COLEGIUL NATIONAL ELENA CUZA, SECTOR 6, BUCURESTI

PROIECTUL – EXCURSIE
Horezu – frumusetile patriei
Bucureşti -Piteşti – Rm. Vâlcea – Mănăstirea Hurezi – HOREZU - Măn. Polovragi - Peşt.
Polovragi – Cheile Olteţului - Peştera Muierii – Măn. Bistriţa - Măn. Govora – Piteşti –
Bucureşti.

INST. SERBANESCU SIMONA RUXANDRA

2010
 MOTIVAŢIA PROIECTULUI:

Îmbogăţirea, consolidarea şi valorificarea cunoştinţelor de geografie şi istorie, aflate într-o

armonioasă interdependenţă, se realizează atât la orele de clasă, cât şi printr-o armonioasă
îmbinare a lecţiilor cu excursii documentare.

Paşii făcuţi în zonele geografice încărcate de zbuciumul istoriei prilejuiesc îmbogăţirea

cunoaşterii, generând totodată sentimentele de preţuire faţă de generaţiile care ne-au precedat
şi de dragoste faţă de ţară.

O astfel de activitate care să valorifice o parte din cunoştinţele de geografie şi istorie, am

gândit-o sub forma unei excursii.

Nu poţi vizita un monument istoric, o cetate, o mănăstire fără să faci o localizare

geografică şi pentru că eroilor le lipsesc gândurile şi vorbirea, noi, dascălii împreună cu elevii
putem da viată acestor locuri plasând evenimentele în timp şi spaţiu. Şi pentru ca toate acestea
să fie o mărturie vie „că aşa a fost şi aşa am făcut” portofoliu va fi dovada (descrierea locurilor
vizitate de elevi, povestea imaginară a unei bătălii, realizarea unui portret de erou, imagini
fotografiate digital sunt numai câteva din lucrările ce se pot regăsi în paginile acestuia).

„Prin prezenţa omului, locurile geografice îşi găsesc un rost, deschizându-şi drum
spre perenitatea istoriei”.

2
 PROIECT – EXCURSIE

DATA ŞI DURATA PROIECTULUI –EXCURSIE: 5 iunie – 6 iunie, 2 zile;

TEMA PROIECTULUI : „Frumusetile patriei noastre”

ITINERAR: Bucureşti -Piteşti – Rm. Vâlcea – Mănăstirea Hurezi – HOREZU - Măn. Polovragi -
Peşt. Polovragi – Cheile Olteţului - Peştera Muierii – Măn. Bistriţa - Măn. Govora – Piteşti –
Bucureşti.

TIPUL EXCURSIEI : excursie cu caracter informativ si recreativ

GRUPUL ŢINTĂ VIZAT DE PROIECT: colectivul clasei I B si Comitetul de parinti al clasei,

Colegiul National „Elena Cuza”, sector 6, Bucuresti, indrumati de;

- Coordonator / Organizator : Inst. Serbanescu Simona Ruxandra

- Însoţitori: Comitetul de parinti ai clasei I B
OBIECTIV GENERAL : de a reconstitui, recapitula, aprofunda şi evalua momentele
semnificative ale istoriei;de a le cultiva preţuirea şi dragostea de frumos faţă de monumentele
istorice şi culturale vizitate, faţă de obiceiurile şi tradiţiile poporului nostru, faţă de morala
creştină românească şi faţă de natura patriei.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE : La sfârşitul excursiei, elevul va şti:

 Să indice poziţia itinerarului, desprinzând conexiunile dintre mediul geografic şi om;

 Să comunice, folosind diverse metode şi mijloace de învăţământ, fondul general de
cunoştinţe privind semnificaţiile, particularităţile şi importanţa principalelor monumente
istorice, de cultură , vizitate;
 Să analizeze aspecte etnografice şi folclorice pe parcursul excursiei,
 Să plaseze în timp şi spaţiu evenimentele ;
 Să demonstreze capacitatea de a înţelege, de a compara , de a distinge particularităţile
şi elementele comune ale monumentelor istorice şi culturale;
 Să aprecieze frumuseţile florei şi faunei acestei părţi a ţării;
 Să valorifice intra- şi interdisciplinar conţinutul informaţiilor istorice, etnografice,
folclorice, geografice, goelogice, litarare, religioase etc.
 Să motiveze de ce cunoaşterea şi ocrotirea monumentelor istorice, religioase, folclorice,
etnografice, ale mediului înconjurător reprezintă îndatoriri elementare ale fiecărui locuitor
al ţării.
 Socializarea elevilor, precum si socializarea parintilor acestora, crearea unui legaturi
stransa a activitatiilor scolare cu cele extra scolare in care sunt implicati si parintii.
 Petrecerea timpului liber în mod plăcut şi instructiv

Pregătirea excursiei

1. Anunţarea excursiei: Cu cel puţin o lună înainte de data efectuării ei, este anunţată
excursia pe care o vor face elevii la Horezu.(anexa1)
2. Pregătirea elevilor pentru această excursie se face în cadrul unei lecţii speciale de
instructaj, cu care ocazie învăţătorul arată scopul excursiei, traseul cu punctele cele mai
importante. Se precizează materialele necesare fiecărui elev pentru activitatea
desfăşurată ( caiete de notiţe, creioane, pixuri, stilouri), echipamentul adecvat acestei
activităţi, normele de protectie.(anexa 2)
Elevii vor fi însoţiţi de:- Inst. Serbanescu Simona
- Comitetul de parinti al clasei I B
Se stabileşte mijlocul de transport – autocarul – banii necesari pentru transport, cazare,
masă, pentru vizitarea monumentelor istorice şi de cultură, pentru mici cheltuieli.

3
 Elevii sunt împărţiţi, după înclinaţiile pe care le au , dar şi după preferinţele lor, în cinci
grupe, fiecăreia dintre echipe repartizându-i-se să informaţii referitoare la:
- Frumuseţile naturii;
- Etnografie şi folclor;
- Locuri istorice;
- Literatură, folclor;
- Religie.
Folosindu-se albume, vederi, diapozitive sau fragmente din filme didactice, învăţătorul trezeşte
curiozitatea, interesul pentru a lua contact direct cu frumuseţile naturii, cu valorile monumentelor
istorice din această parte a ţării.
Se obtine aprobarea conducerii scolii pentru desfasurarea excursiei. Actele firmei
organizatoare. (Anexa 3)

Desfăşurarea excursiei
La data şi ora fixată, elevii se adună în curtea şcolii. Se face prezenţa, se verifică
costumaţia şi se deplasează la autocar.
Cazarea va avea loc în localitatea Horezu, la pensiunea EVRIKA (***) -
http://www.pensiuneaevrica.ro/index.php. , în ziua de 5 iunie

DESCRIEREA TRASEULUI EXCURSIEI

PITESTI

Municipiul Piteşti este situat în partea central-sudică a României, între Carpaţii

Meridionali şi Dunăre, în nord-vestul regiunii informale Muntenia. Oraşul se află la confluenţa
râului Argeş cu Râul Doamnei, în punctul de intersecţie al paralelei de 44°51'30" latitudine
nordică cu meridianul de 24°52' longitudine estică.
Municipiul Piteşti se află la o altitudine de 250 m, la nivelul albiei minore a râului Argeş (S), şi de
356 m, în cartierul Trivale (V). La nord-vest de terasa Trivale-Papuceşti se află cota de 373 m,
iar la est de Valea Mare-Podgoria, cota de 406 m. În sectorul de vest-sud-vest al satului Mica, în
comuna Bascov, se găseşte cota de 439 m (Pădurea Bogdăneasa).
Suprafaţa municipiului Piteşti este de 4.073 ha (calculată în anul 2003).
Oraşul propriu-zis, aşezat între dealuri înalte, pe terasele râului Argeş, are un topoclimat de
vale, calm şi moderat. Temperatura medie anuală variază între 9° şi 10°C, media lunii ianuarie
fiind de -2,4°C, iar cea a lunii iulie de +20,8°C. Precipitaţiile atmosferice depăşesc media pe
ţară, oscilând între 680 şi 700 mm anual.

4
 RAMNICU VALCEA

Municipiul Râmnicu Vâlcea este resedinta judetului Vâlcea; important centru economic si
cultural al tarii, este asezat în partea central-sudica a României, respectiv la confluenta dintre
Olt si Olanesti. Situat la intersectia paralelei 45º07’ latitudine nordica cu meridianul 24º22’21’’
longitudine estica la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord, orasul se afla în plina zona
temperata, cu cele mai favorabile conditii climaterice pentru dezvoltarea vietii omenesti. Pe
aceeasi latitudine se mai afla: Torino (Italia), Bordeaux (Franta), Minneapolis (S.U.A.), Peninsula
Crimeea si Delta Volgai. Râmnicu Vâlcea este amplasat în Subcarpatii Getici, la 18 km de
defileul Oltului, în lunca râului, si formeaza la confluenta cu Olanestiul o zona cârlig cu
orientarea N–S. Largimea maxima a luncii este de 2,5 km în partea de nord, de 1,9 km în zona
centrala si de 2 km în zona sudica.
Municipiul Râmnicu Vâlcea are o suprafata de 6.221 ha si împreuna cu comuna suburbana
Goranu se ridica la 8.866 ha. Orasul se învecineaza cu urmatoarele localitati: comuna Bujoreni
(N), comunele Daesti si Golesti (NE), comuna Budesti (E), orasul Ocnele Mari (V), comuna
Mihaesti (SV) si comuna Vladesti (NV).
Orasul se întinde la est de dealul Capela, pâna dincolo de cursul râului Olt, depasind spre sud
confluenta acestuia cu apele râului Olanesti. Este marginit la sud de dealul Troian, iar la sud-
vest de dealul Petrisor. La nord hotarul municipiului Râmnicu Vâlcea este marcat de dealul
Cetatuia.
Orasul este amplasat pe terasele Oltului, care sunt evidentiate mai mult în partea de vest,
deoarece în zona estica dealurile coboara pâna aproape de firul apei.

MĂNĂSTIREA HUREZI

Între 1678 şi 1725 arta românească a

cunoscut o fază de înflorire artistică şi culturală creându-se un stil caracteristic, denumit "stil
brâncovenesc" după numele domnitorului român Constantin Brâncoveanu (1688-1714).
Această perioadă a artei româneşti reprezintă un ultim moment de sinteză şi înflorire a artei
postbizantine într-o epocă în care arta rusească, sârbă sau greacă, la fel ca şi arta din
Principatele Române, era încă fidelă tradiţiei ortodoxe.
În această perioadă domni - ca Şerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Nicolae
5
Mavrocordat, mitropoliţi ca Varlaam, Theodosie, Antim Ivireanu, episcopi ca Ştefan Mitrofan,
stareţi ca arhimandritul Ioan de Hurezi, Ilarion de Cozia şi erudiţi ca fraţii Greceanu, Radu
Popescu, Constantin Cantacuzino ("stolnicul" - mare dregător ce avea în grijă masa domnească
şi era şeful bucătarilor, al pescarilor şi grădinarilor) realizează în acelaşi timp o amplă şi
sistematică operă de reactualizare a tradiţiei bizantine în formele şi substanţa sa. Filonul
bizantin şi ortodox al artei româneşti se întăreşte: în cercurile grecofile de la curtea domneasca
a avut loc o adevărată Renastere bizantină, pictura murală şi iconografică şi-au recâştigat
caracterul academic paleolog. Stucaturile, sculptura în lemn şi piatră, broderiile de tadiţie
bizantină, ţesăturile orientale sau italieneşti sunt de o somptuozitate ieşită din comun, unde
coexistă Bizanţ, Orient şi Baroc laolaltă. Dar chiar şi în acel secol baroc, componenta clasică a
artei bizantine, transmisă celei din Principatele Române, rămâne trăsătura stilistică dominantă a
artei româneşti. Elementele orientale şi baroce din decorarea în piatră, orfevrăria, sculptura în
piatră şi stuc împrumută o notă particulară şi pitorească artei româneşti din această perioadă,
dar aceste trăsături împrumutate artei din epocă nu vor modifica cu nimic caracterul său
postbizantin.
Unică în sud-estul Europei, această sinteză postbizantină şi-a găsit cea mai autentică expresie
în mânăstirea Hurezi. Situată în judeţul Vâlcea, în regiunea subcarpatică a Olteniei; Hurezi,
reprezintă începând cu secolul al XIV-lea când a existat o viaţă monahală intensă datorită altor
două mânăstiri - Cozia şi Arnota ale căror biserici au servit drept morminte domneşti -, un
ansamblu monahal complex comparabil marilor mânăstiri de la Muntele Athos. "Biserica Mare",
adică biserica principală a mânăstiri, destinată să devină loc de odihnă veşnică al domnitorului
Constantin Brâncoveanu şi al familiei sale, ar fi trebuit să primească într-o zi rămăşiţele sale
pământeşti. Dar el a fost decapitat, împreună cu cei patru fii ai săi, în ziua de 15 august 1714 la
curtea sultanului turc, sub acuzaţia de "trădare". Acesta fusese verdictul cu care sultanul
caracterizase demersurile diplomatice pe care domnitorul le făcuse pe lângă curţile de la Viena
şi Moscova în speranţa că va realiza o posibilă coaliţie antiotomană. Murind ca un martir, în
circumstanţe atât de dramatice, el n-a putut fi înmormântat la Mănăstirea Hurezi cum îşi dorise,
astfel încât, sarcofagul său gol se găseşte şi astăzi în pronaos.

HOREZU

Ca sa ajungi la Horezu, venind dinspre Bucuresti, Ramnicu Valcea este o destinatie

obligatorie.
De aici, pe linia de centura a orasului, urmand indicatorul de Targu Jiu, ajungi in soseaua
principala care duce la Horezu.
In prima duminica din iunie, localitatea gazduieste binecunoscutul targ de oale. Mesteri din Satu
Mare, Corund, Marginea sau Oboga (al doilea centru de olarit dupa Horezu) vin sa isi etaleze
talentul. Peste tot sunt masini, targoveti, tarabe pline de "taiere" (farfurii intinse), strachini si
urcioare. Ceramica buna trebuie cautata. Aici exista inca mesteri care manuiesc cu abilitate
vechile instrumente ("cornul" si "gaita") pentru decorarea obiectelor din ceramica.
Culorile traditionale sunt ocrul, verdele si albastrul, iar motivele predilecte ale artistilor din
Horezu sunt valul, spirala, sarpele si mai ales cocosul.

6
Din punct de vedere cultural, caracterul acestei zone este unul istoric, monahal, orientat catre
activitati de artizanat specific romanesc, precum olaritul, tesaturile executate manual, pictura
religioasa etc.Decorul lucrat de olarii de la Horezu este bogat, realizat cu mare finete si cu
tehnici deosebite cum ar fi: stropitul, jiravitul, desenare cu cornul, gaita, tiparitul etc. Vasele de
Horezu sunt in prealabil angobate si apoi smaltuite si arse de doua ori.Un mare centru de
pregatire al copistilor, diecilor, gramaticilor au fost cel de la Manastirea Hurez, ctitoria lui
Constantin Brancoveanu.Scoala de pictura de la Hurezu a polarizat la un moment toate fortele
creatoare locale, dand nastere unui curent si unei comunitati artistice in cadrul careia s-a
cristalizat stilul brancovenesc. In general, pe baza unor simboluri ale trecutului, exista un
potential cultural care nu este cunoscut si exploatat indeajuns.

POLOVRAGI
Polovragi este o localitate în judeţul Gorj, Oltenia, România. Se află la o distanţă
dComuna Polovragi este aşezată în Depresiunea Polovragi, depresiune situată în partea central
sud-vestică a ţării, făcând parte din Depresiunea Subcarpatică Olteana cuprinsă între Bistriţa
Vâlcii şi Tismana. Accesul în localitate se face foarte uşor fiind străbătută de DN 67 (Tg.-Jiu -
Rm. Vâlcea) la sud şi de drumul judeţean 665 desprins din DN 67 pe traseul Horezu – Vaideeni
– Polovragi - Novaci – Bumbeşti Jiu
Denumirea localităţii, toponimie românească cu rezonanţă particulară, a dat naştere la multe
interpretări. Unii au pus-o în legătură cu o plantă numită povragă sau polvragă, folosită ca
medicament; alţii au derivat-o de la un cuvânt grecesc compus, care ar însemna mult stâncoasă
(Ghenadie Enăceanu); sau de la cuvintele slave indicând o jumătate de vale cu maluri râpoase
(Iorgu Iordan); iar alţii au văzut în ea o vale diabolică sau o câmpie vrăjită (Aurelian
Sacerdoteanu). Cu toate acestea n-ar fi exclus ca denumirea să fie de origine geto-dacă,
cuprinzând în sine o criptogramă nedescifrată încă, referitoare la credinţele religioase şi
practicile medicale răspândite în viaţa strămoşilor noştri.

MANASTIREA POLOVRAGI

Complexul mănăstiresc Polovragi este amplasat la poalele muntelui Piatra

Polovragilor în apropierea Cheilor Olteţului, la marginea localităţii Polovragi din judeţul Gorj.
Este aproape de Peştera Polovragi, pe care a şi administrat-o timp de 300 ani.
Constructia ei a inceput in anul 1643 cu ajutorul postelnicul Danciu Barbu Paraianu si a fost
terminata in 1690 datorita arhimandritului Ioan de Hurezi. Pictura din interior executata in 1702-
1703 este valoroasa si bine pastrata.
Manastirea e construita in stilul bizantuin

7
 PESTERA POLOVRAGI

Peştera Polovragi se găseşte pe teritoriul comunei Polovragi, între localităţile Horezu

şi Baia de Fier,
Accesul la peşteră se face de la Mănăstirea Polovragi, pe un drum forestier de aproximativ 1
km. Intrarea în peşteră se află în Cheile Olteţului, deasupra râului ce desparte Munţii Căpăţâna
de Munţii Parâng
Un superb monument al naturii, ce poate fi vizitata in toate anotimpurile, fiind elctrificata si cu
acces la drumurile modernizate, porneste din versantul sudic al Muntilor Capataniei,strabatand
masivul pana spre Transilvania. Fiind una dintre cele mai lungi pesteri din Romania, explorarea
ei nu a fost inca finalizata. Galeriile fosile sau active formeaza un adevarat labirint, atractiv atat
pentru simplul vizitator cat si pentru speologul experimentat. O legenda spune ca ca in aceasta
pestera a trait Zamolxe, zeul dacilor, si ca picaturile de apa ce cad de pe varfurile stalactitelor
sunt lacrimile acestuia dupa cucerirea Daciei de catre romani. Pestera este electrificata, are un
circuit vizitabil accesibil tuturor, este deschisa tot timpul anului si este deservita de ghizi. In
galeriile active se poate practica in conditii foarte bune explorarea subacvatica sau scufundarile
de agrement. Peştera are o lungime (până în prezent cercetată) de 11 km. Traseul vizitabil
pentru turişti este de aprox. 800 m. Acest traseu este partial iluminat

PESTERA MUIERII

Pestera Muierilor: Situata lânga Baia de Fier, acest monument al naturii contine originale
podoabe (concretiuni calcaroase) ce dau fantezie si splendoare pesterii. Aici se intalnesc
impresionante forme ale reliefului carstic: Bazinele Mici, Orga, compusa din stalagmite unite
cu stalactite, Domul Mic, un fel de castel straniu. Urmeaza Altarul cu stalagmite-coloane foarte
apropiate intre ele, Cupola altarului, asemanatoare unei catedrale fantastice pe care
stalagmitele urca intocmai ca pe o scara, Amvonul, Cascada Impietrita, la care accesul se face
pe branci, Sala Turcului, Candelabrele Mici si Domul Mare. Sala turcului gazduieste "un Mos
Craciun", in fata caruia apare Cadana, un nud feminin deasupra caruia coboara din plafon un
urias cap de pasare de prada, cu ciocul deschis amenintator. Urmeaza o camera denumita
"Dantela de Piatra" si apoi Sala Minunilor, lungimea drumului parcurs fiind de circa 1100 de
metri.

8
 MĂNĂSTIREA BISTRIŢA

Mănăstirea Bistriţa, ctitorie a boierilor Craioveşti (banul Craiovei Barbu şi fraţii săi
Pârvu vornicul, Danciu armaşul şi Radu postelnicul), a fost zidită între anii 1492-1494, se află în
satul Bistriţa a comunei Costeşti din judeţul Vâlcea, pe pitoreasca vale a râului cu acelaşi nume.
Faptul este atestat de un document din16 martie 1494 al lui Vlad Călugărul
Mănăstirea a fost distrusă din temelii de către Mihnea Vodă la 1509 care lupta împotriva
Craioveştilor. Un document al vremii specifică ca Mihnea Vodă lupta împotriva Croioveştilor "şi
mănăstirea lor, carea o făcuse ei pre râul Bistriţii din temelie o au risipit".
Este refăcută în timpul lui Neagoe Basarab între 1515 - 1519 tot de Craioveşti.
Marele ban Barbu Craiovescu al Olteniei aduce de la Constantinopol cea mai de preţ comoară
a lăcaşului, moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul. Trupul sfântului nu a putrezit niciodată şi s-
a dovedit purtător de mari daruri: vindecă bolile trupeşti şi sufleteşti, aduc ploaia pe timp de
secetă, lucru ce face ca lăcaşul să fie asaltat de numeroşi perelini. Legenda spune că moaştele
sfântului au fost cumpărate de Barbu Croiovescu de la un turc cu aur.Turcul bănuia că va lua o
sumă importantă echivalentă cu greutatea moaştelor. Însă dragostea banului faţă de moaşte
are alt deznodămât: aşezate pe un taler, întradevăr cântăresc greu, dar când banul Craiovescu
pune galbenii talerul se echilibrează la o sumă mică. Acest lucru face ca turcul să
exclame:"Vezi, vezi, cum creştin la creştin trage". Se mai spune că la 1763 când epidemia de
ciumă cuprinsese Bucureştiul este adusă racla cu moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul în
faţa Mitropoliei, iar în urma rugăciunilor ţinute ciuma a început să dea înapoi dispărând definitiv.
În anul 1656 Constantin Voievod, donează o raclă de argint în care să fie aşezate sfintele
moaste

MANASTIREA GOVORA

9
 Manastire de maici, cu hramul ”Adormirea Maicii Domnului”, Manastirea Govora este
amplasata la poalele dealului Cosul Mare, pe raza comunei Mihaiesti din judetul Valcea, la 6 km
de Baile Govora si la 18 km de Rm. Valcea, pe fosta mosie Hinta.
Legatura rutiera cu manastirea se face pe soseaua nationala Rm.Valcea–Tg.Jiu. Pe calea
ferata, manastirea se afla la 12 km de gara Govora.
Numele manastirii vine de la slavonescul ”gavariti” – a vorbi, a spune, sau – izvor, murmur
de izvor.
Asezamantul monahal de la Govora se numara printre cele mai vechi din tara, fiind ridicat
partial in secolul al XIV-lea si al XV-lea, sub domnia lui Vlad Dracul. Data la care s-a asezat
crucea pentru sfintire a acestui frumos asezamant ramane inca tainuita. In 1440 a fost distrusa
de boierul Albu cel Mare in perioada domniei lui Vlad Tepes, ca dupa aceea, intre anii 1492-
1496, sa fie refacuta de Vlad Calugarul si Radu cel Mare. Intre anii 1640-1645, domnitorul
Matei Basarab face manastirii o reparatie totala in vederea instalarii tiparnitei daruite de
mitropolitul Petru Movila de la Kiev. In timpul domniei lui Constantin Brancoveanu, in perioada
anilor 1710-1711, manastirea a fost restaurata si extinsa. Trapeza i-a fost adaugata in 1775, iar
clopotnita si cladirile de pe latura stanga, cat si pe cele de pe latura nordica, i-au fost ridicate la
inceputul secolului al XVIII-lea, cu unele modificari in secolul urmator.
In interiorul bisericii, pe langa valoroasa pictura se gaseste o frumoasa catapeteasma
originala, din lemn, sculptata in stil brancovenesc. Cutremurele din 1940, 1977 si 1986 au adus
mari pierderi acestui lacas. Intregul ansamblu a fost renovat intre anii 1957-1969, ultima
reparatie facandu-se in anii 1986-1988.
Faptul prin care Govora a contribuit efectiv la promovarea culturii neamului romanesc si
pentru care avea sa se inscrie pentru totdeauna intre manastirile de cultura din tara, a fost
intemeierea tipografiei in incinta ei. Aceasta s-a facut cu porunca si cu cheltuiala inteleptului
voievod Matei Basarab si cu osteneala egumenului Meletie Macedoneanul, care o adusese de
la Kiev, daruita fiind de Petru Movila.
Manastirea Govora ramane in istoria neamului ca fiind gazda primei tiparituri in limba
romana - Pravila de la Govora - dupa tipariturile din Ardeal ale lui Coresi. Incaperile in care a
functionat vechea tipografie mai exista si astazi.
Printre valorile de arta ale manastirii Govora mentionam: un Epitrahil daruit de Radu cel
Mare, cu o broderie lucrata in fir de aur-argint si matase (sunt brodati Iisus, Maica Domnului,
Sfantul Ioan si alti sfinti); icoana Maicii Domnului Hodrighita; icoana Maicii Domnului
Indurerata ...etc.
La Govora, loc de rugaciune, de meditatie si de cultura, intalnesti la fiecare pas istoria patriei.
Parca vezi umbra vechilor voievozi, care cu spada au stat de straja aparand batranele hotare
ale tarii si dreapta credinta

Observatii si evaluarea proiectului

………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………

10
Anexa1

Excursie de 2 zile (5-6 iunie,sambata,duminica)

HOREZU - pensiunea EVRIKA (***) - http://www.pensiuneaevrica.ro/index.php

Bucureşti -Piteşti – Rm. Vâlcea – Mănăstirea Hurezi – HOREZU - Măn. Polovragi - Peşt. Polovragi – Cheile Olteţului -
PEŞTERA MUIERII – Măn. Bistriţa - Măn. Govora – Piteşti – Bucureşti.

Posibilitati masa: Pensiune completa- (cina, mic dejun, pranz) 190 RON ( transport, cazare, masa)

Mergeti ?? DA / NU

Cate persoane?? Numele: ……………………………………………..

Excursie de 2 zile (5-6 iunie,sambata,duminica)

HOREZU - pensiunea EVRIKA (***) - http://www.pensiuneaevrica.ro/index.php

Bucureşti -Piteşti – Rm. Vâlcea – Mănăstirea Hurezi – HOREZU - Măn. Polovragi - Peşt. Polovragi – Cheile Olteţului -
PEŞTERA MUIERII – Măn. Bistriţa - Măn. Govora – Piteşti – Bucureşti.

Posibilitati masa: Pensiune completa- (cina, mic dejun, pranz) 190 RON ( transport, cazare, masa)

Mergeti ?? DA / NU

Cate persoane?? Numele: ……………………………………………..

Excursie de 2 zile (5-6 iunie,sambata,duminica)

HOREZU - pensiunea EVRIKA (***) - http://www.pensiuneaevrica.ro/index.php

Bucureşti -Piteşti – Rm. Vâlcea – Mănăstirea Hurezi – HOREZU - Măn. Polovragi - Peşt. Polovragi – Cheile Olteţului -
PEŞTERA MUIERII – Măn. Bistriţa - Măn. Govora – Piteşti – Bucureşti.

Posibilitati masa: Pensiune completa- (cina, mic dejun, pranz) 190 RON ( transport, cazare, masa)

Mergeti ?? DA / NU

Cate persoane?? Numele: ……………………………………………..

Excursie de 2 zile (5-6 iunie,sambata,duminica)

HOREZU - pensiunea EVRIKA (***) - http://www.pensiuneaevrica.ro/index.php

Bucureşti -Piteşti – Rm. Vâlcea – Mănăstirea Hurezi – HOREZU - Măn. Polovragi - Peşt. Polovragi – Cheile Olteţului -
PEŞTERA MUIERII – Măn. Bistriţa - Măn. Govora – Piteşti – Bucureşti.

Posibilitati masa: Pensiune completa- (cina, mic dejun, pranz) 190 RON ( transport, cazare, masa)

Mergeti ?? DA / NU

Cate persoane?? Numele: ……………………………………………..

11
Anexa 2

Norme de protecţie a persoanelor participante la excursie:

 Să respecte ora şi locul stabilit pentru plecarea în excursie( 7,30-în faţa şcolii)
 Sa aibe echipament adecvat.
 Sa asculte cu atentie indicatiile insotitorilor.
 Urcarea şi coborârea din autocar se face în ordinea stabilită de insotitor.
 Este interzisă părăsirea locului din autocar,în timpul deplasării acestuia.
 Este interzis mâncatul si băutul sucurilor în autocarfara a asigura curatenia acestuia.
 Deplasarea în afara autocarului se va face numai în coloană. Nu se părăseşte coloana în
nici un caz!
 Fiecare persoană este obligată să aibă grijă de propriile obiecte.
 Este interzisă intrarea în discuţie cu persoane străine .
 Sa si noteze informatii despre locurile si obiectivele turistice vizitate.
 Sa anunte insotitorii despre orice actiune inteprinsa
 Toţi elevii vor ţine seama în mod obligatoriu de indicaţiile şi regulile adoptate de
organizatori şi însoţitori.
 Orice incident sau pagubă produsă va fi suportată integral de persoanele care au
participat la comiterea ei.
Sfaturi utile:

 mă îmbrac cu : tricou, pantaloni scurţi, trening, adidaşi;

 într-o plăsuţă/ gentuţă/rucsac mic îmi pun: o sticlă cu apă, bani, serveţele de hârtie,
serveţele umede, pungi; eventual telefonul mobil(plăsuţa o ţin lângă mine în autocar)
într-un rucsac mai mare îmi pun:
- haine de schimb( pantaloni , bluză, şosete), pijama, etc
periuţa de dinţi, pastă, săpun, prosop, hârtie igienică; pieptăn;
- mâncare pentru prima zi: sandwich-uri/şniţele/chiftele ,pâine,ardei, apă, suc neacidulat
/ceai, biscuiţi, sărăţele, sticks-uri, cereale, alune,
- un joc mic;
- o umbrelă; aparat de fotografiat( cine doreşte);
 nu am voie cu: prăjituri cu cremă, ciocolată, napolitane cu ciocolată, suc acidulat;
 nu încărcaţi inutil bagajul ;
 greutatea bagajului trebuie obligatoriu să permită proprietarului să îl transporte;

Elevul/eleva……………………………am luat la cunoştinţă prezentele norme şi mă voi

conforma atăt la acestea, căt si la cele stabilite pe parcursul excursiei.

Semnătura elevului………………………

Subsemnatul…………………………….părinte al elevului mai sus menţionat, am luat la

cunoştinţă prezentele norme şi voi asigura informarea copilului meu privind regulile mai sus
menţionate.

Semnătura părintelui…………………….

12