner;
 Inventarul camerelor de hotel (mobilier, inventar textil, etc.);
 Documente specifice recepției hotelului;
 Inventarul unităților de alimentație (mobilier, inventar de porțelan, inventar
din metal, sticlă, etc.);
 Obiecte de inventar necesare realizării mise-en-place-ului;
 Norme și normative etice.

3. SUGESTII METODOLOGICE

Conținuturile CDL-ului „Arta de a fi gazdă” trebuie să fie abordate într-o manieră integrată,
corelată cu particularitățile și cu nivelul inițial de pregătire al elevilor. Numărul de ore alocat
fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactic care predau conținutul modulului, în funcție de
dificultatea temelor, de nivelul de cunoștințe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de
complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică și de ritmul de similare a
cunoștințelor de către colectivul instruit. Pregătirea se recomandă a se desfășura în laboratorul de
specialitate/operatorul economic, dotate conform recomandărilor.
Competențele cheie întegrate CDL-ului „Arta de a fi gazdă” sunt din categoria:
 Competențe de comunicare în limba română;
 Competențe digitale de utilizare a tehnologiei informației ca instrument de învățare și
cunoaștere;
 Competențe sociale și civice.
CDL-ul „Arta de a fi gazdă” are atribuite la nivelul clasei a X a un număr de 90 de ore/an,
ce se vor efectua pe parcursul celor două semestre ale anului şcolar, 45 de ore teorie cu profesorul
de specialitate şi 45 de ore cu maistrul instructor la agenţi economici.
Maistrul instructor şi agentul economic au libertatea de a alege metodele şi tehnicile de
învăţare activă şi de a propune noi activităţi de învăţare, în măsură să asigure formarea
competenţelor prevăzute în programă. Se recomandă metodele centrate pe elev, care asigură un
caracter formativ procesului de învăţământ. Se va avea în vedere şi utilizarea metodelor specifice
pentru dezvoltarea competenţelor elevilor care prezintă deficienţe integrabile, prin adaptarea
acestora la specificul condiţiilor de învăţare şi de comportament.
Exemple de metode modern de învățare care pot fi utilizate în activitatea didactică:
 Știu/vreau să știu/am învățat;
 Brainstorming;
 Jocul de rol;
 Metoda puzzle;
 Cubul;
 Turul galeriei, etc.
Un exemplu de metodă didactică ce poate fi folosită în activitățile de învățare este Jocul de
rol
Într-un joc de rol, participanţii îşi asumă roluri, ca şi cum ar fi implicaţi în situaţia reală. Trec
prin emoţiile şi conflictele care pot apărea în realitate, însă într-un mediu sigur, controlat. Acest
lucru îi ajută să înţeleagă relaţiile şi sentimentele, să-şi dezvolte abilităţile de comunicare şi să vadă
cum îşi pot controla emoţiile sau sentimentele şi cum pot acţiona pozitiv în diferite situaţii.
 Stabiliţi scopul jocului de rol, amintindu-vă că, spre deosebire de studiul de caz, jocul de rol
se axează pe analizarea emoţiilor şi interacţiunilor dintre oameni.
 Alegeţi o situaţie în care sunt implicaţi diverşi participanţi, din perspective diferite, poate
opuse. Asiguraţi-vă că este credibilă.
 Oferiţi participanţilor, în scris, suficiente informaţii pentru a înţelege bine contextul. Evitaţi
să le furnizaţi informaţii care pot crea idei preconcepute despre rezultate.
 Identificaţi între cinci şi nouă personaje care vor fi implicate, asta dacă nu doriţi să
examinaţi interacţiunea între mai puţine persoane, de exemplu un recepţioner de hotel şi un
client.
 Daţi un nume fiecărui personaj şi descrieţi-le pe scurt, incluzând informaţii concrete, cum ar
fi vârsta, sexul, natura rolului în respectiva situaţie şi adăugaţi informaţii despre caracterul
fiecărei persoane.
 Aveţi grijă ca aceste descrieri ale rolurilor să nu fie prea lungi sau prea restrictive. Lăsaţi
participanţii să-şi dezvolte rolurile în timpul exerciţiului.
 Daţi fiecărei persoane informaţii privind rolul său specific şi discutaţi despre jocul de rol. În
general, cel mai bine este să le cereţi celor care nu au un rol specific să observe cu atenţie şi
să noteze ce văd.
 Explicaţi întregului grup contextul jocului de rol şi stabiliţi o limită de timp.
 Specificaţi clar momentul în care se termină jocul de rol. Dacă apar probleme între
participanţi, fiţi pregătiţi să încheiaţi jocul de rol.

8
 Mai ales în cazul în care discuţiile devin prea aprinse sau personale, ajutaţi-i pe elevi să
revină la realitate şi asiguraţi-vă că neînţelegerile apărute se limitează la jocul de rol şi nu
sunt continuate în relaţiile normale dintre elevi.
 Conduceţi discuţia permiţându-le elevilor să îşi exprime şi discute sentimentele şi părerile
despre ce s-a întâmplat şi ce ar fi putut fi îmbunătăţit, dacă ar fi fost o situaţie reală.
Exemplificarea metodei „Jocul de rol”
Rezultatele învățării:
Cunoștințe Abilități Atitudini
8.1.3.Caracterizarea 8.2.4. efectuarea 8.3.2. Manifestarea atitudinii
sistemului de servire operațiilor specifice proactive și a spiritului de echipă în
direct cu variantele sale sistemului de servire efectuarea operațiilor specifice de
direct servire a consumatorilor prin
adaptarea tehnicilor de servire la
condiții și situații particulare din
unitățile de alimentație
Obiective:
 Să participe cu interes și placere la activitățile desfășurate;
 Să rezolve corect și complet sarcinile propuse spre rezolvare;
 Să își dezvolte aptitudinile practice și simțul estetic;
 Să își asume rolul atribuit în cadrul grupei;
 Să comunice la nivelul clasei și în cadrul grupurilor constituite;
 Să formuleze corect, riguros științific, utilizând limbajul de specialitate, concluziile.
Mod de organizare a activității:
 Activitate pe grupe
Resurse materiale:
imagini videoproiector, fişe de lucru, fișe de observare, manual, obiecte de inventar
Durata: 50 minute
Desfășurare:

Se prezintă meniuri pentru micul dejun, tipuri de mise-en-place utilizate la servirea

preparatelor pentru micul dejun

9
 Meniul nr. 1
 unt 50g
 dulceaţă 50g
 cafea cu lapte 250g
 pâine 3 felii

Meniul nr. 2
 telemea 100g
 roşii natur 100g
 ardei gras 100g
 ceai cu lămâie 250g
pâine 3 felii (2 chifle)

JOC DE ROL
Cadrul didactic împarte clasa în grupe a câte 4-6 elevi distribuie fișe de lucru în care se
regăsesc obiectele de inventar necesare pentru servirea micului dejun şi ordinea aşezării
acestora pe masă. La prima cerință elevii vor răspunde individual, vor confrunta ceea ce au
scris în cadrul echipei și vor corecta eventualele greșeli.
În cadrul mesei pentru mic dejun aveți de servit următorul meniu:
Cașcaval la capac
Omletă
Cafea cu lapte
Legume
Ouă fierte moi
Pâine
Unt și gem
Pornind de la acest meniu, completați următoarea fișă de observație și realizați practic activitățile
propuse de rezolvarea acestei teme.
FIŞĂ DE LUCRU
Mod de lucru:
Denumirea Modalitati Numar de Reguli Completati individual fisa de observare
obiectelor de obiecte de de Organizati-va pe doaua grupe;
de transport inventar asezare O grupa executa activitatile
inventar a transportate pe
necesare obiectelor odata masa Cealalta grupa observa, noteaza si
efectuarii de evalueaza, conform fisei de observare
mise-en- inventar , folosind o scala de la 1-5 (5-foarte
place-ului bine, 4-bine; 3-satisfacator, 2-
suficient,1-insuficient)

10
Se recomandă ca fiecare grupă sa fie împărţită subgrupe care să efectueze în paralel activităţile.

4. SUGESTII PRIVIND EVALUAREA

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didadctică, prin care profesorul
va măsura eficiența întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmărește măsura în care elevii
au achiziționat rezultatele învățării propuse în standardele de pregătire profesională.
Tipurile de activităţi de învăţare şi alegerea tehnicilor de instruire practică revine maistrului
instructor şi agentului economic, care au sarcina de a individualiza şi de a adapta activitatea practică
la particularităţile elevilor.
Evaluarea formativă, continuă este implicită demersului pedagogic curent în orele de
instruire practică, permiţând, atât maistrului instructor şi agentului economic, cât şi elevului, să
cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor, priceperilor şi deprinderilor practice, să
identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului de
predare / învăţare.
Instrumentele de evaluare continuă trebuie corelate cu indicatorii de performanţă şi probele
de evaluare din cadrul competenţelor individuale relevante pentru modul, astfel, evaluarea continuă
este condiţionată de criteriile de performanţă şi de probele de evaluare din Standardul de pregătire
profesională.

Exemplificarea evaluării rezultatelor învățării:

Cunoștințe Abilități Atitudini
8.1.3.Caracterizarea 8.2.4. efectuarea 8.3.2. Manifestarea atitudinii
sistemului de servire operațiilor specifice proactive și a spiritului de echipă în
direct cu variantele sale sistemului de servire efectuarea operațiilor specifice de
direct servire a consumatorilor prin
adaptarea tehnicilor de servire la
condiții și situații particulare din
unitățile de alimentație

Obiective:
 Să participe cu interes și placere la activitățile desfășurate;
 Să rezolve corect și complet sarcinile propuse spre rezolvare;
 Să își dezvolte aptitudinile practice și simțul estetic;
 Să își asume rolul atribuit în cadrul grupei;

11
 Să comunice la nivelul clasei și în cadrul grupurilor constituite;
 Să formuleze corect, riguros științific, utilizând limbajul de specialitate, concluziile.

12
Criterii și indicatori de realizare și ponderea acestora
Nr. Criterii de realizare şi
Indicatorii de realizare şi ponderea acestora
crt. ponderea acestora
1. Primirea şi 25% Analizarea sarcinilor de lucru specifice pentru 30%
planificarea activitățile de servire a consumatorilor
sarcinii de Alegerea metodelor adaptate sarcinii de lucru, în 40%
lucru funcție de sistemul de servire
Respectarea normelor de dezvoltare durabilă, a 30%
normativelor, regulilor și reglementărilor privind
igiena, sănătatea și securitatea muncii în spațiile de
servire
Total 100%
2. Realizarea 50% Respectarea etapelor specifice de realizare a sarcinii 30%
sarcinii de de lucru, în saloanele de servire
lucru Rezolvarea responsabilă a sarcinii de lucru în 40%
conformitate cu fișele
Folosirea corespunzătoare a obiectelor de inventar 30%
specifice activității de servire
Total 100%
3. Prezentarea şi 20% Realizarea corectă a sarcinilor de lucru 40%
promovarea Utilizarea corectă a termenilor de specialitate 30%
sarcinii Argumentarea eficientă a sarcinilor de lucru realizate 30%
realizate pentru derularea în bune condiții a a ctivității de
servire
Total 100%
Total 100%

FIŞĂ DE OBSERVARE
Tema:Servirea la farfurie
Elevul observat…………………………………

Elemente de observat Corect Incorect Cum trebuia

realizat
 Ţinuta fizică şi vestimentară
 Poziţia corpului în timpul lucrului
 Poziţia farfuriilor(echilibrul stabil)
în timpul transportului
 Respectarea regulilor de protocol
 Servirea propriu-zisă

Data, Intocmit observator,

Nume şi prenume………………………………
Semnătura,

13
5. BIBLIOGRAFIE

 Gabriela Stãnciulescu, Ion Dãnuţ Jugãnaru, “Animaţia şi animatorul în turism”, Ed. Uranus,
Bucureşti, 2006
 Nicolae Lupu, “Hotelul – Economie şi management”, Ed. All Beck, Bucureşti, 2005
 G.Tigu, “Etica afacerilor în turism”, Editura Uranus, Bucureşti, 2003
 Alecu Ioan Niculae, Constantin Marian, ” Agroturism si marketing agroturistic”, Editura
Ceres, 2008
 Stavrositu, S., Tehnica servirii consumatorilor – manual pentru clasele XI-XII, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003
 Capotă, Valentina, Comunicare profesională, manual pentru clasa a X-a, Editura
AKADEMOS ART , Bucureşti, 2012
 Nicolescu, Radu, Tehnologia restaurantelor, Editura Inter-rebs, Bucureşti, 1998
 Nistorescu, Puiu, Management în turism, Editura ASE, Bucureşti, 2002
 Cornelia Ene, Cartea ospitalității, Editura THR-CG, 2004
 Ioan Cosmescu, Turismul – Fenomen complex contemporan, Editura Economică, București,
1998
 Ștefania Mihai, Valentina Capotă, Aurelia Turcescu, Florian Lixandru, Carmen Ionești –
Turism și alimentație, manual pentru clasa a X-a, Editura CD PRESS, București, 2011
 Rodica Minciu, Economia Turismului, ediția a III-a, Editura Uranus, București, 2004
 Gabriela Stănciulescu, (coord.), Tehnologia turismului, Editura Niculescu ABC, București,
2002

14