ACADEMIA NAVALA MIRCEA CEL BATRAN

Referat la CSM MIJLOACE INDIVIDUALE DE SALVARE NORMATIVE SOLAS IMPUSE PENTRU DOTAREA NAVELOR

Studenta: David Andreea Grupa: 4121 FR

1.

Colaci de salvare

1.1. Cerinte generale pentru colacii de salvare: - sa aiba un diametru exterior de cel mult 800 mm, si un diametru inferior de cel putin 400 mm; - sa fie executat dintr-un material cu flotabilitate corespunzatoare, care nu trebuie sa fie stuf, talas sau granule de pluta sau alte deseuri de materiale fara coeziune proprie sau prin compartimente cu aer a caror flotabilitate depinde de o insuflare prealabila; - sa poata sustine n apa dulce timp de 24 ore o greutate de fier de cel putin 14,5 kg; - sa aiba o masa e cel putin 2,5 kg; - sa nu continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost acoperit complet de flacara timp de 2 secunde; - sa fie construit astfel nct sa reziste la aruncarea n apa de la naltimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire n conditii de navigatie la pescaj minim sau de la 30 m, care dintre acestea este mai mare, fara a diminua capacitatea sa de functionare sau a elementelor care ii sunt atasate;

- daca se intentioneaza sa fie actionat mecanismul de degajare rapida prevazut pentru declansarea automata a semnalelor fumigene si aprinderea automata a luminilor, este necesara o greutate a colacului care sa actioneze mecanismul de degajare rapida sau de 4 kg, care dintre acestea este mai mare; - sa fie prevazuta o saula de cel putin 9,5 mm n diametru si cu o lungime de cel putin patru ori diametrul exterior al corpului colacului. Saula trebuie fixata n patru puncte echidistante n jurul circumferintei colacului ca sa formeze patru bucle egale; - sa fie repartizati n mod egal n ambele borduri ale navei si amplasati n asa fel, nct la ei sa se poata ajunge usor si sa fie gata de folosire imediata pe orice vreme; - sa fie n asa fel fixati nct sa poata fi repede desprinsi si sa nu aiba nici un dispozitiv de fixare permanenta; - n fiecare din bordurile navei se va prevedea cel putin cte un colac de salvare prevazut cu o saula de salvare cu o lungime cel putin egala cu dublul naltimii la care este fixat colacul de salvare deasupra liniei de plutire n conditii de pescaj minim al unei nave, sau de 30 m, care din valori este mai mare; - cel putin jumatate din numarul total de colaci de salvare vor fi prevazuti cu lumini cu autoaprindere; - doi colaci de salvare cu autoaprindere si semnal fumigen cu actionare automata trebuie sa fie amplasati n asa fel nct sa poata fi aruncati imediat de pe puntea de comanda. Saula de lansare a luminii cu autoaprindere sau a semnalului fumigen trebuie sa fie fixata n mod sigur de partile imobile ale navei lnga colacii de salvare daca constructia balizei sau a semnalului cere lansarea cu saula; - pe fiecare colac de salvare se va scrie cu majuscule n caracter latin numele navei si al portului de nregistrare a navei, naltimea literelor va fi de cel putin 6 cm; - cel putin un colac de salvare trebuie sa fie amplasat aproape de pupa; - colacii de salvare vor avea pe ambele parti benzi din material reflectorizant cu dimensiunile de 50 - 100 mm. - conform regulamentelor n vigoare, toate navele trebuie sa fie echipate cu un numar corespunzator de colaci de salvare: - n cazurile din tabel pentru care se indica 4 sau mai multi colaci de salvare cu lumina cu autoaprindere, cel putin 2 dintre ei trebuie sa fie echipati cu semnale fumigene, cu actionare automata.- luminile cu autoaprindere pentru colacii de salvare de pe petroliere trebuie sa fie de tip cu baterie electrica.

1.2. Dotarile colacilor de salvare Echipamentul normal al fiecarui colac de salvare trebuie sa cuprinda: 1) Lumini cu autoaprindere Caracteristicile luminilor cu autoaprindere pentru colacii de salvare: - sa nu poata fi stinse de apa; - sa poata arde continuu cu o intensitate luminoasa de cel putin 2 candela in toate directiile emisferei superioare sau sa emita eclaturi (descarcari luminoase) ntr-un ritm de cel putin 50 eclaturi pe minut, avnd cel putin intensitatea luminoasa efectiva corespunzatoare; - sa fie prevazute cu o sursa de energie care sa satisfaca cerintele anterioare pentru o perioada de cel putin 2 ore; - sa poata rezista la soc in momentul aruncarii colacului n apa; - lumina cu autoaprindere trebuie sa se prinda de colacul de salvare cu o saula de legatura la care aplicndu-se o forta de 225 N, nici saula nici lumina sa nu se deterioreze. Lungimea saulei de legatura se stabileste in functie de constructia luminii cu autoaprindere. 2)Semnalele fumigene cu declansare automata Semnalele fumigene cu declansare automata pentru colacii de salvare trebuie: - sa emita un fum de culoare vizibila la un debit constant pentru o perioada de cel putin 15 minute cnd pluteste n apa calma; - sa nu arda de o maniera exploziva si sa nu produca nici flama n timpul emiterii semnalului fumigen; - sa nu fie scufundate de valuri; - sa continue emiterea fumului cnd sunt scufundate complet n apa pentru o perioada de cel putin 10 secunde; - sa reziste la soc n momentul aruncarii colacului n apa. 3) Saulele de salvare plutitoare Saulele de salvare plutitoare trebuie:

- sa nu se rasuceasca; - sa aiba un diametru de cel putin 8 mm; - sa aiba o rezistenta la rupere de cel putin 5 kN.

2. Veste de salvare

2.1. Cerinte generale pentru vestele de salvare Vestele de salvare trebuie sa fie amplasate astfel nct sa se poata ajunge usor la ele. Locul de pastrare a vestelor de salvare trebuie sa fie indicat clar. Daca vestele de salvare nu sunt distribuite la toate persoanele de pe nava, atunci pastrarea lor ntr-un singur loc nu se admite n cantitati mai mari de 20. Pentru fiecare om care se afla la bordul navei trebuie sa se prevada cte o vesta de salvare. La fiecare nava de pasageri cu zona de navigatie nelimitata si limitata 1, trebuie sa fie prevazute suplimentar veste de salvare n cantitate de 5%, iar la navele cu zona de navigatie limitata 2, n cantitate de 3% fata de numarul de oameni aflati la bord. Pe fiecare nava trebuie sa se prevada suplimentar veste de salvare pentru copii, n cantitate egala cu minimum 10% din numar total de pasageri aflati la bord, astfel nct fiecare copil de pe nava sa aiba vesta de salvare.

Vestele de salvare suplimentare trebuie pastrate n locuri vizibile pe punte sau n locurile de adunare. La fiecare nava, trebuie sa fie prevazute suplimentar veste de salvare pentru personalul de cart, n cantitate egala cu oamenii aflati ntr-un cart. Pentru navele cu zona de navigatie limitata 2R si 3, necesitatea suplimentarii cu veste de salvare formeaza, n fiecare caz n parte, obiectul unei avizari speciale a RNR. Vestele de salvare prevazute pentru personalul de cart trebuie sa fie pastrate la locurile unde se executa serviciul de cart (la comanda, cabina radio si compartimentul masini).

2.2. Constructia vestei de salvare Vesta de salvare pentru persoanele mature trebuie sa aiba o asemenea constructie, nct sa satisfaca urmatoarele cerinte: - n masura posibilitatilor, sa elimine orice risc care poate aparea datorita mbracarii incorecte, totusi ea trebuie sa fie astfel confectionata nct sa se poata mbraca si pe dos; - sa asigure iesirea la suprafata a persoanei cazute n apa chiar n stare de inconstienta, si sa mentina gura acesteia la o naltime de 12 cm deasupra nivelului apei, iar capul sa fie nclinat napoi n raport cu pozitia verticala cu un unghi cuprins ntre 20 si 50; - sa asigure rasucirea corpului omului, n cazul scufundarii lui n apa, din orice pozitie n pozitia de plutire si sa-l mentina nclinat spre napoi; timpul de rasucire din momentul scufundarii si pna n momentul iesirii la suprafata a gurii trebuie sa fie de cel mult 5 secunde; - n cazul sariturii n apa de la naltimea de 4,5 m cu picioarele n jos sa nu se provoace senzatii dureroase sau lovituri si vesta de salvare sa nu se deplaseze; - sa permita persoanei care o poarta sa poata nota pe o distanta scurta si sa poata urca ntr-o ambarcatiune de salvare; - trebuie sa fie usor de purtat. - trebuie sa asigure mbracarea ei rapida si cu usurinta de catre persoanele adulte de toate dimensiunile (att peste mbracamintea de vara ct si peste cea de iarna); - dupa demonstratie, sa permita unei persoane sa o mbrace n timp de 1 minut fara a primi ajutor; - accesoriile pentru legarea si fixarea vestei de salvare trebuie sa fie simple, iar numarul lor ct mai mic posibil.

Vesta de salvare pentru copii trebuie sa fie ajustabila pe corpul copilului. Pe ele trebuie sa se faca inscriptia, cu vopsea care nu se spala, Pentru copii. O vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate care sa nu scada cu mai mult de 5% dupa 24 ore de imersiune n apa dulce. O vesta de salvare nu trebuie sa arda sau sa se nmoaie dupa ce a fost acoperita de flacari timp de 2 secunde. Fiecare vesta de salvare trebuie sa aiba o marcare corespunzatoare, care sa indice ca a fost aprobata de RNR sau de alta organizatie competenta. Vestele de salvare n partea superioara vor avea 6 benzi pe ambele parti din material reflectorizant cu dimensiunile de 50 - 100 mm. 2.3. Dotarile vestei de salvare 1) Fiecare vesta de salvare trebuie sa fie prevazuta cu un fluier bine legat cu un snur, care sa asigure un nivel al presiunii sunetului de circa 100 dB la distanta de 1 m. 2) Vestele de salvare pentru adulti pot fi dotate cu saule de salvare; un capat al saulei se prinde de vesta, iar cel liber va avea un crlig tip carabina. 3) Luminile vestei de salvare Fiecare lumina a vestei de salvare trebuie: - sa aiba o intensitate luminoasa de cel putin 0,75 candela; - sa aiba o sursa de energie care sa poata asigura o intensitate luminoasa de 0,75 candela pentru o perioada de cel putin 8 ore; - sa fie vizibila pe ct posibil pe un sector ct mai larg din emisfera superioara cnd este atasata la vesta de salvare. Daca lumina vestei de salvare este lumina cu eclaturi, trebuie n plus: - sa fie prevazuta cu un comutator manual; - sa nu fie prevazuta cu o oglinda care sa concentreze razele; - sa un numar de eclaturi pe minut care sa nu fie mai mic de 50, avnd o intensitate luminoasa efectiva de cel putin 0,75 candela.

2.4. Veste de salvare gonflabile

O vesta de salvare a carei flotabilitate depinde de umflarea prealabila trebuie sa aiba cel putin doua compartimente separate si: - sa fie umflata automat n imersiune, sa fie prevazuta cu un dispozitiv care sa permita umflarea printr-o singura miscare manuala si sa poata fi umflata cu gura; - n cazul pierderii flotabilitatii unuia din compartimente, sa poata satisface cerintele de la paragraful a.; - dupa umflarea cu ajutorul dispozitivului automat sa aiba o flotabilitate care sa satisfaca cerintele paragrafului a.; - la presiunea de lucru trebuie sa fie asigurat coeficientul de siguranta 5 fata de rezistenta de rupere a vestei, cnd nu exista valvule de retinere si 3 cnd valvula exista; - daca se prevad valvule de pastrare a presiunii, ele sa asigure aceeasi presiune n orice conditii. Presiunea maxima de deschidere va fi egala cu dublul presiunii de lucru;

- recipientele sub presiune folosite n sistemul de umflare automata cu gaz trebuie sa aiba documentele aprobate de organul de supraveghere tehnica mputernicit de RNR sau de catre RNR.

3. Costume de protectie hidrotermica

Pe navele la care se admite folosirea plutelor de salvare, ca mijloace principale de salvare, pentru fiecare om trebuie sa fie prevazut cte un costum de protectie hidrotermica, cu exceptia navelor de pasageri si a navelor de marfa cu zona de navigatie limitata 3 si a navelor de pescuit cu o lungime mai mica de 45 m, la care mbarcarea n plute se executa pe punti amplasate la o naltime mai mica de 2 m deasupra liniei de apa la cel mai mic pescaj de exploatare a navei. Cu acordul RNR, se poate renunta la dotarea cu costume de protectie hidrotermica, daca navele: - au plute de salvare deservite de instalatii de lansare, sau - au plute de salvare deservite n fiecare bord de piste nclinate sau alte instalatii de mbarcare acceptate, care permit executarea mbarcarii oamenilor pe plute fara riscuri de cadere n apa, sau - se exploateaza continuu n zonele cu conditii climatice calde. La navele existente, la care se mai admit barci de salvare de tip deschis, vor fi prevazute costum de protectie hidrotermica pentru toate persoanele aflate la bord.

3.1. Cerinte generale pentru costumele de protectie hidrotermica. Costumul de protectie hidrotermica trebuie sa fie confectionat, din materiale etanse la apa, astfel ca: - sa nu permita infiltrarea unei cantitati excesive de apa cnd persoana care poarta costumul sare n mare de la o naltime de cel putin 4,5 m; - sa reduca la minimum intrarea aerului n partea inferioara a costumului cu ajutorul unui dispozitiv special; - sa poata fi scos din punga n care se pastreaza si sa fie mbracat fara ajutorul cuiva n timp de 2 minute. Daca costumul de protectie hidrotermica se utilizeaza mpreuna cu vesta de salvare, a carei plutire depinde de umflare, atunci umflarea ei trebuie sa se faca n timpul indicat mai sus; - sa nu continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost acoperit de flacari pentru o perioada de 2 secunde; Costumul de protectie hidrotermica trebuie sa acopere cu exceptia fetei tot corpul inclusiv minile, daca nu se prevad manusi atasate permanent. Pentru asigurarea ajustarii pe corp a costumului de protectie hidrotermica, acesta trebuie sa se confectioneze de dimensiuni diferite. ntre doua dimensiuni ale taliei sau volumului toracic, de regula, diferenta nu trebuie sa depaseasca 10 cm. Costumul de protectie hidrotermica si vesta de salvare, daca constructia costumului cere mbracarea vestei de salvare, trebuie sa permita celui care le poarta urmatoarele: - sa urce si sa coboare o scara verticala cu o lungime de cel putin 5 m; - sa execute sarcinile curente n timpul abandonarii navei; - la saritura n apa de la naltimea de cel putin 4,5 m sa nu se raneasca, iar costumul sa nu se deterioreze sau sa se deplaseze; - sa noate o distanta scurta si sa urce n ambarcatiunile de salvare. Daca un costum de protectie hidrotermica urmeaza sa fie purtat mpreuna cu o vesta de salvare, vesta de salvare va fi mbracata peste costum. O persoana care poarta un astfel de costum trebuie sa poata mbraca vesta de salvare fara ajutor. Daca un costum de protectie hidrotermica are flotabilitate si urmeaza sa fie purtat fara vesta de salvare, el trebuie sa fie prevazut cu: - o lumina de cautare, de un tip aprobat, care sa lumineze cel putin 10 ore cu o intensitate de circa 1 candela; - un fluier de semnalizare, montat permanent la costum;

- o saula de salvare fixata cu un capat de costum, iar celalalt capat dotat cu un crlig tip carabina; - benzi din material reflectorizant. Un costum de protectie hidrotermica confectionat dintr-un material care nu are calitati izolante naturale, trebuie: - sa poarte o mentiune indicnd ca trebuie folosit mpreuna cu o mbracaminte calduroasa; - sa fie confectionat astfel nct atunci cnd este folosit mpreuna cu o mbracaminte calduroasa si o vesta de salvare, daca costumul hidrotermic trebuie sa fie folosit cu o vesta de salvare, sa continue sa asigure persoanei care l poarta, dupa o saritura n apa de la o naltime de 4,5 m, o protectie termica suficienta pentru ca temperatura corpului persoanei sa nu scada mai mult de 2C, dupa o scufundare timp de o ora n apa calma curgatoare la o temperatura de 5C. Un costum hidrotermic confectionat dintr-un material care are calitati izolante naturale si este folosit fie cu, fie fara vesta de salvare, daca costumul trebuie sa fie folosit cu vesta de salvare, trebuie sa asigure persoanei care l poarta, dupa o saritura n apa de la o naltime de 4,5 m o protectie termica suficienta pentru ca temperatura corpului persoanei sa nu scada mai mult de 2C, dupa o scufundare timp de 6 ore n apa calma si curgatoare la o temperatura cuprinsa ntre 0C si 2C. Costumul hidrotermic trebuie sa permita persoanei care l poarta, avnd minile acoperite, sa apuce un creion si sa scrie, dupa o scufundare n apa la o temperatura de 5C pentru o perioada de o ora. 3.3. Cerinte de flotabilitate pentru costumele de protectie hidrotermica - Omul mbracat n costumul de protectie hidrotermica cu vesta de salvare trebuie sa se autoroteasca din pozitia cu fata n jos n pozitia cu fata n sus n timp de cel mult 5 secunde, astfel nct gura sa se afle deasupra apei la o naltime de cel putin 120 mm. - Daca costumul de protectie hidrotermica este dotat cu o vesta de salvare atasata permanent, atunci flotabilitatea acesteia, dupa scufundarea ei n apa dulce timp de 24 ore, nu trebuie sa scada cu mai mult de 5%.

4. Mijloace de protectie termica

Un mijloc de protectie termica va fi confectionat dintr-un material impermeabil la apa, avnd o conductibilitate termica scazuta si astfel realizat nct, atunci cnd este folosit pentru a proteja o persoana, sa reduca pierderea de caldura a corpului att prin convectie ct si prin evaporare. Mijloacele de protectie termica trebuie:

1) sa acopere ntreg corpul unei persoane care poarta o vesta de salvare, cu exceptia fetei. Minile vor fi de asemenea acoperite daca mijlocul de protectie termica nu este prevazut cu manusi; 2) sa poata fi despachetat si mbracat usor fara ajutor ntr-o ambarcatiune de salvare; 3) sa permita persoanei care l poarta sa-l dezbrace n apa n cel mult 2 minute daca l mpiedica sa noate; 4) sa nu continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost acoperit de flacari pentru o perioada de 2 secunde.Mijlocul de protectie termica trebuie sa functioneze satisfacator cnd temperatura aerului este cuprinsa n intervalul de la -30C la +20C.

NORMATIVE SOLAS IMPUSE PENTRU DOTAREA NAVELOR

Odat cu intensificarea navigaiei i cu dezvoltarea construciilor navale a aprut necesitatea obiectiv a unei supravegheri organizate a strii tehnice a navelor n care se investeau sume mari de bani i care trebuiau s asigure, prin rezistena lor, att viaa echipajului, ct i integritatea cantitativ i calitativ a mrfurilor, care, la rndul lor, reprezentau de asemenea valori mari. Dup marile pierderi de viei omeneti n tragedia pasagerului Titanic (1912), a fost ncheiat la Londra, n anul 1914, prima Convenie Internaional pentru Ocrotirea Vieii Umane pe Mare, a crei ultim ediie n vigoare este cea din 1974, redactat prin grija Organizaiei Maritime Internaionale (IMO). Totodat, IMO a adoptat n 1972 un Regulament internaional pentru prevenirea abordajelor pe mare (COLREG), document complex care, prin coninutul su, distinge acest tip de reglementare de problemele generale ale salvrii pe mare. Regulamentul internaional pentru prevenirea abordajelor pe mare, definete nava ca fiind orice construcie sau orice aparat indiferent de natur, inclusiv hidroavioanele, utilizat sau susceptibil de a fi utilizat ca mijloc de transport pe ap. nc din construcie, o nav, n funcie de destinaie, trebuie s aib anumite caracteristici i dotri, absolut necesare prevenirii abordajelor i a altor accidente de navigaie. Dac nu exist asemenea dotri ori nava este folosit n alte scopuri dect cele pentru care a fost construit i dotat, se creaz posibilitatea producerii accidentelor. n concluzie, nava comercial maritim poate fi definit ca fiind orice construcie plutitoare avnd form, rezisten structural, caliti nautice i echipamente care s-i permit navigaia n apele mrii i utilizarea pentru transportarea n siguran a mrfurilor i pasagerilor. Normele Regulamentului care a intrat n vigoare la 15 iulie 1977 sunt aplicabile tuturor navelor comerciale aflate n largul mrii cu respectarea unor prescripii speciale stabilite de legea naional. Acest act normativ conine reguli clare privind prevenirea abordajului i ndeosebi reguli privind conducerea navelor n condiii de vizibilitate redus, intersectare, depire, prioritate.

Pentru a mri sigurana navei n navigaie i pentru ocrotirea vieii echipajului, diferite conferine cu caracter internaional au stabilit anumite limite de ncrcare a navelor, pentru zone geografice i anotimpuri diferite. O asemenea conferin s-a inut la Londra n anul 1966 i a stabilit normele referitoare la limitele de ncrcare a navelor, norme cunoscute sub denumirea de Convenia Internaional a Liniilor de ncrcare. Respectarea normelor prevzute n aceast convenie este o obligaie pe plan internaional i ea urmrete, n esen, normarea limitelor maxime de ncrcare a navelor n raport de rezistena lor la solicitri i asigurarea nescufundabilitii prin aplicarea regulilor de bord liber. Aceste Convenii stau la baza activitii principale a societilor de clasificare. Au aprut, astfel, noiunile de clasa navei i de clasificare. Clasa navei este categoria calitativ din punct de vedere constructiv i al dotrii acordat de ctre experii Registrului Naval al fiecrei ri, navelor aflate sub supravegherea sa. Operaia de acordare a clasei poart numele de clasificare i se face prin calificative sub form de simboluri (litere, cifre sau semne) i arat: caracteristicile principale constructive i de rezisten, n raport cu normativele sau standardele societii respective privind materialul de construcie a corpului; categoria de serviciu, n funcie de planul general al construciei i eantionajul corpului; gradul de flotabilitate; categoria mainilor principale; zona de navigaie permis; clasa acordat structurilor de lemn; arborada i echipamentul navei. Normativele sau standardele constructive ale diferitelor societi de clasificare sunt foarte puin difereniate ntre ele, deoarece au o baz comun, SOLAS.