Suport Curs SSD

CERONAV CONSTANŢA
Motto : Când există un conflict între cerinţele de siguranţă şi cele de securitate aplicabile unei nave în timpul
operării ei, se vor pune în aplicare, cu prioritate, cerinţele necesare pentru menţinerea siguranţei navei
FAMILIARIZARE PRIVIND SECURITATEA NAVEI PENTRU

PERSONALUL CU ATRIBUŢII SPECIFICE DE SECURITATE
Autor : Cdt.dr. Gelu BAMBOI

Expert consultant 1A
Constanţa 2014
1
Lucrarea este un material care a fost realizat de către Centrul Român pentru Pregătirea şi
Perfecţionarea Personalului din Transporturi Navale – CERONAV, Constanţa. Ca
urmare, reproducerea integrală sau parţială, transmiterea sau stocarea în biblioteci a
textelor şi materialelor din prezenta broşură este interzisă fără acordul CERONAV.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

BAMBOI, GELU
Familiarizare privind securitatea navei pentru personalul cu
atribuţii specifice de securitate / Gelu Bamboi. - Constanţa : CERONAV,
2014
ISBN 978-606-8554-18-1
629.5
Titlul lucrării,
FAMILIARIZARE PRIVIND SECURITATEA NAVEI PENTRU PERSONALUL CU

ATRIBUŢII SPECIFICE DE SECURITATE
Autor: Cdt.dr. Gelu BAMBOI

Expert consultant 1A
Coperta: Oana SIMION
Adresa: CERONAV, str. Pescarilor nr. 69 A, cod 900581 – Constanţa

Tel.: +40 241 639595
Fax: +40 241 631415
E-mail: office@ceronav.ro
http://www.ceronav.ro
2
CUPRINS
FAMILIARIZARE PRIVIND SECURITATEA NAVEI PENTRU PERSONALUL

CU ATRIBUŢII SPECIFICE DE SECURITATE
Pag
1. INTRODUCERE...................................................................................................................5
1.1. Scop..........................................................................................................................5
1.2. Obiective...................................................................................................................5
1.3. Competenţe care trebuie dobandite…………………………….....…….....…….…5
1.4. Ameninţări curente la adresa securităţii………………………………….………...6
1.5. Operaţiuni desfăşurate la bordul navelor şi operaţiuni portuare………….……..…7
2.SECURITATEA MARITIMĂ ..............................................................................................7

2.1. Familiarizarea cu convenţiile internaţionale, codurile şi recomandările
existente………………………………………………………….……….………...7
2.2. Familiarizarea cu legislaţia naţională în domeniul securităţii maritime……….…...8
2.3. Definiţii……………………………………………………..…………………..…..8
2.4. Prelucrarea informaţiilor şi comunicaţiilor legate de securitate………….…….…..9
3.RESPONSABILITĂŢI PRIVIND SECURITATEA MARITIMĂ.....................................9

3.1. Guvernele contractante...............................................................................................9
3.2. Compania de navigaţie...............................................................................................10
3.3. Nava...........................................................................................................................11
3.4. Facilităţile portuare....................................................................................................12
3.5. Ofiţerul desemnat cu securitatea navei......................................................................13
3.6. Ofiţerul desemnat cu securitatea companiei..............................................................13
3.7. Ofiţerul desemnat cu securitatea facilităţii portuare..................................................14
3.8. Navigatorii cu atribuţii privind securitatea................................................................15
3.9. Personalul facilităţii portuare cu atribuţii privind securitatea....................................16
3.10.Alte categorii de personal.........................................................................................16
4. EVALUAREA SECURITĂŢII NAVEI................................................................................16

4.1. Instrumente de evaluare.............................................................................................16.
4.2. Inspecţiile privind securitatea la faţa locului.............................................................17
5. ECHIPAMENTUL DE SECURITATE.................................................................................17
5.1. Echipamente şi sisteme de securitate..........................................................................17
5.2. Limitele operaţionale ale echipamentelor şi sistemelor de securitate.........................18
5.3. Testarea, calibrarea şi întreţinerea echipamentelor şi sistemelor de securitate...........18
6. IDENTIFICAREA AMENINŢĂRILOR LA ADRESA SECURITĂŢII,

RECUNOAŞTEREA PERICOLELOR ŞI REACŢIA CORESPUNZATOARE ……..18
6.1. Recunoaşterea şi detectarea armelor, a substanţelor şi dispozitivelor
periculoase, precum şi a ambarcaţiunilor susceptibile de atacuri piratereşti………..18
6.2. Recunoaşterea, pe baze nediscriminatorii, a persoanelor care prezintă riscuri
3
potenţiale la adresa securitatii………………………………………………………..18
6.3.Tehnici utilizate pentru zădărnicirea măsurilor de securitate……………………..…..19
7. ACŢIUNI PRIVIND SECURITATEA NAVEI......................................................................20

7.1. Acţiuni cerute pentru diferite grade de securitate…….......................................…….20
7.2. Raportarea incidentelor de securitate………..........................................................….28
8. STAREA DE PREGĂTIRE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ ŞI

EXERCIŢII DE ROL……………………………………………………………………..…29
8.1. Familiarizarea cu planurile de contingenţe………………………………………….29
8.2. Exerciţiile de rol şi instructajele privind securitatea navei…………………………..29
9. ADMINISTRAREA SECURITĂŢII…………………...…………………………………...31
9.1. Documentarea şi înregistrarea acţiunilor privind securitatea…………...…………...31
BIBLIOGRAFIE .........................................................................................................................33
ANEXE………………………………………………………………………………………..….35
4
1. INTRODUCERE
1.1. Scop
Scopul acestui program este acela de a îndeplini cerinţele minime, obligatorii pentru
navigatori, referitoare la instruirea şi educarea în materie de securitate, conform Codului STCW,
Secţiunea A-VI/6. De asemenea, programul urmăreşte să ofere navigatorilor o mai bună înţelegere
a prevederilor Convenţiei SOLAS, Cap.XI-2, privind măsurile pentru întărirea securităţii
maritime, precum şi modul în care acestea se aplică la nava lor.
Programul îşi mai propune să transmită cursanţilor cunosţinţele de ordin aplicativ privind
atribuţiile şi responsabilităţile echipajului, procedurile şi echipamentele navei care, combinate cu
antrenamentele şi exerciţiile de rol regulate şi realiste de la bordul navei, îi vor ajuta să reacţioneze
cu calm şi eficienţă într-o situaţie reală în care este ameninţată securitatea navei.
1.2.Obiective
Programul acoperă cerinţele Convenţiei STCW şi ale Codului STCW, Cap.VI, Secţiunea
A-VI/6, Tabela A-VI/6-2.
Îndeplinind standardele minime de competenţă privind instruirea şi educarea în materie de
securitate, un cursant absolvent va fi capabil să:
asigure menţinerea condiţiilor impuse de Planul de securitate al navei;
recunoască riscurile şi ameninţările la adresa securităţii;
aplice procedura inspecţiilor de securitate regulate la bordul navelor;
utilizeze adecvat echipamentele şi sistemele de securitate.
Cunoştinţele dobândite vor include (fără să se limiteze la) următoarele probleme:

semnificaţia şi cerinţele diferitelor grade de securitate;
recunoaşterea şi detectarea armelor, a substanţelor şi a dispozitivelor periculoase;
recunoaşterea, pe baze nediscriminatorii, a caracteristicilor şi a modului de
comportare al persoanelor care ar putea ameninţa securitatea;
tehnicile utilizate pentru zădărnicirea măsurilor de securitate;
tehnicile de management/control al aglomeraţiilor umane;
comunicaţiile referitoare la securitate;
cunoaşterea procedurilor de urgenţă şi a planurilor de contingenţă;
operarea echipamentelor şi sistemelor de securitate;
testarea, calibrarea şi întreţinerea echipamentelor şi sistemelor de securitate;
tehnicile de inspectare, control şi monitorizare;
metode de examinare fizică a persoanelor, efectelor personale, bagajelor, mărfii şi
proviziilor navei.
1.3.Competenţe care trebuie dobândite
Prin programul de instruire Familiarizare privind securitatea navei pentru personalul cu

atribuţii specifice de securitate se urmăreşte dobândirea competenţelor descrise în Codul STCW,
Cap.VI, Secţiunea A-VI/6, Tabela A-VI/6-2, împreună cu metodele de demonstrare a acestor
competenţe şi cu criteriile de evaluare corespunzatoare.
Competenţele care trebuie dobândite sunt:
5
menţinerea condiţiilor specificate în Planul de securitate al navei;
recunoaşterea riscurilor şi amenintarilor la adresa securităţii navei;
efectuarea inspecţiilor regulate pe nava;
utilizarea corespunzatoare a echipamentului şi a sistemelor de securitate.
O atenţie deosebită se va acorda cerinţelor privind demonstrarea practică a deprinderilor
privind efectuarea operaţiunilor de căutare pe nava şi a inspecţiilor pentru depistarea eventualilor
intruşi.
De subliniat este faptul că, în cadrul acestui program, cursanţii nu vor fi antrenaţi pentru a
lupta sau pentru acţiuni similare de răspuns la ameninţările de securitate, ci vor putea contribui la
întărirea securităţii maritime printr-un înalt nivel de conştientizare, prin recunoaşterea
ameninţărilor la adresa securităţii şi prin reacţii corespunzătoare.
1.4.Ameninţări curente la adresa securităţii
Prezentarea ameninţărilor curente la adresa securităţii oferă o bază pentru înţelegerea

convenţiilor recente şi a legislaţiei în acest domeniu şi pentru înţelegerea deplină a importanţei
procesului de instruire cuprins în acest program. Navigatorii trebuie să înţeleagă clar problemele
actuale de securitate, care includ : pirateria şi jaful armat, terorismul, contrabanda, furtul de marfă
şi pagubele colaterale.
Pirateria şi jaful armat continuă să aibă loc în mod frecvent. Jafurile armate au loc (mai
ales) în porturi, în timp ce pirateria vizează navele aflate în mare deschisă. Convenţia naţiunilor
unite privind dreptul mării, în articolul 101, defineşte pirateria ca unul dintre următoarele acte :
acte ilegale de violenţă sau detenţie, sau orice act de prădare comis în scopuri private de echipaj
sau de pasagerii unei nave sau aeronave particulare şi îndreptat în mare deschisă împotriva altei
nave sau aeronave, sau împotriva persoanelor sau bunurilor de la bordul acelei nave sau
aeronave. Pirateria include, de asemenea, astfel de acte împotriva unei nave, aeronave, persoane
sau bunuri aflate în afara jurisdicţiei oricărui stat.
Terorismul presupune, în mod obişnuit, violenţa, sau amenintarea cu acte de violenţă, din
partea grupurilor extremiste care urmăresc câştigarea unor obiective politice prin mijloace
maliţioase. Un grup terorist poate spera să facă o declaraţie utilizând diferite tipuri de bombe,
făcând ameninţări cu bombă sau deturnând o navă. Din ce în ce mai des, teroriştii acţionează în
legătură cu sectele extremiste religioase care promovează comportamentul sinucigaş.
Contrabanda este o activitate criminală care poate duce la pierderi financiare mari pentru
armatorul a cărui nava este utilizată de către contrabandişti. Adesea, mărfurile de contrabandă
sunt drogurile şi ele pot fi introduse la bord în cele mai diferite şi creative moduri, cum ar fi :
bagaje, provizii, în corpul uman sau în echipamente electronice. Armele sunt, de asemenea, un
articol frecvent asociat cu contrabanda. Ca şi în cazul drogurilor, armele sunt introduse la bord pe
diferite căi, cum ar fi containerele de marfă.
Furtul de marfa, o problemă străveche, continuă să afecteze îndustria maritimă şi să
producă pierderi financiare incredibile. In mod normal, cea mai eficientă metodă de combatere a
acestei ameninţăi de securitate este prevenirea. Deşi în majoritatea cazurilor de furt din marfă s-ar
putea să nu apară violenţa sau probleme de ordin politic, furtul de marfă rămâne în fruntea listei
cu ameninţările de securitate şi necesită soluţii de combatere.
Pagubele colaterale apar când un incendiu apropiat, o explozie sau un atac se soldează
cu avarií la nava sau la facilitatea portuară. In timp ce avariile sunt câteodată neintenţionate,
costurile sunt, oricum, reale. Exista măsuri care pot minimaliza consecinţele acestui tip de avarie.
6
1.5. Operaţiuni desfăşurate la bordul navelor şi operaţiuni portuare
De mare importanţă este înţelegerea contextului mai larg în care au loc operaţiunile
maritime. Conştientizarea noţiunilor fundamentale privind cadrul complex de transport şi
logistică al sistemului de transport maritim va permite navigatorilor să acţioneze în direcţia
întăririi securităţii maritime. Este esenţială înţeleagerea modelelor şi mecanismelor fluxului de
marfuri şi pasageri din cadrul lanţurilor internaţionale şi intermodale de transport. Interfaţa
operaţională dintre transportul maritim şi alte modalităţi de transport constituie o componentă
centrală a programului de instruire. De asemenea, vor fi expuse noţiunile fundamentale privind
urmărirea traseului marfurilor şi sistemele de informare asociate, în contextul securităţii
maritime.
2.SECURITATEA MARITIMĂ
2.1. Familiarizarea cu convenţiile internaţionale, codurile şi recomandările existente
De mare importanţă în cadrul procesului de instruire este familiarizarea cu încercările

organismelor internaţionale pentru a minimaliza, a opri sau controla ameninţările la adresa
securităţii în transportul maritim. Organizaţia Maritimă Internaţională (IMO) a adoptat un numar
de rezoluţii şi convenţii în acest scop. De exemplu, Rezoluţia IMO A.545(13) – Măsuri pentru
prevenirea actelor de piraterie şi jaf armat asupra navelor a fost adoptată în anul 1983. În 1985 a
fost adoptată Rezoluţia IMO A.584(14) – Măsuri pentru prevenirea actelor ilegale care
ameninţă siguranţa navelor şi securitatea pasagerilor (ulterior, aceasta rezoluţie a fost revizuită,
în noiembrie 2001, prin Rezoluţia IMO A.924(22)). Apoi, în 1986 IMO a aprobat Circulara
MSC/Circ.443 – Măsuri pentru prevenirea actelor ilegale îndreptate împotriva pasagerilor şi
echipajelor de la bordul navelor. In 1988, prin Convenţia privind reprimarea actelor ilegale
îndreptate împotriva siguranţei navigaţiei maritime se urmăreşte să se asigure că sunt luate
măsuri judiciare corespunzătoare împotriva persoanelor care comit acte ilegale îndreptate
împotriva navelor. Actele ilegale includ şi sechestrarea navelor prin forţă, actele de violenţă
îndreptate împotriva persoanelor de la bordul navelor şi amplasarea la bordul navei a
dispozitivelor care pot distruge sau avaria nava. Convenţia obliga guvernele contractante să
extradeze sau să-i urmărească în justiţie pe presupuşii contravenienţi. Această convenţie a intrat
în vigoare la data de 1 mai 1992.
În urma evenimentelor tragice din SUA de la 11 septembrie 2001, cea de-a 22-a sesiune a
Adunării Generale IMO, care a avut loc la Londra în noiembrie 2001, a agreat, în unanimitate,
crearea de reguli noi privind securitatea maritimă. IMO a aprobat elaborarea de noi măsuri
privind securitatea navelor şi a facilităţilor portuare, pentru a fi adoptate de Conferinţa
guvernelor contractante (Conferinţă diplomatică) care a avut loc la Londra, în decembrie 2002.
Acest grafic strâns (puţin pente un an) a constituit o realizare majoră a IMO şi indică clar
gravitatea situaţiei, precum şi intenţia de a proteja lumea industriei maritime împotriva
incidentelor de securitate şi a ameninţărilor.
Conferinţa diplomatică din decembrie 2002 s-a concretizat prin amendamentele aduse
Convenţiei SOLAS. Aceste amendamente au intrat în vigoare în iulie 2004. Pe scurt,
amendamentele constau în schimbari aduse Capitolului V al Convenţiei SOLAS, in redenumirea
Capitolului XI-1 şi schimbări la Regulile 3 si 5 , precum şi în introducerea unui nou Capitol XI-2,
Regulile 1-13 şi a Codului ISPS.
7
IMO a continuat să furnizeze recomandări privind prevenirea şi reprimarea pirateriei şi
jafului armat îndreptate împotriva navelor. În acest sens, un interes deosebit îl prezintă Circulara
MSC/Circ.623/Rev3 – Ghid pentru armatori, companii de navigaţie, operatori de nave,
comandanţi şi echipaje privind prevenirea şi reprimarea actelor de piraterie şi jaf armat
îndreptate împotriva navelor.
2.2. Familiarizarea cu legislaţia naţională în domeniul securităţii maritime
Este util pentru navigatori să înteleagă că unele guverne au acţionat la nivel naţional în
sensul elaborării de legislaţie sau reguli referitoare la măsurile de întărire a securităţii maritime.
2.3. Definitii
In Codul Internaţional pentru Securitatea Navelor şi a Facilităţilor Portuare (Codul

ISPS) sunt date, următoarele definiţii :
Convenţie înseamna Convenţia Internaţională pentru Salvarea Vieţii pe Mare, 1974,
amendată;
Reglementare înseamnă o reglementare a Convenţiei;
Capitol înseamnă un capitol al Convenţiei;
Planul de securitate al navei înseamnă un plan elaborat pentru a asigura aplicarea
măsurilor la bordul navei destinate să protejeze persoanele de la bord, marfa, unităţile
de transport al marfii, magaziile navei sau nava de riscurile unui incident de
securitate;
Planul de securitate al facilităţii portuare înseamnă un plan elaborat pentru a asigura
aplicarea măsurilor destinate să protejeze facilitatea portuară şi navele, persoanele,
mărfurile, unităţile de transport al marfii şi magaziile navei în interiorul facilităţii
portuare de riscurile unui incident de securitate;
Ofiţerul însărcinat cu securitatea navei înseamnă persoana de la bord, subordonată
comandantului, desemnată de Companie ca responsabilă cu securitatea navei, inclusiv
implementarea şi menţinerea planului de securitate al navei şi cu legatura cu ofiţerul
însărcinat cu securitatea companiei şi cu ofiţerul însărcinat cu securitatea facilităţii
portuare;
Ofiţerul însărcinat cu securitatea companiei înseamnă persoana desemnata de către
Companie pentru a se asigura că evaluarea securităţii navei este realizată, că este
elaborat un plan de securitate al navei, transmis spre aprobare şi apoi implementat şi
menţinut, şi pentru legătura cu ofiţerul însărcinat cu securitatea facilităţii portuare şi
ofiţerul însărcinat cu securitatea navei;
Ofiţerul însărcinat cu securitatea facilităţii portuare înseamnă persoana desemnată
responsabilă cu elaborarea, implementarea, revizuirea şi menţinerea planului de
securitate a facilităţii portuare şi cu legatura cu ofiţerii însărcinaţi cu securitatea navei
şi cu ofiţerii însărcinaţi cu securitatea companiei;
Grad de securitate 1 înseamnă gradul pentru care trebuie menţinute, tot timpul,
măsuri de securitate minime de protecţie corespunzătoare;
Grad de securitate 2 înseamnă gradul pentru care trebuie menţinute, pe o perioada de
timp, măsuri de securitate suplimentare de protecţie corespunzătoare, ca rezultat al
riscului ridicat al unui incident de securitate;
8
Grad de securitate 3 înseamnă gradul pentru care trebuie menţinute măsuri de
securitate suplimentare specifice de apărare, pe o perioada de timp, când un incident
de securitate este probabil sau iminent, deşi poate nu este posibil de identificat ţinta
specifică;
Termenul navă, atunci când este folosit în Codul ISPS, include unităţi mobile de foraj
în larg şi ambarcaţiuni de mare viteză, aşa cum sunt definite în reglementarea XI-2/1 ;
Termenul Guvern contractant în legatură cu orice referire la o facilitate portuară,
include o referinţă la Autoritatea desemnată.
Conform Convenţiei SOLAS, prin termenul Administraţie se întelege guvernul statului al
cărui pavilion o navă este îndreptăţită să-l arboreze.
2.4. Prelucrarea informaţiilor şi comunicaţiilor legate de securitate
Navigatorii trebuie să fie conştienţi că anumite informaţii şi comunicaţii privind

securitatea vor fi considerate sensibile şi că gradul de sensibilitate se poate schimba, dupa cum se
schimbă gradele de securitate 1, 2 sau 3. Ceea ce aparent este doar o conversaţie poate avea,
ulterior, consecinţe dezastruoase. Întreg personalul de la bord trebuie să fie în măsură să
aprecieze riscurile scurgerilor de informaţii privind securitarea navei, prin comunicaţii efectuate
prin metode improprii sau cu persoane nepotrivite.
3.RESPONSABILITĂŢI PRIVIND SECURITATEA MARITIMĂ
Prin acest modul se intenţionează transmiterea cunoştinţelor de bază privind elementele

sistemului de securitate maritimă conceput de IMO şi să arate cursanţilor cum diferite entităţi
trebuie să lucreze împreună pentru a forma un întrg eficient.
3.1. Guvernele contractante
În Codul Internaţional pentru Securitatea Navelor şi a Facilităţilor Portuare (Codul

ISPS) sunt prevăzute responsabilităţile guvernelor contractante, dintre care menţionăm
următoarele:
Guvernele Contractante trebuie să se asigure că sunt aplicate măsurile
corespunzatoare pentru a evita dezvăluirea sau accesul neautorizat la materialele
referitoare la securitate în legatură cu Evaluările securităţii navei, Planurile de
securitate ale navei, Evaluările securităţii facilităţii portuare şi Planurile de
securitate ale facilităţii portuare şi cu planurile sau evaluările individuale;
În stabilirea gradului de securitate Guvernele Contractante trebuie să ia în
considerare informaţiile generale şi specifice referitoare la ameninţări. Guvernele
Contractante trebuie să stabilească gradul de securitate care se aplică navelor sau
facilităţilor portuare la unul din urmatoarele trei grade:
- Gradul de securitate 1: normal, gradul la care navele şi facilităţile portuare
operează în mod normal;
- Gradul de securitate 2: sporit, gradul care se aplică atâta timp cât există un
risc crescut de incident de securitate;şi
9
- Gradul de securitate 3: excepţional, gradul care se aplică pentru perioada de
timp în care există un risc probabil sau iminent de incident de securitate.
Stabilirea gradului de securitate 3 trebuie să fie o masură excepţională care se aplică
numai acolo unde există informaţii credibile că un incident de securitate este probabil
sau iminent. Gradul de securitate 3 trebuie să fie stabilit numai pe durata ameninţării
de securitate identificate sau a incidentului de securitate existent. Din moment ce
gradele de securitate se pot schimba de la gradul de securitate 1, prin gradul de
securitate 2 la gradul de securitate 3, este de asemenea posibil ca gradele de securitate
sa se schimbe direct din gradul de securitate 1 în gradul de securitate 3 ;
Guvernele Contractante trebuie să ia în considerare modalităţile prin care informaţiile
referitoare la schimbările gradelor de securitate să fie promulgate rapid.
Administraţiile pot dori sa utilizeze mesajele NAVTEX sau Avizele către Navigatori
ca metodă de notificare a unor astfel de schimbari în gradele de securitate catre navă,
OSC şi OSN, sau acestea pot dori să ia în considerare alte metode de comunicare care
asigură o acoperire şi o viteză echivalentă sau mai mare. Guvernele Contractante
trebuie să stabilească mijloace de notificare a OSFP asupra schimbărilor gradelor de
securitate. Guvernele Contractante trebuie să adune şi să menţină detaliile de contact
pentru o lista a acelora care trebuie să fie informaţi asupra schimbărilor gradelor de
securitate. În timp ce gradul de securitate nu trebuie să fie privit ca fiind deosebit de
sensibil, informaţiile fundamentale referitoare la securitate pot fi foarte sensibile.
Guvernele Contractante trebuie să acorde o atenţie deosebită tipului şi detaliilor
informaţiilor transmise şi metodei prin care acestea sunt transmise catre OSN, OSC si
OSFP ;
Guvernele Contractante trebuie, de asemenea, să furnizeze detaliile de contact ale
ofiţerilor guvernamentali cărora OSN, OSC şi OSFP să le poată raporta problemele
referitoare la securitate. Aceşti ofiţeri guvernamentali trebuie să evalueze aceste
rapoarte înainte de a întreprinde acţiunile corespunzătoare. Astfel de probleme de
securitate pot avea legatură cu măsurile de securitate aflate sub jurisdicţia unui alt
Guvern Contractant. În acest caz, Guvernele Contractante trebuie să aibă în vedere
contactul cu partea echivalentă din celalalt Guvern Contractant pentru a discuta dacă
acţiunea de remediere este adecvata. În acest scop, detaliile de contact ale ofiţerilor
guvernamentali trebuie comunicate către Organizaţia Maritimă Internaţională ;
Guvernele Contractante trebuie să furnizeze un ghid general asupra măsurilor,
considerate ca fiind adecvate pentru a reduce riscul de securitate pentru navele care
arborează pavilionul lor atunci când se află pe mare. Acestea trebuie să asigure
consultanţă specifică asupra acţiunilor care vor fi întreprinse în conformitate cu
gradele de securitate de la 1 la 3, dacă:
- există o schimbare în gradul de securitate care se aplică navei în timp ce
aceasta se află pe mare, de exemplu datorită zonei geografice în care operează
nava sau în legatură cu nava însăşi; şi
- există un incident sau o ameninţare la adresa securităţii care implică nava în
timp ce aceasta este pe mare.
Guvernele Contractante vor stabili, de asemenea, un punct de contact pentru
consultanţă referitoare la securitate pentru orice nava care:
- este îndreptaţită să arboreze pavilionul lor;
- operează în marea lor teritorială sau care şi-a comunicat intenţia de a intra
în marea lor teritorială.
10
3.2. Compania de navigaţie
În Codul Internaţional pentru Securitatea Navelor şi a Facilităţilor Portuare (Codul

ISPS) sunt prevăzute responsabilităţile companiei de navigaţie, după cum urmează :
Compania se va asigura că planul de securitate al navei conţine o declaraţie clară care
accentuează autoritatea comandantului. Compania va stabili în planul de securitate al
navei că, comandantul are autoritatea şi responsabilitatea de prim rang în luarea
decizii privind siguranţa şi securitatea navei şi la cererea de asistenţă din partea
Companiei sau a oricarui alt Guvern Contractant, în funcţie de necesităţi;
Compania se va asigura că ofiţerului însărcinat cu securitatea companiei,
comandantului şi ofiţerului însărcinat cu securitatea navei li se acordă sprijinul
necesar pentru a-şi îndeplini îndatoririle şi responsabilităţile în conformitate cu
Conventia SOLAS, Capitolul XI- 2 şi Partea A a Codului ISPS.
3.3. Nava
Navelor li se cere să opereze conform gradelor de securitate stabilite de Guvernele

Contractante, aşa cum se indică mai jos.
La gradul de securitate 1 vor fi îndeplinite următoarele activităţi, prin măsuri
corespunzătoare, pe toate navele, luând în considerare ghidul dat în partea B a Codului ISPS,
pentru a identifica şi a lua măsuri preventive împotriva incidentelor de securitate:
asigurarea executării tuturor sarcinilor de securitate la navă;
controlul accesului la bord;
controlarea îmbarcării persoanelor şi a efectelor acestora;
monitorizarea zonelor restricţionate pentru a se asigura că numai persoanele autorizate
au acces;
monitorizarea zonelor pe punte şi a zonelor din jurul navei;
supervizarea manipulării mărfii şi a proviziilor navei; şi
asigurarea că sistemul de comunicare privind securitatea este disponibil.
La gradul de securitate 2 măsurile suplimentare de protecţie, specificate în planul de
securitate al navei, vor fi implementate pentru fiecare activitate privind securitatea, luând în
considerare ghidul dat in partea B a Codului ISPS .
La gradul de securitate 3 măsurile de protecţie suplimentare specifice, stabilite în planul
de securitate al navei vor fi implementate pentru fiecare activitate privind securitatea, luand în
considerare ghidul dat în partea B a Codului ISPS.
Oricând gradele de securitate 2 şi 3 sunt stabilite de către Administraţie, nava va lua la
cunoştinţă primirea instrucţiunilor asupra schimbării gradului de securitate.
Înaintea intrării într-un port sau în timp ce se află într-un port de pe teritoriul unui Guvern
Contractant care a stabilit gradele de securitate 2 sau 3, nava va lua la cunoştinţă primirea acestei
instrucţiuni şi va confirma ofiţerului însărcinat cu securitatea facilităţii portuare iniţierea
implementării măsurilor şi procedurilor corespunzatoare, aşa cum este detaliat în planul de
securitate al navei şi, în cazul gradului de securitate 3, în instrucţiunile emise de Guvernul
Contractant care a stabilit gradul de securitate 3. Nava va raporta orice dificultate apărută în
procesul de implementare. În astfel de cazuri, ofiţerul însărcinat cu securitatea facilităţii portuare
şi ofiţerul însărcinat cu securitatea navei vor ţine legătura şi vor coordona acţiunile
corespunzatoare.
11
Dacă o navă este solicitată de către Administraţie să stabilească un grad de securitate mai
mare sau deja se află la un grad de securitate mai mare, altul decât acela stabilit pentru portul în
care intenţionează să intre sau în care se afla deja, nava va aviza, fără întârziere, autoritatea
competentă a Guvernului Contractant pe teritoriul căruia este localizată facilitatea portuară şi
ofiţerul însărcinat cu securitatea facilităţii portuare asupra situaţiei.
În astfel de cazuri, ofiţerul însărcinat cu securitatea navei va ţine legătura cu ofiţerul
însărcinat cu securitatea facilităţii portuare şi va coordona acţiunile corespunzatoare, atunci cand
este necesar.
O Administraţie care solicită navelor indreptăţite să arboreze pavilionul său să stabilească
gradele de securitate 2 sau 3, într-un port al altui Guvern Contractant, va informa acel Guvern
Contractant fără întârziere.
Atunci când Guvernele Contractante stabilesc grade de securitate şi asigură prevederea
referitoare la informarea asupra gradului de securitate pentru navele care operează în marea lor
teritorială sau care au transmis intenţia lor de a intra în marea lor teritorială, astfel de nave vor fi
avizate să fie vigilente şi să raporteze Administraţiei lor şi oricaror State aflate în apropierea
coastei orice informaţie pe care o observă şi care ar putea afecta securitatea maritimă în zonă.
Atunci când avizează astfel de nave asupra gradului de securitate aplicabil, un Guvern
Contractant, ţinând cont de ghidul dat în Partea B a Codului ISPS, va aviza, de asemenea, acele
nave şi asupra oricărei măsuri de securitate pe care aceastea trebuie sa o ia şi, dacă este cazul,
asupra măsurilor care au fost luate de catre Guvernul Contractant pentru a asigura protecţia
împotriva ameninţărilor la adresa securitaţii.
3.4. Facilităţile portuare
O facilitate portuară trebuie să funcţioneze în baza gradelor de securitate stabilite de catre

Guvernul Contractant pe teritoriul căruia este situată aceasta. Măsurile şi procedurile de
securitate trebuie să fie aplicate facilităţii portuare într-o asemenea manieră încât să cauzeze
perturbări sau întârzieri minime pasagerilor, navei, personalului navei, inspectorilor, mărfurilor şi
serviciilor.
La gradul de securitate 1 următoarele activităţi trebuie efectuate prin intermediul unor
măsuri corespunzatoare în toate facilităţile portuare, ţinând cont de ghidul dat în Partea B a
Codului ISPS, pentru a identifica şi a lua măsurile preventive împotriva incidentelor de securitate:
asigurarea îndeplinirii tuturor atribuţiilor de securitate a tuturor facilităţilor portuare;
controlul accesului la facilităţile portuare;
monitorizarea facilităţilor portuare, inclusiv a zonei (zonelor) de acostare;
monitorizarea zonelor restricţionate pentru a se asigura că numai persoanele autorizate
au acces;
supravegherea manipulării mărfurilor;
supravegherea manipulării proviziilor navei; şi
asigurarea că sistemul de comunicare pentru securitate este disponibil oricând.
La gradul de securitate 2 măsurile de protecţie suplimentare, specificate în planul de
securitate al facilităţilor portuare, trebuie implementate pentru fiecare activitate privind
securitatea, ţinând cont de ghidul dat în Partea B a Codului ISPS .
La gradul de securitate 3 măsurile de protecţie specifice suplimentare, specificate în
planul de securitate al facilităţilor portuare, trebuie implementate pentru fiecare activitate privind
securitatea, ţinând cont de ghidul dat în Partea B a Codului ISPS .
12
In plus, la gradul de securitate 3, facilităţilor portuare li se cere să răspundă la (şi să
implementeze) orice instrucţiuni de securitate date de Guvernul Contractant pe teritoriul căruia
facilitatea portuară este localizată.
Atunci când un ofiţer însărcinat cu securitatea facilităţilor portuare este informat că o navă
întâmpină dificultăţi în îndeplinirea cerinţelor din Convenţia SOLAS, Capitolul XI-2, din Partea
A a Codului ISPS sau în implementarea măsurilor şi procedurilor corespunzatoare, după cum sunt
detaliate în planul de securitate al navei şi, în cazul gradului de securitate 3, care urmează orice
instrucţiuni de securitate date de către Guvernul Contractant pe al carui teritoriu se află facilitatea
portuară, ofiţerul însărcinat cu securitatea facilităţii portuare şi cel însărcinat cu securitatea navei
trebuie să fie în legatură şi să coordoneze acţiunile corespunzătoare.
Atunci când un ofiţer însărcinat cu securitatea facilităţii portuare este informat că o navă
are un grad de securitate care este mai înalt decât cel al facilităţii portuare, ofiţerul însărcinat cu
securitatea facilităţii portuare va raporta problema autorităţii competente , va fi în legatură cu
ofiteţul însărcinat cu securitatea navei şi vor coordona acţiunile corespunzătoare, atunci când este
necesar.
3.5. Ofiţerul desemnat cu securitatea navei
Pe fiecare navă trebuie să fie desemnat un ofiţer însărcinat cu securitatea navei. În plus
faţă de cele specificate oriunde în Partea A a Codului ISPS, atribuţiile şi responsabilităţile
ofiţerului însărcinat cu securitate navei trebuie să cuprindă (fără să se limiteze la) următoarele:
efectuarea de inspecţii regulate privind securitatea navei pentru a se asigura că sunt
menţinute măsurile de securitate corespunzătoare;
menţinerea şi implementarea planului de securitate al navei, inclusiv a oricăror
amendamente aduse planului;
coordonarea aspectelor de securitate privind manipularea mărfii şi a proviziilor cu
restul de personal aflat la bord şi cu ofiţerii însărcinaţi cu securitatea facilităţii
portuare relevante;
propunerea de modificări la planul de securitate al navei;
raportarea către ofiţerul însărcinat cu securitatea companiei a oricaror deficienţe şi
non-conformităţi identificate în timpul auditurilor interne, revizuirilor periodice,
inspecţiilor de securitate şi verificărilor de conformitate şi implementare a acţiunilor
corective;
sporirea atenţiei şi vigilenţei la bord cu privire la securitate;
asigurarea că personalul de la bordul navei a primit o pregătire corespunzătoare
privind securitatea navei (v. ANEXA 1);
raportarea tuturor incidentelor de securitate;
coordonarea implementării planului de securitate al navei împreună cu ofiţerul
însărcinat cu securitatea companiei şi cu ofiţerul însărcinat cu securitatea facilităţilor
portuare; şi
asigurarea că echipamentele de securitate sunt operate, testate, calibrate şi întreţinute
în mod corespunzator.
13
3.6. Ofiţerul desemnat cu securitatea companiei
Compania va desemna un ofiţer însărcinat cu securitatea companiei. O persoană

desemnată ca ofiţer însărcinat cu securitatea companiei poate acţiona ca atare pentru una sau mai
multe nave, în funcţie de numărul sau tipurile de nave pe care le operează compania, cu condiţia
ca să se identifice clar pentru care nave este responsabilă această persoană. O companie poate, în
funcţie de numărul sau tipurile de nave pe care le operează, să desemneze mai multe persoane ca
ofiţeri însărcinaţi cu securitatea companiei, cu condiţia să se identifice clar pentru care nave este
responsabilă fiecare persoană.
În plus faţă de cele specificate oriunde în Partea A a Codului ISPS, atribuţiile şi
responsabilităţile ofiţerului însărcinat cu securitatea companiei trebuie să cuprindă (fără să se
limiteze la) următoarele:
să informeze cu privire la gradul de ameninţare posibil cu care ar putea să se confrunte
nava, folosind evaluările corespunzatoare referitoare la securitate şi alte informaţii
relevante;
să se asigure că evaluările referitoare la securitatea navei sunt efectuate;
să asigure elaborarea, transmiterea spre aprobare şi apoi implementarea şi întreţinerea
planului de securitate al navei;
să se asigure ca planul de securitate al navei este modificat, după caz, pentru a corecta
deficienţele şi a satisface cerinţele de securitate ale fiecărei nave;
să pregătească auditurile interne şi să revadă activităţile referitoare la securitate;
să pregatească verificarea iniţială a navei şi cele care urmează efectuate de către
Administraţie sau de organizaţia de securitate recunoscută;
să se asigure că deficienţele şi non-conformităţile identificate în timpul auditurilor
interne, revizuirilor periodice, inspecţiilor de securitate şi verificarilor de conformitate
sunt făcute cunoscute şi corectate în mod prompt;
să intensifice atenţia şi vigilenţa privind securitatea;
să asigure o pregătire corespunzătoare pentru personalul responsabil cu securitatea
navei;
să asigure o comunicare şi o cooperare efectiva între ofiţerul însărcinat cu securitatea
navei şi ofiţerii însărcinaţi cu securitatea facilităţii portuare relevante (v. ANEXA 2);
să asigure uniformitatea între cerinţele de siguranţă şi cele de securitate;
să se asigure că, atunci când planurile de siguranţă a flotei sau a navelor cu aceleaşi
caracteristici sunt utilizate, planul pentru fiecare navă reflectă cu acurateţe informaţiile
specifice fiecărei nave; şi
să se asigure că orice măsuri alternative sau echivalente aprobate pentru o anumita navă
sau grup de nave sunt implementate şi menţinute.
3.7. Ofiţerul desemnat cu securitatea facilităţii portuare
Pentru fiecare facilitate portuară va fi desemnat un ofiţer însărcinat cu securitatea

facilităţii portuare. O persoană poate fi desemnată ofiţer însărcinat cu securitatea facilităţii
portuare pentru una sau mai multe facilităţi portuare.
În plus faţă de cele specificate oriunde în Partea A Codului ISPS, atribuţiile şi
responsabilităţile ofiţerului însărcinat cu securitatea facilităţii portuare vor cuprinde (fără să se
limiteze la) următoarele:
14
să efectueze o inspecţie iniţială cuprinzatoare a facilităţii portuare, luând în
considerare evaluarea relevantă a securităţii facilităţii portuare;
să asigure dezvoltarea şi menţinerea planului de securitate al facilităţii portuare;
să implementeze şi să aplice planul de securitate al facilităţii portuare;
să întreprindă inspecţii regulate privind securitatea facilităţii portuare pentru a asigura
continuitatea măsurilor de securitate corespunzătoare;
să recomande şi să încorporeze, după caz, modificări în planul de securitate al
facilităţii portuare, cu scopul de a corecta deficienţele şi a actualiza planul pentru a
include schimbările importante ale facilităţii portuare;
să sporească atenţia şi vigilenţa personalului facilităţii portuare cu privire la securitate;
să se asigure că personalului responsabil cu securitatea facilităţii portuare are o
pregătire corespunzătoare;
să raporteze autorităţilor şi să păstreze procese verbale ale evenimentelor care au
ameninţat securitatea facilităţii portuare;
să coordoneze implementarea planului de securitate al facilităţii portuare împreuna cu
Compania corespunzatoare şi cu ofiţerul însărcinat cu securitatea navei;
să coordoneze, împreună cu serviciile de securitate, după caz, acţiunile privind
securitatea facilităţii portuare;
să se asigure că sunt îndeplinite standardele pentru personalul responsabil cu
securitatea facilităţii portuare ;
să se asigure că echipamentele de securitate sunt operate corespunzător, testate,
calibrate şi întreţinute; şi
să asiste, la cerere, pe ofiţerii însărcinaţi cu securitatea navei în confirmarea
identităţii acelora care încearca să urce la bord.
Ofiţerului însărcinat cu securitatea facilităţii portuare i se va acorda sprijinul necesar
pentru a-şi îndeplini atribuţiile şi responsabilităţile impuse prin Convenţia SOLAS capitolul XI-2
şi prin Partea A a Codului ISPS .
3.8. Navigatorii cu atribuţii privind securitatea
Navigatorii vor înţelege rolul personalului cu atribuţii privind securitatea navei şi vor şti
ce se aşteaptă de la fiecare pe linia autorităţii şi responsabilităţii. In Codul ISPS, Partea A si
Partea B sunt clar descrise funcţiile, atribuţiile şi cerinţele de instruire pentru navigatorii cu
atribuţii privind securitatea navei. În realitate, aceştia sunt cei care vor face ca Planul de
securitate al navei să funcţioneze şi tot ei vor fi cei care vor identifica zonele în care pot fi aduse
îmbunătăţiri. Ei trebuie să-şi aprecieze rolul propriu, precum şi rolul jucat de celelalte persoane
de la bord în asigurarea permanentă a securităţii navei.
Personalul de la bord care are îndatoriri specifice privind securitatea trebuie să aibă
suficiente cunoştinţe şi abilităţi de a-şi îndeplini aceste îndatoriri, inclusiv:
cunoaşterea ameninţărilor curente de securitate şi a tipurilor acestora;
recunoaşterea şi detectarea armamentului, a substanţelor şi dispozitivelor periculoase;
recunoaşterea caracteristicilor şi modelelor comportamentale ale persoanelor care pot
ameninţa securitatea;
tehnicile folosite pentru a zădărnici măsurile de securitate;
managementul/controlul aglomeraţiilor umane;
comunicaţiile legate de securitate;
15
operarea echipamentului şi a sistemelor de securitate;
testarea, calibrarea şi întreţinerea pe mare a echipamentului şi sistemelor de securitate;
tehnicile de inspectare, control şi monitorizare; şi
metodele privind percheziţionarea fizică a persoanelor, efectelor personale, a
bagajelor, mărfii şi a proviziilor.
Toti ceilalţi membri ai echipajului trebuie să aibă cunoştinţe suficiente şi să fie
familiarizaţi cu prevederile relavante ale Planul de securitate al navei, inclusiv:
sensul şi cerinţele logice ale diferitelor grade de securitate;
recunoaşterea şi detectarea armelor, a substanţelor şi dispozitivelor periculoase;
recunoaşterea, pe baze nediscriminatorii, a caracteristicilor şi modelelor
comportamentale ale persoanelor care pot ameninţa securitatea; şi
tehnicile folosite pentru a zădărnici măsurile de securitate.
3.9. Personalul facilităţii portuare cu atribuţii privind securitatea
Navigatorii vor întelege, de asemenea, rolul personalului facilităţii portuare cu atribuţii

privind securitatea facilităţii portuare şi vor şti ce se aşteaptă de la fiecare pe linia autorităţii şi
responsabilităţii. În Codul ISPS, Partea A şi Partea B sunt clar descrise funcţiile, atribuţiile şi
cerinţele de instruire pentru personalul facilităţii portuare cu atribuţii privind securitatea
facilităţii portuare. Personalul facilităţii portuare cu atribuţii privind securitatea trebuie să-şi
aprecieze rolul propriu, precum şi rolul jucat de celelalte persoane care activează în cadrul
facilităţii portuare în asigurarea permanentă a securităţii maritime.
3.10.Alte categorii de personal
Navigatorii trebuie să aprecieze şi rolul personalului din alte organizaţii care sunt
implicate în acţiunile de răspuns la atacurile sau tentativele de atacuri piratereşti sau jafuri
armate. Un exemplu de astfel de personal sunt gărzile înarmate care însoţesc navele în zonele de
mare risc.
4. EVALUAREA SECURITĂŢII NAVEI
4.1. Instrumente de evaluare
Navigatorii trebuie să conştientizeze necesitatea abordării sistematice şi consistente

privind evaluarea condiţiilor de securitate şi a vulnerabilităţilor de la bordul navei. Personalul cu
atribuţii specifice de securitate poate fi solicitat să participe la aceste evaluări care au loc la
bordul navelor. Evaluarea securităţii operaţiunilor de zi cu zi se realizeaza utilizand liste de
verificare în care vor fi incluse următoarele :
aranjamentul general de la bordul navei;
locaţia zonelor care trebuie să aibă acces restrictionat, cum ar fi comanda de
navigaţie, compartimentul maşini, staţia radio etc.;
locaţia şi funcţiile fiecărui punct potenţial de acces la bordul navei;
aranjamentul punţii principale, incluzând bordul liber;
echipamentul de intervenţie în situaţii de urgenţă, disponibil pentru menţinerea
serviciilor esenţiale;
16
numărul personelor cu atribuţii de securitate, precum şi atribuţiile acestora;
echipamentele şi sistemele de securitate existente pentru protecţia pasagerilor şi a
echipajului;
contractele încheiate cu companii particulare de securitate pentru servicii de
securitate pentru nava şi/sau pentru monitorizarea bordului de la larg;
măsurile de protecţie şi procedurile existente, inclusiv inspecţiile, echipamentul de
control şi monitorizare, documentele de identificare şi modul de comunicare al
personalului, alarmarea, iluminatul, controlul accesului la bord etc.
4.2. Inspecţiile privind securitatea la faţa locului
Inspecţia privind securitatea la faţa locului constituie parte integrantă a evaluării de

securitate a navei (v. ANEXA 3). Personalul cu atribuţii specifice de securitate la bordul navei
trebuie deprins să îndeplinească următoarele atribuţii:
identificarea măsurilor de securitate existente, a procedurilor şi operaţiunilor;
identificarea şi evaluarea operaţiunilor esenţiale de la bord care trebuie protejate;
identificarea ameninţărilor prosibile la adresa operaţiunilor esenţiale de la bord şi
probabilitatea apariţiei acestora, în scopul stabilirii priorităţii măsurilor de
securitate;
identificarea punctelor slabe, incluzând factorul uman, infrastructura, politicile şi
procedurile de securitate.
5. ECHIPAMENTUL DE SECURITATE
5.1. Echipamente şi sisteme de securitate
Navigatorii trebuie să fie familiarizaţi cu tipurile de echipamente şi sistemele de securitate

care sunt utile pentru întărirea securităţii maritime, atât în facilităţile portuare cât şi la bordul
navelor. Exemple de astfel de echipamente sau sisteme pot fi:
sistemul de identificare automată (Automatic Identification System – AIS);
sistemul de alertă de securitate al navei (Ship Security Alert System – SSAS);
sistemul de identificare şi urmărire de la mare distanţă (Long Range Identification
and Tracking System - LRIT) ;
echipamentul GMDSS (Global Maritime Distress and Safety System – GMDSS);
radiotelefoane portabile (VHF);
sisteme de televiziune cu circuit închis (CCTV);
dispozitive automate de detectare a intruşilor
detectoare de metale;
detectoare de materiale explozive;
echipament de scanare a bagajelor;
sistemul de alarmă generală;
dispozitiv acustic cu rază mare de acţiune (Long Range Acoustic Device – LRAD);
gard de sârmă ghimpată;
gard de plasă;
gard electric;
manici/tunuri de apă;
17
sisteme de iluminat;
lacăte;
vaselina/spumă pe suprafeţele zonelor vulnerabile.
5.2. Limitele operaţionale ale echipamentelor şi sistemelor de securitate
Navigatorii trebuie să cunoască limitele funcţionale şi constrângerile impuse de operarea

diferitelor echipamente şi sisteme de securitate de la bordul navelor. În utilizarea acestor
echipamente se vor avea în vedere raza efectivă de acţiune, sensibilităţile mediului înconjurător şi
eroarea umană a operatorului. Navigatorii trebuie să fie conştienţi de riscurile şi beneficiile
inerente în operarea echipamentelor şi a sistemelor de securitate care pot fi utilizate pentru
împiedicarea sau atenuarea atacurilor piratereşti sau jafurilor armate. O atenţie deosebită se va
acorda limitelor peste care utilizarea acestor echipamente sau sisteme de securitate pot expune
navigatorii la pericole, pot escalada conflictul cu atacatorii sau pot compromite siguranţa navei şi
a mărfurilor de la bord.
5.3. Testarea, calibrarea şi întreţinerea echipamentelor şi sistemelor de securitate
Navigatorii trebuie să fie familiarizaţi cu metodele prin care se asigură acurateţea

continuă, eficienţa şi starea permanentă de pregătire a echipamentelor de securitate şi a sistemelor
asociate (v. ANEXA 4 ).
6. IDENTIFICAREA AMENINŢĂRILOR LA ADRESA SECURITĂŢII,

RECUNOAŞTEREA PERICOLELOR ŞI REACŢIA CORESPUNZĂTOARE
6.1. Recunoaşterea şi detectarea armelor, a substanţelor şi dispozitivelor periculoase,

precum şi a ambarcaţiunilor susceptibile de atacuri piratereşti
În scopul recunoaşterii şi detectării armelor, substanţelor şi dispozitivelor periculoase,

navigatorii trebuie familiarizaţi cu caracteristicile şi efectele potenţiale ale acestora, după cum
urmează:
arme de foc;
materiale explozive;
dispozitive chimice, biologice şi radiologice;
substanţe şi amestecuri care pot pune în pericol echipajul, nava şi facilitatea portuară;
ambarcaţiuni susceptibile de atacuri piratereşti(v. ANEXA 5).
6.2. Recunoaşterea, pe baze nediscriminatorii, a persoanelor care prezintă riscuri

potenţiale la adresa securităţii
În scopul recunoaşterii persoanelor care prezintă riscuri potenţiale la adresa securităţii,

navigatorii trebuie familiarizaţi cu modelele de comportament suspect, subliniindu-se, totodată,
importanţa evitării aspectelor rasiale şi etnice. Exemplele de comportament suspect includ:
persoane necunoscute fotografiind nave sau facilităţi portuare;
persoane necunoscute încercând să obţină acces la nave sau facilităţi portuare;
18
indivizi instalând tarabe cu mărfuri sau standuri alimentare în apropierea facilităţilor
portuare;
persoane necunoscute hoinărind în vecinatatea navelor sau a facilităţilor portuare
pentru o perioada prelungită de timp;
persoane necunoscute telefonand facilităţilor portuare pentru a întreba despre
securitate, personal sau proceduri standard de operare;
vehicule cu persoane fotografiind sau făcând schiţe după nave sau facilităţi portuare;
ambarcaţiuni mici cu personae la bord făcând schiţe după nave sau facilităţi portuare ;
avioane operând în vecinatatea navelor sau facilităţilor portuare ;
persoane care ar putea transporta bombe sau ar putea participa la activităţi sinucigase
în grup ;
persoane necunoscute încercând să obţină informaţii despre nave sau facilităţi
portuare prin apropierea de personal sau de familiile acestora şi angajarea acestora în
conversaţie ;
negustori ambulanţi încercând să-şi vândă marfa ;
muncitori încercând să obţină acces în facilităţile portuare pentru pretinse activităţi de
reparaţii sau instalare de echipament ;
mesaje electronice (e-mail) încercând să obţină informaţii privind facilitatea
portuară, personal sau proceduri standard de operare;
plasarea de pachete sau tentativa de plasare a acestora;
sentimente anti-naţionale exprimate de angajaţi sau negustori ambulanţi;
pamflete anti-naţionale sau foi volante distribuite angajatilor sau plasate pe parbrize
în parcarea facilităţii portuare;
apeluri telefonice neobişnuite;
persoane de la bordul ambarcaţiunilor de agrement sau persoane de la bordul
ambarcaţiunilor cu refugiaţi simulând că sunt marinari sinistraţi pentru a obţine
asistenţă de la alte nave;
ambarcaţiuni uşoare de mare viteză apropiindu-se de navă pe un drum de
interceptare ;
ambarcaţiuni mici având la bord scări mobile, cârlige de abordaj (ancore cu gheare de
pisică) sau alte dispozitive potenţiale de abordaj ;
prezenţa navelor mamă în apropierea uneia sau mai multor ambarcaţiuni mici.
6.3.Tehnici utilizate pentru zădărnicirea măsurilor de securitate
Navigatorii trebuie avertizaţi că nici un echipament şi nici o măsură de securitate nu sunt

infailibile. De asemenea, navigatorii trebuie înştiinţaţi asupra tehnicilor cunoscute care pot fi
întrebuinţate pentru a eluda sistemele de securitate şi control, cum ar fi:
dezactivarea sistemelor de alarmă;
spargerea lacătelor;
bruiajul semnalelor radio.
Metodele cunoscute utilizate de piraţi şi de jefuitorii înarmaţi pentru a aborda şi ataca
navele sunt descrise în broşura intitulată Cele mai bune practici de management pentru protecţie
împotriva pirateriei somaleze - BMP4, ediţia 2011.
7. ACŢIUNILE PRIVIND SECURITATEA NAVEI
19
7.1. Acţiuni cerute pentru diferite grade de securitate
Planul de securitate al navei trebuie să stabilească următoarele aspecte legate de toate

gradele de securitate:
atribuţiile şi responsabilităţile întregului personal de la bord cu un rol privind
securitatea;
procedurile sau precauţiile necesare pentru a permite să fie menţinută în permanenţă o
comunicare continuă la bordul navei;
procedurile necesare pentru a evalua eficienţa continuă a procedurilor de securitate şi
a oricăror echipamente şi sisteme de supraveghere şi securitate, inclusiv procedurile
pentru identificare şi răspuns la avarierea sau funcţionarea deficitară a
echipamentului şi sistemelor asociate;
procedurile şi practicile de protejare a informaţiilor sensibile privind securitatea,
păstrate pe hârtie sau în format electronic;
tipul şi cerinţele de întreţinere a echipamentului şi sistemelor de securitate şi
supraveghere;
procedurile pentru a asigura înaintarea la timp şi evaluarea rapoartelor legate de
posibilele atentate la securitate sau de problemele de securitate; şi
procedurile pentru a stabili, menţine şi actualiza un inventar al mărfurilor sau
substanţelor periculoase transportate la bord, inclusiv localizarea acestora.
Măsurile de securitate care pot fi luate la fiecare grad de securitate acoperă:

accesul la navă pentru echipaj, pasageri, inspectori etc.;
zonele restricţionate de pe navă;
manipularea mărfii;
furnizarea proviziilor;
manipularea bagajelor neînsoţite; şi
monitorizarea securităţii navei.
7.1.1. Accesul la bord
Planul de securitate al navei trebuie să stabilească măsurile de securitate care acoperă

toate mijloacele de acces la navă identificate în cadrul evaluării de securitate a navei. Acesta
trebuie să includă:
scările de acces ;
pasarelele de acces ;
rampele de acces;
uşile de acces, iublourile laterale, porţile etanşe si sabordurile;
parâmele de acostare şi lanţurile de ancoră; şi
cranicele şi alte echipamente de ridicat.
Pentru fiecare dintre acestea, Planul de securitate al navei trebuie să identifice locurile
potrivite unde trebuie aplicate restricţiile şi interdicţia accesului pentru fiecare dintre gradele de
securitate. Pentru fiecare grad de securitate, Planul de securitate al navei trebuie să stabilească
tipul de restricţie sau interdicţie care trebuie aplicat şi căile de acces autorizate.
20
Planul de securitate al navei trebuie să stabilească, pentru fiecare grad de securitate,
mijloacele de identificare necesare pentru a permite accesul la nava şi, pentru indivizi, ramânerea
la bordul navei fără dificultate. Aceasta poate implica elaborarea unui sistem adecvat de
identificare care să permită identificări permanente şi temporare, atât pentru personalul navei cât
şi pentru vizitatori. Orice sistem de identificare al navei trebuie, când este posibil de executat,
trebuie să fie coordonat cu cel care se aplică facilităţii portuare. Pasagerii trebuie să poată să-şi
dovedească identitatea prin permise de îmbarcare, bilete etc., dar nu trebuie să li se permită
accesul în zone restricţionate dacă nu sunt supravegheaţi. Planul de securitate al navei trebuie să
stablilească prevederi pentru a se asigura că sistemele de identificare sunt actualizate în mod
regulat, iar abuzul de proceduri trebuie supus acţiunii disciplinare.
Persoanelor care nu vor (sau nu pot) să-şi dovedească identitatea şi/sau să confirme scopul
vizitei lor, când li se solicită acest lucru, trebuie să li se interzică accesul la nava, iar încercarea
lor de a obţine accesul trebuie raportată catre OSN, OSC, OSFP şi autorităţilor naţionale sau
locale cu responsabilităţi privind securitatea.
Planul de securitate al navei trebuie să stabilească frecvenţa aplicării tuturor controalelor
privind accesul, în special dacă ele trebuie aplicate aleatoriu sau ocazional.
Gradul de securitate 1
La gradul de securitate 1, Planul de securitate al navei trebuie să stabilească măsuri de
securitate pentru controlul accesului la navă, acolo unde se pot aplica urmatoarele:
verificarea identităţii tuturor persoanelor care intenţionează să se îmbarce la bordul
navelor şi confirmarea motivelor lor pentru îmbarcare prin verificarea, spre exemplu,
a instrucţiunilor de adunare, biletelor pasagerilor, permiselor de îmbarcare, ordinelor
de lucru etc.;
în legătură cu facilitatea portuară, nava trebuie să se asigure că sunt stabilite zone de
securitate desemnate, în care pot avea loc inspecţiile şi percheziţionarea de persoane,
bagaje (inclusiv transportul unor articole), efecte personale, vehicule şi incărcătura
lor;
tot legat de facilitatea portuară, nava trebuie să se asigure că vehiculele destinate
încărcarii la bordul navelor specializate, navelor ro-ro şi altor nave de pasageri sunt
supuse verificării înainte de încărcare, în conformitate cu frecvenţa stabilitată în
Planul de securitate al navei ;
separarea persoanelor verificate şi a efectelor lor personale de persoanele neverificate
şi de efectele personale ale acestora;
separarea pasagerilor care se debarcă de cei care se îmbarcă;
identificarea punctelor de acces care trebuie asigurate sau deservite de personal pentru
a preveni accesul neautorizat;
asigurarea, prin încuiere sau alte mijloace, a accesului către spaţiile nesupravegheate
din zonele învecinate la care pasagerii şi vizitatorii au acces; şi
instructajul tuturor membrilor echipajului navei cu privire la securitate şi la toate
ameninţările posibile, procedurile pentru raportarea persoanelor, obiectelor sau
activităţilor suspecte, precum şi nevoia de vigilenţă.
La gradul de securitate 1, persoanele care intenţionează să se îmbarce la bordul navei
trebuie să fie expuse percheziţionării. Frecvenţa unor astfel de percheziţii, inclusiv a
percheziţiilor aleatorii, trebuie să fie specificată în Planul de securitate al navei aprobat de către
Administraţie. Astfel de percheziţii pot fi efectuate (preferabil) de către facilitatea portuară, în
cooperare strânsa cu nava şi în apropierea imediatată a acesteia. Dacă nu există motive clare de
21
securitate în a proceda astfel, membrilor echipajului navei nu trebuie să li se ceară să-şi
percheziţioneze colegii sau efectele personale ale acestora. Orice astfel de percheziţie trebuie
efectuată într-o manieră care ia în totalitate în considerare drepturile individuale ale omului şi
asigură demnitatea umană fundamentală.
La gradul de securitate 2, Planul de securitate al navei trebuie să stabilească măsurile de
securitate care urmează să fie aplicate pentru protecţia împotriva unui risc ridicat al unui incident
de securitate, pentru a asigura o vigilenţă mai ridicata şi un control mai sever, care poate include:
desemnarea de personal suplimentar care să patruleze în zonele de pe punte, în timpul
orelor de odihnă, pentru a împiedica accesul neautorizat;
limitarea numărului punctelor de acces la nava, identificarea celor care vor fi inchise
si a mijloacelor adecvate de asigurare a acestora;
împiedicarea accesului de la ţărm pe navă, inclusiv (de exemplu, în ceea ce priveşte
facilitatea portuară) asigurarea de patrule cu bărci;
stabilirea unei zone restricţionate pe partea dinspre ţărm a navei, în cooperare strânsă
cu facilitatea portuară;
creşterea frecvenţei şi detalierea percheziţionării persoanelor, efectelor personale si a
vehiculelor care se îmbarcă la bordul navei;
escortarea vizitatorilor la bordul navei;
prevederea de înştiinţări suplimentare specifice privind securitatea, către toţi membrii
echipajului, în legatură cu orice ameninţare identificată, accentuând procedurile pentru
raportarea persoanelor, a obiectelor sau activităţilor suspecte şi evidenţierea nevoii de
vigilenţă sporită; şi
percheziţionarea completă sau parţială a navei.
La gradul de securitate 3, nava trebuie să respecte instrucţiunile emise de echipele
speciale care combat incidentul de securitate sau o ameninţare legată de acesta. Planul de
securitate al navei trebuie să detalieze măsurile de securitate care pot fi luate de nava, în strânsă
cooperare cu factorii responsabili şi cu facilitatea portuară, măsuri care pot include:
limitarea accesului la un singur punct de acces controlat;
permiterea accesului numai factorilor responsabili de combaterea incidentului de
securitate sau ameninţării legată de acesta;
îndrumarea persoanelor la bord;
suspendarea îmbarcării sau debarcării;
suspendarea operaţiunilor de manipulare a mărfii, a aprovizionărilor etc.;
evacuarea navei;
deplasarea navei;
pregătirea percheziţionării parţiale sau complete a navei.
7.1.2. Zonele restricţionate de la nava
Planul de securitate al navei trebuie să identifice zonele restricţionate care vor fi stabilite
pe nava, să specifice aria acestora, momentul aplicării, măsurile de securitate care trebuie luate
pentru controlul accesului la aceste zone şi acelea care trebuie luate pentru controlul activităţilor
care se desfăşoară în aceste zone. Scopul zonelor restricţionate este acela de:
22
a preveni accesul neautorizat;
a proteja pasagerii, personalul navei, personalul care deserveşte facilităţile portuare
sau alte agenţii autorizate să se afle la bordul navei;
a proteja zonele cu probleme de securitate la navă;
a proteja mărfurile şi proviziile de la bordul navei împotriva falsificării.
Planul de securitate al navei trebuie să asigure că există politici şi practici clar stabilite
pentru a controla accesul la toate zonele restricţionate.
Planul de securitate al navei trebuie să prevadă că toate zonele restricţionate trebuie clar
marcate pentru a indica că accesul în zonă este restricţionat şi că prezenţa neautorizată în zonă
constituie un atentat la securitate.
Zonele restricţionate pot include:
comanda de navigaţie, compartimentul maşinilor şi alte staţii de control;
spaţiile care adapostesc echipament şi sisteme de securitate şi supraveghere şi
controlul acestora, inclusiv al sistemului de iluminare;
sistemele de ventilaţie şi de aer condiţionat şi alte spaţii similare;
spaţiile cu acces la tancurile de apă potabilă, pompe sau manifolduri;
spaţiile care conţin mărfuri sau substanţe periculoase;
spaţiile care adăpostesc pompe de marfă si controlul acestora;
spaţiile de marfă şi spaţiile care conţin proviziile navei;
spaţiile de locuit ale echipajului; şi
alte zone stabilite de OSC, prin Evaluarea de siguranţă a navei, zone la care accesul
este restricţionat pentru a menţine securitatea navei.
Gradul 1 de securitate
securitate care urmează să fie aplicate în zonele restricţionate, măsuri care pot include:
încuierea sau securizarea punctelor de acces;
utilizarea echipamentului de supraveghere pentru a monitoriza zonele restricţionate;
utilizarea personalului de securitate şi patrulare; şi
utilizarea dispozitivelor automate de detectare a intruziunilor pentru alertarea
echipajului cu privire la accesul neautorizat.
La gradul de securitate 2, frecvenţa şi intensitatea monitorizării şi controlul accesului în
zonele restricţionate trebuie sporite pentru a se asigura că numai persoanele autorizate au acces.
Planul de securitate al navei trebuie să stabilească măsurile suplimentare de securitate care
urmează să fie aplicate, măsuri care pot include:
stabilirea de zone restricţionate în apropierea punctelor de acces;
utilizarea echipamentului de supraveghere şi monitorizare continuă; şi
desemnarea de personal suplimentar pentru a păzi şi patrula în zonele restricţionate.
speciale care combat incidentul de securitate sau o ameninţare legată de acesta. Planul de
securitate al navei trebuie să detalieze măsurile de securitate care pot fi luate de nava, în strânsă
cooperare cu factorii responsabili şi cu facilitatea portuară, măsuri care pot include:
23
stabilirea de zone restricţionate suplimentare la bordul navei în eventualitatea unui
incident de securitate, sau locaţia considerată a ameninţării aduse securităţii, la care
accesul este interzis; şi
cercetarea zonelor restricţionate ca parte a percheziţionării navei.
7.1.3. Manipularea mărfii
Măsurile de securitate legate de manipularea mărfii trebuie:

să prevină sustragerea; şi
să prevină acceptarea şi depozitarea la bordul navei a mărfurilor care nu sunt destinate
transportului.
Măsurile de securitate (dintre care unele pot fi aplicate în legatură cu facilitatea portuară)
trebuie să includă proceduri de control al inventarului la punctele de acces la bordul navei. Odată
ajunsă la bordul navei, marfa trebuie să fie identificată ca fiind aprobată pentru a fi încarcată pe
navă. În plus, măsuri de securitate trebuie elaborate pentru garantarea faptului că marfa, odată
ajunsa la bord, nu este contrafăcută.
La gradul de securitate 1, Planul de securitate al navei trebuie să stabilească măsuri de
securitate care urmează să fie aplicate în timpul manipulării mărfii, măsuri care pot include:
verificarea de rutina a mărfii, a unităţilor transportatoare de marfă şi a spaţiilor de
marfă înainte de (şi în timpul) operaţiunilor de manipulare a mărfii;
verificări pentru a se asigura că marfa care este încarcată este aceeaşi cu cea înscrisă
în documentele de transport;
asigurarea (în legatură cu facilitatea portuară) că vehiculele care trebuie încărcate la
bordul navelor port-vehicule, pe navele ro-ro şi de pasageri sunt supuse verificării
înainte de încărcare, în conformitate cu frecvenţa solicitată în PSN; şi
verificarea sigiliilor sau a altor metode folosite pentru a preveni sustragerea.
Verificarea mărfii se poate realiza prin urmatoarele mijloace:
examinare vizuală şi fizică; şi
utilizarea echipamentului de scanare/detectare, a facilităţilor mecanice sau a câinilor.
Atunci când există un flux regulat sau repetat al mărfii, OSC sau OSN pot (în
consultanţă cu facilitatea portuară) agreea aranjamente cu expeditorii sau alţi responsabili de
astfel de marfuri, care acopera verificarea, sigilarea, programarea, documentaţia de susţinere din
exterior etc. Astfel de aranjamente trebuie comunicate către (şi aprobate de) OSFP implicat.
La gradul de securitate 2, Planul de securitate al navei trebuie să stabilească măsuri
suplimentare de securitate care urmează să fie aplicate în timpul manipulării mărfii, măsuri care
pot include:
verificarea detaliată a mărfii, unităţilor de transport ale marfii şi spaţiilor de marfă;
verificări intensificate pentru a se asigura că numai marfa care trebuie este încarcată;
verificări intensificate ale vehiculelor care trebuie încarcate pe nave port-vehicule,
nave ro-ro şi nave de pasageri; şi
frecvenţa şi detalierea sporită în verficarea sigiliilor şi a altor metode folosite pentru a
împiedica sustragerea.
Verificarea detaliată a mărfii poate fi realizată prin următoarele mijloace:
24
intensificarea frecvenţei şi detalierea examinarii vizuale şi fizice;
intensificarea frecvenţei utilizării echipamentului de scanare/detectare, a
dispozitivelor mecanice sau a câinilor; şi
coordonarea măsurilor de securitate sporită cu expeditorii şi cu alte echipe care deţin
responsabilităţi în conformitate cu acordul şi procedurile stabilite.
speciale care combat incidentul de securitate sau o ameninţare privind un astfel de incident.
Planul de securitate al navei trebuie să detalieze măsurile de securitate care trebuie luate de
navă, în cooperare strânsă cu factorii responsabili şi facilitatea portuară, măsuri care pot include:
suspendarea încărcării sau descărcării mărfii; şi
verificarea inventarului mărfurilor şi a substanţelor periculoase transportate la bord
(dacă există) precum şi localizarea acestora.
7.1.4. Furnizarea proviziilor
Măsurile de securitate legate de furnizarea proviziilor trebuie:

să asigure verficarea integrităţii proviziilor şi a coletelor;
să împiedice acceptarea fără inspecţie a proviziilor;
să împiedice sustragerea; şi
să împiedice acceptarea proviziilor dacă nu exista dispoziţii în acest sens.
Pentru navele care folosesc în mod regulat facilitatea portuară, poate fi adecvată
stabilirea de proceduri care implica nava, furnizorii ei şi facilitatea portuară, proceduri care să
acopere avizul şi momentul furnizărilor şi a documentaţiilor aferente. Întotdeauna trebuie să
existe o metodă de confirmare că proviziile prezentate spre furnizare sunt însotite de dovada că
ele au fost comandate de navă.
securitate care urmează să fie aplicate în timpul furnizării proviziilor la navă, măsuri care pot
include:
verificarea pentru a se asigura că proviziile corespund comenzii înainte de a fi
încărcate la bord; şi
asigurarea depozitării sigure imediate a proviziilor la navă.
La gradul de securitate 2, Planul de securitate al navei trebuie să stabilească măsurile
suplimentare care urmează a fi aplicate în timpul furnizării proviziilor la navă, prin exersarea
verificărilor înainte de primirea proviziilor la bord şi intensificarea inspecţiilor.
Planul de securitate al navei trebuie să detalieze măsurile de securitate care ar putea fi luate de
navă în strânsă cooperare cu factorii responsabili şi cu facilitatea portuară, măsuri care pot
include:
25
supunerea proviziilor unei verificări mai amănunţite;
pregătirea pentru restricţionarea sau suspendarea manipulării proviziilor de la navă; şi
refuzarea acceptării proviziilor la bordul navei.
7.1.5. Manipularea bagajelor neînsoţite
Planul de securitate al navei trebuie să stabilească măsurile de securitate care urmează a

fi aprobate pentru a se asigura că bagajele neînsoţite (de exemplu orice bagaj, inclusiv efectele
personale care nu sunt cu pasagerul sau cu un membru al echipajului la punctul de inspectie sau
verificare) sunt identificate şi supuse scanării corespunzătoare, inclusiv percheziţionării, înainte
de a fi acceptate la bordul navei. Nu se preconizează ca bagajele neînsoţite să fie supuse scanării
atăt de către navă cât şi de facilitatea portuară şi, în cazurile când ambele sunt echipate adecvat,
responsabilitatea scanării trebuie să revină facilităţii portuare. Cooperarea strânsă cu facilitatea
portuară este esenţială şi trebuie luate măsuri pentru a se asigura că bagajele neînsotite sunt
manipulate în siguranţă după scanare.
securitate care urmează a fi aplicate la manipularea bagajelor neinsotite, pentru a se asigura că
acestea sunt scanate sau percheziţionate în proporţie de (sau până la) 100%, ceea ce poate include
scanarea cu raze X.
securitate suplimentare care urmează sa fie aplicate când se manipulează bagaje neînsoţite, care
trebuie să includă scanarea cu raze X a tuturor bagajelor neînsoţite.
Gradul 3 de securitate
La gradul 3 de securitate, nava trebuie să respecte instructiunile emise de echipele
Planul de securitate al navei trebuie să detalieze măsurile de securitate care ar putea fi luate de
navă, în strânsă cooperare cu factorii responsabili şi cu facilitatea portuară, măsuri care pot
include:
supunerea unor astfel de bagaje unei verificări mai amănunţite, de exemplu scanarea
cu raze X din cel puţin două unghiuri diferite;
pregătirea pentru restricţionarea sau suspendarea manipulării bagajelor neînsoţite; şi
refuzarea acceptării bagajelor neînsoţite la bordul navei.
7.1.6. Monitorizarea securităţii navei
Echipajul trebuie să aibă capacitatea de a monitoriza nava, zonele restricţionate de la bord

şi zonele înconjurătoare ale acestora. Această capacitate de monitorizare poate include utilizarea:
iluminatului;
carturilor, vardiilor, inclusiv a patrulelor de punte; şi
echipamente automate de detectare a intruşilor şi echipamente de supraveghere.
Când sunt utilizate, echipamentele automate de detectare a intruşilor trebuie să activeze o
alarmă auditivă şi/sau vizuală într-un loc care este deservit sau monitorizat permanent.
26
Planul de securitate al navei trebuie să specifice procedurile şi echipamentul necesar
fiecărui grad de securitate şi mijloacele prin care se asigură că echipamentul de monitorizare
poate funcţiona permanent, inclusiv luarea în considerare a posibilelor efecte ale condiţiilor
meteorologice sau ale întreruperilor în alimentarea cu energie electrică.
securitate care urmează a fi aplicate, care pot fi o combinaţie între iluminat, carturi, pază şi
utilizarea echipamentului de securitate şi supraveghere, pentru a permite personalului responsabil
cu securitatea să observe nava (în general) şi barierele şi zonele restricţionate (în special).
Puntea navei şi punctele de acces la nava trebuie iluminate pe timpul nopţii şi în
perioadele cu vizibilitate scazută pe timpul manevrării navei şi a conducerii activităţilor de
interfaţă navă/port, sau la ancoraj, atunci când este necesar. În marş, atunci când este necesar,
nava trebuie să folosească iluminatul maxim disponibil corespunzător navigaţiei sigure, având în
vedere prevederile COLREG în vigoare. La stabilirea unei locaţii şi a unui nivel corespunzator de
iluminare, se vor avea în vedere următoarele:
echipajul trebuie să fie capabil să vadă mai departe de navă, atât cheul cât şi partea
dinspre larg;
zona de acoperire trebuie să includă atât suprafaţa navei cât şi suprafaţa din jurul
acesteia;
zona de acoperire trebuie să faciliteze identificarea persoanelor la punctele de acces; şi
zona de acoperire poate fi asigurată prin coordonarea cu facilităţile portuare.
securitate suplimentare care urmează a fi aplicate pentru a spori capacitatea de monitorizare şi
supraveghere, măsuri care pot include:
mărirea frecvenţei şi detaliilor privitoare la patrulele de securitate;
mărirea acoperirii şi intensităţii luminii sau utilizării echipamentului de securitate şi
supraveghere;
desemnarea de personal suplimentar drept observatori pentru securitate; şi
asigurarea coordonării cu ambarcaţiuni de patrulare pe apă, cu patrule pedestre sau cu
vehicule la tărm, acolo unde acestea există.
Uneori este necesară o iluminare suplimentară pentru prevenirea riscului sporit de
producere a unor incidente de securitate. Atunci când este necesar, iluminarea suplimentară poate
fi obţinută prin coordonarea cu facilităţile portuare care pot asigura iluminat suplimentar de la
ţărm.
speciale care combat incidentul de securitate sau ameninţarea cu un astfel de incident. Planul de
securitate al navei trebuie să detalieze măsurile de securitate care ar putea fi luate de navă, în
strânsă cooperare cu factorii responsabili şi cu facilitatea portuară, măsuri care pot include:
aprinderea tuturor luminilor navei, inclusiv a iluminatului in apropierea navei;
pornirea întregului echipament de la bord capabil să înregistreze activităţile la navă
sau în apropierea acesteia;
27
maximizarea perioadei de timp în care un astfel de echipament de supraveghere poate
continua să înregistreze; şi
pregătirea inspecţiei subacvatice a corpului navei .
7.1.7. Grade de securitate deosebite
Planul de securitate al navei va stabili detaliile procedurilor şi ale măsurilor de

securitate pe care le poate adopta nava în cazul în care facilităţile portuare utilizează un grad mai
ridicat de securitate faţă de cel aplicabil navei.
7.1.8. Activităţi care nu sunt acoperite de Codul ISPS
Planul de securitate al navei trebuie să stabilească detaliile procedurilor şi ale măsurilor

de securitate pe care nava trebuie să le aplice atunci când:
este într-un port al unui Stat care nu este Guvern Contractant ;
efectuează interfaţă cu o navă căreia nu i se aplică Codul ISPS;
efectuează interfaţă cu platforme fixe sau plutitoare sau cu o unitate mobilă de foraj
instalată în poziţie; sau
efectuează interfaţă cu un port sau cu o facilitate portuară căreia nu i se cere să
respecte Convenţia SOLAS Capitolul XI-2 şi partea A a Codului ISPS.
7.2. Raportarea incidentelor de securitate
Fiecare navă trebuie sa aibă la bord un Plan de securitate aprobat de Administraţie, care
trebuie să cuprindă cel puţin:
măsurile destinate să împiedice introducerea la bord a armelor, substanţelor şi
echipamentelor periculoase, cu intenţia de a fi folosite împotriva oamenilor, navelor
sau porturilor şi al căror transport este neautorizat;
identificarea zonelor restricţionate şi a măsurilor pentru prevenirea accesului
neautorizat în aceste zone;
măsuri pentru prevenirea accesului neautorizat la navă;
procedurile de răspuns la ameninţările privind securitatea sau atentatele la adresa
securităţii, inclusiv prevederile pentru menţinerea operaţiunilor vitale ale navei sau ale
interfeţei nava/port;
procedurile de răspuns la orice instrucţiuni de securitate pe care Guvernele
Contractante le pot da pentru gradul de securitate 3;
procedurile pentru evacuare în caz de ameninţări privind securitatea sau atentate la
adresa securităţii;
îndatoririle personalului de la bord însărcinat cu responsabilităţi privind securitatea şi
ale altor membri ai echipajului privind aspectele de securitate;
procedurile pentru auditarea activităţilor de securitate;
procedurile pentru instruire, exerciţii şi antrenamente asociate cu planul de securitate;
proceduri pentru interfaţa cu activităţile legate de securitatea facilităţii portuare;
procedurile pentru revizuirea periodică a planului de securitate şi pentru actualizarea
acestuia;
procedurile pentru raportarea incidentelor de securitate;
28
identificarea ofiţerului însărcinat cu securitatea navei;
identificarea ofiţerului însărcinat cu securitatea companiei, inclusiv a serviciului de
contactat permanent pentru detalii;
procedurile pentru asigurarea inspectării, testării, calibrării şi întreţinerii oricăror
echipamente de securitate prevăzute la bord;
frecvenţa testării sau calibrării oricăror echipamente de securitate prevăzute la bord;
identificarea locurilor unde sunt prevăzute punctele de activare a sistemului de alertă
de securitate al navei;şi
procedurile, instrucţiunile şi ghidurile referitoare la utilizarea sistemului de alertă de
securitate al navei, inclusiv testarea, activarea, dezactivarea şi resetarea, pentru
limitarea alarmelor false.
Se observă că în Planul de securitate al navei sunt cuprinse şi procedurile pentru

raportarea incidentelor de securitate. Navigatorii trebuie să conştientizeze faptul că toate
incidentele de securitate trebuie raportate, în conformitate cu cerinţele specifice de raportare.
8. STAREA DE PREGĂTIRE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ ŞI

EXERCITII DE ROL
8.1. Familiarizarea cu planurile de contingenţă
Companiile de navigaţie trebuie să elaboreze, în strânsă legătură cu Planul de securitate

al navei, o varietate de Planuri de contingenţă, pentru situaţiile neprevazute asociate cu
terorismul sau cu alte activităţi criminale care pot apare în mediul maritim (v. ANEXELE 6 şi 7).
Planul de securitate al navei cuprinde şi procedurile de răspuns la ameninţările privind
securitatea sau atentatele la adresa securităţii, inclusiv prevederile pentru menţinerea
operaţiunilor vitale ale navei sau ale interfeţei nava/port.
8.2. Exerciţiile de rol şi instructajele privind securitatea navei
Navigatorii trebuie conştientizaţi de faptul că obiectivul exerciţiilor de rol este de a

asigura că personalul de la bord este competent în toate atribuţiile specifice de securitate, pentru
toate gradele de securitate, precum şi în identificarea oricărei deficienţe legată de securitate.
Planul de securitate al navei prevede ca exerciţiile de rol privind securitatea navei să fie
efectuate cel puţin o dată într-un interval de 3 luni. În plus, în cazul în care mai mult de 25% din
echipaj este schimbat de personal care nu a participat înainte la nici un exerciţiu de rol pe acea
navă, în ultimile 3 luni, se va efectua un exerciţiu de rol în maxim o săptămână de la efectuarea
schimbului de echipaj (v. ANEXA 8).
Exerciţiile de rol privind securitatea navei trebuie să probeze elemente individuale din
Planul de securitate, cum ar fi:
avarierea sau distrugerea navei sau a facilităţii portuare prin dispozitive explozive,
incendiu provocat, sabotaj sau vandalism;
deturnarea sau capturarea navei sau a persoanelor de la bord;
atacuri efectuate de jefuitori înarmaţi;
deteriorarea mărfii, a echipamentelor/sistemelor esenţiale sau a proviziilor navei;
accesul sau utilizare neautorizată, inclusiv prezenţa pasagerilor clandestini;
29
contrabanda cu arme sau echipament, inclusiv cu arme de distrugere în masă;
utilizarea navei pentru transportul de persoane (şi echipamentul acestora) care
intenţionează să provoace un incident de securitate;
utilizarea navei însăşi ca o arma sau mijloc de provocare a avariilor sau distrugerilor;
atacuri dinspre mare pe timpul acostării sau ancorării;
atacuri în mare deschisă.
Tipuri variate de exerciţii, care pot include participarea ofiţerilor însărcinaţi cu securitatea
companiei, a ofiţerilor însărcinaţi cu securitatea facilităţii portuare, a autorităţilor relevante ale
Guvernelor contractante, precum şi a ofiţerilor însărcinaţi cu securitatea navei, atunci când sunt
disponibili, trebuie desfăşurate cel puţin o data într-un an calendaristic, cu nu mai mult de 18 luni
între exerciţii. Aceste exerciţii trebuie să testeze comunicarea, coordonarea, disponibilitatea
resurselor şi reacţia. Aceste exercitii pot fi:
la scară completă sau la faţa locului;
simulare la pupitru sau seminar;
combinate cu alte exerciţii efectuate, precum căutare şi salvare sau exerciţii de răspuns
în caz de urgenţă.
Participarea Companiei într-un exerciţiu cu un alt Guvern contractant trebuie avizată
de către Administraţie.
Ofiţerul responsabil cu securitatea companiei şi personalul corespunzator de bază de la
uscat, precum şi Ofiţerul însărcinat cu securitatea navei vor trebui să aibă cunoştinţe şi să fie
antrenaţi în toate sau, după caz, în câteva dintre următoarele probleme:
administrarea securităţii;
convenţiile, codurile şi recomandările internaţionale relevante;
legislaţia şi reglementările guvernamentale relevante;
responsabilităţile şi funcţiile altor organizaţii de securitate;
metodologia evaluării securităţii navei;
metodele de inspectare şi cercetare privind securitatea navei;
operaţiunile şi condiţiile de operare ale navei şi ale portului;
măsurile de securitate ale navei şi ale facilităţii portuare;
pregătirea şi răspunsul în caz de urgenţă, precum şi planurile de contingenţă;
tehnicile de instruire şi educaţia privind securitatea, inclusiv măsurile şi procedurile de
securitate;
utilizarea informaţiilor şi a comunicaţiilor legate de securitate;
cunoaşterea ameninţărilor şi modelelor curente de securitate, precum şi a tipurilor
acestora;
recunoaşterea şi detectarea armamentului, substanţelor şi dispozitivelor periculoase;
recunoaşterea, pe baze nedescriminatorii, a caracteristicilor şi a modelelor
comportamentale ale persoanelor care pot ameninţa securitatea;
echipamentul şi sistemele de securitate, precum şi limitele operaţionale ale acestora;
metodele de conducere a auditurilor, inspecţiilor, controlului şi monitorizării;
metodele de percheziţionare fizică şi a inspecţiilor nedisturbatoare;
antrenamentele şi exerciţiile privind securitatea, inclusiv antrenamentele şi exerciţiile
în facilităţile portuare; şi
evaluarea antrenamentelor şi exerciţiilor de securitate.
30
În plus, OSN trebuie să aibă cunoştinţe adecvate şi să fie antrenat în toate sau, după caz,
în câteva dintre următoarele probleme:
structura navei;
planul de securitate al navei şi procedurile elaborate în legatură cu acesta (inclusiv
antrenamentul bazat pe scenarii privind combaterea pirateriei şi jafului armat);
managemetul aglomeraţiilor umane şi tehnicile de control al acestora;
operarea echipamentului şi sistemelor de securitate; şi
testarea, calibrarea şi întreţinerea pe mare a echipamentului şi sistemelor de securitate.
Personalul de la bord care are îndatoriri specifice privind securitatea trebuie să aibă
suficiente cunoştinţe şi abilităţi de a-şi îndeplini aceste îndatoriri, inclusiv:
cunoaşterea ameninţărilor curente de securitate şi tipurilor acestora;
recunoaşterea şi detectarea armamentului, a substanţelor şi dispozitivelor periculoase;
recunoaşterea caracteristicilor şi modelelor comportamentale ale persoanelor care pot
ameninţa securitatea;
managementul aglomeraţiilor umane şi tehnicile de control al acestora;
comunicaţiile legate de securitate;
operarea echipamentului şi a sistemelor de securitate;
testarea, calibrarea şi întreţinerea pe mare a echipamentului şi sistemelor de securitate;
tehnicile de inspectare, control si monitorizare; şi
metodele privind percheziţionarea fizică a persoanelor, efectelor personale, a
bagajelor, mărfii şi a proviziilor.
Toţi ceilalţi membri ai echipajului trebuie să aibă cunoştinţe suficiente şi să fie
familiarizaţi cu prevederile relevante ale Planului de securitate al navei, inclusiv:
sensul şi cerinţele logice ale diferitelor grade de securitate;
recunoaşterea şi detectarea armelor, a substanţelor şi dispozitivelor periculoase;
recunoaşterea, pe baze nediscriminatorii, a caracteristicilor şi modelelor
comportamentale ale persoanelor care pot ameninţa securitatea; şi
tehnicile folosite pentru a zădărnici măsurile de securitate.
9. ADMINISTRAREA SECURITĂŢII
9.1. Documentarea şi înregistrarea acţiunilor privind securitatea
Toate acţiunile privind securitatea navei şi a facilităţilor portuare în care nava operează
trebuie documentate, iar formularele/documentele utilizate trebuie îndosariate în dosarul de
securitate, care cuprinde următoarele secţiuni:
Sectiunea 01 Certificare ISSC/CSR

Sectiunea 02 Administrare
Sectiunea 03 Corespondenţa cu statul de pavilion
Sectiunea 04 Corespondenţa cu RSO
Sectiunea 05 Declaraţiile Companiei şi CSO
Sectiunea 06 Audituri externe
31
Sectiunea 07 Audituri interne
Sectiunea 08 Reviziile periodice SSP şi SSA
Sectiunea 09 Exerciţii de rol
Sectiunea 10 Teste SSAS
Sectiunea 11 Incidente de securitate
Sectiunea 12 Grade de securitate şi DoS
Sectiunea 13 Informare privind datele de contact
Sectiunea 14 Intreţinerea echipamentului de securitate
Sectiunea 15 Instruirea echipajului
Sectiunea 16 Reguli şi regulamente
Sectiunea 17 Manualul AIS
Sectiunea 18 Manualul SSAS
Sectiunea 19 Manualele echipamentelor de securitate
Sectiunea 20 Buletine de securitate şi recomandări ale companiei
Sectiunea 21 Diverse
32
BIBLIOGRAFIE
[01]. Bamboi, Gh. – Competenţă în efectuarea serviciului la bordul navelor de pasageri

(inclusiv cele de tip Ro-Ro), Editura Dobrogea, ISBN 973-8044-69-3, Constanţa, 2005
[02]. Bamboi, Gh. – Competenţă în utilizarea ambarcaţiunilor de supravieţuire şi a bărcilor de
urgenţă (cu excepţia bărcilor de salvare rapide), Editura Dobrogea, ISBN 973-8044-64-2,
Constanţa, 2005
[03]. Bamboi, Gh. – Tehnici individuale de supravieţuire pe mare, Editura Dobrogea, ISBN 973-
8044-53-7, Constanţa, 2005
[04]. Bamboi, Gh. – Evaluarea riscurilor specifice operaţiunilor de la bordul navei (Suport de
curs), CERONAV, Constanta, 2010
[05].Bamboi, Gh. – Investigarea accidentelor maritime (Suport de curs), CERONAV,
Constanta, 2011
[06]. Bamboi, Gh. – Ofiţer pentru siguranţa navei (Suport de curs), CERONAV, Constanta,
2010
[07]. *** - Convenţia Internaţională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/
atestare şi efectuare a serviciului de cart, 1978, cu amendamentele în vigoare (International
Convention on Standards of Training, Certification and Watchkeeping for Seafarers, 1978,
as amended - STCW)
[08]. *** - Convenţia Internaţională privind siguranţa vieţii pe mare, 1974, cu amendamentele în
vigoare (International Convention for the Safety of Life at Sea, 1974, as amended- SOLAS);
[09]. *** - Convenţia Internaţională privind Prevenirea Poluării de la Nave - International
Convention for the Prevention of Pollution from Ships, 1973, and its Protocol of 1978,
International Maritime Organization, London, 2002
[10] *** – Codul Internaţional pentru Securitatea Navelor şi a Facilităţilor Portuare –
International Ship & Port Facility Security Code - ISPS, International Maritime
Organization, London, 2002
[11]. *** - Codul Maritim Internaţional al Mărfurilor Periculoase (Internaţional Maritime
Dangerous Goods Code - IMDG) , 1965
[12]. *** - Codul Internaţional privind Managementul de Siguranţă (International Safety
Management Code - ISM), International Maritime Organization, London, 1994
[13]. *** - Codul Internaţional de Semnale (International Code of Signals- ICS), 1985
[14] . ***- Regulamentul Internaţional pentru Prenevirea Coliziunilor pe Mare (COLREG)
[15]. *** - Codul practicilor de lucru în siguranţă pentru navigatori (Code of Safe Working
Practices for Merchant Seamen), MCA, 2004
[16]. *** - Cursul model IMO 3.26 – Familiarizare privind securitatea navei pentru personalul cu
atribuţii specifice de securitate (Security awareness training for seafarers with designated
security duties)
[17] . *** - Cele mai bune practici de management pentru protecţie împotriva pirateriei somaleze
(Best Management Practices for Protection against Somalia Based Piracy -BMP4),
Versiunea 4, 2011
[18]. *** - Rezolutia 1 a Conferinţei guvernelor contractante la Convenţia internaţională privind
siguranţa vieţii pe mare, 1974, adoptată la 12 decembrie 2002
[19]. *** - Amendamentele de la Manila la anexa la Convenţia internaţională privind
standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de
cart (STCW 1978) adoptate prin Rezoluţia 1 a Actului final al Conferinţei părţilor la această
convenţie la Manila la 1 iulie 2010
33
[20]. *** - Manualul de instruire SOLAS (SOLAS Training Manual), 1983
[21]. *** - Manualul de supravieţuire al bărcii de salvare (Lifeboat Survival Booklet)
[22]. *** - Manualul Internaţional aeronautic şi maritim de căutare şi salvare (International
Aeronautical and Maritime Search and Rescue Manual - IAMSAR), IMO/ICAO, 2008
34
ANEXE
ANEXA 1 - Familiarizarea privind securitatea la bordul navei
ANEXA 2 - Declaraţia de securitate
ANEXA 3 - Lista de verificare pentru pasageri clandestini
ANEXA 4 - Intreţinerea echipamentului de securitate
ANEXA 5 - Planşă pentru recunoaşterea ambarcaţiunilor susceptibile de atacuri

piratereşti
ANEXA 6 - Instruirea echipajului privind măsurile de protecţie împotriva pirateriei
ANEXA 7 - Plan de contingenţă privind protecţia împotriva pirateriei
ANEXA 8 - Exerciţiile de rol privind securitatea navei
35
Familiarization Training Form ANEXA 1
Name / Rank: _______________________________________ M/V ____________________________
Topics Check as
Date Remarks
applicable
General security awareness
Understanding the threat
Recognizing and detecting the characteristics of persons that are

likely to threaten security
Recognizing and detecting of weapons, dangerous substances and

devices
Understanding security levels
OOW duties
Gangway and other guard duties
Security duties according to the security level
Roving patrol duties
Security, internal communication
Reporting procedures
Knowledge and use of security equipment
Contingencies plans and specific duties
Search procedures
Training conducted by Training reviewed by SSO
_______________________ ___________________________
Declaration of Security ANEXA 2
Name of Ship:
Port of Registry:
IMO Number:
Name of Port Facility or
interfacing vessel:
This Declaration of Security is valid from _______________ until _____________ for the following activities (list the activities with relevant
details):
Under the following security levels:

Security Level(s) for the Ship:
Security Level(s) for the Port Facility or the
interfacing vessel:
The ship and the port facility or the interfacing vessel agree to the following security measures and responsibilities to ensure compliance with the
requirements of Part A of the International Code for Security of Ships and of Port Facilities.
The affixing of the initials of the SSO or PFSO under these
columns indicates that the activity will be done, in
accordance with relevant approved plan, by
Activity The Port Facility/
The Ship
interfacing vessel
Ensuring the performance of all security duties
Monitoring restricted areas to ensure that only authorized personnel have

access
Controlling access to the port facility or interfacing vessel
Controlling access to the ship
Monitoring of the port facility, including berthing areas and areas

surrounding the ship
Monitoring of the ship, including berthing areas and areas surrounding the
ship
Handling of cargo
Delivery of ship’s stores
Handling unaccompanied baggage
Controlling the embarkation of persons and their effects
Ensuring that security communication is readily available between the ship
and port facility
Declaration of Security ANEXA 2
The signatories to this agreement certify that security measures and arrangements for both the ship and the port facility or the interfacing vessel,
during the specified activities meet the provisions of chapter XI-2 and Part A of Code that will be implemented in accordance with the provisions
already stipulated in their approved plan or in the specific arrangements agreed to and set out in this DoS.
Signed at ___________________________ on the ______________________________________
Signed for and on behalf of

the port facility/ interfacing vessel: the ship:
(Signature of Port Facility Security Officer or Master/SSO of (Signature of Master or Ship Security Officer)
interfacing vessel)
Name and title of person who signed

Name: Name:
Title : Title :
Contact Details
(to be completed as appropriate)
(indicate the telephone numbers or the radio channels or frequencies to be used)
for the port facility (or the interfacing vessel): for the ship:
Port facility: Master
PFSO (or SSO/ Master):
Company (for the interfacing vessel): Company
CSO
Stowaway Search Checklist ANEXA 3
Port: _____________________________ M/V _____________________________

Date: _____/_____/______
Prior to departure, the responsible officer(s) will confirm that the designated areas have been searched. Once a zone
is searched and secured, tick relevant box.
ACCOMMODATION MAIN DECK SPACES

Bridge /radio room/battery locker / toilet Hold accesses / tonnage hatches
Cabins / general bathrooms a) officers Mast house / mast heads
b) crew Pump rooms / winch rooms
Recreation rooms Crane cabs / machinery spaces
Galley / stores, fridge rooms Forecastle
Engine room access and changing rooms Paint lockers
Lifeboats and boarding ladder covers Rope lockers
General store rooms Chain lockers
Safety / emergency locker / spare lifejacket containers Hawse pipes
Fan rooms
Laundry Bow thruster spaces
Hospital Other relevant areas
CO2 / Halon room
Emergency generator room
Ships office / cargo control room CARGO SPACES
Air condition room Holds
Monkey island Vents
Swimming pool Deck cargo
Messrooms / saloon Hatch cover recesses
Other relevant areas
ENGINE ROOM SPACES Cargo pump rooms (only following

Engine room flats entry procedures)
Control room
Bathroom / changing rooms
Stores
Workshops
Steering gear
Engine room bilges / bottom plates
Shaft tunnel/escape
Funnel casing / funnel top
CH. OFFICER _________________________________ MASTER _______________________________
An entry should be made in the Log Book

Security Equipment Maintenance Log ANEXA 4
M/V __________________________________________
Last test or Next test or

Equipment Details of faults Details of repairs Remarks
calibration calibration
Testing interval: every month

Maintenance interval: as per manufacturer’s instructions
Calibration interval: as per manufacturer’s instructions
Reviewed by SSO
Signature_____________________________
Date: _______/________/_______
1. Yemeni Skiff Long and narrow fast-
going skiff.
Usually fitted with 2

outboard engines.
Rises to a pointed prow

Used throughout the Gulf
of Aden and Somali Basin
2. Somali Skiff
Wider planing hull skiff.
Not as fast, more sea-

worthy than the narrower
Yemeni skiff.
3. Somali Skiff
Wide, short, fast planning
skiff.
Shorter than a small

whaler.
4. Whaler
Larger and broader than

regular skiffs.
Up to 10 metres in length.
Traditionally used to
collect fish from or
replenish fishing skiffs
with fuel/food.
5. Huri Small dug-out canoe

between 10 – 20 feet long
Generally used for fishing

and short haul transport.
The most common small

boat in Omani waters.
6. Shashah
Small primitive fishing
craft made from palm
sticks.
About 10 feet long.

The skiffs shown in the table are the most common types of skiff. However the term skiff
can be used to describe ANY kind of small boat that is traditionally found in coastal waters
and/or used for fishing purposes. Below are some examples of other skiffs.
ANEXA 6
CREW BRIEFING FOR ANTI-PIRACY SELF PROTECTION MEASURES
BEFORE ENTERING PYRACY HIGH RISK AREA :
1. SECURE ALL POTENTIAL ACCESS POINTS (DOORS, PORTHOLES, VENTS ETC.)

2. MAKE SURE ALL EMERGENCY ESCAPE DOORS OR MANHOLES REMAIN USABLE
FROM INSIDE
3. SECURE ENTRANCE FROM POOP DECK TO STEERING GEAR ROOM AND WORKSHOP
4. REDUCE ACCESS TO AND FROM ACCOMODATION TO A SINGLE POINT OF ENTRY
5. STORE IN SECURE LOCATION ANY TOOLS AND EQUIPMENT THAT MAY BE USED BY
PIRATES
6. REMOVE FROM DECK A GAS BOTTLES (OXYGEN & ACELYLENE) EXPOSED TO GUN
FIRE
7. MAKE FIRE HOSES READY FOR DISCHARGE OVERBOARD, BY REMOTE ACTIVATION,
IN MOST VULNERABLE POINTS
8. RIG BARBED WIRE BARRIER AROUND STERN/LOWEST POINT OF ACCESS
9. USE MAXIMUM LIGHTING AVAILABLE ON POOP DECK AND QUARTERS
10. PREPARE SEARCH LIGHTS FOR IMMEDIATE USE
11. COAT GUNWHALES AND OTHER VULNERABLE STRUCTURE WITH GREASE
12. USE OUTWARD FACING WARNING SIGNS OF ELECTRIFIED FENCE, IN SOMALI
LANGUAGE (EVEN NO PART OF BARRIER IS ACTUALLY ELECTRIFIED)
13. USE DUMMIES AT THE RAILS TO SIMULATE ADDITIONAL LOOKOUTS
ACTIONS ON ENCOUNTERING PIRATES :
1. MASTER WILL SOUND GENERAL ALARM (SEVEN SHORT SIGNALS FOLLOWED BY A

LONG SIGNAL) AND MAKE PA ANNOUNCEMENT PIRATE ATTACK
2. WHEN YOU HEAR GENERAL ALARM YOU GO STREIGHT TO PIRACY ATTACK CREW
MUSTER POINT WHICH IS ENGINE CONTROL ROOM ( ECR WILL BE IN PERMANENT
COMMUNICATION WITH BRIDGE AND PROPERLY EQUIPPED), PRAY TO GOD AND WAIT
FOR INSTRUCTIONS
3. HAVE IN MIND THAT MASTER WILL:
3.1. ACTIVATE SHIP’S SECURITY ALERT SYSTEM WHICH WILL ALERT COMPANY
SECURITY OFFICER AND FLAG STATE
3.2. ALERT FOLLOWING ORGANIZATIONS:
- THE UNITED KINGDOM MARITIME TRADE OPERATIONS (UKMTO) WHICH RELAY
THE ALERT TO NAVAL UNITS
- THE MARITIME SECURITY CENTER – HORN OF AFRICA (MSCHOA)
- THE INTERNATIONAL MARITIME BUREAU (IMB)
3.3. MAINTAIN MAXIMUM SUSTAINABLE SPEED
3.4. CONSIDER EVASIVE MANOEUVRES WHILE MAINTAINING MAXIMUM SPEED TO
CREATE A CONFUSED WASH (ZIGZAG MANOEUVRES)
3.5. MANOEUVRE TO REMOVE ANY LEE FROM EITHER SIDE OF THE SHIP
3.6. ACTIVATE FIRE PUMPS TO USE FIRE HOSES TO COVER THE MOST
VULNERABLE AREAS
3.7. ACTIVATE DISTRESS MESSAGES VIA DSC (DIGITAL SELECTIVE CALLING)
SYSTEM AND INMARSAT C
3.8. MAKE MAYDAY CALL ON VHF CH.16 (AND BACKUP CH.8, WHICH IS MONITORED
BY NAVAL SHIPS)
IF BOARDED BY PIRATES YOU HAVE TO:
1. REMAIN CALM
2. STAY TOGETHER SO FAR IT IS PRACTICABLE TO DO SO
3. OFFER NO RESISTANCE
4. KEEP CLEAR OF ENTRY POINT/DOORS AND PORTHOLES/WINDOWS – DO NOT RESIST
ENTRY
5. COOPERATE WITH PIRATES
6. DO NOT USE FLASH PHOTOGRAPHY WHICH MAY BE WRONGLY INTERPRETED
7. DO NOT USE PYROTECHNICS (FLARES/ROCKETS) OR ANY OTHER SUBSTANCES
(FLAMMABLE LIQUIDS) AS WEAPONS AGAINST PIRATES
ANEXA 7
ANTI-PIRACY CONTINGENCY PLAN
(REVIEWED TO INCLUDE RECOMMENDED BEST MANAGEMENT PRACTICES – VERSION 4)
1. PRIOR TO TRANSIT – GENERAL PLANNING

RISK ASSESSMENT CARRIED OUT BY MASTER
CREW THROUGHLY BRIEFED
ANTI-PIRACY CONTINGENCY PLAN IMPLEMENTED:
DRILL CONDUCTED PRIOR ARRIVAL IN THE AREA
CONTINGENCY PLAN REVIEWED
ALL CREW BRIEFED ON THEIR DUTIES AND FAMILIARIZED WITH ALARM SIGNAL SIGNIFYING PIRACY ATTACK
AND DESIGNATED PIRACY ATTACK CREW MUSTER POINT WHICH IS ENGINE CONTROL ROOM (IN PERMANENR
COMMUNICATION WITH BRIDGE AND PROPERLY EQUIPPED)
EMERGENCY COMMUNICATION PLAN PREPARED TO INCLUDE ALL ESSENTIAL CONTACT NUMBERS AND PRE-
PREPARED MESSAGES (PERMANENTLY DISPLAYED NEAR COMMUNICATION PANNEL)
SHIP’S AIS POLICY : AIS TO REMAIN SWITCHED ON
2. PRIOR TO TRANSIT SELF PROTECTION MEASURES

SHIP ROUTINES ADJUSTED SUFFICIENTLY IN ADVANCE TO ENSURE WELL-RESTED AND WELL-BRIEFED CREW
ON WATCH
MINIMISE EXTERNAL COMMUNICATIONS (RADIOS, HANDSETS AND AIS INFORMATION) TO ESSENTIAL SAFETY
AND SECURITY RELATED COMMUNICATION
INCREASE READINESS AND REDUNDANCY BY RUNNING ADDITIONAL AUXILIARY MACHINERY
INCREASE LOOKOUT/BRIDGE MANNING
SECURE AND CONTROL ACCESS TO BRIDGE, ENGINE ROOM, STEERING GEAR ROOM AND CREW QUARTERS
CHECK ALL LADDERS AND OUTBOARD EQUIPMENT TO BE STOWED OR UP ON DECK
REMOVE FROM DECK A GAS BOTTLES (OXYGEN & ACETYLENE) EXPOSED TO GUN FIRE
KEEP FIRE PUMPS AND HOSES READY FOR DISCHARGE OVERBOARD IN HIGHEST RISK POINTS OF ACCESS
(SHIP’S STERN & QUARTERS)
RIG BARBED WIRE BARRIER AROUND STERN/LOWEST POINT OF ACCESS
COAT GUNWHALES AND OTHER VULNERABLE STRUCTURE WITH GREASE
USE OUTWARD FACING WARNING SIGNS OF ELECTRICAL FENCE, IN SOMALI LANGUAGE (EVEN NO PART OF
BARRIER IS ACTUALLY ELECTRIFIED)
USE DUMMIES AT THE RAILS TO SIMULATE ADDITIONAL LOOKOUTS
3. IN TRANSIT OPERATIONS
MAINTAIN FULL SPEED
COMPLY WITH COLREG AT ALL TIMES
AVOID DECK LIGHTING AND USE NAVIGATION LIGHTS ONLY
KEEP PHOTOGRAPHS OF PIRATE MOTHER SHIPS ON THE BRIDGE AND REPORT IMMEDIATELY IF SIGHTED
TRY TO MAKE AN ASSESSMENT OF A THREAT AS EARLY AS POSSIBLE
KEEP GOOD LOOKOUT FOR SUSPICIOUS CRAFT, ESPECIALLY FROM ASTERN (MOST ATTACKS OCCURRED FROM
PORT QUARTER)
PROTECT THE CREW FROM EXPOSURE TO UNDUE RISK
USE LIGHT, ALARM BELLS AND CREW ACTIVITY TO ALERT SUSPECTED PIRATES THAT THEY HAVE BEEN
DETECTED
4. IF ATTACKED BY PIRATES
FOLLOW SHIP’S PRE-PREPARED CONTINGENCY PLAN
ACTIVATE EMERGENCY COMMUNICATION PLAN/CALL IN ORDER OF PRIORITY:
THE UK MARITIME TRADE ORGANIZATIONS(UKMTO) DUBAI
THE MARITIME SECURITY CENTER HORN OF AFRICA (MSCHOA)
THE INTERNATIONAL MARITIME BUREAU (IMB)
ACTIVATE SHIP SECURITY ALERT SYSTEM (SSAS) TO ALERT COMPANY SECURITY OFFICER AND FLAG STATE
SOUND GENERAL ALARM AND MAKE PA ANNOUNCEMENT PIRATE ATTACK
MAKE MAYDAY CALL ON VHF CH.16 (AND BACKUP CH.8, MONITORED BY NAVAL FORCES)
SEND DISTRESS MESSAGE VIA DSC AND INMARSAT-C
PREVENT SKIFFS CLOSING ON THE SHIP BY ALTERING COURSE (CONTINUOUS SMALL ZIGZAG MANOEUVRES
INCREASING PIRATE’S EXPOSURE TO WIND/WAVE AND USING BOW WAVE AND STERN WASH TO RESTRICT PIRATE
CRAFT COMING ALONGSIDE)
ACTIVATE FIRE PUMP DEFENSIVE MEASURES
MUSTER ALL REMAINING CREW IN DEFINED SAFE MUSTER AREA (ECR)
5. IF BOARDED BY PIRATES
BEFORE PIRATES GAIN ACCESS TO BRIDGE INFORM UKMTO, MSCHOA AND COMPANY
OFFER NO RESISTANCE TO AVOID UNNECESSARY VIOLENCE AND HARM TO CREW
IF BRIDGE/ENGINE ROOM IS TO BE EVACUATED STOP ENGINE AND STOP THE VESSEL CLEAR OF OTHER SHIPS
REMAIN CALM AND COOPERATE FULLY WITH PIRATES
ENSURE ALL CREW, OTHER THAN BRIDGE TEAM, STAY TOGETHER IN ONE LOCATION
Training Drills & Exercises ANEXA 8
M/V ___________________________________
Type of training Duration &

Date Place Remarks
Drill Scenario Participants
Reviewed by SSO:
__________________________________
Date: _______/_________/_________

Suport Curs SSD

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs SSD

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CERONAV CONSTANŢA

FAMILIARIZARE PRIVIND SECURITATEA NAVEI PENTRU

Autor : Cdt.dr. Gelu BAMBOI

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

FAMILIARIZARE PRIVIND SECURITATEA NAVEI PENTRU PERSONALUL CU

Autor: Cdt.dr. Gelu BAMBOI

Coperta: Oana SIMION

Adresa: CERONAV, str. Pescarilor nr. 69 A, cod 900581 – Constanţa

FAMILIARIZARE PRIVIND SECURITATEA NAVEI PENTRU PERSONALUL

2.SECURITATEA MARITIMĂ ..............................................................................................7

3.RESPONSABILITĂŢI PRIVIND SECURITATEA MARITIMĂ.....................................9

4. EVALUAREA SECURITĂŢII NAVEI................................................................................16

6. IDENTIFICAREA AMENINŢĂRILOR LA ADRESA SECURITĂŢII,

7. ACŢIUNI PRIVIND SECURITATEA NAVEI......................................................................20

8. STAREA DE PREGĂTIRE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ ŞI

Cunoştinţele dobândite vor include (fără să se limiteze la) următoarele probleme:

1.3.Competenţe care trebuie dobândite

Prin programul de instruire Familiarizare privind securitatea navei pentru personalul cu

1.4.Ameninţări curente la adresa securităţii

Prezentarea ameninţărilor curente la adresa securităţii oferă o bază pentru înţelegerea

2.1. Familiarizarea cu convenţiile internaţionale, codurile şi recomandările existente

De mare importanţă în cadrul procesului de instruire este familiarizarea cu încercările

2.2. Familiarizarea cu legislaţia naţională în domeniul securităţii maritime

In Codul Internaţional pentru Securitatea Navelor şi a Facilităţilor Portuare (Codul

2.4. Prelucrarea informaţiilor şi comunicaţiilor legate de securitate

Navigatorii trebuie să fie conştienţi că anumite informaţii şi comunicaţii privind

3.RESPONSABILITĂŢI PRIVIND SECURITATEA MARITIMĂ

Prin acest modul se intenţionează transmiterea cunoştinţelor de bază privind elementele

3.1. Guvernele contractante

În Codul Internaţional pentru Securitatea Navelor şi a Facilităţilor Portuare (Codul

În Codul Internaţional pentru Securitatea Navelor şi a Facilităţilor Portuare (Codul

Navelor li se cere să opereze conform gradelor de securitate stabilite de Guvernele

3.4. Facilităţile portuare

O facilitate portuară trebuie să funcţioneze în baza gradelor de securitate stabilite de catre

3.5. Ofiţerul desemnat cu securitatea navei

Compania va desemna un ofiţer însărcinat cu securitatea companiei. O persoană

3.7. Ofiţerul desemnat cu securitatea facilităţii portuare

Pentru fiecare facilitate portuară va fi desemnat un ofiţer însărcinat cu securitatea

3.8. Navigatorii cu atribuţii privind securitatea

3.9. Personalul facilităţii portuare cu atribuţii privind securitatea

Navigatorii vor întelege, de asemenea, rolul personalului facilităţii portuare cu atribuţii

3.10.Alte categorii de personal

4. EVALUAREA SECURITĂŢII NAVEI

4.1. Instrumente de evaluare

Navigatorii trebuie să conştientizeze necesitatea abordării sistematice şi consistente

4.2. Inspecţiile privind securitatea la faţa locului

Inspecţia privind securitatea la faţa locului constituie parte integrantă a evaluării de

5.1. Echipamente şi sisteme de securitate

Navigatorii trebuie să fie familiarizaţi cu tipurile de echipamente şi sistemele de securitate

5.2. Limitele operaţionale ale echipamentelor şi sistemelor de securitate

Navigatorii trebuie să cunoască limitele funcţionale şi constrângerile impuse de operarea

5.3. Testarea, calibrarea şi întreţinerea echipamentelor şi sistemelor de securitate

Navigatorii trebuie să fie familiarizaţi cu metodele prin care se asigură acurateţea

6. IDENTIFICAREA AMENINŢĂRILOR LA ADRESA SECURITĂŢII,

6.1. Recunoaşterea şi detectarea armelor, a substanţelor şi dispozitivelor periculoase,

În scopul recunoaşterii şi detectării armelor, substanţelor şi dispozitivelor periculoase,

6.2. Recunoaşterea, pe baze nediscriminatorii, a persoanelor care prezintă riscuri

În scopul recunoaşterii persoanelor care prezintă riscuri potenţiale la adresa securităţii,

6.3.Tehnici utilizate pentru zădărnicirea măsurilor de securitate

Navigatorii trebuie avertizaţi că nici un echipament şi nici o măsură de securitate nu sunt

7. ACŢIUNILE PRIVIND SECURITATEA NAVEI

Planul de securitate al navei trebuie să stabilească următoarele aspecte legate de toate

Măsurile de securitate care pot fi luate la fiecare grad de securitate acoperă:

7.1.1. Accesul la bord

Sectiunea 01 Certificare ISSC/CSR

Name / Rank: ___________ M/V

Signed at _ on the ____________

Port: _ M/V _

ENGINE ROOM SPACES Cargo pump rooms (only following

CH. OFFICER ___ MASTER _