CERONAV CONSTANŢA

Motto : Pe mare, toate necazurile apar (de regulă) duminica, noaptea, sau pe vreme rea

PROTECŢIE INDIVIDUALĂ ŞI
RESPONSABILITĂŢI SOCIALE LA
BORDUL NAVEI

Autor : Cdt.dr. Gelu BAMBOI

Expert consultant 1A

Constanţa 2014
Lucrarea este un material care a fost realizat de către Centrul Român pentru Pregătirea şi
Perfecţionarea Personalului din Transporturi Navale – CERONAV, Constanţa. Ca urmare,
reproducerea integrală sau parţială, transmiterea sau stocarea în biblioteci a textelor şi
materialelor din prezenta broşură este interzisă fără acordul CERONAV.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

BAMBOI, GELU
Protecţie individuală şi responsabilităţi sociale la bordul navei / Gelu Bamboi. -
Constanţa : CERONAV,
2014

ISBN 978-606-8554-25-9

656.614.2

Titlul lucrării,

PROTECTIE INDIVIDUALA SI RESPONSABILITATI SOCIALE LA BORDUL NAVEI

Autor: Cdt.dr. Gelu BAMBOI

Expert consultant 1A

Tehnoredactare: Ciprian-Ionut SAFCA

Adresa: CERONAV, str. Pescarilor nr. 69 A, cod 900581 – Constanţa

Tel.: +40 241 639595
Fax: +40 241 631415
E-mail: office@ceronav.ro
http://www.ceronav.ro

2
 CUPRINS
Capitol Pagina
1. INTRODUCERE 5
1.1 Scop 5
1.2 Obiective

2. RESPECTAREA PRACTICILOR DE LUCRU ÎN SIGURANŢĂ 6

2.1. Familiarizarea la bordul navei 6
2.2. Natura riscurilor posibile la bord 7
2.3. Echipamentul de siguranţă din dotarea navei 7
2.3.1. Echipamentul individual de protecţie 7
2.3.2.Echipamentul de salvare 8
2.3.3. Echipamentul pentru stingerea incendiilor 8
2.3.4. Echipamentul medical 8
2.3.5. Echipamentul pentru prevenirea poluării 9
2.3.6. Echipamentul de vitalitate 9
2.4. Utilizarea echipamentului individual de protecţie 9
2.4.1. Protecţia capului 9
2.4.2. Protecţia mâinilor 10
2.4.3. Protecţia ochilor 10
2.4.4. Protecţia urechilor 10
2.4.5. Protecţia căilor respiratorii 10
2.4.6. Protecţia picioarelor 11
2.4.7. Protecţia corpului 11
2.5. Operaţiuni periculoase la bordul navei 11
2.5.1. Operarea (încărcarea/descărcarea) mărfurilor 11
2.5.2. Manevra de acostare/plecare 12
2.5.3. Spaţii închise 13
2.5.4. Lucrul la cald/cu flacără deschisă 16
2.5.5. Lucrul la înalţime 17
2.5.6. Serviciul de cart şi întreţinere în compartimentul maşini 18

3. CONTRIBUŢIA LA EFICACITATEA RELAŢIILOR UMANE LA 19

BORD – RELAŢII UMANE LA BORD
3.1. Relaţii interpersonale 19
3.2. Formarea echipei 20
3.3. Lucrul în echipa 20

4. ÎNTELEGEREA ORDINELOR PRIVIND ATRIBUŢIILE DE SERVICIU 21

4.1. Principiile comunicării 21
4.2. Metode de comunicare 21
4.3. Bariere de comunicare 22
4.4. Deprinderi eficiente de transmitere 22
4.5. Deprinderi eficiente de ascultare 23
4.6. Efectele şi consecinţele comunicării defectuoase 23

5. CONFORMAREA CU PROCEDURILE DE URGENŢĂ 23

5.1. Situaţii de urgenţă 23
5.2. Rolurile navei 24
5.3. Valoarea şi necesitatea exerciţiilor de rol şi a instruirii de siguranţă 25
5.4. Comunicarea interna la bordul navei 25

3
6. PREVENIREA POLUĂRII MEDIULUI MARIN 25
6.1. Definirea poluării 25
6.2. Măsuri internaţionale pentru prevenirea poluării 26

7. CONTRIBUŢIA LA EFICACITATEA RELAŢIILOR UMANE LA 28

BORD – RESPONSABILITĂŢI SOCIALE
7.1. Drepturile şi obligaţiile echipajului 28
7.2. Condiţii de angajare 28
7.3. Droguri, medicamente şi alcool 29
7.4. Sănătatea şi igiena la bord 29

8. CONŞTIENTIZAREA ŞI LUAREA MĂSURILOR NECESARE 29

PENTRU CONTROLUL OBOSELII

BIBLIOGRAFIE 31
ANEXE 33

4
 1. INTRODUCERE

1.1.Scop
Acest program de instruire are drept scop îndeplinirea cerinţelor minime, obligatorii pentru
navigatori, referitoare la instruirea şi educarea în materie de siguranţă maritimă, conform Codului
STCW, Secţiunea A-VI/1.
Programul îşi mai propune să transmită cursanţilor cunosţintele de ordin aplicativ si
deprinderile practice necesare exercitării atribuţiilor şi responsabilităţilor privind siguranţa maritimă.
De asemenea, programul îşi propune să familiarizeze cursanţii cu procedurile şi echipamentele navei
care, combinate cu antrenamentele şi exerciţiile de rol, regulate şi realiste, de la bordul navei, îi vor
ajuta să reacţioneze cu calm şi eficienţă într-o situaţie reală în care este ameninţată siguranţa navei.

1.2. Obiective
Programul acoperă cerinţele Convenţiei STCW şi ale Codului STCW, Cap.VI, Secţiunea
A-VI/1, Tabela A-VI/1-4.
Îndeplinind standardele minime de competenţă privind instruirea si educarea în materie de
siguranţă maritimă, un cursant absolvent va fi capabil:
- să respecte practicile de lucru în siguranţă;
- să contribuie la eficacitatea relaţiilor umane la bord – relaţii umane;
- să înteleaga ordinele şi să se facă înteles în legătură cu atribuţiile de serviciu;
- să se conformeze procedurilor de urgenţă;
- să acţioneze pentru prevenirea poluării mediului marin;
- să contribuie la eficacitatea relaţiilor umane la bord – responsabilităţi sociale;
- să conştientizeze şi să ia măsurile necesare pentru controlul oboselii.
Totodată, prin programul de instruire se urmăreşte dezvoltrarea de competenţe în probleme
de protecţie individuală şi responsabilităţi sociale la bordul navei, pentru cursanţi, după cum
urmează:
Competenţa 1 – să se conformeze cu procedurile de urgenţă – cu următoarele obiective:
- să se conformeze cu planurile şi procedurile stabilite pentru acţionare în caz de urgenţă;
- să identifice semnalele de alarmă în caz de urgenţă;
- să acţioneze corect pe timpul exerciţiilor de rol.
Competenţa 2 – să acţioneze pentru prevenirea poluării mediului marin – cu următoarele
obiective:
- să arate că protecţia mediului marin este o cerinţă legală;
- să descrie efectele poluării accidentale sau operaţionale;
- să descrie procedurile adoptate la bord pentru minimalizarea poluării marine.

5
 Competenţa 3 – să respecte practicile de lucru în siguranţă – cu următoarele obiective:
- să identifice riscurile privind siguranţa în diferite situaţii date;
- să aleagă echipamentul individual de protecţie corespunzator activităţilor de la bord;
- să adere la procedurile privind intrarea în spaţii închise.
Competenţa 4 – să înteleagă ordinele şi să se facă înteles în legătură cu atribuţiile de
serviciu – cu următoarele obiective:
- să înteleagă ordinele curente date la bord şi să acţioneze prompt;
- să comunice clar şi eficient cu colegii din echipaj şi cu ofiţerii bordului.
Competenţa 5 – să contribuie la eficacitatea relaţiilor umane la bord – cu următoarele
obiective:
- să descrie pericolele consumului de droguri şi abuzului de medicamente şi alcool;
- să recunoască efectele consumului de droguri, medicamente şi alcool;
- să manifeste o relaţie de lucru armonioasă cu membrii echipajului.
Competenţa 6 - să conştientizeze şi să ia măsurile necesare pentru controlul oboselii – cu
următoarele obiective:
- să descrie importanţa obţinerii odihnei necesare;
- să recunoască efectele somnului, ale serviciului de cart şi ale ritmului circadian asupra
oboselii;
- să recunoască efectele factorilor de stres fizici asupra navigatorilor;
- să recunoască efectele factorilor de stres exercitaţi de mediu pe (şi în afara) navei şi
impactul lor asupra navigatorilor;
- să recunoască efectele schimbării serviciului de cart asupra oboselii navigatorilor.

2. RESPECTAREA PRACTICILOR DE LUCRU IN SIGURANŢĂ

2.1. Familiarizarea la bordul navei

Serviciul la bordul navelor maritime constituie o activitate periculoasă la care navigatorii
sunt expuşi de la primul pas pe care îl fac pe scara de acces la bord. De aceea, este foarte importantă
întelegerea riscurilor potenţiale de la bordul navelor, precum şi a echipamentelor existente şi a
procedurilor stabilite pentru a evita aceste riscuri.
Riscuri probabile la bordul navelor privesc:
- scara de acces şi plasa de siguranţă;
- puntea principală;
- magaziile de marfă şi gurile de magazii;
- punţile de manevră prova şi pupa;
- vinciul de ancoră, ancorele, vinciurile de manevră şi cabestanele;

6
- cranicile şi bigile de marfă;
- manifoldul şi sistemul de tubulaturi de pe puntea navelor tanc;
- castelul navei;
- puntea de comandă;
- compartimentul maşini.
(V. ANEXA 1)

2.2. Natura riscurilor posibile la bord

Printre riscurile posibile la bordul navelor pot fi enumerate:
- alunecarea/căderea datorită suprafeţelor alunecoase (combustibil, ulei, grăsimi, gunoi,
apă, gheaţă etc.) sau obstrucţiilor (tubulaturi, cabluri de sudură, ocheţi de punte, sârme,
parâme etc.);
- rănirea capului datorită intrărilor prevazute cu uşi joase, coţadelor suspendate, căderii de
echipamente sau materiale etc.;
- căderea datorită autoclavelor deschise, punţilor intermediare neprotejate cu balustrăzi,
grătarelor demontate (sau lipsă) etc.;
- haine, degete etc. prinse de mecanisme în mişcare (polizor, tamburii vinciurilor, roţi
dinţate, volante etc.);
- arsuri provocate de tubulaturi de abur, mecanisme fierbinţi, scântei de sudură etc.;
- rănirea ochilor pe timpul maţagonirii, sudurii, utilizării substanţelor chimice etc.;
- rănirea datorată alunecarii/căderii echipamentelor neamarate pe timpul mişcărilor
oscilatorii ale navei;
- riscuri întampinate pe mare furtunoasă;
- lipsa oxigenului în spaţiile închise;
- prezenţa gazelor provenite de la hidrocarburi şi a gazelor toxice;
- riscurile generate de substanţele chimice de la bord;
- incendiul;
- coliziunea/eşuarea/inundarea/scufundarea;
- piraţi şi pasageri clandestini.

2.3. Echipamentul de siguranţă din dotarea navei

2.3.1. Echipamentul individual de protecţie

Echipamentul individual de protecţie constă, în principal, din următoarele componente:
- cască de protecţie;
- centură de siguranţă;

7
 - ham de siguranţă;
- ochelari de protecţie;
- mănuşi de protecţie;
- pantofi de siguranţă;
- măşti de praf şi dispozitive de respirat;
- îmbrăcăminte de protecţie;
- aparat de respirat autonom.
(V. ANEXA 2)

2.3.2. Echipamentul de salvare

Echipamentul de salvare (individual şi colectiv) constă, în principal, din următoarele
componente :
- colac de salvare;
- vestă de salvare;
- costum de imersiune;
- costum anti-expunere (Anti-Exposure Suit - AES );
- mijloc de protecţie termică (Thermal Protective Aid - TPA);
- plută de salvare;
- barcă de salvare;
- barcă de urgenta;
- aruncator de bandulă;
- echipament GMDSS (EPIRB, SART, VHF).

2.3.3. Echipamentul pentru stingerea incendiilor

Echipamentul pentru stingerea incendiilor constă, în principal, din urmatoarele componente:
- manici, cioc de barză, hidranţi, tubulaturi şi pompe de incendiu;
- extinctoare portabile (spumă, pudră, CO-2);
- panouri de incendiu (nisip, topoare, rangi, galeţi etc.);
- detectoare de incendiu;
- sisteme fixe de stingere a incendiilor (CO-2);
- generatoare de spumă;
- sprinklere, gaz inert;
- racord international.

2.3.4. Echipamentul medical

Echipamentul medical constă, în principal, din următoarele componente:

8
- trusă de resuscitare;
- targă;
- echipament medical (stetoscop, tensiometru, aparat de respirat, instrumentar medical
etc.);
- medicamente.

2.3.5. Echipamentul pentru prevenirea poluării

Echipamentul pentru prevenirea poluăarii constă, în principal, din următoarele componente:
- dopuri pentru scurgerile de pe punte;
- materiale absorbante;
- detergenţi, diluanţi;
- mături, făraşe, lopeţi, butoaie, cârpe, saci etc.;
- bariere plutitoare anti-poluare.

2.3.6. Echipamentul de vitalitate

Echipamentul de vitalitate constă, în principal, din următoarele componente:
- pompe de santină;
- dulapi de lemn, pene, dopuri;
- ciment rapid;
- palancuri, prese, ocheţi mobili, chei de împreunare, tiranţi etc.;
- trusă de scule.

2.4. Utilizarea echipamentului individual de protecţie

2.4.1. Protecţia capului

Pentru a se asigura protecţia corespunzătoare a capului se vor avea în vedere următoarele:
- importanţa căştii de protecţie;
- utilizarea căştii de protecţie;
- întreţinerea căştii de protecţie;
- căciuli;
- cagule.

9
 2.4.2. Protecţia mâinilor
Pentru a se asigura protecţia corespunzatoare a mâinilor se vor avea în vedere următoarele:
- necesitatea utilizării mănuşilor;
- tipuri de mănuşi pentru diferite activităţi :
• întretinere navă;
• sudură;
• lucrări de electricitate;
• manipulare substanţe chimice;
• manevră;
• asistenţa medicală;
• bucătarie etc.

2.4.3. Protecţia ochilor

Pentru a se asigura protecţia corespunzătoare a ochilor se vor avea în vedere următoarele:
- importanţa protecţiei ochilor;
- cauzele producerii rănilor la ochi:
• corpi străini;
• gaze inflamabile/toxice;
• arc electric;
• lovituri etc.
- tipuri de echipamente pentru protecţia ochilor:
• ochelari;
• viziere etc.

2.4.4. Protecţia urechilor

Pentru a se asigura protecţia corespunzătoare a urechilor se vor avea în vedere următoarele:
- pericolul prezentat de zgomotul excesiv;
- tipuri de echipamente pentru protecţia urechilor:
• dopuri antifoane;
• căşti antifoane.

2.4.5. Protectia căilor respiratorii

Pentru a se asigura protecţia corespunzătoare a căilor respiratorii se vor avea în vedere
următoarele:
- necesitatea protejarii căilor respiratorii;

10
 - tipuri de echipamente pentru protecţia căilor respiratorii:
• măşti;
• respiratoare.
- descrierea aparatului de respirat autonom şi verificarile necesare înainte de utilizare.

2.4.6. Protecţia picioarelor

Pentru a se asigura protecţia corespunzătoare a picioarelor se vor avea în vedere
următoarele:
- necesitatea utilizării pantofilor de siguranţă;
- caracteristicile pantofilor de siguranţă şi diferenţele fată de pantofii obişnuiţi;
- alte tipuri de echipament pentru protecţia picioarelor:
• cizme de cauciuc;
• bocanci;
• pâslari.

2.4.7. Protecţia corpului

Pentru a se asigura protecţia corespunzătoare a corpului se vor avea în vedere următoarele:
- combinezon;
- salopetă;
- halat;
- şorţ;
- îmbrăcăminte pentru condiţii speciale :
• ploaie;
• iarna;
• lucru în camere frigorifice;
• lucru pe timp de noapte etc.

2.5. Operaţiuni periculoase la bordul navei

Printre operaţiunile care au loc la bordul navelor şi care prezintă riscuri pentru echipaj sau
pentru navă se numără : operarea (încărcarea/descărcarea) mărfurilor, manevra de acostare/plecare,
spaţiile închise, lucrul la cald/cu flacără deschisă, lucrul la înalţime şi serviciul de cart şi întreţinere
în compartimentul maşini.

2.5.1. Operarea (încărcarea/descărcarea) mărfurilor

Operarea (încărcarea/descărcarea) mărfurilor este o activitate de maximă responsabilitate
întrucât operarea corectă a mărfurilor (şi a balastului) garantează menţinerea primelor 2 calităţi
11
nautice ale navei (flotabilitatea şi stabilitatea), care contribuie în mare măsură la siguranţa vieţii
persoanelor de la bordul navei (echipaj şi pasageri). Pe timpul operării mărfurilor şi pe timpul
îmbarcării/debarcării pasagerilor se vor avea în vedere următoarele:
- tipul de navă;
- tipurile de echipament utilizat pentru operarea mărfurilor;
- riscurile pentru personalul de bord, pentru pasageri şi pentru navă :
• coţade în mişcare;
• echipamente de ridicare;
• capacele magaziilor de marfă;
• utilaje în mişcare etc.
- accesul în zona de operare a mărfurilor;
- deplasarea prin bordul opus zonei de operare;
- nave de tip ro-ro:
• încarcarea se face pe mai multe punţi legate prin rampe, iar materialul rulant se
deplasează cu viteză mare.
- nave de tip tanc:
• petroliere;
• produse chimice;
• gaze lichefiate;
• principalul pericol provine de la gazele care pot fi inflamabile/toxice sau pot cauza
lipsa oxigenului.
- nave de pasageri:
• pot transporta şi material rulant (autovehicule etc.);
• îmbarca un număr mare de pasageri;
• echipajele au instruire specială pentru controlul aglomeraţiilor, mai ales în situaţii de
urgenţă.

2.5.2. Manevra de acostare/plecare

Manevra de acostare/plecare a navei poate fi făcută la (şi de la) :
- dană;
- estacadă;
- alta navă etc.
Tipurile de parâme de acostare utilizate la bordul navelor sunt :
- legături prova/pupa;
- parâme;
- traverse;
12
 - şpringuri;
- dublinuri.
Echipamentul de acostare trebuie verificat înainte de manevră, după cum urmează :
- parâme;
- sârme;
- bandule;
- boţuri/chei de împreunare;
- vinciuri/cabestane;
- ancore etc.
Principalele riscuri posibile pe timpul manevrării navei sunt :
- ruperea parâmelor/remorcilor;
- haine prinse de tamburii vinciurilor, velinele parâmelor, lanţurile de ancora etc.
De multe ori manevra navei se desfăşoară în condiţii speciale cum ar fi :
- viteză mare;
- vânt;
- resacă;
- ploaie;
- ceaţă;
- gheaţă etc.
Pe timpul staţionării navei se impune ajustarea parâmelor în funcţie de starea de
încărcare/descărcare, maree, curenţi, resacă, vânt etc.

2.5.3. Spaţii inchise

Un spaţiu închis este un spaţiu care are una dintre urmăatoarele caracteristici :
- deschideri limitate pentru intrare/ieşire;
- ventilaţie neadecvată;
- nedestinat ocupării/lucrului în permanenţă.
Exemplele de spaţii închise includ (fără să se limiteze la) următoarele :
- spaţiile destinate mărfurilor;
- tancurile din dublul fund;
- tancurile de combustibil;
- tancurile de balast;
- compartimentele pompelor de marfă;
- compartimentele compresoarelor de marfă;
- coferdamurile;
- puţul lanţurilor de ancoră;

13
 - spaţiile libere închise;
- tunelurile din dublul fund;
- boilerele;
- carterul motoarelor etc.
Spaţiile închise prezintă următoarele riscuri :
- atmosferice;
- fizice.
Riscurile atmosferice pot rezulta din :
- prezenţa gazelor emanate de hidrocarburi;
- prezenţa gazelor toxice;
- lipsa oxigenului.
Gazele emanate de hidrocarburi sunt deopotriva toxice si inflamabile.
Gazele emanate de hidrocarburi pot proveni din:
- scurgerile de petrol;
- retenţia petrolului în elementele structurale ale tancurilor sau în sistemul de tubulaturi;
- dislocarea reziduurilor petroliere etc.
Gazele toxice pot proveni din marfă, din materialele/proviziile navei etc.
Exemple de gaze toxice : NO, NO2, SO2, CO, H2S etc.
Atmosfera poate deveni săracă în oxigen datorită :
- pătrunderii gazelor inerte;
- ruginirii suprafeţelor metalice;
- uscării vopselelor;
- prezenţei hidrogenului, solvenţilor, emulsiilor sau agenţilor de refrigerare;
- arderilor;
- descărcării buteliilor de CO2 în acţiunea de stingere a incendiilor;
- sudării sau tăierii cu flacără autogenă fără o ventilaţie adecvată;
- fucţionării motoarelor cu combustie interna înr-un spaţiu închis;
- descompunerii materiilor organice (vegetale, ceareale, fructe etc.).
Deficienţa de oxigen poate provoca anoxia cu următoarele simptome :
- ameţeală;
- îngreunarea respiraţiei;
- pirderea cunoştinţei.
Anoxia poate evolua spre afecţiuni cerebrale cum ar fi :
- pierderea memoriei;
- instabilitate mental;
- paralizie;

14
 - comă sau deces.
Riscurile fizice prezentate de spaţiile închise includ :
- întunericul;
- scări neasigurate;
- suprafeţe alunecoase;
- obstacole;
- spaţii deschise neprotejate;
- obiecte neamarate uitate la vizita anterioară;
- inundarea sau blocarea accidentală.
Înaintea intrării în spaţii închise se vor lua următoarele măsuri de precauţie :
- respectarea cu stricteţe a permisului de lucru;
- ventilarea completă a spaţiului;
- testarea atmosferei.
Prin testarea atmosferei se urmăreşte :
- suficient oxigen : 21% din volumul aerului măsurat;
- insuficient gaz inflamabil : nu mai mult de 1% din limita inferioară de inflamabilitate
(Lower Flammable Limit – LFL);
- gaze toxice : nu mai mult de 50% din limita de expunere ocupaţională (Occupational
Exposure Limit - OEL).

Notă : Limita de expunere ocupaţională (Occupational Exposure Limit - OEL) include limita
permisibilă de expunere (Permissible Exposure Limit – PEL), concentraţia maximă admisibilă
(Maximum Admissible Concentration – MAC) şi valoarea pragului limita (Threshold Limit
Value – TLV).

Pentru lucrul în spaţii închise se va purta echipament individual de protecţie adecvat, în funcţie
de natura intervenţiei:
- cască de protecţie;
- centură/ham de siguranţă;
- ochelari de protecţie;
- mănuşi de protecţie;
- pantofi de siguranţă;
- măşti de praf/dispozitive de respirat;
- îmbrăcăaminte de protecţie;
- aparat de respirat autonom.
De asemenea, se vor utiliza lanterne aprobate şi scule adecvate.

15
 Pe timpul activităţii în spaţii închise se vor avea în atenţie următoarele :
- echipajul trebuie să rămână vigilent, în stare de alertă;
- atmosfera trebuie monitorizată periodic;
- vor fi luate toate măsurile de precauţie pentru evitarea oricăror riscuri potenţiale.
La terminare, îmbrăcămintea de protecţie, sculele şi locul de muncă trebuie lăsate curate şi în
ordine.
Permisul de lucru în spaţii închise – prezentare (V. ANEXA 3).

2.5.4. Lucrul la cald/cu flacără deschisă

Lucrul la cald/cu flacără deschisă este o activitate care genereaza căldura sau scântei, cu o
temperaturăa sau intensitate capabile să aprindă un amestec inflamabil aer-gaz.
Exemplele de lucru la cald/cu flacăra deschisă includ (fără să se limiteze la) următoarele :
- sudura;
- taierea;
- arderea;
- încălzirea;
- aşchierea;
- aparate cu flacără deschisă;
- arc electric;
- scântei etc.
Riscurile prezentate de lucrul la cald/cu flacără deschisă includ :
- incendiu;
- explozie;
- vătămări prin arsuri;
- vătămarea ochilor de la lumina ultravioleta puternică;
- stări de şoc etc.
Printre zonele posibile de lucru la cald/cu flacără deschisă se numără:
- atelierul mecanic;
- compartimentul maşini;
- punţile şi castelul navei;
- magaziile de marfă etc.
Permisul de lucru la cald/cu flacără deschisă - prezentare (V. ANEXA 4)

16
 2.5.5. Lucrul la înălţime
Lucrul la înălţime este o activitate desfăşurată deasupra pământului (mării) sau deasupra
punţii, cu risc de cădere şi vătămare corporală (înălţime > 2 metri).
Lucrul în afara bordajului este considerat lucru la înălţime.
Exemplele de lucru la înălţtime includ (fără să se limiteze la) operaţiuni de întreţinere
(maţagonire, piturare, gresare etc.) la :
- catarge;
- antene;
- coş;
- castel;
- magazii;
- cranice;
- bigi;
- bordaj exterior;
- compartimentul maşini etc.
Riscurile prezentate de lucrul la înălţime (sau în afara bordajului) includ :
- cădere prin dezechilibrare;
- rănire cauzată de căderea materialelor/sculelor;
- arsuri (coş, tubulaturi);
- intoxicarea cu gaze de eşapament;
- expunerea la frig/vânt/soare;
- electrocutare (cabluri);
- iradiere (antene radar, echipament GMDSS, comunicaţii prin satelit).
Pentru a se evita expunerea personalului la astfel de riscuri se vor informa :
- ofiţerul secund (lucru pe punte);
- ofiţerul de cart punte (antene radar, sirenă);
- ofiţerul de cart maşina (coş – scântei, funingine, abur).
Echipamentul de lucru la înălţime constă, în principal, din următoarele componente :
- scaun de catarg;
- schelă;
- scară de pisică;
- scări rigide;
- socar atârnător;
- coş cu saula pentru scule/materiale;
- plasă de siguranţă;
- centură de siguranţă/ham;

17
 - cască de protecţie;
- vestă de salvare (când se lucrează în afara bordajului).
Pentru desfăşurarea în siguranţă a lucrului la înălţime se vor respecta următoarele reguli de
prevenire a accidentelor:
- depozitarea echipamentului separat de vopsele/substanţe chimice;
- utilizarea echipamentului numai pentru lucru la înălţime;
- verificarea echipamentului înainte de utilizare de către secundul navei;
- executarea nodurilor marinareşti corect şi atent (mai ales la socare sintetice);
- scaunul de catarg nu se va ridica cu vinciul;
- punctele de amarare pentru socare trebuie sa fie fixe şi solide;
- socarele nu vor fi trecute pe suprafeţe încinse sau muchii ascuţite;
- când este posibil se va pune o plasa de siguranţă sub scaunul de catarg;
- sculele/materialele se transmit în arboradă cu un coş;
- persoanele sub 18 ani sau fără experienţă nu vor lucra la înălţime;
- nu se va lucra la înăltime pe vreme rea (furtună, hulă);
- nu se va lucra îin afara bordajului când nava este în marş.
Permisul de lucru la înalţime – prezentare (V. ANEXA 5)

2.5.6. Serviciul de cart şi intretinere în compartimentul maşini

Compartimentul maşini este compartimentul cu cea mai mare densitate de maşini, instalaţii,
agregate şi echipamente auxiliare în mişcare, după cum urmează :
- motor principal;
- grupuri diesel-generatoare;
- căldari/boilere;
- compresoare;
- pompe;
- hidrofoare;
- distilatoare;
- separatoare de ulei/combustibil;
- tabloul de distribuţie a energiei etc.
Alte instalaţii/echipamente care pot fi amplasate în compartimente adiacente
compartimentului maşini sunt :
- instalaţia de guvernare;
- instalaţia frigorifică;
- echipamente hidraulice;
- baterii de acumulatori etc.

18
 Riscurile prezentate de serviciul de cart şi intreţinere în compartimentul maşini includ:
- arsuri;
- contuzii craniene;
- alunecări;
- împiedicări;
- căderi;
- afectarea auzului (zgomot);
- accidentare prin contact cu piese în mişcare;
- intoxicare cu substanţe chimice etc.
Pentru desfăşurarea în siguranţă a serviciului de cart şi întreţinere în compartimentul maşini
se impun reguli de prevenire a accidentelor, după cum urmează:
- utilizarea echipamentului de protecţtie adecvat activităţilor;
- eliminarea scurgerilor de produse petroliere;
- cârpele îmbibate cu ulei/combustibil se vor colecta într-un container închis;
- curăţarea punţilor după utilizarea sculelor (aşchii, şpan etc);
- dispozitivele de protecţie a pieselor în mişcare trebuie să fie la post;
- amararea sculelor şi dispozitivelor după utilizare;
- asigurarea unui iluminat adecvat;
- curăţarea şi uscarea santinelor;
- toate grătarele să fie la post;
- eliberarea căilor de acces către echipamentul de incendiu;
- marcarea instalaţiilor aflate sub reparaţii pentru prevenirea pornirii accidentale;
- verificarea echipamentului de ridicare înaintea fiecărei utilizări;
- etalonarea echipamentului de testare;
- testarea atmosferei spaţiilor închise .

3. CONTRIBUŢIA LA EFICACITATEA RELAŢIILOR UMANE LA BORD –

RELAŢII UMANE LA BORD

3.1.Relaţii interpersonale
Bunele relaţii fac viaţa tuturor navigatorilor mai confortabilă, mai sănătoasă şi mai puţin
supusă accidentelor.
Printre elemntele care pot contribui la asigurarea bunelor relaţii la bordul navelor se numără
:
- politica companiei;
- managementul de la bordul navei;

19
 - claritatea responsabilităţilor referitoare la atribuţiile de serviciu;
- structura şi fluxul autorităţii;
- importanţa înţelegerii nevoilor (individuale, sociale, ale navei, ale companiei).
Comunicarea deschisă contribuie la întărirea relaţiilor interpersonale.
Metodele de îmbunătăţire a comunicării includ (fără să se limiteze la):
- prezentarea şi înţelegerea reciprocă;
- angajamentul ofiţerilor;
- aprecierea diferenţelor individuale şi nu exagerarea slăbiciunilor;
- atitudinea onestă;
- evaluari şi raportări reale;
- disciplina.

3.2.Formarea echipei
Operarea navei se realizează prin lucru în echipă şi eficienţa ei depinde de eficienţa membrilor
echipei. Echipa ajută la luarea unor decizii mai bune.
Echipa trebuie să identifice :
- scopul;
- obiectivele;
- rolul membrilor;
- nevoia de coeziune.
Factorii inhibitori în formarea echipei includ (fără să se limiteze la):
- distorsionarea scopurilor;
- comportamentul inflexibil al membrilor;
- separarea în grupuri;
- probleme de statut/orgoliu;
- planuri ascunse;
- probleme de comunicare;
- probleme materiale/de anturaj;
- abordarea nemulţumirilor/consilierii.

3.3.Lucrul în echipa
Lucrul în echipă este esenţial la bord, iar necesitatea lucrului în echipă este demonstrată de
următorii factori:
- companiile de navigaţie au un număr mic de unităţi indistriale mobile (nave) care pot fi
distribuite în orice moment la distanţe mari, în întreaga lume;

20
 - în timpul unui voiaj nava poate fi expusă unor schimbări climatice considerabile, care pot
afecta echipajul;
- navele sunt operate 24 de ore pe zi , iar echipajul trebuie organizat într-un sistem regulat
de carturi, astfel încât oamenii de la bord sa fie odihniţi şi pregătiţi permanent pentru
serviciu;
- personalul navei trebuie organizat pentru a opera nava eficient şi în siguranţă, numeroase
operaţiuni desfăşurându-se simultan :
• serviciul de cart şi de gardă;
• operaţiunile de încărcare/descărcare;
• întreţinerea corpului navei, a maşinilor şi a echipamentelor;
• verificările privind sigutanţa;
• exerciţiile de rol pentru situaţii de urgenţă;
• reparaţiile;
• andocarea;
• aprovizionarea;
• prepararea hranei;
• menajul;
• comunicaţiile externe etc.
- echipajul trebuie să poata opera nava demonstrând un înalt grad de responsabilitate şi
flexibilitate.

4. INŢELEGEREA ORDINELOR PRIVIND ATRIBUŢIILE DE SERVICIU

4.1. Principiile comunicării

Buna comunicare constituie un element esenţial privind siguranţa vieţii la bord şi prevenirea
poluării mediului marin.
Printr-o comunicare eficientă se realizează cooperarea între oameni.
Comunicarea eficientă este elementul de baza pentru supravieţuirea pe mare.
Limbajul este un mijloc de transmitere a ideilor, opiniilor, instrucţiunlor etc.

4.2.Metode de comunicare
Elemente de bază în procesul de comunicare sunt :
- emiţătorul;
- receptorul;
- modurile de transmitere;
- metodele de transmitere;
21
 - barierele de comunicare;
- conexiunea inversă (feedback).
Conexiunea inversă este esenţială întrucât confirmă eficienţa procesului de comunicare.
Metodele de comunicare utilizate frecvent la bordul navei sunt:
- comunicarea verbală (citire, vorbire, scriere sau orice altă comunicare făcută prin
utilizarea cuvintelor);
- comunicarea non-verbală (limbajul corpului, sunete, gesturi);
- comunicarea imagistică (semne, figuri, diagrame, imagini şi fotografii).
Toate cele 3 metode trebuie combinate în mod eficient pentru a se asigura o înţelegere adecvată a
mesajelor (sau ordinelor) transmise către receptori.
Comunicarea verbală include toate comunicaţiile în care se utilizează cuvintele (citit, scris,
vorbit).
Limbajul corpului şi simbolurile ilustrate sunt mijloace de comunicare mai puternice decăt cele
verbale.

4.3.Bariere de comunicare
În fiecare etapă a procesului de comunicare există bariere precum :
- nivelul de conceptualizare al transmitatorului;
- aptitudinea transmitatorului;
- modul de transmitere;
- mediile de transmitere;
- aptitudinea receptorului;
- înţelegerea conceptului de către receptor;
- etapa conexiunii inverse;
- receptarea conexiunii inverse de catre transmitator.

4.4.Deprinderi eficiente de transmitere

Eficienţa comunicării depinde în primul rând de emiţător. Emiţătorul trebuie să definească
scopul comunicării în cauză.
Elemente de maximă importanţă în procesul comunicării mesajelor/ordinelor:
- timpul;
- locul;
- persoana vizată în contextul iniţierii comunicării.
Utilizarea limbajului şi a vocabularului adecvat contribuie semnificativ la îmbunătăţirea
procesului de comunicare (de exemplu, utilizarea limbii engleze maritime).
Înţelegerea diferitelor bariere în comunicare ajuta la o transmitere mai bună a mesajelor.

22
 Transmitatorul trebuie să fie capabil să vorbească, să scrie, să acţioneze, şi să deseneze eficient,
precum şi să utilizeze dispozitivele de semnalizare sonoră disponibile.
Eficienţa transmiterii poate fi verificată prin conexiunea inversă primită de la receptor şi este
responsabilitatea emiţătorului.

4.5. Deprinderi eficiente de ascultare

Ascultarea este responsabilitatea receptorului.
Este o mare diferenţă între ascultare şi auzire.
Întelegerea diferitelor bariere de ascultare (interne şi externe) va îmbunătăţi abilitatea de
ascultare.
Oamenii sunt capabili să vorbească cu o viteza de cca. 150 de cuvinte pe minut, în timp ce pot
asculta pâna la 1000 de cuvinte pe minut (rezultă un timp inactiv de 850 de cuvinte pe minut care
face ca mintea să divagheze). La modul ideal, acest timp inactiv ar trebui utilizat pentru interpretarea
limbajului corpului sau al altor semnale ale vorbitorului.

4.6.Efectele şi consecinţele comunicării defectuoase

Comunicarea defectuoasă poate afecta siguranţa vieţii, a navei, a mărfurilor şi a mediului.
Comunicarea defectuoasă cauzează probleme umane şi probleme în relaţiile de la bordul navei.
Comunicarea neadecvată cauzează stres, pierdere de timp, de resurse şi poate conduce chiar la
scăderea profitabilităţii navei. Comunicarea eficientă crează o atmosferă favorabilă lucrului în
siguranţă, traiului armonios şi relaţiilor strânse între membrii echipajului.
Obiceiurile, valorile şi atitudinile pot fi modificate prin comunicare eficientă şi prin cunoaşterea
fundamentelor relaţiilor inerpersonale, prin deprinderi de învăţare şi lucru în echipă.

5. CONFORMAREA CU PROCEDURILE DE URGENŢĂ

5.1. Situaţii de urgenţă

O situaţie de urgenţă este o situaţie de pericol iminent soldată cu :
- pierderea de vieţi;
- vătămare corporală;
- pierderea sau avarierea de bunuri materiale;
- afectarea mediului.
În situaţii de urgenţă se impune acţiune imediată.
Exemplele de situaţii de urgenţă includ:
- incendiu;
- explozie;

23
 - coliziune;
- eşuare;
- scufundare;
- om la apa;
- inundarea compartimentelor navei;
- vreme rea;
- poluare etc.
La bordul navei există planuri şi proceduri stabilite pentru acţionare în caz de urgenţă.
Sistemele de alarmare care pot fi întâlnite la bordul navei includ:
- alarma generală;
- alarma de incendiu;
- sirena navei etc.
Semnalele de alarmă care pot fi întâlnite la bordul navei includ :
- abandon;
- incendiu;
- gaură de apă;
- om la apa etc.

Manualul de instruire SOLAS – prezentare.

5.2.Rolurile navei
Structura generală a rolurilor de apel poate fi sintetizată astfel :
- semnalele de alarmă;
- îndatoriri specifice alocate membrilor de echipaj;
- împărtirea echipajului pe diferite echipe de intervenţie;
- locurile de adunare;
- centrul de coordonare pentru situaţii de urgenţă.
Acţiunile care trebuie întreprinse la auzul semnalelor de alarmă sau la descoperirea unei
situaţii potenţiale de urgenţă sunt următoarele :
- echiparea adecvată;
- deplasarea la locurile de adunare;
- informarea privind natura situaţiei de urgenţă;
- acţionarea conform rolurilor navei.

24
 5.3.Valoarea şi necesitatea exerciţiilor de rol şi a instruirii de siguranţă
Exercitiile de rol şi instruirea de siguranţă sunt cerinte legale/operaţionale şi influenţeazş
direct starea mentală a echipajului în situaţii de urgenţă :
- cerinţă regulamentară/legală – SOLAS, MARPOL, STCW, ISM etc.;
- cerinţă operaţională – o acţiune corectă şi eficientă poate fi obţinută numai prin exerciţii
de rol regulate şi realiste;
- starea mentală – în cazul apariţiei unei situaţii de urgenţă toate persoanele sunt afectate şi
există un declin general sau o reducere a capacităţii de execuţie care pot fi compensate
numai prin exerciţii de rol regulate şi realiste.

5.4.Comunicarea internă la bordul navei

Mijloacele de comunicare internă întâlnite frecvent la bordul navelor sunt :
- telefonul;
- telefonul de avarie;
- sistemul de adresare publică (interfonul);
- radiotelefoanele portabile;
- semnalele de alarmă date prin sonerie/fluier.
Întreg echipajul navei trebuie familiarizat cu amplasarea, modul de operare şi limitele
operaţionale ale mijloacelor de comunicare de la bord. De asemenea, membrii de echipaj trebuie
familiarizaţi cu amplasarea căilor de evacuare în caz de urgenţă, atât de la locul de desfăşurare a
serviciului la bord cât şi de la cabina de locuit.

6. PREVENIREA POLUĂRII MEDIULUI MARIN

6.1. Definirea poluării

Poluarea marina se defineşte ca fiind deversarea în mare a oricaror substanţe care ar afecta:
- sănătatea oamenilor;
- flora şi fauna mării;
- frumuseţile naturii;
- alţi utilizatori legitimi ai mării.
În funcţie de cauze, poluarea poate fi clasificată astfel :
- poluare operaţională (cauzată de procesul de operare a navei);
- poluare accidentală (cauzată de accidente : coliziuni, eşuări, explozii etc.).
Efectele poluării operaţionale sau accidentale asupra mediului marin sunt întotdeauna negative,
cu consecinţe greu de precizat, pe termen lung, pentru întreaga planetă.

25
 6.2.Măsuri internaţionale pentru prevenirea poluării
Convenţia internaţională privind prevenirea poluării mediului marin de către nave, din
1973 a fost adoptată de către IMO în cadrul Conferinţei internaţionale privind poluare marină,
organizată între 2 octombrie – 2 noiembrie 1973. Ulterior, Convenţia a fost modificată prin
Protocolul din 1978, adoptat în cadrul Conferinţei internaţionale privind siguranta navelor tanc
petrolier şi prevenirea poluării, organizată de către IMO în perioada 6-17 februarie 1978. Convenţia
din 1973, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978, este cunoscută sub denumirea scurtă
de MARPOL 73/78. Regulile, care acoperă o varietate de surse de poluare generate de către nave,
sunt conţinute în cele 6 Anexe ale Convenţiei.
Convenţia “MARPOL 73/78” cuprinde:
- Convenţia internaţională privind prevenirea poluării mediului marin de catre nave,
1973 ;
- Protocolul din 1978 referitor la Convenţia internaţională privind prevenirea poluării
mediului marin de către nave, 1973 – cu prevederi speciale pentru tancurile petroliere;
- Protocolul I -Prevederi privind rapoartele asupra incidentelor care implică substanţe
dăunătoare;
- Protocolul II – Arbitrajul;
- Protocolul din 1997 care amendează Convenţia MARPOL 73/78 prin introducerea
Anexei VI;
- Amendamente.
In continuare sunt redate denumirile celor 6 Anexe ale Convenţiei MARPOL 73/78 :
Anexa I - Reguli privind prevenirea poluării cu hidrocarburi provenite de la nave;
Anexa II - Reguli privind controlul poluării cu subsţante nocive lichide în vrac;
Anexa III - Reguli privind prevenirea poluării cu subsţante dăunătoare transportate pe
mare sub formă ambalată ;
Anexa IV - Reguli privind prevenirea poluării cu ape uzate provenite de la nave ;
Anexa V - Reguli privind prevenirea poluării cu gunoaie provenite de la nave ;
Anexa VI - Reguli privind prevenirea poluării atmosferei cu gaze de esapament provenite
de la nave.
Dintre măsurile adoptate pentru prevenirea poluării mediului marin se remarcă:
- tancuri separate de balast;
- nave cu bordaj dublu;
- facilităţi de recepţie a reziduurilor poluante;
- depozitarea apelor uzate;
- planul de management al gunoaielor (Garbage Management Plan – GMP);
- planul de management al balastului (Ballast Management Plan – BMP):

26
 • schimbarea balastului (ballast exchange);
• tratarea balastului (ballast treatment) .
- planul de urgenţă în cazul poluării cu hidrocarburi ( Shipboard Oil Pollution Emergency
Plan – SOPEP);
- depozitarea şi manipularea gunoaielor;
- organizarea echipajului pentru prevenirea poluării:
• echipe de intervenţie;
• echipament;
• instruire;
• roluri etc.
- interfaţa navă / organizaţii de la uscat :
• ANEXA SOPEP – lista cu adresele de contact ale organizaţiilor desemnate de statele
maritime pentru combaterea efectelor poluării
- obligativitatea raportării incidentelor privind poluarea:
• când şi către cine se raportează ?
- structura echipei de intervenţie în caz de poluare :
• atribuţiile ofiţerilor şi ale echipajului;
• importanţa instruirii şi exercitiilor de rol regulate şi realiste.
- prevenirea poluării cu ape uzate:
• interzicerea deversarii, excepţii funcţie de distanţa fată de coastă, echipament de
tratare a apelor uzate;
- prevenirea poluării cu gunoaie:
• aruncarea gunoaielor, zone speciale/interzise (V. ANEXA 8).
- controlul deversărilor din spaţiile maşinilor şi din tancurile de combustibil:
• echipament de separare a apei de hidrocarburi.
- registrul de hidrocarburi (Oil Record Book - ORB);
- registrul de gunoaie (Garbage Record Book - GRB);
- controlul deversarilor :
• zonele speciale.
- prevenirea poluării cu gaze de eşapament:
• limitarea oxizilor de sulf şi a oxizilor de azot.

27
7. CONTRIBUŢIA LA EFICACITATEA RELAŢIILOR UMANE LA BORD –
RESPONSABILITĂŢI SOCIALE

7.1. Drepturile şi obligaţiile echipajului

Fiecare membru de echipaj are o responsabilitate socială :
- faţă de navă;
- faţă de sine;
- faţă de colegi;
- faţă de companie;
- faţă de mediu.
Drepturi :
- dreptul la convingeri proprii;
- dreptul de exprimare a convingerilor sale;
- dreptul de clarificare a comunicaţiilor pentru întărirea relaţiilor interpersonale etc.
Obligaţii :
- îndeplinirea atribuţiilor de serviciu cu maximum de randament;
- executarea ordinelor primite de la superiori;
- respectarea politicilor companiei;
- respectarea legilor statului de pavilion, a legislaţiei locale şi a convenţiilor internationale;
- aderarea permanentă la politica de siguranţă şi protecţie a mediului;
- asistarea marinarilor aflaţi în pericol (naufragiaţi).

7.2.Conditii de angajare
Angajarea pe baza de contract :
- drepturi;
- obligaţii;
- cerinţe naţionale/internaţionale etc.
Contractul de muncă :
- identificarea părţilor (angajator, angajat).
Clauze :
- perioada de încercare;
- durată;
- reziliere;
- plata salariului;
- concediul;
- zone de razboi / piraterie;

28
 - repatriere;
- cheltuieli de îmbarcare;
- alocaţie;
- accesul familiilor la bord;
- concediere;
- asigurare;
- pensie;
- rezolvarea litigiilor etc.

7.3. Droguri, medicamente şi alcool

Există reglementari internaţionale şi naţionale împotriva consumului, transportului şi distribuirii
oricaror forme de droguri sau alcool.
Încalcarea acestor reglementari atrage pedepse foarte severe.
Consumul de droguri şi abuzul de alcool şi medicamente au efecte nocive asupra sănătăţii şi
capacităţii de reacţie.
Implicarea în traficul de droguri are întotdeauna consecinţe fatale.
Respectarea politicii companiei fată de consumul de droguri, medicamente şi alcool este o
obligaţie contractuală.

7.4. Sănătatea şi igiena la bord

Respectarea normelor de igienă şi promovarea bunei stări de sănătate constituie responsabilitatea
morală a fiecarei persoane din echipaj.
Curaţenia şi buna gospodarire sunt fundamentale pentru o bună stare de sănătate la bord.
Echipajul trebuie să fie foarte bine motivat :
• delegarea atribuţiilor poate fi un instrument puternic de motivare a oamenilor.

8. CONŞTIENTIZAREA ŞI LUAREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

CONTROLUL OBOSELII

În aplicarea măsurilor necesare pentru controlul oboselii la bordul navelor se vor avea în vedere
următoarele aspecte:
- importanţa obţinerii odihnei necesare;
- efectele somnului, ale serviciului de cart şi ale ritmului circadian asupra oboselii;
- efectele factorilor de stres fizici asupra navigatorilor;

29
 - efectele factorilor de stres exercitaţi de mediu pe (şi în afara) navei şi impactul lor asupra
navigatorilor;
- efectele schimbarii serviciului de cart asupra oboselii navigatorilor .
Conform cerintelor Codului STCW Capitolul VIII, Sectiunea A-VIII/1, administraţiile
trebuie să ţină seama de pericolul reprezentat de oboseala navigatorilor, în special în cazul celor care
au atributii privind operarea în condiţii de siguranţă a navei.
Pentru ofiţerii cu responsabilitatea cartului, pentru personalul nebrevetat care participa la
serviciul de cart precum si pentru personalul cu sarcini privind siguranta, prevenirea poluării şi
securitatea navei, trebuie asigurată o perioadă de odihnă astfel:
- un minimum de 10 ore de odihnă într-o perioadă de 24 de ore;
- cel puţin 77 de ore într-o perioadă de 7 zile.
Orele de odihnă pot fi împărţite în cel mult două perioade, dintre care una va fi de cel puţin
de 6 ore şi intervalele dintre perioadele de odihnă consecutive nu trebuie să depăşească 14 ore.
Cerinţele pentru perioadele de odihnă prevăzute mai sus nu trebuie să fie menţinute
în caz de urgenţă sau în alte condiţii operaţionale excepţionale. Adunările, exerciţiile de stingerea
incendiilor şi exerciţiile cu barca de salvare, precum şi exerciţiile prevăzute de legislaţia şi
reglementările naţionale şi de instrumentele internaţionale, trebuie efectuate într-o manieră care să
minimizeze perturbarea perioadelor de odihnă şi să nu provoace oboseală.

30
BIBLIOGRAFIE

[01]. Bamboi, Gh. – Competenţă în efectuarea serviciului la bordul navelor de pasageri

(inclusiv cele de tip Ro-Ro), Editura Dobrogea, ISBN 973-8044-69-3, Constanţa, 2005
[02]. Bamboi, Gh. – Competenţă în utilizarea ambarcaţiunilor de supravieţuire şi a bărcilor de
urgenţă (cu excepţia bărcilor de salvare rapide), Editura Dobrogea, ISBN 973-8044-64-2,
Constanţa, 2005
[03]. Bamboi, Gh. – Tehnici individuale de supravieţuire pe mare, Editura Dobrogea, ISBN 973-
8044-53-7, Constanţa, 2005
[04]. Bamboi, Gh. – Evaluarea riscurilor specifice operatiunilor de la bordul navei (Suport de
curs), CERONAV, Constanta, 2010
[05].Bamboi, Gh. – Investigarea accidentelor maritime (Suport de curs), CERONAV,
Constanta, 2011
[06]. Bamboi, Gh. – Ofiter pentru siguranta navei (Suport de curs), CERONAV, Constanta,
2010
[07]. *** - Convenţia Internaţională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/
atestare şi efectuare a serviciului de cart, 1978, cu amendamentele în vigoare (International
Convention on Standards of Training, Certification and Watchkeeping for Seafarers, 1978,
as amended - STCW);
[08]. *** - Convenţia Internaţională privind siguranţa vieţii pe mare, 1974, cu amendamentele în
vigoare (International Convention for the Safety of Life at Sea, 1974, as amended- SOLAS);
[09]. *** - Convenţia Internaţională privind Prevenirea Poluării de la Nave - International
Convention for the Prevention of Pollution from Ships, 1973, and its Protocol of 1978,
International Maritime Organization, London, 2002
[10] *** – Codul International pentru Securitatea Navelor si a Facilitatilor Portuare –
International Ship & Port Facility Security Code - ISPS, International Maritime
Organization, London, 2002
[11]. *** - Codul Maritim Internaţional al Mărfurilor Periculoase (Internaţional Maritime
Dangerous Goods Code - IMDG) , 1965
[12]. *** - Codul Internaţional privind Managementul de Siguranţă (International Safety
Management Code - ISM), International Maritime Organization, London, 1994
[13]. *** - Codul internaţional de semnale (International Code of Signals- ICS), 1985
[14] . *** – Regulamentul Internaţional pentru Prenevirea Coliziunilor pe Mare (COLREG)
[15]. *** - Codul practicilor de lucru în siguranţă pentru navigatori (Code of Safe Working
Practices for Merchant Seamen), MCA, 2004;
[16]. *** - Cursul model IMO 1.21 – Protectie individuala si responsabilitati sociale la bordul navei

31
 (Personal Safety and Social Responsibilities)
[17]. *** - Rezolutia 1 a Conferintei guvernelor contractante la Conventia internationala privind
siguranta vietii pe mare, 1974, adoptata la 12 decembrie 2002
[18]. *** - Amendamentele de la Manila la anexa la Convenţia internaţională privind
standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de
cart (STCW 1978) adoptate prin Rezoluţia 1 a Actului final al Conferinţei părţilor la această
convenţie la Manila la 1 iulie 2010
[19]. *** - Manualul de instruire SOLAS (SOLAS Training Manual), 1983
[20]. *** - Manualul de supravieţuire al bărcii de salvare (Lifeboat Survival Booklet)
[21]. *** - Manualul Internaţional aeronautic şi maritim de căutare şi salvare (International
Aeronautical and Maritime Search and Rescue Manual - IAMSAR), IMO/ICAO, 2008;

32
 ANEXA 1
RATING FAMILIARISATION & HANDOVER CHECKLIST

Vessel: ..........................………............................... Port & Date of Embarkation:…………….........………...........……… .......................………..

Rating’s Name: .........…………................................................ Position:........................................................................

The Officer appointed to carry out familiarisation/training must TICK OFF each question in the left hand column when he is satisfied the signing on
Rating is sufficiently familiar with the subject. The Rating must refuse to sign the relevant section of this form if he feels he has not yet attained the
level of familiarity required to perform his duties safely and efficiently and the matter must be brought to the attention of the Master.

SECTION 1 - TO BE COMPLETED BEFORE THE VESSEL'S DEPARTURE FROM THE PORT OF EMBARKATION

Is the signing on Rating sufficiently familiar with:

• location of his Muster Station and lifejacket?

• all emergency alarms/signals?
• his duties in the case of an emergency?
• location of lifesaving, firefighting, anti-pollution equipment and correct use of equipment he will be responsible for operating?
• cargo toxicity and hazards?
• other crew members?
• location of the SOLAS and Fire Fighting Training Manuals and Company procedure manuals and the need to read the contents over the
next 2 weeks?

Appointed Officer’s Rank/Signature Signing on Rating’s Signature Date & Master’s Signature

SECTION 2 - TO BE COMPLETED BEFORE THE RATING TAKES UP HIS DUTIES

Is the Rating sufficiently familiar with:

• the Master’s/Chief Engineer’s Standing Orders?

• working spaces and escape routes?

• location and correct operation of machinery and equipment he will be using?

• safe working practices related to his duties with particular emphasis being given to PPE
• safe working practices related to pollution prevention?
• garbage management?
• emergency steering gear?
• mooring arrangement (deck ratings)
• emergency towing system (deck ratings – tanker vessels)
• cargo systems?
• Officers and other members of watch teams?

Appointed Officer’s Rank/Signature Signing on Rating’s Signature Date/Master’s Signature

33
 ANEXA 1
SECTION 3 - HAND-OVER RECORD
Name of disembarking Seafarer: Rank/Position:

I, the undersigned, taking over the position of ............................................................................., hereby declare:

The disembarking seafarer has informed me of the following matters related to my duties and peculiarities of machinery/equipment I will be using:

____________________________________________________ _______________________________________

Signature of handing over Seafarer Signature of taking over Seafarer

SECTION 3 - TO BE COMPLETED WITHIN TWO WEEKS OF THE RATING JOINING THE VESSEL
Has the Rating read and fully understood information in the SOLAS Training Manual, Fire Fighting Training Manual, Company procedures
manuals and has he received sufficient training on:

• operation and use of survival craft equipment?

• operation and use of fire extinguishing equipment and breathing apparatus?
• operation and use of anti-pollution equipment?
• survival at sea and first aid treatment?
• special instructions for the use of lifesaving equipment in severe weather and sea conditions?
• garbage management?
• ballast water management? (if part of his/her duties)

Appointed Officer’s Name / Rank / Signature Signing on Rating’s Signature Date / Master’s Name & Signature

This form must be kept aboard the vessel for at least 6 months after the disembarkation of the signing on officer - no copy to the office unless
requested

34
 ANEXA 2
DISTRIBUIREA ECHIPAMENTULUI INDIVIDUAL DE PROTECTIE

Handling chemicals / toxic materials

Working in P/Room & Engine Bilges

Securing Accommodation Ladders

Working Aloft close to or at funnel

Mooring & Anchoring Operations

Working on pressure vessels

Work in Refrigerated Spaces

Working in Enclosed Space
Deck cleaning/washing

Working with Lathe

Working Outboard

Working in Galley
Electric Welding
Electrical Work
Deck Chipping

Spray Painting
Engine Watch

Working Aloft

Gas Welding
Deck Watch

Grinding
Painting
Safety Helmet X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
Safety shoes X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
Safety boots X X X
Overalls X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
Goggles (with holes) X X X X X X X X X X X
Face Shield X
Gas Welding Goggles (coloured) X
Electric Welding Mask X
Leather/cloth gloves X X X X X X X X X X X X X X
Heat resistant gloves X X
Special rubber gloves X X X X
Ear Defenders X X X
Dust mask X X X X
Chemical resistant apron X
Welding apron X X
Safety belt and line X X X X
Lifebuoy with Line (Stand by) X X
Floatation Vest (Life vest) X X
Personal Multi Gas Detector X X
Torch X X X X X
Breathing Apparatus (Stand by) X X
Parka jacket - as well as in refrigerator X
spaces, to be worn at all times on
open deck, in cold weather
Cook's Clothing & Headgear X
DURING CHEMICAL CARGO OPERATIONS AND TANK CLEANING, BELOW MENTIONED PPE TO BE USED/READILY AVAILABLE :

Large aprons Chemical resistant coveralls Self-contained air-breathing apparatus

Special gloves with long sleeves Chemical resistant suits Fireproof lifeline w/belt resistant to the cargo carried
Chemical resistant full boots or chemical resistant safety Face shields Explosion-proof lamp
shoes
DURING CONTAINER VESSEL CARGO OPERATIONS
In addition to standard PPE for cargo ops, i.e., helmets, safety shoes, overalls, gloves, winter clothing (as necessary), the High Visibility
High Visibility Vests/Jackets Vests/Jackets must be worn by all Officers and crew when on deck and when walking on the pier beside the vessel.

35
 PERMIS DE LUCRU IN SPATII INCHISE ANEXA 3
(ENTRY PERMITS ARE VALID FOR ONE SPACE ONLY - A SEPARATE PERMIT MUST BE ISSUED FOR EACH SPACE TO BE
ENTERED - PERMIT MUST BE POSTED AT ENTRY OF SPACE FOR DURATION OF OPERATION)
Permit for entry into:
From: hrs. Date: To: hrs. Date:
( Permits must not be issued for periods exceeding one working day, i.e., 8 hours)

Reason for entry:

PREPARATION PROCEDURES Done N/A

Ensure all persons involved in the operation are familiar with the BA and other emergency equipment

Decide if necessary and if so, arrange for space to be cleaned

If applicable segregate space by blanking off/isolating all connecting pipelines (Cold Work Permit required)

If applicable secure all valves on pipelines serving the space to prevent accidental opening

Thoroughly ventilate the space

Ensure a safety harness with lifeline, tested positive pressure breathing apparatus, resuscitator, fully charged safety torch are readily available for use

CALIBRATE/CHECK TEST EQUIPMENT

(Atmosphere must always be tested by portable equipment even if fixed detection system is available. Remember to make an entry in the
Portable Test/Measuring Equipment Record Book)
INITIAL TESTING OF ATMOSPHERE IN THE SPACE
Ventilation must be stopped for at least 10 minutes before tests take place
Atmosphere samples must be taken from several depths and through as many openings as possible
A RECORD OF ATMOSPHERE TEST READINGS MUST BE ENTERED IN RELEVANT SECTION ON NEXT PAGE
REQUIRED CONDITIONS Oxygen 21% Hydrocarbon LFL less than 1% Toxic Gases (see IMDG Code and ISGOTT for Tankers)
Testing for specific toxic contaminants, such as benzene and hydrogen sulphide, should be undertaken depending on nature of previous contents of the space

If required conditions are not met at this or any other stage of the operation this permit is automatically CANCELLED and the matter must be immediately
brought to the attention of the Master who will decide what action is to be taken.
PROCEDURES BE FOLLOWED BEFORE ENTRY INTO SPACES THAT HAVE BEEN TESTED & FOUND SAFE Done
(To be checked by Master or Responsible Officer)
Arrange for the space to be continually ventilated while occupied and during work breaks
Arrange for frequent atmosphere checks while space is occupied and after each work break
Frequency of these checks to be minimum of once between each repeated check after a work break
Records of these repeated checks must be entered in relevant section on next page
Establish system and frequency of communication, note frequency of communications on next page, ensure communication system is understood and tested by
standby person and those entering the space
Establish emergency and rescue procedures (see ERM Manual) and make sure they are understood by all persons involved in the operation
Inform Bridge and Engine Watch Officers of the operation
Ensure safe access and adequate illumination - ensure fixed lighting, i.e., air-turbo lights are ready for extended entry periods

PPE equipment to be used by persons entering the space must be prescribed. Following items to be considered:
• Protective clothing, including work clothing or protective suits, safety boots, safety helmet, gloves, safety glasses.
• For large spaces, or climbing access will be undertaken, wearing of safety harness may also be appropriate.
• Approved safety torches.
• Approved UHF radio.
• Personal gas detector or an area gas detector and alarm.
• Emergency Escape Breathing Devices (EEBDs)

REMEMBER HOT/COLD WORK PERMITS MAY NEED TO BE ISSUED BEFORE WORK CAN BEGIN IN THE SPACE

36
 ANEXA 3
TO BE COMPLETED BY PERSON AUTHORISED AS TEAM LEADER ENTERING THE SPACE
& PERSON RESPONSIBLE FOR STANDBY AT ENTRANCE
My signature below is recorded evidence that before entering the space/taking up my standby duties:
ƒ I am satisfied all the above preparation procedures and necessary precautions have been taken and the space is safe to enter
ƒ I have understood and tested the system of communication and agree to reporting at intervals of ........... MINUTES
ƒ Emergency and evacuation procedures have been agreed and are understood

NAME RANK/POSITION Signature

Authorised Team Leader

Person responsible for STANDBY duties at entrance

RESPONSIBLE OFFICER'S SIGNATURE OF APPROVAL FOR ENTRY:

Name ................................................. Signature .......................................Date ....................... Time .................hrs

MASTER'S SIGNATURE OF APPROVAL FOR ENTRY:

Name ................................................. Signature .......................................Date ....................... Time .................hrs

NAMES OF PERSONS ENTERING THE SPACE & TIMES OF ENTRY/EXIT (TO BE COMPLETED BY RESPONSIBLE OFFICER)
Note: The Responsible Officer cannot be one of the persons entering the space
NAME RANK TIME OF ENTRY TIME OF EXIT

RECORDS OF INITIAL AND REPEATED ATMOSPHERE TEST RESULTS

Repeated tests must take place after any interruption or break in work and not exceeding 2 hourly intervals
when space is occupied
TOXIC GASES
Date Time Oxygen Hydrocarbons Specify Gases & PPM

INITIAL TEST RESULTS

Repeated tests
Repeated tests
Repeated tests
Repeated tests
Repeated tests
Repeated tests

37
 ANEXA 3
TO BE COMPLETED BY RELIEVING RESPONSIBLE OFFICERS (if applicable)
My signature below is evidence that before taking over responsibility for this operation I was fully informed of arrangements in place and the present status
of the operation and I am satisfied the operation is being conducted in a safe and efficient manner.

Name Rank Signature Time On Time Off

TO BE COMPLETED BY RESPONSIBLE OFFICER ON DUTY AT END OF OPERATION

Operation completed at ………………. hrs Date: ………..…………

All tools and materials removed from space and space secured at: ............................... hrs

Bridge and Engine Room OOWs informed at: ….........….….. hrs

Responsible Officer

Name………………………………..

Signature .................................................................

38
 PERMIS DE LUCRU CU FLACARA DESCHISA ANRXA 4

VESSEL: Remarks

THIS PERMIT IS VALID FROM: hrs. Date: Permits must not be issued for periods exceeding
one working day, i.e., 8 hours and must not be
TO:
hrs. Date: issued until immediately before work is to begin.
HOT WORK LOCATION:

HAS ENCLOSED SPACE ENTRY PERMIT BEEN ISSUED? YES

N/A
Please mark
accordingly
When hot work is taking place in an enclosed space, times and results of atmosphere testing must be recorded on both permits as required.
DESCRIPTION OF HOT WORK INCLUDING TYPE OF EQUIPMENT TO BE USED:

Equipment to be used must be inspected and found fit for use before proceeding with issuance of this Hot Work Permit
HAZARDS IDENTIFIED SAFETY PRECAUTIONS TO BE TAKEN (including PPE)

RESPONSIBLE PERSONS NAME(S) & RANK

OFFICER RESPONSIBLE FOR HOT WORK
(Senior Engineering Officer)
The Officer assigned to be responsible for hot work must not be
involved in the actual work itself
OFFICER RESPONSIBLE FOR SAFETY
(Chief Officer - vessel's Safety Officer)
PERSON(S) ASSIGNED TO PERFORM HOT WORK

PERSON(S) ASSIGNED TO FIRE WATCH DUTY FOR DURATION OF

HOT WORK

39
 ANEXA 4
SECTION 1 This section applies to all hot work involving high temperatures, open flame, electric arc or continuous source of sparks etc. This type of work includes but is not
limited to welding, burning and grinding.
YES N/A

Planning meeting held, risk assessment performed, safety precautions detailed on this permit and relayed to all relevant persons
involved with the hot work?

Combustible gas detector calibrated (Remember to make entry in Portable Test/Measuring Equipment Record Book)

Hot work area has been tested for hydrocarbon vapours and test results recorded on this permit? R

Equipment or pipeline has been gas freed?

Equipment or pipeline has been blanked?

Equipment or pipeline checked and found free of liquid?

Equipment has been isolated electrically?

Surrounding area has been checked and found safe for work to proceed? R

Arrangements are in place for area to be continuously ventilated?

Additional fire protection is readily available, i.e., extinguishers, fire line under pressure etc.? R

Fire Watch has been arranged and assigned person(s) are aware of duties?

Correct protective clothing/apparatus inspected and found ready for us?

REPEATED TESTS/CHECKS “R” EVERY ..................mins. (In addition to tests/checks after work breaks)

SECTION 2 This section applies to hazardous work NOT involving naked flame or continuous spark production and would include use of electrical equipment, use of air
driven rotary equipment, sand or grit blasting, hammering and mechanical chipping and movement of equipment or materials over or near to machinery that is operating.
YES N/A

Planning meeting held, risk assessment performed, safety precautions detailed on this permit and relayed to all relevant persons
involved with the hot work?

Combustible gas detector calibrated (Remember to make entry in Portable Test/Measuring Equipment Record Book)

Hot work area has been tested for hydrocarbon vapours and test results recorded on this permit? R

Surrounding area has been checked and found safe for work to proceed?
Arrangements are in place for area to be continuously ventilated?
Additional fire protection is readily available, i.e., extinguishers, fire line under pressure etc.? R

Fire Watch has been arranged and assigned person(s) are aware of duties?

Correct protective clothing/apparatus inspected and found ready for us?

REPEATED TESTS/CHECKS TO TAKE PLACE EVERY ..........mins. (In addition to tests/checks after work breaks)
HOT WORK AUTHORISATION
Onboard authorisation:

In the circumstances noted herein it is considered safe to proceed with this hot work.

Signatures

Master………………………………

Officer responsible for hot work………………………………..

Shore management authorisation given by (when applicable): ...................................................................

(Print name clearly)

40
 ANEXA 4
TO BE COMPLETED BY OFFICER RESPONSIBLE FOR HOT WORK & OFFICER RESPONSIBLE FOR SAFETY
My signature below is recorded evidence that all necessary steps have been taken and it is now safe to begin hot work
ƒ I have understood the requirements for repeated testing/checking a intervals of ........... MINUTES
ƒ Emergency procedures have been agreed and are understood by all persons involved in the hot work

NAME RANK/POSITION Signature

Officer responsible for hot work

Officer responsible for safety

RECORD OF INITIAL & REPEATED TESTING/CHECKING

Times of INITIAL and REPEATED tests/checks must be recorded below and signed off by Officer responsible for hot work. This includes repeated tests/checks at agreed
intervals and after each suspension of work i.e., coffee/meal breaks etc.
Frequency of repeated tests will depend on prevailing circumstances but they should never exceed 2 hourly intervals
DATE:

TIME Hydrocarbon Test Responsible Officer’s TIME Hydrocarbon Test Responsible Officer’s
Readings signature Readings signature
LFL (to be less than LFL (to be less than
1%) 1%)

SECTION 3

Hot work has been completed, all persons under my supervision and their tools/equipment have been withdrawn from area.

Signature …………………………………………….…… Time …..…………hrs. Date: ………………………………

Officer responsible for hot work………………………………….

GUIDANCE NOTES FOR ISSUANCE & COMPLETION OF A HOT WORK PERMIT

• Hot Work is any work involving temperature conditions likely to be of sufficient intensity to cause ignition of combustible gases, vapour or liquids, in or adjacent to area
involved.
• Before hot work a planning meeting must be held, Safety Committee/Tool Box Meeting, and task risk assessments completed.
• When planning hot work Company requirements detailed in SOM Manual, Chapter 7, Section 2, Part 5 must be followed and reference must also be made to guidelines in
Code for Safe Working Practices for Merchant Seamen CSWPMS (all vessels) and the International Safety Guide for Oil Tankers and Terminals ISGOTT (tanker vessels).
• Persons assigned to perform hot work must be adequately trained and be competent to carry it out safely and effectively.
• Tests/checks must be carried out and permits issued immediately before work begins, if there is any delay tests/checks must be repeated.
• A separate permit must be issued for each hot work task and each location
• At agreed intervals, while work is in progress, certain items must be re-checked. These items are marked with the letter “R”. The frequency of the repeated checks will
depend on prevailing circumstances but these should never exceed 2 hourly intervals. The same applies if there is any delay between time permit is issued and
commencement of work as well as after any suspension of the work, i.e., coffee/meal breaks.
• Copy of permit to be displayed at work area for duration of task and on completion of work filed in Hot Work Permit file. If hot work required shore approval a copy of
written authorisation to be attached to permit maintained in ship’s records
• Hot work must be stopped immediately if there is any change to conditions under which the permit has been issued. This permit must be cancelled and a new one issued
when all conditions and safety precautions have been reinstated.

41
 PERMISUL DE LUCRU LA INALTIME ANEXA 5
NOBODY MUST EVER WORK OVERBOARD WHILE THE VESSEL IS UNDERWAY
OR ALONGSIDE A TERMINAL/BERTH UNLESS PERMISSION HAS BEEN GRANTED BY HARBOUR MASTER

WORKING AT HEIGHTS OF 2 METRES OR MORE ABOVE THE DECKS (anywhere on the vessel) IS CONSIDERED TO BE ALOFT
Permit valid for work ALOFT □ OVERBOARD □
from ________hrs Date________________ to_______hrs Date: _____________

Tick above as appropriate

Work location ……..............................................................………………………………………………………………………………

Person(s) assigned to carry out work.....................……...…………………………………………………………………………….

......……………………………………………………………………………………………………….…………………………….…….....
Persons assigned to carry out work aloft and/or overboard must be properly experienced

Briefly describe below the work to be carried out, type of equipment to be used, details of any special conditions or any special precautions to be taken over
and above those listed below.

IMPORTANT FOR TANKER VESSELS - When work will involve hand tools the Master must give his permission having decided it is safe to do so and that
the safety precautions comply with ISGOTT instructions for use of tools

Master's signature of authorisation (if applicable) :

The following checks must be carried out by the Chief Officer / 2nd Engineer before work begins:

• Persons assigned to carry out work are wearing the proper protective clothing, shoes and hard hats etc.

• The following equipment has been checked and found to be in good condition and free of wear, grease, chemicals etc:

-full body safety harnesses using double latch self locking snap hooks at each connection
- synthetic fibre ropes
- cradles, stages and Bosun Chairs
- blocks, securing ropes, gantlines and other supporting equipment
- fall arrest equipment must limit free fall to 2 metres or less
- tool baskets

• Securing points must be adequate to support the weight of equipment and persons using it

• A lookout must be assigned to be on deck for the duration of the work in order to call for assistance and take action in the event of an emergency

• In addition to above, if work is to be carried out overboard a lifebuoy with lifeline must be available close to the work area

CHIEF OFFICER/2nd ENGINEER:

Name____________________

Signature_________________

42