Sunteți pe pagina 1din 12

NORMELE GENERALE ALE COMPANIEI

SECTIUNEA 1: PROTECTIA MUNCII

1.1 OCROTIREA SANATATII SI PROTECTIA MUNCII . . . . 2


1.2 COMITETELE DE SIGURANTA . . . . . . 2
1.2.1 COMITETUL DE SIGURANTA AL NAVEI . . . . 2
1.2.2 COMITETUL DE SIGURANTA AL COMPANIEI . . . 3
1.3 OFITERUL CU SIGURANTA . . . . . . 3
1.3.1 ATRIBUTIILE OFITERULUI CU SIGURANTA . . . 3
1.4 DOSARUL DE PROTECTIE A MUNCII . . . . . 4
1.5 INSTRUCTAJELE DE PROTECTIA MUNCII . . . . . 5
1.6 ECHIPAMENTELE DE PROTECTIE . . . . . . 5
1.7 PERMISELE DE LUCRU . . . . . . . 6
1.7.1 DEFINITII . . . . . . . . 6
1.7.2 LUCRARILE CARE NECESITA PERMISE DE LUCRU . . 7
1.8 INTRAREA IN SPATII INCHISE . . . . . . 7
1.8.1 PERMISELE DE INTRARE IN SPATII INCHISE . . . 8
1.8.2 PRECAUTII PREMERGATOARE INTRARII . . . 8
1.8.3 PRECAUTII IN TIMPUL INTRARII . . . . . 10
1.8.4 FUMIGATIA . . . . . . . 10
1.9 EXPUNEREA LA AZBEST . . . . . . . 10
1.10 DOTAREA MEDICALA A NAVEI . . . . . . 11
1.11 ORGANIGRAMA PROTECTIEI MUNCII . . . . . 12

MATRICEA DE CONTROL
LOCATIA EXEMPLARULUI
NUMARUL IMO 7119408 SEMNATURILE
EDITIA EXEMPLARULUI 01 – februarie 2006
ELABORAT DE Constantin VLAD
VERIFICAT DE P.D.U. Stefan FLORESCU
APROBAT DE DIR. GEN. Nicolae PANIN
1.1 OCROTIREA SANATATII SI PROTECTIA MUNCII
Prezenta sectiune are la baza Legea protectiei muncii nr. 90/1996, Normele generale de
protectie a muncii editate de I.N.C.D.P.M. Bucuresti si aprobate prin Ordinul M.M.P.S. nr.
578/1998, Normele specifice de protectie a muncii pentru transporturi navale, editate de
I.N.C.D.P.M. Bucuresti si aprobate prin Ordinul M.M.P.S. nr. 356/1998, precum si reglementarile
internationale relevante.

Compania recunoaste obligatiile legale pe care le are in domeniul ocrotirii sanatatii si protectiei
muncii, luand toate masurile rezonabile si practicabile pentru indeplinirea lor, atat pentru salariatii
care isi desfasoara activitatea la sediul ei de la uscat, cat si pentru personalul ambarcat pe nava
companiei sau pentru alte persoane care ar putea fi afectate de actiunile sau omisiunile
companiei. La bordul navei trebuie sa fie afisata declaratia conducerii companiei prin care aceasta
isi face cunoscuta politica in domeniul sigurantei maritime, protectiei mediului, ocrotirii sanatatii si
protectiei muncii, luandu-si angajamentul de a o respecta integral.

Prin aceste prevederi, se cere tuturor salariatilor companiei de la uscat implicati in sistemul de
management al sigurantei si a celor de la bordul navei sa aiba grija de sanatatea si securitatea lor
si a colegilor de munca, cooperand strans cu compania in acest sens. Se interzice tuturor
persoanelor sa incalce sau sa neglijeze vreo masura luata in scopul ocrotirii sanatatii si protectiei
muncii.

Orice salariat gasit vinovat de nerespectarea acestor reglementari este pasibil de sanctiuni
disciplinare din partea companiei.

1.2 COMITETELE DE SIGURANTA


Politica companiei privind ocrotirea sanatatii si protectia muncii, ca parte integranta a sistemului de
management al sigurantei, precum si prevederile Codului muncii sau ale altor reglementari
aplicabile in vigoare reclama constituirea unor comitete de siguranta, atat la sediul companiei, cat
si la bordul navei. Aceste comitete au drept scop principal asigurarea participarii intregului
personal la elaborarea si aplicarea deciziilor in domeniul protectiei muncii.

Comitetele de siguranta isi desfasoara activitatea prin intruniri periodice, iar intre intruniri in mod
individual, prin sarcinile curente ale membrilor sai.

1.2.1 COMITETUL DE SIGURANTA AL NAVEI


Comitetul de siguranta al navei este prezidat de comandantul navei, ca presedinte,
incluzandu-i in mod obligatoriu pe ofiterul cu siguranta (ofiterul I maritim) si pe doi
reprezentanti cu siguranta alesi de echipaj, unul dintre personalul brevetat si altul dintre
cel nebrevetat. Comandantul navei poate permite ca la intrunirile comitetului cu siguranta
sa mai participe si alti membri ai echipajului, insa va trebui sa aiba grija sa mentina
comitetul suficient de compact pentru a-l face cat mai operativ si eficient. Componenta
nominala a comitetului de siguranta al navei va fi trecuta atat in dosarul de protectie a
muncii, cat si in Jurnalul de bord.

Intrunirile comitetului de siguranta al navei se vor tine cel putin o data pe trimestru, la
initiativa comandantului navei, si ori de cate ori este nevoie, atunci cand sunt identificate
riscuri si pericole de accidente. In maximum doua saptamani de la data intrunirii,
compania va trebui sa primeasca o copie dupa procesul-verbal sau minuta incheiata in
timpul sedintei.

Se va urmari ca intervalul dintre intrunirile comitetului de siguranta al navei sa nu


depaseasca trei luni, un interval prea lung demonstrand fie o inertie inadmisibila, fie o
ineficienta periculoasa. Evidenta intrunirilor va fi tinuta de persoana desemnata de la uscat
pe formularul NGC/121/CSN.

Atributiile generale ale comitetului de siguranta sunt specificate la art. 34 din Normele
generale de protectie a muncii. In cadrul sistemului de management al sigurantei,
comitetul de siguranta al navei:
a) va identifica si analiza orice factori de risc si fiecare situatie potential
periculoasa sau de urgenta care poate surveni la bordul navei;
b) va asigura respectarea politicii companiei in domeniul sigurantei maritime,
protectiei mediului, ocrotirii sanatatii si protectiei muncii si va face
recomandari privind imbunatatirea ei;
c) va urmari modul in care se aplica la bord reglementarile relevante;
d) va face observatii si propuneri, din partea navei catre companie, in orice
probleme care afecteaza siguranta maritima, protectia mediului, ocrotirea
sanatatii si protectia muncii la bord, in vederea imbunatatirii sistemului de
management al sigurantei;
e) va efectua cercetari proprii in cazul producerii unor accidente de munca sau
imbolnaviri profesionale la bord;
f) va analiza si va lua masuri adecvate atunci cand apar noi reglementari in
domeniu emise la nivel international, guvernamental, precum si noi instructiuni
ale armatorului sau companiei;
g) va inspecta locurile de munca cu risc sporit, in scopul prevenirii accidentelor
de munca si imbolnavirilor profesionale;
h) va cerceta oricare dintre consemnarile si evidentele facute de catre ofiterul cu
siguranta in dosarul de protectie a muncii.

1.2.2 COMITETUL DE SIGURANTA AL COMPANIEI


Prin intermediul comitetului de siguranta al companiei, sefii compartimentelor implicate de
la uscat (directorul departamentului Nave de cercetare, responsabilul cu Protectia Muncii)
pot aduce in discutia conducerii companiei orice actiune ceruta de comitetul de siguranta
al navei, precum si orice noi cerinte regulamentare aparute intre timp, observatii ale
autoritatilor portuare sau ale societatii de clasificare referitoare la echipamentele de
siguranta, referiri din mass media privind unele aspecte de sanatate sau de protectie a
muncii intalnite pe nava companiei.

Atributiile comitetului de siguranta al companiei sunt similare celui al comitetului de


siguranta al navei; in plus, el va analiza si decide asupra propunerilor si recomandarilor
venite de la nava.

Comitetul de siguranta al companiei trebuie sa se intruneasca cel putin de doua ori pe an


si ori de cate ori este nevoie la sediul companiei, la sedintele lui fiind obligatorie
participarea directorului general, a directorului departamentului Nave de cercetare, a
responsabilului cu Protectia Muncii, a persoanei desemnate de la uscat si a altor persoane
reprezentand interesele navei, dupa caz.

1.3 OFITERUL CU SIGURANTA


Pe navele companiei, ofiterul I maritim este desemnat drept ofiter cu siguranta, el trebuind sa
asigure pe nava cadrul necesar pentru respectarea tuturor legilor si normelor privind ocrotirea
sanatatii si protectia muncii, precum si pentru aplicarea politicii companiei privind siguranta
maritima si protectia mediului, precum si ocrotirea sanatatii si protectia muncii. El trebuie sa-l
asiste pe comandantul navei la cercetarea, in conditiile legii, tuturor accidentelor de munca suferite
de personalul ambarcat pe nava sau pe caile de acces, precum si a oricaror incidente periculoase
sau pericole potentiale care ameninta sanatatea sau integritatea corporala.

Ofiterul cu siguranta trebuie sa cunoasca foarte bine toate reglementarile referitoare la atributiile
sale pe linie de siguranta maritima, protectie a mediului, ocrotire a sanatatii si protectie a muncii, in
plus fata de cele ale functiei sale de baza avute la bord.

1.3.1 ATRIBUTIILE OFITERULUI CU SIGURANTA


Ofiterul cu siguranta are urmatoarele atributii pe linie de protectie a muncii:
a). sa cerceteze plangerile efectuate de membrii echipajului privind problemele de
ocrotire a sanatatii sau de protectie a muncii, cu exceptia celor banuite ca ar fi
rodul unor frivolitati sau vexatiuni. Toate cercetarile trebuie consemnate in
rapoarte care se vor atasa la Dosarul de protectie a muncii.
b). sa identifice si sa cerceteze toate pericolele potentiale care ameninta sanatatea
sau integritatea corporala a personalului si sa faca recomandari comandantului
navei privind prevenirea accidentelor sau indepartarea pericolelor.
c). sa efectueze inspectii privind siguranta maritima, protectia mediului, ocrotirea
sanatatii si protectia muncii in fiecare zona accesibila a navei, cel putin o data pe
trimestru sau chiar mai des daca acolo au avut loc schimbari semnificative ale
conditiilor de munca.
d). sa faca aprecieri si, daca este cazul, recomandari catre comandantul navei si,
prin acesta, catre companie referitoare la orice deficienta constatata la bord in
privinta sigurantei maritime, protectiei mediului, ocrotirii sanatatii si protectiei
muncii, tinand cont de cerintele legale si de normele relevante in vigoare.
e). sa urmareasca aplicarea si respectarea politicii companiei privind siguranta
maritima, protectia mediului, ocrotirea sanatatii si protectia muncii, inclusiv
cerintele si indicatiile continute in prezenta sectiune.
f). sa pastreze si sa opereze Dosarul de protectie a muncii.
g). sa sesizeze si sa opreasca orice lucrare daca are motive sa creada ca acesta
poate cauza un accident, informandu-l imediat pe comandantul navei care va
decide daca lucrarea respectiva poate fi reluata fara pericole.
h). sa efectueze orice cercetare sau insarcinare primita din partea comitetului de
siguranta al navei.

Se atrage atentia ca ofiterului cu siguranta nu i se cere sa intreprinda sarcinile de mai sus


atunci cand la bord se desfasoara actiuni de urgenta pentru salvarea navei sau a vietilor
umane.

Cel putin odata pe trimestru, mai ales inainte de plecarea navei in expeditii, ofiterul cu
siguranta va inspecta nava din punct de vedere al indeplinirii cerintelor de siguranta si va
intocmi un raport (formularul NGC/131/IOS) pe care il va inainta persoanei desemnate de
la uscat.

1.4 DOSARUL DE PROTECTIE A MUNCII


Ofiterul cu siguranta de la bordul navei va intocmi si mentine un Dosar de protectie a muncii,
pentru a demonstra conformitatea cu prevederile legale. Acest dosar trebuie sa poata fi pus
oricand la dispozitia comandantului navei, a reprezentantilor companiei, a inspectorilor de protectie
a muncii sau ale altor autoritati competente. Se va avea mare grija ca dosarul sa fie tinut la zi si sa
contina date cat mai precise.

Se atrage atentia ofiterului cu siguranta ca dosarul de protectie a muncii trebuie sa contina o


evidenta faptica care sa dovedeasca faptul ca acesta si-a dat silinta sa promoveze securitatea
personalului ambarcat. Orice greseala de consemnare a unor informatii relevante sau abatere de
la forma ceruta de reglementari poate duce la urmarirea in justitie a ofiterului cu siguranta de catre
autoritatile portuare sau ale statului de pavilion. In multe cazuri, demonstrarea bunei credinte si a
stradaniei facute pentru respectarea regulilor si corectitudinea evidentelor continute in acest dosar
poate sluji cu succes in apararea sa.

Dosarul de protectie a muncii va fi impartit in sapte sectiuni, dupa cum urmeaza:


 Sectiunea 1: Minutele sau procesele-verbale ale intrunirilor comitetului de siguranta al
navei, corespondenta legata de protectia muncii, notele si instiintarile oficiale.
 Sectiunea 2: Evidenta inspectiilor de siguranta si de protectie a muncii, inclusiv
procesele-verbale intocmite cu aceste ocazii.
 Sectiunea 3: Evidenta instructajelor de protectia muncii efectuate la bord.
 Sectiunea 4: Registrul1 de evidenta al accidentelor de munca si al incidentelor
periculoase, inclusiv rapoartele de cercetare, formularele de inregistrare si declaratiile
martorilor.
 Sectiunea 5: Sistemul permiselor de lucru (permisele pentru patrunderea in spatii
inchise si/sau periculoase si cele pentru lucrarile cu risc deosebit, inclusiv Gas Free
Certificate).

1
In forma specificata de Legea protectiei muncii nr. 90/1996 si de normele metodologice aferente.
 Sectiunea 6: Certificatele si autorizatiile sanitare, de protectie a muncii si pentru
lucrarile speciale, obtinute de la terti.
 Sectiunea 7: Evidenta participarii membrilor echipajului la cursurile de instruire si la
exercitiile de urgenta desfasurate la bord.

1.5 INSTRUCTAJELE DE PROTECTIA MUNCII


Comandantul navei trebuie sa asigure existenta la bord a mai multor exemplare din Normele
specifice de protectia muncii pentru transporturi navale, recomandandu-se ca unul dintre ele sa se
gaseasca si in careul navei.

Sefii de servicii de la bordul navei raspund de efectuarea instructajelor de protectia muncii, in


conditiile prevazute de Normele generale de protectie a muncii. Nici o persoana nu va fi admisa la
munca decat dupa efectuarea tuturor instructajelor si completarea fiselor de instructaj, in forma
ceruta de reglementari. Aceste fise vor fi pastrate de conducatorii directi ai locurilor de munca
respective.

Instructajul introductiv general se va face in scopul informarii despre activitatile specifice ale
companiei si despre principalele masuri de protectie a mucii care trebuie respectate in timpul
muncii pe:
 noii angajati;
 cei transferati de la o alta nava;
 cei detasati;
 cercetatorii si personalul de cercetare auxiliar;
 persoanele aflate in probe de lucru, in vederea angajarii.

Instructajul la locul de munca se va face dupa instructajul introductiv general si are ca scop
prezentarea riscurilor si masurilor de protectie specifice locului de munca unde a fost repartizata
persoana respectiva.

Instructajul periodic se face intregului personal si are ca scop reamintirea si aprofundarea


normelor de protectie a muncii. Intervalul dintre doua instructaje periodice este stabilit de
responsabilul cu protectia muncii, fara a depasi 6 luni pentru personalul operativ si 12 luni pentru
cel tehnico-administrativ.

1.6 ECHIPAMENTELE DE PROTECTIE


Compania asigura echipamente de protectie corespunzatoare pentru toti salariatii sai care sunt
supusi unor riscuri de ranire sau de imbolnavire, in conformitate cu criteriile stabilite in
Normativul-cadru de acordare si utilizare a echipamentelor individuale de protectie,
elaborat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.

Echipamentele de protectie trebuie sa fie adecvate conditiilor de lucru pentru care sunt destinate
si sa satisfaca cerintele calitative ale standardelor relevante in vigoare. Toti cei care primesc astfel
de echipamente sunt obligati sa le poarte atunci cand lucreaza in conditiile de risc care reclama
folosirea lor.

Nimeni nu trebuie sa ceara vreunui salariat al companiei, vreunui membru al echipajului, vreunui
cercetator sau vreunui subcontractant sa inceapa o lucrare la bordul navei decat daca:
 persoana care lucreaza poarta si/sau foloseste echipamentul de protectie
corespunzator lucrarii respective;
 orice alta persoana care este supusa unor pericole previzibile datorita lucrarii este
informata si protejata in mod similar;
 echipamentul de protectie folosit este in buna stare si-l apara in mod eficient pe cel
care-l poarta.

Orice persoana implicata sau supusa unor pericole previzibile asociate unei anumite lucrari la
bordul navei va trebui:
 sa poarte un echipament adecvat de protectie;
 sa foloseasca mijloace adecvate de siguranta si protectie.

Orice persoana care trebuie sa poarte un echipament de protectie va fi instruita si antrenata in


mod corespunzator pentru a-l folosi corect si va fi atentionata asupra oricaror limite de utilizare ale
acestuia.

Instructiunile necesare pentru folosirea corecta si intretinerea partilor componente ale


echipamentului de protectie trebuie sa fie pastrare impreuna cu echipamentele respective, intr-un
loc sigur.

Purtarea echipamentelor de protectie este considerata drept o ultima bariera de aparare impotriva
ranirilor corporale. Nu trebuie evitat nici un efort pentru folosirea lor. In acelasi timp, trebuie
respectate intotdeauna si normele sau procedurile corecte de lucru. Persoanele care nu poarta
echipamentul corespunzator de protectie atunci cand este necesar vor fi pedepsite disciplinar.

Echipamentele de protectie personale trebuie sa fie pastrate si folosite numai de catre posesorii
respectivi. Orice defect trebuie sa fie raportat sefului direct, care trebuie sa ia masuri de remediere
sau de inlocuire. Ele trebuie sa fie inspectate si verificate in mod regulat, pe cat posibil, trimestrial.
Evidenta acestor inspectii va fi tinuta in dosarul de protectie a muncii.

Dupa caz, unele echipamente sau accesorii trebuie reparate, decontaminate sau reincarcate (de
exemplu, buteliile cu aer comprimat ale aparatelor autonome de respirat). Ofiterul cu siguranta
impreuna cu sefii de sevicii de la bordul navei trebuie sa asigure mentinerea stocurilor la nivelurile
cerute.

1.7 PERMISELE DE LUCRU


Sistemul permiselor de lucru stabileste cadrul in care trebuie luate anumite masuri de precautie
atunci cand urmeaza sa se desfasoare o lucrare in conditii potentiale de pericol.

Acest sistem este organizat ca o procedura prestabilita de siguranta si da o imagine clara,


prealabila, a pericolelor previzibile, impunand luarea unor masuri adecvate de precautie si aratand
secventa corecta a operatiunilor. Se va tine cont ca:
a) Permisul de lucru nu face lucrul 100% sigur, insa actioneaza ca un ghid si subliniaza
procedurile care trebuie urmate.
b) Permisul de lucru trebuie sa precizeze durata sa de valabilitate. Aceasta perioada nu
trebuie sa depaseasca 24 de ore.
c) Se vor executa numai lucrarile specificate in permis.
d) Inainte de semnarea permisului, ofiterul responsabil trebuie sa verifice daca au fost
luate efectiv toate masurile de siguranta specificate si daca ele vor fi mentinute pe
toata durata valabilitatii permisului.
e) Oricine preia sarcinile ofiterului responsabil, fie ca o operatiune de rutina, fie intr-o
situatie de urgenta, trebuie sa-si asume intrega responsabilitate pana la anularea
permisului de lucru sau la transmiterea sarcinilor de lucru catre o alta persoana care
sa stie ce are de facut. Toate aceste persoane trebuie sa contrasemneze si ele
permisul de lucru.
f) La terminarea lucrarii, trebuie anuntat ofiterul responsabil.

NOTA IMPORTANTA: In cazul in care vreo lista de verificari contine un raspuns negativ,
lucrul nu trebuie sa inceapa pana cand comandantul navei nu a facut o evaluare completa
a situatiei. In astfel de situatii, numai comandantul navei poate decide daca lucrarea poate
fi facuta in siguranta.

1.7.1 DEFINITII:
a). Persoana competenta
O persoana competenta este acea persoana care este capabila sa evalueze corect spatiul
in care se va desfasura lucrarea si care poseda cunostinte adecvate teoretice si practice
despre acesta (de exemplu, atmosfera periculoasa, pericolele potentiale, primejdiile legate
de vecinatatea sau legatura cu anumite zone speciale de risc etc.). Persoana competenta
poate fi, dupa caz, seful mecanic sau ofiterul I maritim, precum si/sau orice persoana
calificata de la uscat.

b). Ofiterul responsabil


Un ofiter responsabil este acea persoana desemnata sa raspunda de organizarea oricarei
lucrari intr-un spatiu potential periculos sau a unei lucrari cu foc deschis in afara atelierului
mecanic (de sudura). Acest ofiter poate fi chiar persoana competenta, un alt ofiter al navei
sau o persoana calificata de la uscat.

c). Persoana insarcinata cu lucrarea


O persoana responsabila este acea persoana desemnata de catre ofiterul responsabil sa
conduca si sa supravegheze lucrarea si care cunoaste bine pericolele legate de aceasta.
Ea actioneaza ca un sfatuitor pe langa ofiterul responsabil. Ea poate fi, dupa caz, un ofiter
al navei sau o persoana calificata de la uscat.

d). Seful de echipa2


Seful de echipa este acea persoana desemnata de catre persoana competenta sa
coordoneze si sa conduca la fata locului formatiunea de lucru. El poate fi un ofiter
responsabil, o persoana responsabila sau o persoana calificata de la uscat.

1.7.2 LUCRARILE CARE NECESITA PERMISE DE LUCRU


Permisele de lucru (formularul NGC/172/PLF) trebuie completate ori de cate ori vreun
membru al echipajului, un mambru al echipei de cercetare, un angajat al companiei aflat
temporar la bord sau un reprezentant al vreunui subcontractant trebuie sa efectueze
oricare dintre urmatoarele lucrari sau inspectii la bordul navei:
 lucrari cu foc deschis;
 lucrari in camere frigorifice;
 lucrari in arborada sau la inaltime;
 lucrari in afara bordului;
 lucrari la instalatii si echipamente electrice;
 lucrari la recipiente si conducte sub presiune;
 lucrari ce implica substante sau materiale periculoase, inclusiv azbest;
 lucrari in spatii inchise sau cu atmosfera periculoasa.

ATENTIE: Din cauza posibilei acumulari de vapori de hidrocarburi sau de alte


substante inflamabile (de exemplu, gaze naturale), lucrul in spatiile care au
continut hidrocarburi sau in cele care se invecineaza cu astfel de spatii necesita, in
afara permiselor de lucru, si eliberarea de catre o autoritate competenta a unor
certificate adecvate de degazare!

Ori de cate ori este trebuie efectuata o lucrare ce necesita un permis de lucru,
comandantul navei, ofiterii si membrii echipajului trebuie sa se informeze in prealabil
asupra conditiilor si regulilor de siguranta continute in normele relevante de protectia
muncii, inclusiv asupra procedurii de emitere a permisului de lucru.

Toate permisele de lucru completate trebuie pastrate la bord in dosarul de protectie a


muncii tinut de ofiterul cu siguranta.

1.8 INTRAREA IN SPATII INCHISE


Cu exceptia cazurilor de necesitate, comandantul navei se va asigura ca toate intrarile in spatiile
inchise de la bord sunt mentinute fie incuiate, fie asigurate in alt mod impotriva patrunderii
neautorizate, iar la intrare sunt puse note potrivite de avertizare. Un spatiu inchis este cel care are
una din caracteristicile urmatoare:
 are un numar limitat de deschideri pentru intrare sau iesire;
 nu are suficienta ventilatie naturala;

2
Numai pentru intrarea in spatii inchise sau periculoase.
 nu este destinat pentru a se sta sau lucra in el in mod continuu.

Atmosfera din orice spatiu inchis sau limitat poate constitui un risc pentru sanatatea oricarei
persoane care intra acolo. Ea poate fi deficitara in oxigen si/sau sa contina vapori sau gaze
inflamabile, toxice sau daunatoare. Chiar daca anterior atmosfera dintr-un astfel de spatiu a fost
ventilata si gasita sigura, nu este un indiciu ca ea sa mai fie sigura si in prezent. De asemenea, o
atmosfera nesigura poate fi intalnita si in compartimentele adiacente celor in care se stie ca exista
o atmosfera periculoasa.

Astfel de atmosfere nesigure pot fi prezente sau se pot naste in orice spatiu inchis cum ar fi, de
exemplu: dublul fund, tancurile de combustibil si de balast, rezervoarele de orice fel, recipientele
sub presiune, camera buteliilor de bioxid de carbon, camera acumulatorilor, puturile lanturilor,
carterele masinilor, camera compresoarelor frigorifice, spatiile unde au avut loc incendii, spatiile
unde se sudeaza si se pot acumula gaze si fum etc.

In cazul in care survine o reducere neasteptata sau o oprire a ventilatiei acestor spatii, daca sunt
ventilate continuu in mod normal sau numai atunci cand este cazul, spatiile in cauza vor trebui sa
fie tratate ca spatii periculoase.

Atunci cand se banuie ca intr-un spatiu inchis exista o deficienta de oxigen si/sau prezenta unor
gaze, vapori sau fumuri toxice sau inflamabile, aceste spatii vor fi considerate, de asemenea,
drept spatii periculoase.

Nimeni si niciodata nu trebuie sa intre intr-un spatiu periculos cautand sa salveze pe


cineva, fara ca sa ia in prealabil masuri potrivite de siguranta a propriei persoane, in caz
contrar punandu-si viata in pericol si esuand mai mult ca sigur in incercarea de a-si salva
colegul.

Compania subliniaza necesitatea respectarii cerintelor Rezolutiei A.684(20): Recommendations


for Entering Enclosed Spaces aboard Ships si ale Recomandarii I.A.C.S. nr. 72: Confined Space
Safe Practice.

1.8.1 PERMISELE DE INTRARE IN SPATII INCHISE


Ori de cate ori se patrunde intr-un spatiu inchis sau periculos trebuie completat un permis
de intrare adecvat (formularul NGC/181/ISI). Acesta trebuie sa garanteze ca s-au luat
masurile cuvenite de protectie pentru asigurarea desfasurarii lucrului in conditii de
siguranta.

Permisul trebuie sa aiba o durata limitata, in functie de natura lucrarii si specificul spatiului
respectiv. Permisul nu va fi valabil mai mult de 24 de ore sau pana la urmatoarea
schimbare de cart/tura, care dintre ele este mai mica. Durata de valabilitate trebuie redusa
substantial in cazul cand exista riscuri potentiale foarte mari. Permisul trebuie completat
dupa luarea tuturor masurilor de protectie si siguranta. El trebuie sa fie citit si
contrasemnat de persoana caruia i-a fost eliberat.

Daca in timpul desfasurarii lucrarii apar dificultati sau pericole neprevazute, lucrarea
trebuie sa fie oprita si spatiul evacuat, pana la reevaluarea situatiei. Permisul initial trebuie
anulat, urmand a fi eliberat un altul de catre persoana competenta, dupa ce a facut o
reevaluare completa a situatiei.

De indata ce lucrarea a luat sfarsit, iar spatiul evacuat si inchis sau declarat sigur pentru
acces normal, permisul de lucru trebuie inapoiat ofiterului responsabil, pentru a fi anulat. O
copie a acestuia va fi atasata la dosarul de protectie a muncii.

1.8.2 PRECAUTII PREMERGATOARE INTRARII


Atunci cand trebuie sa se intre intr-un spatiu inchis, seful mecanic sau ofiterul I maritim
trebuie sa evalueze riscurile legate de aceasta intrare:
a) Acolo unde nu sunt riscuri posibile pentru sanatatea sau viata oamenilor, intrarea
poate fi facuta fara nici o restrictie. In aceste cazuri, nu se cere sa existe aparate
de respirat sau de resuscitare la intrarea in spatiu, desi ele pot fi prevazute ca o
masura de precautie suplimentara.
b) Acolo unde nu sunt riscuri imediate, dar pot apare in decursul lucrarii din interior,
se vor lua masurile de siguranta precizate in capitolele urmatoare.
c) Acolo unde sunt identificate ricuri imediate pentru sanatatea sau viata oamenilor,
se vor urma procedurile detaliate pentru intrarea in atmosfera necunoscuta sau
supecta a fi periculoasa.

Chiar daca nava se afla in port sau intr-un santier de reparatii, spatiul inchis trebuie
asigurat impotriva intrarii, iar accesul in el sa va face numai cu echipamente potrivite si cu
personalul necesar. Nici o persoana nu trebuie sa deschida sau sa intre intr-un spatiu
inchis daca nu a obtinut de la comandantul navei sau de la o alta persoana competenta
permisul de lucru aferent si s-au luat toate masurile corespunzatoare de siguranta.

Comandantul navei sau persoana competenta trebuie sa aprecieze, de la caz la caz, daca
intrarea si/sau lucrul intr-un spatiu inchis se poate face in siguranta prin:
a) identificarea pericolelor potentiale si, in masura posibilitatilor, izolarea,
reducerea sau eliminarea lor;
b) ventilarea completa a spatiului prin mijloace naturale si/sau mecanice, pentru
indepartarea vaporilor sau gazelor toxice sau inflamabile, precum si pentru
asigurarea unui nivel adecvat de oxigen;
c) testarea atmosferei interioare cu aparate potrivite, pentru determinarea
pragurilor acceptabile de oxigen sau de gaze si vapori toxici;
d) impiedicarea intrarii altor persoane si asigurarea iluminarii spatiului;
e) stabilirea si verificarea unui sistem potrivit de comunicare agreat intre cei din
interior si cei de afara;
f) postarea unei persoane de paza la intrare (supraveghetor), pe toata durata
cat este cineva in interior;
g) prevederea la intrare a echipamentelor de resuscitare si de salvare necesare,
gata de a fi folosite in orice moment, si stabilirea unor proceduri de salvare;
h) verificarea echipamentelor de lucru si/sau de supravietuire ale celor care intra
in spatiul inchis, in conformitate cu lucrarea ce trebuie facuta si cu conditiile
de munca;
i) existenta si valabilitatea permisului de lucru aferent.

Pentru intrarea si lucrul in spatii inchise, ca si pentru alcatuirea echipelor de salvare se vor
folosi numai oameni cu experienta, bine antrenati si instruiti corespunzator.

Supraveghetorul insarcinat sa stea la intrarea unui spatiu inchis sau limitat trebuie sa fie in
contact permanent cu persoana sau persoanele aflate inauntru. El trebuie sa fie instruit
complet asupra procedurilor corecte pe care trebuie sa le urmeze in cazul in care survine
o urgenta, constienta ca viata celor din interior poate depinde de actiunile sale. Numele lui
trebuie sa fie trecut in permisul de lucru in spatiu inchis.

Toate echipamentele folosite pentru intrare si salvare in spatii inchise trebuie sa fie in
perfecta stare de functionare, fiind verificate cu grija inainte de fiecare utilizare.

Pericolele potentiale au o importanta deosebita, trebuind sa fie bine cunoscute:


a) Deficitul de oxigen;
b) Gazele si substantele toxice;
c) Vaporii inflamabili;
d) Alte pericole.

Operatiunile de martagonit sau agitarea apei care contine hidrocarburi sau substante
chimice toxice poate duce la eliberarea unor vapori sau suspensii periculoase. De
asemenea, operatiunile de sudare si/sau taiere electrica sau autogena produc multe gaze
toxice si fum, accentuate daca piesele metalice sunt acoperite cu vopsea, izolatii, mase
plastice etc. Indeosebi fumul rezultat din arderea PVC este foarte toxic.
Inhalarea aerului contaminat este calea cea mai frecventa de patrundere in organism a
substantelor daunatoare, dar unele chimicale pot fi absorbite si prin piele. Toate
persoanele care patrund in spatii inchise trebuie sa fie constiente de aceste pericole
inainte de a intra acolo.

Alte pericole care mai pot fi intalnite in spatiile inchise sunt legate de posibile temperaturi
ridicate, zgomote puternice, intuneric, configuratii stramte si/sau necunoscute, suprafete
alunecoase sau instabile, obiecte care pot sa cada, sa taie, sa intepe etc.

1.8.3 PRECAUTII IN TIMPUL INTRARII


Ventilatia trebuie sa continue si pe timpul cat nu se lucreaza in interior, pe timpul pauzelor
sau al parasirii temporare a incintei. Atmosfera trebuie testata periodic, iar lucratorii din
interior instruiti sa paraseasca incinta daca conditiile se deterioreaza. Daca intervin situatii
periculoase sau daca ventilatia sau iluminatul s-au oprit, spatiul trebuie evacuat imediat,
pentru a se reevalua sau restabili situatia.

Daca vreo persoana din interior se simte rau sau este afectata in vreun fel, ea trebuie sa
dea semnalul prestabilit catre supraveghetorul de la intrare si sa paraseasca imediat
incinta. Orice alta persoana din interior va trebui, de asemenea, sa iasa afara.

Daca supraveghetorul observa vreun indiciu ca cineva dintre lucratorii aflati inauntru ar fi
afectat cumva de atmosfera interioara, el trebuie sa le dea imediat semnalul de iesire si sa
cheme ajutoare. In nici un caz, nu va incerca sa intre pentru a-i ajuta pe cei din interior.
Ofiterul de cart va fi contactat urgent pentru a mobiliza echipa de salvare.

Pentru detalii privind interventia de salvare din spatii inchise, a se vedea Planurile de
contingenta ale navei.

1.8.4 FUMIGATIA
Atunci cand nava se dezinfecteaza, se dezinsectizeaza sau se deratizeaza cu ajutorul
unor substante nocive, compartimentele afectate vor fi considerate drept incinte
periculoase sau cu atmosfera incerta, iar cei care intra in ele imediat dupa astfel de
operatiuni vor trebui sa procedeze in consecinta. Spatiile adiacente celor fumigate vor fi
considerate si ele drept spatii fumigate

In astfel de cazuri se vor respecta cerintele circularei MSC/Circ. 612, asa cum a fost
modificata prin circularele MSC/Circ. 689 si MSC/Circ. 746, referitoare la recomandarile
de folosire corecta a pesticidelor la nava.

1.9 EXPUNEREA LA AZBEST


Azbestul poate fi intalnit la bordul navei sub diferite forme prelucate: placi, la captusirea peretilor
antifoc; tesaturi, la izolarea evacuarilor de gaze; fire, la izolarea conductelor de abur sau apa
fierbinte; foi grafitate, armate sau nu cu plasa metalica, la garniturile de chiulasa si la flanse;
ferodouri, la frane si la ambreiaje etc.

Comandantul si seful mecanic impreuna cu ofiterul cu siguranta trebuie sa identifice toate locurile
de la bordul navei unde este folosit azbestul sau materialele care contin azbest. Aceste locuri
trebuie sa fie notate pe desene, impreuna cu alte informatii relevante. O copie va fi pastrata la
bord in dosarul de protectie a muncii, iar alta va fi trimisa la uscat responsabilului cu protectia
muncii.

Fibrele de azbest care plutesc in aer sunt foarte periculoase pentru sanatate. Totusi, daca sunt
bine acoperite sau stropite cu apa, materialele care contin azbest prezinta riscuri reduse, cel putin
atata timp cat raman in aceasta forma.

Cand sunt inhalate, particulele de azbest patrund in plamani si pot produce cancer pulmonar si
alte boli pulmonare grave. In plus, fibrele de azbest care patrund prin piele pot cauza un fel de
negi. In consecinta, ori de cate ori se executa o lucrare la elemente care se stie sau se banuie ca
contin azbest, trebuie sa se poarte un echipament de protectie potrivit si o masca filtranta.

Atunci cand se au in vedere lucrari cu materiale care contin azbest, in masura in care este
rezonabil si practicabil, comitetul de siguranta al bordului va trebui sa tina cont si de prevederile
circularei MSC/Circ. 1045: Guidelines for maintenance and monitoring of onboard materials
containing asbestos. Tot personalul ambarcat trebuie sa cunoasca pericolele pe care le reprezinta
expunerea la azbest si sa respecte regulile de protectie aferente.

Se va avea grija ca acele elemente care contin azbest sa nu fie deranjate daca nu este absoluta
nevoie, iar suprafata lor sa fie mentinuta intacta; ele pot fi accesate numai pentru a se lua mostre
in vederea determinarii prezentei azbestului.

De regula, orice lucrare efectuata la bord cu materiale care contin azbest trebuie angajata cu un
subcontractant autorizat. Lucrarile importante asupra elementelor care contin azbest sau care ar
putea duce la producerea prafului de azbest vor fi programate numai pentru perioadele de
andocare sau reparatii capitale. Daca lucrarea nu poate astepta pana la prima andocare sau
repatie capitala, se vor face aranjamentele necesare pentru ca un subcontractant autorizat sa vina
la nava. Compania va furniza navelor lista cu subcontractantii care sunt autorizati pentru lucrari cu
azbest si care pot fi chemati la cerere. Lucrul lor se va desfasura in sistemul permiselor de lucru,
cu o supraveghere corespunzatoare din partea conducerii navei.

Lucrarile efectuate cu forte proprii se vor face numai daca, din motive de siguranta, sunt absolut
necesare. Inlocuirea elementelor cunoscute ca contin azbest, cum ar fi ferodourile franelor
vinciurilor, izolatia conductelor termice si garniturile flanselor, trebuie sa fie efectuata in conditii de
stricta supraveghere.

Astfel de lucrari trebuie sa fie efectuate numai in sistemul permiselor de lucru, emise de persoana
competenta de la bord. Acesta se va sigura ca va fi purtat echipamentul corespunzator de
protectie si ca persoanele care vor lucra sunt competente si cunosc riscurile la care se expun.

Lucrul cu materiale care contin azbest, dar care sunt imbibate cu apa sau cu hidrocarburi, poate –
in mod normal – sa se desfasoare fara precautii speciale. Totusi, chiar si in acest caz, se va cauta
sa se poarte imbracamintea de protectie. In apropierea zonei in care se lucreaza vor ramane
numai cei care sunt direct implicati.

Se va lucra astfel incat sa se provoace cat mai putin praf si sa se strice cat mai putin din
materialul acoperitor, iar materialul care contine azbest se va manevra cu grija, fara a-l imprastia
sau faramita. Toate resturile si deseurile care contin azbest vor fi introduse in saci etansi, care se
vor inchide cat mai strans si se vor marca in mod corespunzator, pentru a fi predate ca materiale
periculoase.

1.10 DOTAREA MEDICALA A NAVEI


In conformitate cu prevederile Normelor specifice de protectia muncii pentru transporturi navale la
bordul navei trebuie sa existe in permanenta o dotare medicala minima, asa cum este specificata
in Anexa 2, pct. I si II pentru categoria A. Cantitatile de medicamente si de materiale medicale vor
fi stabilite in functie de caracteristicile calatoriei, de zona de navigatie, de specificul activitatilor la
bord si de numarul persoanelor ambarcate.

Furnizarea si refacerea stocului din dotarea medicala a navei revine companiei, prin intermediul
comandantului care trebuie sa-l verifice periodic atat cantitativ, cat si calitativ (in special, duratele
de valabilitate ale medicamentelor), completand documentul de control specificat in Anexa 4 a
normelor de mai sus. Materialele sanitare si medicamentele care au termenul de valabilitate
expirat vor fi inlocuite cu altele noi.

Articolele continute in posturile de prim ajutor sunt destinate in exclusivitate pentru tratamente la
bord. Locurile in care se afla aceste posturi trebuie sa fie cunoscute de toate persoanele aflate la
bord.
Furtul sau folosirea in alte scopuri a continutului posturilor de prim ajutor va fi considerat ca o
abatere de la regulamentul companiei privind abuzul de droguri si de alcool, iar cei implicati vor fi
sanctionati disciplinar.

Comandantul si ofiterul medical (medicul sau ofiterul I maritim, dupa caz) vor tine evidenta tuturor
medicamentelor si articolelor aprovizionate, consumate si indepartate.

Ofiterul medical trebuie sa faca un inventar amanuntit al stocului medical de doua ori pe an (de
exemplu, in ianuarie si in iulie), ocazie cu care va inspecta si posturile de prim ajutor de pe nava.
Rezultatul inventarului va fi consemnat in Jurnalul de bord si pe formularul NGC/110/ISM, iar
compania va fi instiintata.

Toate medicamentele al caror termen de valabilitate a expirat sau urmeaza sa expire inainte de o
noua aprovizionare planificata trebuie sa fie predate unei autoritati sanitare de la uscat, in
schimbul unei chitante. Acest lucru va fi consemnat in Jurnalul de bord.

1.11 ORGANIGRAMA PROTECTIEI MUNCII


Organigrama protectiei muncii si fluxul de raportare sunt infatisate in schema de mai jos:

DIRECTORUL
DIRECTORUL
GENERAL
GENERAL

COMITETUL
COMITETULDE
DESIGURANTA
SIGURANTA PERSOANA
PERSOANADESEMNATA
DESEMNATA
AL
ALCOMPANIEI
COMPANIEI DE
DELA
LAUSCAT
USCAT

DIRECTORUL
DIRECTORULDEPART.
DEPART.
NAVE
NAVEDE
DECERCETARE
CERCETARE

COMANDANTUL
COMANDANTUL
NAVEI
NAVEI

COMITETUL
COMITETULDEDESIGURANTA
SIGURANTA OFITERUL
OFITERUL
AL NAVEI
AL NAVEI CU
CUSIGURANTA
SIGURANTA

OFITERII,
OFITERII,CERCETATORII
CERCETATORII
SI
SIECHIPAJUL
ECHIPAJULNAVEI
NAVEI

S-ar putea să vă placă și