UNIVERSITATEA TEHNICA GH.

ASACHI IASI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII SI INSTALATII
SPECIALIZAREA C.F.D.P.

PROIECT DE DIPLOMĂ

Indrumător Absolvent
Pr. Dr. Ing. RADU ANDREI AMARIE ALEXANDRU OCTAVIAN

2009

1
A. PIESE SCRISE
1. Tema proiectului
2. Memoriu tehnic justificativ
3. Calculul elementelor geometrice
3.1 Calculul elementelor geometrice ale curbelor în plan
3.2 Calculul aliniamentelor
3.3. Calculul lungimii traseului
3.4. Calculul racordării verticale
3.5. Amenajarea în plan şi spaţiu a curbei C
3.6. Dimensionarea sistemului rutier rigid conform NP 081/ 2002
3.7. Stabilirea traficului de calcul
3.8. Stabilirea capacităţii portante a pământului de fundare
3.9. Alcătuirea structurii rutiere rigide
4.0. Stabilirea capacităţii portante la nivelul stratului de fundaţie
4.1. Calculul grosimii dalei din beton de ciment
4.2. Verificarea la îngheţ – dezgheţ conform STAS 1709/1 şi 1709/2 din 1990
4.3. Dimensionarea sistemului rutier suplu conform Normativului PD 177 – 2001
4.4. Stabilirea traficului de calcul
4.5.Stabilirea valorii modulului de elasticitate dinamic al pământului de fundare
4.6. Stabilirea alcătuirii sistemelor rutiere
4.7. Analiza sistemelor rutiere la solicitarea osiei standard (OS 115 KN)
4.8. Stabilirea comportării sub trafic a sistemelor rutiere
4.9. Compararea tehnico – economică a variantelor pe criteriul energetic

2
5.0. Verificarea la îngheţ – dezgheţ conform STAS 1709/1 şi 1709/2 din 1990
5.1. Calcul hidraulic la santuri
5.2. Calculul apărări de mal cu gabioane
5.3. Caiet de sarcini – realizare îmbrăcăminte din beton de ciment
5.4. Antemăsurătoarea lucrărilor
5.5. Liste de cantitati

B. PIESE DESENATE

1. Plan de situaţie scara 1:500

2. Profil longitudinal scara 1:500; 1:50
3. Profil transversal tip scara 1:50
4. Profile transversale caracteristice scara 1:100
5. Amenajarea în plan şi spaţiu a curbelor C15 si C16 scara 1:50
6. Vizibilitatea in curba C16
7. Apărări de mal cu gabioane
8. Podet tubular D=1500 mm
9. Eşalonarea calendaristică a lucrărilor de suprastructură

3
 MEMORIU TEHNICO - JUSTIFICATIV
1. Date generale
• Denumirea obiectivului de investiţii:
Modernizare drum judeţean DJ 177 Poiana Micului – Suceviţa
Km. 10+000 – 20+875, Judeţul Suceava
• Amplasamentul (judeţul, localitatea, strada poştală şi/sau alte date de identificare):

ŢARA: ROMANIA
REGIUNEA: MOLDOVA
JUDEŢUL: SUCEAVA
LOCALITATEA: POIANA MICULUI

A. Amplasamentul:

Drumul judeţean DJ 177 Poiana Micului – Suceviţa pe tronsonul studiat între km. 12+591 –
15+413 se desfăşoară pe teritoriul administrativ al comunei Mănăstirea Humorului, asigurînd accesul
locuitorilor localităţii Poiana Micului către oraşul Gura Humorului, drumul judeţean intersectându-se
cu drumul naţional DN 17 prin intermediul căruia se asigură accesul către municipiul reşedinţă de
judeţ Suceava.
Gura Humorului, mai demult Gura Homorului, (in ebraica si Idis: - Gur' Humuruluei sau
Gur' Humura, in germana si poloneza: Gura Humora) este un oras in judetul Suceava, Bucovina de
sud, nordul României. Are o populatie de 15.837 locuitori.
Istoric
Ridicand in anul 1488, pe locul unei constructii mai vechi, din lemn, manastirea Voronet,
domnitorul Moldovei, Stefan cel Mare a ctitorit o asezare manastireasca a carei faima a trecut peste
vreacuri granitele tarii. Cu pictura exterioara pastrata in conditii uimitor de bune, biserica acestei
manastiri, ca si cele de la Humor si Moldovita, este o marturie a neobisnuitului procedeu decorativ
care a constituit una din cele mai interesante manifestari de arta din trecutul poporului roman.
Mai tarziu, domnitorul a inzestrat manastirea cu numeroase danii, intre care “o seliste anume -
Poiana, la Gura Humorului”. Este prima mentiune documentara a locurilor pe care s-a dezvoltat,
peste secole, localitatea Gura Humorului.

4
 Asezare geografica
Orasul este situat la varsarea Humorului si raul Moldova, de la acest fapt provenind numele
orasului. Gura Humorului este situat la o altitudine de ca. 470 m, avind un climat cu proprietaţi
sedative. Locul a fost cautat, inca din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, ca staţiune climaterica.
La nord sunt culmile Obcinei Humorului, la sud Obcina Voronetului iar la vest Obcina Mare.
Acesti munti sunt bine impaduriti, iar climatul de adapost confera orasului cu circa 17.000 de
locuitori un cadru placut si pitoresc. Meleagurile humorene sunt atestate in documentele scrise
medievale emise de cancelaria Moldovei, inca de la inceputul secolului XV -lea (1415), cand
vornicul Oana a intemeiat vechea manastire a Humorului, la o distanta de 6 km de actualul oras
Gura Humorului.
Distanta si directia fata de orasele mari: 35 km - Suceava; 45 km - Campulung Moldovenesc;
Bistrita - 120 km.
Altitudine: 470m
Reteaua hidrografica: raul Moldova, paraurile Humor si Voronet;
Clima - temperat continentala, relativ blanda cu aer curat si reconfortant.
Formatiuni geologice /formatiuni sedimentare: terenul se incadreaza in zona de flisuri ce
inconjoara spre est Carpatii Orientali;
Temperatura medie anuala : +7 C , cu minime de -4 C pana la -30 C (ianuarie) si maxime de
+30 C (iulie).
Precipitatii - cantitatea medie anuala de precipitatii este de 700-900 mm, cele mai abundente
fiind vara si cele mai scazute toamna si iarna.
Economia zonei
Ocupatia de baza: exploatarea si prelucrarea lemnului, industria alimentara, turism;
Oportunitati speciale oferite de zona:
Resurse naturale: lemn, produse de balastiera, argile pentru caramidarie, nisipuri cuartitice de
la Plesa, ape minerale, sulfuroase, apa plata, produse agricole vegetale sau animale ecologice,
Potential turistic de agrement:
Structuri de primire turistice
Structuri de agrement turistic :Parcul Dendrologic din zona Arinis, dotat cu complex sportiv
(teren tenis de camp, fotbal, handbal, baschet), bazin de inot; Sala Polivalenta (sali pentru competitii
sportive diverse);
Lista obiective de interes turistic
5
 Rezervatia naturala "Piatra Pinului"
Rezervatia naturala "Piatra Soimului"
Parcul Dendrologic Arinis
Potential cultural si ecumenic
Manastirea Voronet cea mai faimoasa dintre manastirile pictate din Bucovina
Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina;
Muzeul George Cotos;
Rezervatia naturala "Piatra Pinului"
Rezervatia naturala "Piatra Soimului"
Parcul Dendrologic Arinis
Traditii si obiceiuri locale:
Incondeierea oualelor de Paste
O obcina, la urma urmelor, nu-i decit o OBCINA. Insa atunci cind in preajma ei au trait,
veacuri la rind, strabunii nostri, stropind glia locuita de ei cu sudoarea fruntii si cu singe vitejesc,
atunci obcina se impodobeste cu nimbul sensului de PATRIE !
La intersectia coordonatei geografice de 47°,32' latitudine nordica, cu cea de 25°,54'
longitudine estica, se rasfata pe un crimpei de gura de rai a obcinelor bucovinene, seculara asezare de
la GURA-HUMORULUI.
Aici, vara, soarele se ridica de dupa colinele cele mai estice ale, Obcinei Mari, printre crengile
molizilor, fagilor si mestecenilor care imbraca OBCINA HUMORULUI, cu cele citeva culmi ale ei :
PICIORUL INALT (787 m), ARSITA BOILOR (700 m) si TARNITA (650 m).
La apus, soarele se ascunde, vara, in spatele crestetului ramurii principale a Obcinei Mari,
numita LA TOACA (833 m). De acolo, obcina isi coboara spinarea larga si neimpadurita, pina jos in
lunca unde suvitele de apa ale pariului HUMOR se pierd in apa mai multa si zglobie a riului
MOLDOVA.
Spre miazazi, OBCINA VORONETULUI, cu creasta MAGURII (816 m), isi rostogoleste
priporul impadurit pina aproape de albia bolovanoasa de pe malul drept al riului, parca obosit acum
dupa drumul facut de la izvoarele sale dintre Obcina Feredeului si cea a Mestecanisului, pina aici.
In spre nord, ramurile Obcinei Mari se aduna si inchid astfel asezarea de la Gura-Humorului
intr-un fel de copaie triunghiulara, considerata de geografi ca o depresiune intramontana, cu
particularitati de miero-dimat foarte prielnice existentei omului.

6
 Daruite, marinimos, de natura, cu un relief domol, prietenos, accesibil oriunde pentru cine
vrea sa le cunoasca si sa le foloseasca, plaiurile obcinelor bucovinene au fost umanizate din foarte
indepjartate vremi. Mai intii, in zile de restriste pentru bastinasii arealul nord-estic al Carpatilor,
obcinele cu vaile riurilor si piraielor, le-au stat la indemina ca ascunzisuri greu de descoperit si,
totodata, ca puternice cetati de aparare.
Culoarul mai larg si luminos al riului Moldova — la fel cu cel al Bistritei — s-a oferit, din
stravechi timpuri, aici, printre obcini, ca o sigura cale de legatura intre fratii de acelasi neam, traitori
dincolo si dincoace de Carpati.
Odata cu scurgerea timpului, luncile scaldate de piraiele dintre obcini avind aspect de „cimp
lung", au inceput sa fie folosite, treptat pentru asezari omenesti statornice. Mai apoi, cei ce ne-au fost
strabuni si-au legat de aceste meleaguri ale obcinelor, indragite si aparate de ei ca "mosie"
parinteasca, insasi permanenta statorniciei lor aici in anii din urma, prin interventia gindirii, a
stradaniilor si muncii omului, locurile de la Gura-Humorului s-au imbogatit cu noi si remarcabile
realizari.
O dovada in acest sens este aspectul actual al orasului, efervescenta neintrerupta a dezvoltarii
sale urbanistice, in toate domeniile. Dar, in afara de aria construita a orasului, citeva dintre locurile de
la Gura-Humorului merita sa stea in atentia nu numai a vizitatorilor veniti din alte colturi ale tarii, ci
si a localnicilor. Consider necesar acest lucru intrucit detaliile cu privire la aceste locuri, in general,
nu sint cunoscute, sau cunostintele despre ele sint foarte sarace si aproximative.
Drumul de padure care urca pe dreapta riului Moldova, de la actuala cabana “Arinis" spre
soseaua Voronetului, este croit, pe o lungime de citeva zeci de metri, pe un prag taiat in masivul
stincos numit PIATRA PINULUI.
Acum o suta de ani, un cercetator istoric, vizitind aceste locuri, consemna intr-una din
lucrarile sale : “Nu departe de confluenta Voronetului cu riul Moldova, in padure, acolo unde
PIATRA SOIMULUI (pe atunci, intreg masivul, pina la piriiasul Arinis, purta acest nume ; mai
tirziu, partea vestica, aco-perita, pe culme, cu o padure de pini, a primit numele distinctiv de PIATRA
PINULUI n.a.) isi inalta fata stincoasa printre brazi, se gaseste o chilie sapata in stinca, fara acoperis,
ci prelungind intr-o parte peretele stincos. Tot acolo au fost sapate o masa si o banca. Nimeni nu stie
cine a injghebat aceasta primitiva locuinta si cine a folosit-o. Nici traditia nu vorbeste nimic despre
ea". (F. A. Wickenhauser, Geschiehte—dr. Kloster Woronetz und Putna, Cernauti, 1886, p. 6).

7
 Folosind termenul “chilie", cercetatorul sugereaza locuirea ei de catre un schimnic — poate
insusi Daniil, cel care este considerat intemeietorul asezarii de la Voronet. Astazi nu exista nici o
urma a acestei chilii.
Traditia despre timpuri noi apropiate de noi pastrea in amintire faptul (real) ca un grup de
mesteri pietrari italieni au scos (catra sfirsitul sec. XIX), blocuri mari de stinca, din masivul de la
PIATRA' PANULUI, pentru a le folosi la indiguirea riului Moldova — pe dreapta, pina la piriiasul
Arinis si pe stinga, pina in zona unde este depozitul D.C.A. Urmele acestei lucrari sint vizibile si
astazi. Traditia mai spune ca acel grup de italieni, asezati temporar in niste baraci injghebate la
poalele Pietrei Pinului, ar fi descoperit, intr-un trunchi scorburos de arin, o „comoara" cu bani de aur.
Nu cunoastem alta sursa care sa confirme relatarea. (Transmisa prin locuitorul octogenar Cretu fost
salariat al Primariei orasului, in perioada interbelica).
Locurile de la PIATRA PINULUI sint ocrotite astazi, prin lege, ca MONUMENT al naturii si
intra in patrimoniul de rezervatii naturale ale Academiei Romane.
Merita sa staruim putin asupra imprejurarilor care au facut ca ele sa atraga atentia asupra
importantei lor din punct de vedere stiintific.
Prin anii 1960—1963, un elev de la liceul teoretic din Gura-Humorului (este vorba de dl.
Brustur Titus, astazi geolog principal la intreprinderea de prospectiuni geologice si geofizice
Bucuresti) era insufletită de o nobila pasiune : aceea de a cerceta si cunoaste tainele naturii. Si-a oprit
atentia, intr-o buna zi, asupra masivului stincos de la PIATRA PINULUI. Dislocind mai multe placi
de sist, evidente in partea de vest, a descoperit, pe unele dintre ele, urmele imprimate ale unor pesti
de dierse marimi, pe unele dintre ele, urmele imprimate ale unor pesti de dierse marimi. in zilele
urmatoare, si-a continuat cercetarea in partea de sus a masivului. A descoperit acolo un “desen"
reprezentind o parte din coada unui peste foarte mare. Folosind unelte potrivite, el a reusit sa desfaca
placile care acopereau “desenul".
A iesit astfel la iveala "amprenta" (impresiunea) completa a unui peste preistoric, lung de
aproximativ 1,90 m. Curind dupa aceea, ajuns student la Facultatea de geologie-geografie Bucuresti,
el isi informeaza profesorii despre descoperirea facuta la Piatra Pinului. Paleontologul dr. Dan
Grigorescu, impreuna cu studentul' sau, vin la Gura Humorului spre a inregistra toate datele necesare
in. legatura cu locul descoperiri, si pentru a ridica si duce la Bucuresti placile cu valoroasa
impresiune. Au urmat cercetari indelungi si minutioase care au dus la concluzia ca erav orba de o
specie necunoscuta (necatalogata) de Palaeorhynchus — un fel de scrumbie -, peste care a trait acum
vreo 30 de milioane de ani, intr-o mare oligocena ce acoperea intreg spatiul din estul Carpatilor. I s-a
8
dat numele stiintific de PALEGRHYNCHUS HUMORENSIS, nume determinat de denumirea
orasului nostru, in apropierea caruia a fost gasita fosila.
Considerind ca in cuprinsul zonei de la Piatra Pinului se gasesc vestigii de plante si animale
stravechi, cit si minereuri si formatii geologice rare, ea a fost declarata monument al naturii. (T.
Brustur, D. Grigorescu, Une nouvelle espece du genre Palaeorhynchus : Palaeorhynchus
humorensis dans Ies depots oligocenes de la zone de Gura-Humorului. Rev. roum. geol., geoph.,
geogr., geologie, 1973, 17, 1, p. 99—113; Ed. Acad. R.S.R., Bucuresti; cf. Brustur T., Un monument
al naturii din judetul Suceava — Piatra Pinului (Gura-Humorului). Zori Noi, nr; 7773, 37.XII.1972,
Suceava :
Brustur T., O interesanta descoperire paleontologica la Piatra Pinului..., Zori Noi, mv 7986, 26.VIIL
1973, Suceava.)
In imediata vecinatate a Pietrei Pinului, forari recente de cercetare au dus la descoperirea unor
rezerve de apa minerala termala, slab sulfuroasa, oligo-mineraia, — apa care se gaseste si in doua
izvoare din apropierea manastirii de la Voronet. Aceste descoperiri, folosite pina prezent doar partial,
de catre localnici, sint pastrate ca fond balnear de rezerva.
De altfel, orasul Gura-Humorului, situat la o altitudine de cea 470 m, avind un climat de
dealuri cu proprietati sedative, a fost cautat, inca din a doua jumatate a secolului trecut, ca statiune
climaterica. (Dr. Elena Berlescu, Dictionar enciclopedic medical de balneoclimatolo-gie, p. 165 ; Ed.
Stiint. si encicl., Bucuresti, 1982.)
Pe malul sting al Moldovei, de la confluenta ei cu piriul Humor in amonte, pina in dreptul
locurilor de la Piatra Pinului, se intinde o lunca fara prea multe si semnificative denivelari. Era
numita, din vremuri vechi, PE SAIBA. Cele aproximativ 25 de hectare ale luncii erau folosite ca loc
de pasune. Salcii, inalte si ramuroase, umbreau din loc in loc iarba saraca a luncii. Furtunile puternice
— mai ales dezlantuite dinspre vest — au doborit cea mai mare parte a salciilor, iar viiturile riului —
cu puterea apelor dezlantuite — au smuls stratul subtire de pamint fertil ce acoperea prundisurile si
nisipurile aluviale, facind de nefolosit o insemnata parte din pasunea SAIBEI.
Citiva edili din ultimele decenii s-au straduit sa gaseasca solutii prin care sa se puna stavila
procesului de degradare continua a acestui teren. si mai ales, de indiguire, realizate atit pe malurile
Moldovei cit si pe cele ale Humorului", n-au rezistat insa inundatiilor din anii 1971, 1972 si 1973,
fiind distruse aproape in intregime.

9
 In anii urmatori, s-au gasit solutii mai potrivite, si mai economice totodata, pentru recuperarea
terenului de pe Saiba. Malul sting al Moldovei a fost durabil consolidat, folosindu-se arocament cu
volum si greutate mare.
Odata cu "reinsufletirea" floristica a zonei s-a realizat sistematizarea ei dupa planuri de
arhitectura peisagistica judicios intocmite. Au fost. create alei, iar spatiul dintre ele reacoperit, in
prealabil, cu un strat de pamint fertil, a fost plantat cu arbori si arbusti — in numar de peste 100.000.
Gasim aici aproape 500 de specii de arbori si arbusti, printre care si specii exotice considerate —
unele dintre ele — monumente ale naturii.
Astfel, printr-o munca staruitoare si competenta — desfasurata timp de peste opt ani — s-au
pus bazele unui valoros PARC DENDROLOGIC, inclus si el, acum, in cele 250 ha din preajma
Pietrei Pinului, considerate REZERVATIE de INTERES STIINTIFIC. (Petru Taranu, Georgeta
Taranu, Complexul dendrologic si turistico-sportiv „Lunca Moldovei" din orasul Gura-Humorului,
in Studii si comunicari de ocrotirea naturii, editat de Cons. judetean de Ocrotirea naturii Suceava,
1981, V, p. 456—470.)
In partea sud-estica a parcului dendrologic a fost amenajat un modern complex sportiv cu o
serie de terenuri pentru practicarea diverselor ramuri ale sportului. Astfel, fosta SAIBA s-a
transformat, sub ochii nostri, intr-o binefacatoare ZONA de AGREMENT ce se bucura astazi de
pretuirea unanima a localnicilor si vizitatorilor straini.
Reteaua scolara din Statiunea Gura Humorului este formata din unitati scolare de stat. Sint 11
unitati de invatamint, din care 5 gradinite, 5 scoli si Grupul Scolar Alexandru cel Bun. Activitatea
culturala a orasului se concentreaza in jurul principalelor institutii de profil: Casa de Cultura,
Biblioteca si Muzeul Obiceiurilor Populare.
Grupul Scolar Alexandru cel Bun
1909 Incepe constructia unui local, cu parter si doua nivele, dat in folosinta in 1910, in care
vor incepe sa functioneze primele clase de liceu din Gura Humorului.
1910 - 1911 Liceul functioneaza cu 6 clase, avand 233 de elevi, din care 4 erau romani.
Predau un numar de 11 profesori. Cursurile se desfasoara in limba germana.
1911 - 1912 Ciclul gimnazial (I-IV) scolarizeaza 278 de elevi; predau 18 cadre didactice.
1912 - 1913 Sunt scolarizati 285 elevi. Ia fiinta prima clasa de invatamant liceal. Director al
liceului este profesorul de matematica Franz Olszewski. Sunt predate urmatoarele obiecte: limba
romana, limba germana, limba engleza, limba franceza, limba latina, matematica, fizica, istorie,
stenografie, caligrafie, geografie, gimnastica, stiintele naturii, desen, muzica, religie.
10
 1913 - 1914 Se creeaza o catedra de limba romana si stenografie, atribuita profesorului
Alexandru Moraru, viitor profesor la Univ. din Cernauti. Erau inscrisi 319 elevi, din care 5 erau
romani.
1914 - 1915 Liceul humorean functioneaza cu clasele I - VII, cu 274 elevi din care 9 erau
romani. in perioada decembrie 1914 - aprilie 1915 orasul se afla sub ocupatia trupelor rusesti, ca apoi
sa treaca din nou sub ocupatia trupelor austriece.
Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina este o institutie singulara in reteaua culturala
romaneasca, fiind singurul muzeu care a reusit sa transpuna cu mijloace muzeotehnice obisnuite acel
segment de spiritualitate definitorie pentru orice etnie, popor, natiune: traditia populara.
Muzeul a fost creat in anul 1958 ca muzeu etnografic reprezentativ pentru zona etnografica
Humor. Intrucat in anul 1996 vechiul sediu a fost redobandit de Ministerul Justitiei, muzeul a fost
obligat sa se mute intr-un alt spatiu, situat in centrul orasului, in imediata vecinatate a Primariei,
cladire ce face parte din zestrea imobiliara a orasului dar in care functionase zeci de ani restaurantul
Bucovina.
In aceasta cladire, reparata si reorganizata de catre Primarie, s-a deschis, in luna mai 2000, o
galerie de arta contemporana Galeria de Arta Georges Cotos - gratie unei donatii generoase ( 200 de
tablouri ) facuta de un om extraordinar : pictorul francez de origine romana Georges Cotos, nascut in
anul 1915 in Straja Bucovinei. Elogiat de critica de specialitate, bine cotat pe piaaa de arta europeana
si nu numai, Georges Cotos a expus in capitale europene si americane, uimind de fiecare data prin
forta expresiei plastice si prin explozia de culoare a lucrarilor sale nonfigurative.
Dupa inchiderea Exploatarii Miniere Lesu Ursului (septembrie 1997) si a Filaturii de Bumbac
care a trimis in somaj mai bine de un sfert din locuitori, economia orasului Gura Humorului este in
proces de revigorare.
Un prim imbold al relansarii economiei din Gura Humorului a fost preluarea Filaturii de
Bumbac de catre un investitor italian. Filatura a functionat o perioada dupa care a intrat din nou in
colaps.
Un alt mare pas care ar fi putut relansa orasul Gura Humorului este construirea fabricii de
mobila IKEA proiect care a fost ratat de catre Primaria Orasului si de Consiliul Local.
Declarata zona defavorizata mici antrepenori au gasit un prilej excelent de a ridica afaceri
care produc bunuri si care ofera locuri de munca. In Gura Humorului sunt renumiti comerciantii
Danilevici pentru preparatele din carne fara niciun conservant, si Niro pentru preparatele din lapte si

11
pe baza de lapte. Acestia, dar si altii asemenea lor sustin prin locurile de munca create economia
orasului si o fac sa infloreasca.
Devenita de curand statiune turistica, Gura Humorului isi intra pe fagasul natural pe care il
poate exploata cel mai bine: turismul si serviciile de turism. Astazi in orasul nostru pensiunile
turistice sunt din ce in ce mai multe si ofera posibilitati diversificate de petrecere a vacantelor si
concediilor alaturi de manastirile medievale din Bucovina iar orasul este renumit pentru aerul curat
pe care il ofera padurile ce il inconjoara.
Declararea orasului Gura Humorului Statiune turistica a relansat sperantele locuitorilor ca
orasul va inflori. Un program PHARE al Uniunii Europene dezvoltat de Primaria Orasului, in valoare
de 8,9 milioane de euro intitulat "Partie de schi, Orientare Turistica, Parc Lunca Moldovei,
Agrement, Sport" (POPAS), va amenaja o partie de schi cu o lungime de 1.350 de metri, dotata cu un
telescaun si cu o instalatie de produs zapada.
In asteptarea construirii partiei in ultimii 2 ani s-au construit numeroase Pensiuni
Agroturistice, care cu toate ca nu indeplinesc standardele UE in ceea ce priveste turismul pot fi
privite ca un inceput in consolidarea infrastructurii turistice a orasului Gura Humorului.
Eminescu spunea despre Bucovina ca este partea cea mai veche si mai frumoasa a Daciei.
Balcescu o numea “templul de glorie al moldovenilor”, Kogalniceanu - “cea mai frumoasa
parte a Moldovei, cu Campulungul, vechea republica romana, cu Suceava, capitala domnilor eroi, cu
cele mai renumite si mai bogate manastiri”
Nicolae Iorga spunea ca in Bucovina se gaseste “toata bogatia stralucitoare, de arta,
monumentele cele mai frumoase ale vechilor domni si boieri”.
Dimitrie Onciul, scria: “Nicaieri pe tot cuprinsul romanesc nu se afla, pe un spatiu atat de mic,
atata bogatie de istorie romaneasca, atatea amintiri scumpe ale trecutului nostru.”
“Astfel, totdeauna cind gindesc la tine, Sufletul mi-apasa nouri de suspine, Bucovina
mea!” (M Eminescu)
B. Topografia
Drumul judeţean DJ 177 Poiana Micului – Suceviţa km. 12+591 – 15+413 se încadrează în
prevederile Legii 82/1990 pentru aprobarea OG 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor;
drumul se află în inventarul bunurilor care aparţin Domeniului public al Judeţului Suceava. Drumul
judeţean DJ 177 Poiana Micului – Suceviţa km. 12+591 – 15+413 aparţine proprietăţii publice a
Consiliului Judeţean Suceava.

12
 La execuţia lucrărilor de modernizare a drumului judeţean DJ 177 Poiana Micului – Suceviţa
km. 12+591 – 15+413, propuse prin prezentul studiu de fezabilitate, nu sunt necesare ocuparea de noi
suprafeţe de teren, proiectarea făcându-se pe ampriza existentă a obiectivului.
Suprafaţa ocupată de drumul judeţean ce urmează a fi modernizat este de 28.848,00 mp,
traseul fiind amplasat integral în intravilanul şi extravilanul Comunei Mănăstirea Humorului.
Ridicarea topografică a fost executată în sistem de coordonate Stereo 70, iar cotele au fost
determinate în sistemul naţional de referinţă Marea Neagră 1975.
Lungimea zonei ridicate a fost de 2822 ml, materializarea pe teren făcându-se printr-un număr
de staţii care să permită ridicarea profilelor transversale astfel încât punctele radiate să ocupe toată
zona de studiu (ampiza străzii şi zona de siguranţă a acesteia conform O.G. nr. 43/1997 cu
modificările şi completările ulterioare), astfel încât să se asigure o densitate optimă.
Calculul drumuirii şi a punctelor radiate s-a efectuat prin prelucrare electronică a datelor din
teren, utilizându-se programe specifice (MAPSYS, TOPOSYS, AUTOCAD, etc.).
C. Clima şi fenomenele naturale specifice zonei
În conformitate cu prevederile Normativului pentru dimensionare sistemelor rutiere suple şi
semirigide indicativ PD 177/2001, drumul judeţean DJ 177 Poiana Micului – Suceviţa km. 10+000 –
20+875 se găseşte într-o regiune cu tip climateric III, iar din punct de vedere al SR 174/1 din 2007
drumul se regăseşte în zonă climaterică rece.
Din punct de vedere climatic amplasamentul se încadrează într-o zonă cu climă temperat-
continentală, caracterizată prin temperaturi medii anuale de +7 0C, cu media minimă în luna Ianuarie
de -30C, iar cantitatea de precipitaţii este de 600 mm.
Perimetrul în care se desfăşoară traseul drumului judeţean se încadrează, conform
Normativului P 100/2006, în arealul de seismicitate de 6 MSK conform STAS 11100/1-92, în zona
de seismicitate cu parametrii perioada de control a spectrului de răspuns Tc=0,7 sec şi acceleraţia
orizontală a terenului ag=0,16. Clasa de importanţă şi de expunere la cutremur şi factori de
importanţă III cu factor de importanţă Yi = 1,0.
Tipurile de pământ întâlnite în terasamentul drumurilor (patul drumului) este de tip P2.
În lucrările de prospecţiune geotehnică pe amplasamentul studiat nu a fost interceptat nivelul
hidrostatic al acviferului freatic. Nivelul hidrostatic al acviferului freatic este la adâncimi cuprinse în
intervalul de 3-8 m.
Reţeaua hidrologică reprezentată de râul Humor, adâncimea maximă de îngheţ este de 1,10 m
de la CTN.
13
 În timpul precipitaţiilor sunt prezente apele de şiroire atât pe şanţurile laterale cât şi pe
terasamentul drumului.
D. Geologia şi seismicitatea
Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul studiat este situat in zona Obcinelor
Bucovinei.
Din punct de vedere geologic, zona studiata apartine zonei flisului carpatic (Panza de Tarcau).
Zona flisului carpatic este caracterizata printr-o structura in panze de sariaj, incalecate succesiv de la
vest la est. Panza de Tarcau este cuprinsa intre fruntea panzei de Audia si zona neogena si este sariata
peste panza de Doamna sau prin depasirea acesteia direct peste zona neogena. La constitutia sa iau
parte depozite de varsta cretacic superioare, paleogene si sporadic miocene.
Formatiunea geologica de baza (roca de baza), este de varsta Senonian-Paleocen si Paleocen-
Lutetian.
In depozitele atribuite Senonian- Paleocenului s-au separate doua orizonturi:
- orizontul stratelor de Hangu, cu o grosime variabila care poate ajunge pana la 1000 m, este
constituit predominant din marno-calcare fine, cenusiu-albastrui in strate de 20-50 cm, cu intercalatii
de marne verzui–cenusii si gresii calcaroase verzui;
- orizontul stratelor de Putna, cu o grosime de aproximativ 250 m, este constituit din calcare
fine cenusii, dure, in strate de 25-40 cm, cu intercalatii de gresii calcaroase cenusii, de 20-30 cm si
marne cenusii-verzui.
In depozitele atribuite intervalului Paleocen-Lutetian s-au separate cinci orizonturi:
- orizontul stratelor de Straja, cu o grosime de aproximativ 30-40 m, este constituit dintr-o
alternanta de argile rosii si calcare silicioase spongolitice, dure, verzui, in strate de 5-15 cm;
- orizontul stratelor de Sucevita, cu o grosime de aproximativ 400 m, este constituit dintr-o
asociatie de gresii calcaroase verzui-albastrui de 15-20 cm si argile verzui;
- orizontul calcarului de Pasieczna, cu o grosime de aproximativ 20-30 m, este constituit
dintr-un calcar alb-galbui sau alb verzui;
- orizontul stratelor de Viteu cu o grosime de aproximativ 40-100 m, este constituit din argile
si marne verzi cu intercalatii de gresii albastrui in strate de 5-10 cm;
- orizontul stratelor de Strujinoasa, cu o grosime de aproximativ 15-20 m, este constituit
dintr-o alternanta deasa de argile rosii si verzi in pachete de 10-15 cm.

14
 Formatiunea acoperitoare, de varsta cuaternara, este alcatuita din depozite aluvial-coluviale,
constituite din pietris cu bolovanis si nisip sau nisip argilos. Depozitele aluvial-coluviale sunt depuse
discordant peste roca de baza.
Reteaua hidrografica a regiunii este reprezentata de parul Humor afluent al raului Moldova.
Conform STAS 6054/77, adancimea maxima de inghet in zona amplasamentului, este de 1.00
m, de la cota terenului natural.
Conform normativului P-100-1/2004, aprobat de MTCT, acceleratia terenului pentru
proiectarea constructiilor la starea limita ultima, in perimetrul studiat, corespunzatoare unui interval
mediu de recurenta de referinta de 100 ani, este: ag= 0.12 cm/s2. Valoarea perioadei de control (colt) a
spectrului de raspuns, pentru zona amplasamentului considerat, este: TC = 0.7 sec.
Din punct de vedere climatic amplasamentul se incadreaza intr-o zona cu clima temperat-
continentala, caracterizata prin temperaturi medii anuale de +70 C, cu media minima in luna ianuarie
de –30 C si maxima in luna iulie de +180 C, iar cantitatea de precipitatii medii anuale este de 600 mm.
Consideratii speciale asupra amplasamentului DJ 177 Km 12+591 – 15+413 Poiana
Micului – Sucevita:
Amplasamentul studiat este situat pe terasa paraului Humor. La data executarii lucrarii de
prospectiune geotehnica si in conditiile actuale, terenul de pe amplasamentul studiat, are asigurate
stabilitatea locala si generala.
Tema de proiectare, cu fundamentarea necesităţii şi oportunităţii avute în vedere la
realizarea proiectului tehnic
Prin tema de proiectare se propune realizarea unei îmbrăcăminţi rutiere moderne, care să elimine
neajunsurile unui drum pietruit: zgomot, praf, vibraţii.
Lucrările care fac obiectul prezentei documentaţii cuprind operaţiunile necesare de executat în
scopul asigurării unor condiţii normale de confort şi de siguranţă a circulaţiei impuse de normele şi
normativele tehnice în vigoare.
Prin executarea lucrărilor propuse pe acest drum se va realiza:
• îmbunătăţirea condiţiilor de transport şi siguranţă a circulaţiei în zonă, inclusiv asigurarea
unor intervenţii rapide a echipajelor de salvare, pompieri şi poliţie;
• valorificarea superioară a potentialului economic a zonei prin asigurarea accesului la atât la
locuinţele din zonă, cât şi la proprietăţile agricole, forestiere.
• reducerea cheltuielilor de transport şi a uzurii autovehiculelor.

15
 • creşterea standardului de viaţă a locuitorilor celor două comune prin ameliorarea condiţiilor
igienico-sanitare şi de mediu prin eliminarea vibraţiilor produse de maşinile grele, care în prezent se
deplasează cu viteze mici şi pe o infrastructură rutieră necorespunzătoare.
• crearea unei infrastructuri necesare dezvoltării diferitelor activităţi economice.
Soluţia tehnica
Executia lucrarilor de modernizare este impusa in starea impietruirii existente care
prezinta denivelari si burdusiri, avand o capacitate portanta redusa, necorespunzatoare
vehicolelor de trafic actuale si mai ales celor de perspectiva, anul 1990 fiind anul ultimei
consolidari a acestui drum.
Conform prevederilor anexei 2 ia HGR 261 /1994 categoria de importanţă a construcţiei este "C"
(construcţii de importanţă normală a căror neîndeplinire nu implică riscuri majore pentru societate şi
natură).
Conform prevederilor Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea
drumurilor aprobate prin Ordinul nr. 45/1998 al ministrului transporturilor privind stabilirea clasei
tehnice a drumurilor, drumul studiat este de clasă tehnică IV, în zonă de munte şi cu viteza de
proiectare de 40 km/h. Partea carosabilă a tronsonul de drum studiat este formată din două benzi de
circulaţie de 3,25 m şi 2 benzi de încadrare cu lăţimea de 0,25 m.
Proiectul respectă prevederile Legii 82/1997 pentru aprobarea O.G. nr. 43/1998, privind regimul
juridic al drumurilor şi STAS 863/1985 privind elementele geometrice ale drumurilor, permiţând
astfel realizarea unui traseu fluent.
Lungimea drumului ce face obiectul prezentei documentaţii este de 2822 ml.
Elemente tehnice de proiectare în plan
Traseul drumului studiat prezintă un număr de 20 curbe racordate cu arc de cerc, si una
racordata cu arc de clotoida si cerc ramas, cu raza minimă de 60,00 m şi raza maximă 2000,00
m, şi 1 frântură.
Conform STAS 863 – 85 s-a facut amenajarea in plan si spatiu a curbelor, introducandu-
se profilul convertit si dupa caz supralargirea si suprainaltarea cu exemplificare pentru curbele
15 şi 16.
Traseul proiectat păstrează în proporţie de 97% traseul actual al drumului judeţean.
Suprafaţa totală a drumului este de 28848 mp.
Intersecţiile cu celelalte drumuri publice se vor realiza în conformitate cu prevederile capitolului
4 din Ordinul ministrului transporturilor nr. 44/1998, fiind semnalizate conform STAS 1848/1/2004.
16
 Elemente tehnice de proiectare în profil longitudinal
Trasarea liniei rosii in profil longitudinal s-a facut in conformitate cu STAS 863 – 85,
respectandu-se prevederile referitoare la valorile pasilor de proiectare (lmin, dmax).
Avand in vedere ca s-a facut o retrasare a liniei rosii balastul aflat in zonele de rambleu
va fi inlaturat iar denivelarile (lasaturile) din zonele de debleu vor fi completate cu piatra
sparta, iar pentru asigurarea suprafetei in vederea asternerii betonului, piatra sparta va fi
impanata.
În profil longitudinal cota proiectată a fost în general cu 49 cm peste cota drumului existent.
Pentru corectarea profilului longitudinal al drumului şi aducerea acestuia la cerinţele normativelor în
vigoare s-a folosit balast.
Declivitatea maximă a traseului este de 1,687 % pe o lungime de 161,25 m, iar declivitatea
minimă este de 0,092 %, pe o lungime de 141,80 m.
Elemente tehnice de proiectare în profil transversal
Lăţimea platformei drumului este de 8,00 m, iar a părţii carosabile este de 6,50 m, cu două benzi
de încadrare de 0,25 m fiecare, având panta transversală de 2,0% în aliniament, şi 2 acostamente de
0,75 m având panta transversală de 4%, profilul transversal fiind sub formă de acoperiş.
Pentru tronsonul de drum s-a făcut calculul elementelor geometrice conform STAS 863 – 85,
dimensionarea sistemelor rutiere făcându-se atât în varianta sistem rutier rigid, conform Normativului
de dimensionare a sistemelor rutiere rigide NP 081/ 2001, cât şi în varianta sistem rutier suplu (2
variante) conform Normativului PD 177 din 2001, utilizând programul de calcul CALDEROM.
Cele două variante de sistem rutier suplu au fost comparate pe baza criteriului energetic,
rezultând optimă prima variantă aleasă. S-a ales, în final, varianta „sistem rutier rigid” ce se pretează
foarte bine în regiuni de munte, cu un trafic important .
Sistemul rutier ales este compus din:
- strat din beton de ciment BcR 4,5 de 22 cm grosime executat conform NE 014/2002;
- strat de nisip pilonat de 2 cm grosime;
- strat de fundaţie din piatra sparta de 15 cm grosime.
- strat de fundatie din balast de 30 cm grosime.
Pentru lucrările de drumuri s-a întocmit antemăsurătoarea sistemului rutier în varianta adoptată
(sistem rutier rigid). Pe baza antemăsurătorii s-a întocmit graficul de eşalonare calendaristică a
lucrărilor.
17
 Scurgerea apelor pluviale:
După cum s-a arătat şi la cap 2 situaţia existentă, drumul nu are asigurată în totalitate scurgerea
apelor. În acest sens se propune curăţarea şanţurilor şi a podeţelor existente. Pentru descărcarea
apelor din şanţuri:
- de la km 13+166.84, podeţ tubular Dn=1500 cu L=10 m
- de la km 14+190.75, podeţ tubular Dn=1500 cu L=10 m;
- de la km 14+712.70, podeţ tubular Dn=1500 cu L=10 m.
- de la km 15+027.92, podeţ tubular Dn=1500 cu L=10 m

Intocmit,
Student: Amarie Alexandru Octavian

Instrucţiuni proprii de securitate şi sanatate în munca

1. In vederea menţinerii securităţii şi sănătăţii pe şantier, lucrătorii independenţi trebuie :

a. să respecte, pe toată durata execuţiei lucrării, măsurile de securitate şi sănătate
b. să-şi desfăşoare activitatea conform cerinţelor de securitate şi sănătate stabilite pentru
şantierul respectiv ;
c. să participe la orice acţiune coordonată de prevenire a riscurilor de accidentare şi
îmbolnăvire profesională pe şantier;
d. să utilizeze echipamente de muncă ce îndeplinesc condiţiile de securitate şi sănătate ;
e. să aleagă şi să utilizeze echipamente individuale de protecţie conform riscurilor la care
sunt expuşi;
f. să respecte indicaţiile şi să îndeplinească instrucţiunile coordonatorilor în
materie de securitate şi sănătate.
Materialele, echipamentele şi , în general, orice element care, la o deplasare oarecare, poate afecta
securitatea şi sănătatea lucrătorilor, trebuie fixate într-un mod adecvat şi sigur.
2. Accesul pe orice suprafaţă de material care nu are o rezistentă suficientă nu este permis decât
dacă se folosesc echipamente sau mijloace corespunzătoare, astfel încât lucrul să se desfăşoare în
condiţii de siguranţă.
3. Căile şi ieşirile de urgentă trebuie să fie în permanentă libere şi să conducă în modul cel mai
direct posibil într-o zonă de securitate.
18
 4. în caz de pericol, toate posturile de lucru trebuie să poată fi evacuate rapid şi în condiţii de
securitate maximă pentru lucrători.
5. Căile şi ieşirile de urgentă trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile din legislaţia
naţională. Panourile de semnalizare trebuie să fie realizate dintr-un material suficient de rezistent şi
să fie amplasate în locuri corespunzătoare.
6. Pentru a putea fi utilizate în orice moment, fără dificultate, căile şi ieşirile de urgentă, precum
şi căile de circulaţie şi uşile care au acces la acestea nu trebuie să fie blocate cu obiecte.
8. Căile şi ieşirile de urgentă care necesită iluminare trebuie prevăzute cu iluminare de
siguranţă, de intensitate suficientă în caz de pană de curent.
9. în funcţie de caracteristicile şantierului şi de dimensiunile şi destinaţia încăperilor, de
echipamentele prezente, de caracteristicile fizice şi chimice ale substanţelor sau materialelor
prezente, precum şi de numărul maxim de persoane care pot fi prezente, este necesar să fie prevăzute
un număr suficient de dispozitive corespunzătoare pentru stingerea incendiilor, precum şi, dacă este
cazul, un număr suficient de detectoare de incendiu şi de sisteme de alarmă.
10.Tinându-se seama de metodele de lucru folosite şi de cerinţele fizice impuse lucrătorilor,
trebuie luate măsuri pentru a asigura lucrătorilor aer proaspăt în cantitate suficientă. Dacă se foloseşte
o instalaţie de ventilaţie, aceasta trebuie menţinută în stare de funcţionare şi nu trebuie să expună
lucrătorii la curenţi de aer care le pot afecta sănătatea.
11. Lucrătorii nu trebuie să fie expuşi la niveluri de zgomot nocive sau unei influenţe
exterioare nocive, cum ar fi: gaze, vapori, praf.
12. Atunci când lucrătorii trebuie să pătrundă într-o zonă a cărei atmosferă este
susceptibilă să conţină o substanţă toxică sau nocivă, să aibă un conţinut insuficient de oxigen sau să
fie inflamabilă, atmosfera contaminată trebuie controlată şi trebuie luate măsuri corespunzătoare
pentru a preveni orice pericol.
13. Lucrătorul trebuie cel puţin să fie supravegheat în permanenţă din exterior şi trebuie
luate toate măsurile corespunzătoare pentru a i se putea acorda primul ajutor, efectiv şi imediat.
14.In timpul programului de lucru, temperatura trebuie să fie adecvată organismului uman,
ţinându-se seama de metodele de lucru folosite şi de solicitările fizice la care sunt supuşi lucrătorii.
15. Posturile de lucru, încăperile şi căile de circulaţie trebuie să dispună, în măsura în care este
posibil, de suficientă lumină naturală. Atunci când este necesar, trebuie utilizate surse de lumină
portabile, protejate contra şocurilor.

19
 16.Căile de circulaţie, inclusiv scările mobile, scările fixe, cheiurile şi rampele de încărcare,
trebuie să fie calculate, plasate şi amenajate, precum şi accesibile astfel încât să poată fi utilizate uşor,
în deplină securitate şi în conformitate cu destinaţia lor, iar lucrătorii aflaţi în vecinătatea acestor căi
de circulaţie să nu fie expuşi nici unui risc.
17.Dacă şantierul are zone de acces limitat, aceste zone trebuie să fie prevăzute cu dispozitive
care să evite pătrunderea lucrătorilor fără atribuţii de serviciu în zonele respective.
Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a se proteja lucrătorii abilitaţi să pătrundă în
zonele periculoase. Zonele periculoase trebuie semnalizate în mod vizibil. 18. Angajatorul trebuie să
se asigure că acordarea primului ajutor se poate face în orice moment. De asemenea, angajatorul
trebuie să asigure personal pregătit în acest scop.
19.Trebuie luate măsuri pentru a asigura evacuarea, pentru îngrijiri medicale, a lucrătorilor
accidentaţi sau victime ale unei îmbolnăviri neaşteptate.
20. Intrările şi perimetrul şantierului trebuie să fie semnalizate astfel încât să fie vizibile şi
identificabile în mod clar.
21 .Lucrătorii trebuie să fie protejaţi împotriva căderilor de obiecte, de fiecare dată când
aceasta este tehnic posibil, prin mijloace de protecţie colectivă.
22. Materialele şi echipamentele trebuie să fie amplasate sau depozitate astfel încât să se evite
răsturnarea ori căderea lor.
23.Toate instalaţiile de ridicat şi accesoriile acestora, inclusiv elementele componente şi
elementele de fixare, de ancorare şi de sprijin, trebuie să fie:
a. bine proiectate şi construite şi să aibă o rezistenţă suficientă pentru utilizarea căreia îi sunt
destinate ;
b. corect instalate şi utilizate ;
c. întreţinute în stare bună de funcţionare ;
d. verificate şi supuse încercărilor şi controalelor periodice, conform dispoziţiior legale în
vigoare ;
e. manevrate de către lucrători calificaţi care au pregătirea corespunzătoare.
24.Toate instalaţiile de ridicat şi toate accesoriile de ridicare trebuie să aibă marcată în mod
vizibil valoarea sarcinii maxime
. 25.Instalaţiile de ridicat, precum şi accesoriile lor nu pot fi utilizate în alte scopuri decât cele
pentru care sunt destinate.

20
 26.în cazul excavaţiilor, puţurilor, lucrărilor subterane sau tunelurilor, trebuie luate măsuri
corespunzătoare:
a. pentru a preveni riscurile de îngropare prin surparea terenului, cu ajutorul unor sprijine,
taluzuri sau altor mijloace corespunzătoare ;
b. pentru a preveni pericolele legate de căderea persoanelor, materialelor sau
obiectelor, de iruperea apei;c. pentru a asigura o ventilaţie suficientă tuturor posturilor de lucru, astfel
încât să se realizeze o atmosferă respirabilă care să nu fie periculoasă sau nocivă pentru sănătate ;
d. pentru a permite lucrătorilor de a se adăposti într-un loc sigur, în caz
de incendiu, irupere a apei sau cădere a materialelor;
27.înainte de începerea terasamenteior trebuie luate măsuri pentru a reduce la minimum
pericolele datorate cablurilor subterane şi altor sisteme de distribuţie.
28.Trebuie prevăzute căi sigure pentru a intra şi ieşi din zona de excavaţii.
29. Grămezile de pământ, materialele şi vehiculele în mişcare trebuie ţinute la o distanţă
suficientă faşă de excavaţii ; eventual, se vor construi bariere corespunzătoare

EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

ELEMENTE INTRODUCTIVE

Noţiunea de protecţie a mediului

Prin protecţie a mediului înconjurător se înţelege totalitatea acţiunilor ce se întreprind pentru

păstrarea echilibrului ecologic şi pentru conservarea, ameliorarea şi dezvoltarea calităţii
componentelor mediului înconjurător, în scopul asigurării calităţii vieţii în prezent şi în viitor.
Necesitatea protecţiei mediului înconjurător, decurgând din efectele negative recunoscute ca
datorându-se acţiunilor omului, a apărut în ţările dezvoltate economic încă din anii '60.
Cum însă "nimic nu se capătă pe degeaba", cu atât mai mult remedierea şi prevenirea
prejudiciilor aduse mediului înconjurător, a apărut problema responsabilităţii asupra suportării
cheltuielilor pentru acţiuni având acest scop.
Iniţial au fost sintetizate trei alternative:
- cheltuielile să treacă asupra consumatorului, prin sporirea costului produselor;

21
 - cheltuielile să fie plătite din subvenţii acordate de guverne, acestea fiind astfel suportate de
către contribuabilii la bugetul statului;
- cheltuielile să fie suportate din beneficii, de către cei care produc bunuri şi servicii dar şi
degradările mediului înconjurător.
în această problemă, încă din anul 1972, în cadrul OCDE, a fost adoptat principiul poluatorul
plăteşte, un vechi principiu al dreptului internaţional. O astfel de rezolvare a problemei.

Impacturi asupra mediului

Compararea evoluţiei cererii de energie primară pentru transporturi şi cea a resurselor
energetice fosile relevă necesitatea conceperii de mijloace de transport (preocupare deja existentă)
care să folosească pentru propulsie alte resurse energetice decât cele pe bază de petrol.
O comparaţie, pe baza unor date statistice americane (tab.), între diferitele moduri de transport
urban, unde are loc o concentrare a cererilor de deplasare şi a mijloacelor de transport, arată ponderea
mare a energiei necesare pentru obţinerea forţei de propulsie (de 76 ... 92% din total) şi eficienţa
energetică net diferită a diverselor moduri de transport. Astfel, pentru acelaşi consum de energie,
numărul de călători transportaţi în comun este de circa 3 ori mai mare în cazul transporturilor pe şine
faţă de transportul rutier, este de circa 2 ori mai mare pentru transportul rutier în comun faţă de
transportul individual, cu automobile.Tabelul Eficienţa energetică a diferitelor moduri de transport
urban.

Parametri de comparaţie Moduri de transport

Automobil Autobuz Metrou Cale ferată

1. Energie pentru 2,2 , 1,6 7,0 13,4

construcţia şi întreţinerea
vehiculelor şi a căilor de
transport, în MJ/vehkm

2. Energie pentru 7,2 19,6 68,8 49,1

propulsie, în MJ/vehkm

TOTAL 9,4 21,2 75,8 62,5

3. Ponderea energiei pentru 76,5 92,p 90,7 78,5
propulsie, în % din total
22
 4. Indice energetic 1,0 2,26 8,06 6,64
(automobil = 1)
5. Număr de călători 1,5 3,4 12,1 9,8
pentru consum egal de
energie

Impactul amplasării infrastructurilor. Ocuparea terenului

Ampriza căilor de transport terestre, în particular a căilor rutiere care au lungime mai mare,
echipamentele aferente, şantierele de producere a semifabricatelor, balastierele şi carierele pentru
exploatarea agregatelor naturale, etc, ocupă importante suprafeţe de teren, adeseori în detrimentul
suprafeţelor agricole, a pădurilor, a zonelor verzi în oraşe.
Numai pentru ampriza căilor de transport publice, constând din circa 73000 km drumuri şi
autostrăzi, circa 22000 km străzi şi circa 12000 km căi ferate, este ocupată o suprafaţă de circa 110.000
ha, reprezentând circa 0,5% din suprafaţa ţării.

Perturbarea condiţiilor existente

Condiţiile existente de echilibru a terenurilor şi apelor sunt afectate în mod direct şi/sau ,în mod
indirect.
Efectele negative directe decurg din executarea lucrărilor de terasamente (îndepărtarea stratului de
pământ vegetal, deplasarea maselor de pământ), din modificarea cursurilor de apă, din executarea
lucrărilor de drenare a apelor subterane.
Efectele negative indirecte (secundare) constau în: intensificarea eroziunii; modificarea
permeabilităţii terenului; coborârea nivelului pânzei de apă subterană; favorizarea lunecărilor de teren;
modificarea climatului local, de exemplu, modificarea regimului vânturilor, ca urmare a defrişărilor de
pădure şi a apariţiei unor rambleuri înalte; apariţia vibraţiilor cu frecvenţa de 1 ...2 Hz în apropierea
podurilor mari.
Ca efect indirect (indus) perturbarea condiţiilor existente se poate referi şi la extinderea sau
crearea de zone urbane şi de activităţi industriale sau turistice, precum şi la mutarea cartierelor, la
schimbarea cadrului de viaţă al populaţiei, la schimbarea mediilor naturale şi a peisajelor.

23
 Perturbarea echilibrului ecologic

Acest aspect al impactului este prezent mai ales în cazul zonelor impădurite şi în cazul
construcţiei podurilor şi viaductelor.
Ca urmare a fragmentării biotopurilor prin amplasarea infrastructurilor liniare, mai ales a celor
cu circulaţie intensă, se întrerup deplasările vitale ale diferitelor specii faunistice, creşte numărul
coliziunilor între faună şi mijloacele de transport, se modifică biotopul prin apariţia luminii mai
intense, a zgomotului, a iluminării intermitente în timpul nopţii. Toate acestea pot conduce la
micşorarea numărului sau chiar la eradicarea unor specii.
Pe durata construcţiei podurilor pot fi afectate biotopurile acvatice, în principal ale peştilor în
perioada de depunere a icrelor, iar pe durata exploatării, ca urmare modificării albiei şi creşterii
vitezei de scurgere a apei, pot de asemenea, să fie afectate biotopurile acvatice.
Schimbarea peisajului

Valoare estetică necuantificabilă, peisajul este o realitate fizică. El poate fi înţeles din punct de
vedere economic, istoric, cultural, chiar afectiv sau simbolic. Poate avea valoare de ' patrimoniu şi
este suportul activităţilor turistice. Peisajul poate fi afectat în sens negativ ca urmare a
amplasării.'infrastructurilor liniare, care pot să constituie elemente noi, străine în mediul geografic
natural. Fiind apreciat în mod diferit de localnici (riverani, agricultori), de utilizatori (turişti) sau de
naturalişti, peisajul este o problemă dificilă de rezolvat, deoarece sunt necesare suprafeţe de teren mai
mari pentru infrastructuri şi dotările acestora, resurse financiare mai mari, dar şi pricepere şi
preocupare încă de la primele faze ale promovării proiectului.
Impactul şantierelor

Şantierele de construcţii pot genera o multitudine de impacte asupra mediului, implicând factori
naturali şi antropici. Dintre acestea, se menţionează:
- ocuparea şi divizarea temporară a unor suprafeţe de teren, inclusiv a celor costituind
proprietate privată;
- poluarea chimică şi energetică, prin zgomote şi vibraţii;
- perturbarea vieţii riveranilor, a comunicaţiilor şi a activităţilor economice;
- perturbarea faunei şi florei;
- degradarea de terenuri prin amplasarea gropilor de împrumut şi/sau a depozitelor provizorii
sau definitive;
24
 - degradarea drumurilor existente prin preluarea transporturilor generate de şantier.
Impactul săpăturilor şi umpluturilor
Asemănătoare practic unor eroziuni rapide, în cazul executării săpăturilor pentru
debleuri (care au caracter permanent) sau pentru gropi de împrumut, în funcţie de adâncimea
acestora şi de nivelul pânzelor de apă subterană se poate ajunge la următoarele efecte
negative:
- distrugerea stratului de pământ care acoperă şi protejează pânza subterană şi ca urmare,
afectarea cantitativă şi calitativă a prelevării de apă pentru consum;
- antrenarea de materii în suspensie (MIS) care provoacă turbiditatea apei subterane şi posibil
colmatarea stratului rămas;
- intercepţia pânzelor subterane, urmată de inundarea frontului de lucru şi posibil de uscarea
zonelor umede (ecologic foarte importante) şi de scăderea nivelului apelor de suprafaţă cu destinaţie
recreativă (pescuit, înnot).

Rambleurile (umpluturi cu caracter permanent) şi depozitele (de pământ, de materiale de

construcţii), asemănătoare unor sedimentări (depuneri) rapide, în funcţie de mărimea lor, pot fi însoţite
de următoarele efecte negative:

- perturbarea scurgerii apelor din precipitaţii, cu antrenarea de materii în suspensie şi creşterea

turbidităţii apei. afectând biocenoze terestre;
- perturbarea pânzelor de apă freatică prin apariţia de zone hidromorfe, unde nivelul pânzei
freatice se ridică datorită diminuării permeabilităţii stratului acvifer prin îndesarea sub greutatea
depozitului. Se degradează astfel terenuri şi culturi agricole fie prin exces de apă (în amontele direcţiei
de curgere a apei subterane), fie prin uscare (în aval).
Impactul instalaţiilor de preparare a semifabricatelor pentru straturi rutiere

în mod curent semifabricatele pentru straturi rutiere sunt: mixturi asfaltice, betoane de ciment,
materiale stabilizate cu lianţi hidraulici şi puzzolanici.
Impactul instalaţiilor de preparare a acestor semifabricate constă în poluarea chimică şi
energetică (cu zgomote şi vibraţii).

25
 Instalaţii de preparare a mixturilor asfaltice

Staţiile de asfalt, preponderent fixe, care produc mixturi asfaltice după metoda la cald, sunt
însoţite de depozite şi de utilaje şi mijloace de transport, constituind surse de poluare a solului, a apei
şi a atmosferei, precum şi surse de afectare a condiţiilor de viaţă ale riveranilor.

a. Impactul asupra solului constă în ocuparea de suprafeţe de teren, necesare pentru

amplasarea utilajelor, a depozitelor de materiale de construcţie şi se combustibili, a căilor de transport
şi circulaţie, a clădirilor tehnice şi sociale.
In mod obişnuit, suprafeţele pentru utilaje şi căi de transport sunt murdărite cu unsori, uleiuri şi
combustibili, care pot pătrunde direct în sol sau sunt antrenate de apele din precipitaţii.

In cazul autostrăzilor, în acest scop se realizează, ca dotări cu caracter permanent, construcţii de

bazine filtrante şi bazine de decantare-dezuleiere din beton, în care se colectează apele de scurgere şi
se separă componentele poluante.
Pentru integrarea mai bine în peisaj construcţia a astfel de lucrări a evoluat, bazinele de
decantare asigurând şi creşterea vegetaţiei.
Astfel de bazine de decantare rezolvă problema poluării cronice şi permit izolarea totală în cazul
poluării accidentale. în acest scop se realizează impermeabilizarea terenului natural cu un strat de
geotextil bitumat, care se acoperă cu un strat de pământ vegetal permiţând astfel dezvoltarea unei
vegetaţii specifice. La capătul din amonte al bazinului se amenajează un puţ pentru reţinerea corpului
plutitoare, iar la capătul aval, un puţ pentru reţinerea poluanţilor graşi (unsori, uleiuri).
Pentru recuperarea în cât mai mare proporţie a substanţelor rezultate din poluarea accidentală
există posibilitatea obturării ambelor capete ale bazinului de decantare.
în cazul vecinătăţii autostrăzii cu o apă naturală, reprezentând o sursă de apă potabilă, se recurge
la construcţia platformei astfel încât substanţa poluantă deversată în mediu să nu poată părăsi
platforma decât în puncte precis stabilite, unde este asigurată recuperarea poluantului.

PROTECŢIA FAŢĂ DE ZGOMOTUL DIN CIRCULAŢIA VEHICULELOR

Pentru protecţia faţă de zgomotul produs de circulaţia vehiculelor intervenţiile posibile se

grupează în:
- intervenţii la sursă, pornind de la ideea că dacă zgomotul nu se produce nici nu se propagă;

26
 - intervenţii în propagarea zgomotului, dispuse între sursă şi receptor.
Intervenţii la sursă

Intervenţii la vehicule. Este vizată conceperea vehiculelor mai silenţioase în ceea ce priveşte
zgomotul grupului pulsator (motor, evacuare) şi zgomotul aerodinamic.
Un loc important în diminuarea zgomotului produs are şi întreţinerea vehiculelor, în primul rând
a sistemului de evacuare a gazelor arse.
Intervenţii asupra zgomotului de rulare

Pneuri. Folosirea pneurilor silenţioase, nou create (anul 1990), asigură o diminuare a zgomotului de
rulare de10dB(A);

Cale de rulare. O cale de rulare mai puţin zgomotoasă se obţine intervenind asupra:
- planeităţii (netezimii) şi stării de degradare a suprafeţei de rulare;
- tipului de îmbrăcăminte rutieră adoptat: îmbrăcăminte asfaltică şi nu din beton de ciment,
beton de ciment şi nu pavaj.

Un nou tip de îmbrăcăminte rutieră, larg studiat şi chiar controversat, are stratul de rulare
realizat din anrobate drenante, caracterizate prin volum mare de goluri (peste 20%) cu o pondere
importantă a golurilor comunicante, pe toată grosimea stratului.

Dacă golurile comunicante sunt filiforme şi cu un traseu cât mai întortocheat anrobatele
drenante sunt şi fonoabsorbante. Această proprietate se explică prin permeabilitatea la aer a
betonului drenant şi prin rezistenţa pe care o întâmpină aerul (antrenat de undele acustice generate de
sursele de zgomot ale vehiculelor) la pătrunderea prin golurile comunicante, filiforme şi
întortocheate, având ca rezultat transformarea energiei acustice în energie calorică (efectul Joule),
deci fenomenul de absorbţie acustică.

Anrobatele drenante şi fonoabsorbante au o alcătuire specifică, diferită de cea a anrobatelor

poroase clasice: granulozitatea, este în general, cuprinsă în intervalul 0.10 mm, cu discontinuitate în
intervalul 2.6 mm şi cu un schelet puternic din restul peste 6 mm, reprezentând peste 80% din masa
mixturii.
Scheletul este alcătuit din cribluri de formă poliedrică corectă, provenind din rocă dură,
rezistentă la uzură şi la şlefuire şi cu microtextură rugoasă.
Rezultate foarte bune se obţin prin folosirea criblurii din zgură de fumai cristalizată.
27
 Tipul liantului (bitum pur 60/70; bitum modificat cu polimeri; bitum pur cu adaos de fibre;
bitum-cauciuc), în funcţie de care se stabileşte şi dozajul, se adoptă astfel încât să se asigure o
grosime cât mai mare a peliculei de bitum ce anrobează granulele scheletului, fără a exista
fenomenul de "scurgere".
Permeabilitatea la apă a straturilor de rulare din anrobate drenante fonoabsorbante se
caracterizează prin valori ale coeficientului de filtraţie de 0,4...0,2 cm/s şi chiar mai mari, ceea ce
asigură suprimarea filmului de apă superficială şi în cazul precipitaţiilor puternice.
Drenarea rapidă a apei, pe verticală şi pe orizontală, şi evacuarea în direcţia pantei transversale
şi chiar longitudinale, împiedică proiectarea stropilor de apă, în special în spatele vehiculelor grele şi
ameliorează vizibilitatea, factor important pentru confortul şi siguranţa circulaţiei. De asemenea,
suprimarea filmului de apă superficială diminuează reberberaţia luminii farurilor, împiedicând
orbirea şi oboseala excesivă a conducătorilor vehiculelor.
Din punct de vedere al zgomotului de rulare, straturile de rulare drenante-fonoabsorbante sunt
cele mai silenţioase, această caracteristică explicându-se prin:

- nivelul mai redus al zgomotului generat de contactul pneu-suprafaţă de rulare poroasă;

absorbţia acustică a zgomotului de rulare, atenuarea depinzând de proporţia şi forma golurilor
comunicate specifice; diminuarea reflexiei multiple a undelor acustice, zgomotul emis nefiind
multiplicat; absenţa amplificării zgomotului de rulare, specifică suprafeţelor de rulare impermeabile,
ude.

Diminuarea nivelului zgomotului echivalent (Le,*) în medie cu 3 dB(A) prin folosirea acestui tip
de straturi de rulare în locul straturilor din beton asfaltic clasic, echivalează cu reducerea la jumătate a
intensităţii circulaţiei, ceea ce nu este de neglijat, mai ales în localităţile urbane, unde numărul
persoanelor ce pot fi afectate de zgomot este mai mare.

- rugozităţii HS, pentru care în cazul îmbrăcăminţilor clasice, valoarea optimă acustică este de
0,6...0,8 mm.

Transportul pe şine. La transportul pe şine (cale ferată sau tramvai) diminuarea emisiei de
zgomot se poate realiza prin: menţinerea şinelor cu grad de uzură redus; folosirea şinelor fără joante;
folosirea garniturilor de cauciuc între talpa şinei şi traverse; folosirea traverselor de lemn, care sunt
mai silenţioase; menţinerea căii în stare corespunzătoare: fără deformaţii; fără deplasări.

28
 Intervenţii în organizarea traficului

Sporirea eficacităţii acestor intervenţii implică delimitarea prealabilă a obiectivelor şi zonelor

sensibile la zgomot.

- interzicerea claxonatului;
- limitarea vitezei de circulaţiei a vehiculelor;
- limitarea sarcinii vehiculelor prin devierea traficului de vehicule grele, acţiune favorabilă şi
pentru protecţia faţă de noxele chimice;
- interzicerea circulaţiei între anumite ore;
- asigurarea fluenţei circulaţiei, prin adoptarea "undei verzi" şi a sensurilor unice;
- evitarea rampelor mari şi lungi.

INTERVENŢII IN PROPAGAREA ZGOMOTULUI

Se diferenţiază următoarele categorii de intervenţii în progamarea zgomotului: la realizarea

noilor căi de transport şi sistematizarea localităţilor şi la ameliorarea situaţiilor existente.

Intervenţii la realizarea noilor căi de transport

Amplasarea căilor de transport în raport cu zonele funcţionale sensibile la zgomot (locuinţe,

spitale, şcoli, spaţii de recreere şi odihnă, etc) se va face ţinând seama şi de direcţia vânturilor
dominante: calea de transport se va amplasa în direcţia opusă direcţiei vânturilor dominante, deoarece
vântul "transportă" ("poartă") undele acustice.

29
 Distanţa între zona sensibilă la zgomot şi calea de transport, trebuie să fie cât mai mare, şi
eventual să permită interpunerea unei perdele de protecţie din arbori şi arbuşti specifici, cu lăţimea
de cel puţin 30 de metri.

In cazul unor spaţii mai înguste se poate recurge la interpunerea unui val din pământ, care
prin acoperirea cu o vegetaţie adecvată ameliorează peisajul pentru riverani şi micşorează
suprafaţa de teren eventual expropriată de la aceştia. (Fig).

riveran-« o »-cale de transport

Fig. Val de pământ pentru protecţia faţă de zgomot

Tipul profilului transversal. Profilului transversal al căii de transport trebuie să fie astfel
încât, zgomotul să se propage cât mai puţin.
In ordine descrescătoare a atenuării zgomotului se pot adopta:
a)profil transversal acoperit sau subteran, când atenuarea zgomotului este practic totală;
b)profil transversal de debleu, atenuarea fiind cu atât mai puternică cu cât debleul este mai
adânc.

Sporirea eficacităţii acustice, se obţine astfel:

- la profilurile de debleu obişnuite, cu taluzuri având înclinarea 1/2... 1/1,5 , se execută
rotunjirea crestei taluzului şi se plantează gazon şi arbuşti, care au funcţie fonoabsorbantă şi
fonoizolatoare şi concomitent reţin poluanţii chimici sub formă de particule;
- în cazul spaţiilor disponibile limitate, se recomandă executarea profilurilor de debleu având
taluzuri (pereţi) înclinaţi cu 20° faţă de verticală, această înclinare având efect favorabil în reflexia
undelor acustice.
c)profil transversal de rambleu, transformat cu profil transversal de debleu mic, artificial,
conform Fig.lV.3, avându-se în vedere şi problema înzăpezirii.

30
 îmbrăcăminte fonoabsorbanta l-3...5dB)

Fig. Profil transversal de debleu artificial Pentru crearea debleului se folosesc bariere
longitudinale din elemente prefabricate de beton, fonoabsorbante, cu înălţimea de 1,0 m,
conform Fig.lV.4.

Fig Element prefabricat din beton fonoabsorbant

31
 Din punctul de vedere al domeniului construcţii, se consideră necesară inventarierea şi pe
această bază, implementarea tehnologiilor corespunzătoare pentru recuperarea, valorificarea şi
reciclarea următoarelor deşeuri:
- zguri siderurgice, provenind din industria fontei şi oţelului;
- cenuşi şi zguri din industria termoenergetică pe cărbune;
- fosfoghips din industria chimică;
- deşeuri de materiale plastice, componente ale gunoiului orăşenesc;
- anvelope auto uzate, etc.

POSIBILITĂŢI DE RECICLARE A DEŞEURILOR ÎN CONSTRUCŢII

Eficienţa reciclării

Caracteristicile deşeurilor mai sus menţionate şi anume, cantităţile disponibile, de acelaşi

ordin de mărime cu cel al cantităţilor de materiale cerute şi proprietăţile fizico-chimice şi
mecanice, conduc la concluzia că domeniul construcţii este principalul, dacă nu practic singurul, în
care ele pot fi reciclate.
Această concluzie poate fi susţinută şi prin aceea că ramura construcţii, datorită cantităţilor
foarte mari de materii prime şi materiale folosite, constituie un factor de impact asupra mediului.
Utilizarea deşeurilor şi produselor auxiliare poate diminua impactul producţiei de construcţii
prin:
- micşorarea necesarului de materiale pietroase extrase din litosferă, mai ales că resursele se
află în continuă scădere ca urmare a amenajărilor hidrotehnice;
- micşorarea producţiei carierelor de materii prime şi a fabricilor de elaborare a
materialelor de construcţii (de exemplu, pentru ciment), precum şi micşorarea poluării
datorată tehnologiilor respective;
- micşorarea consumului de energie şi de materiale cu conţinut energetic ridicat (de
exemplu, ciment, bitum, etc.) prin folosirea adecvată a proprietăţilor diverselor deşeuri şi produse
auxiliare;
- limitarea volumului haldelor de deşeuri, care ocupă importante suprafeţe de teren,
deranjează echilibre naturale (de exemplu echilibrul apelor subterane), constituie surse
permanente de poluare chimică a aerului, apei, solului, degradează peisajul;
Sectorul de construcţie şi întreţinere a căilor rutiere -drumuri, străzi, autostrăzi, etc - este
mai ales indicat pentru reciclarea deşeurilor şi produselor auxiliare deoarece:

32
 - are nevoie de cantităţi mari de materiale, sub formă de agregate minerale şi lianţi (de
ordinul a 1500 ... 8000 m3 de materiale pietroase pentru 1 km de drum);
- este în continuă căutare de materiale cât mai ieftine (costuri cumulate, de producţie şi de
transport);
- problema garanţiei şi responsabilităţii pentru lucrările executate se pune în alţi termeni decât la
construcţia de poduri şi căi ferate, astfel încât abordarea tehnologiilor de valorificare şi reciclare a
deşeurilor înseamnă mai curând un act de responsabilitate civică decât de curaj.

Posibilităţi de reciclare

Soluţiile tehnice de aplicat pentru construcţia şi întreţinerea drumurilor sunt diverse şi

cuprinzătoare, referindu-se atât la construcţia rambleurilor cât şi la construcţia straturilor rutiere.

Construcţia rambleurilor
Este prima soluţie la care trebuie gândit în cazul apropierii geografice a amplasamentelor
rambleurilor de construit şi a surselor de deşeuri, din această utilizare decurgând următoarele
avantaje:

- consumarea deşeurilor în stare practic brută, aşa cum ele sunt evacuate din zona
procesului tehnologic principal. Folosirea în rambleuri a produselor auxiliare impune efectuarea
unor calcule de eficienţă, care să considere valoarea lor comercială şi cheltuielile de transport;
- consumarea unor cantităţi mari (de ordinul a 30000 m3) printr-o reciclare puţin laborioasă;
- evitarea degradării solului prin practicarea gropilor de împrumut, necesare pentru
asigurarea materialului de umplutură, mai ales în cazul proiectării liniei roşii în favoarea
rambleului (rambleurile prezintă importante avantaje pe durata exploatării căilor de comunicaţie);
- evitarea degradării solului prin depozitarea pământului rezultat din debleuri, de calitate
necorespunzătoare pentru construcţia rambleurilor, dar utilizabil după ameliorarea prin amestecare
cu diferite proporţii de deşeuri (de exemplu, amestecarea pământurilor prea umede cu cenuşă
uscată de termocentrală).
Dezavantajele ce decurg din adoptarea acestei soluţii sunt:
- necesitatea luării de măsuri pentru încadrarea rambleurilor în peisaj (de exemplu,
acoperirea taluzurilor cu pământ natural care să permită fixarea vegetaţiei);
- necesitatea aşezării pe un pat având rol filtrant, drenant şi anticapilar (după caz), pentru
asigurarea stabilităţii rambleului;
33
 - necesitatea luării de măsuri împotriva poluării apelor de suprafaţă şi a celor freatice, ca
urmare a fenomenelor de spălare a rambleurilor;
- adoptarea distanţelor reduse pentru transportul deşeurilor, datorită costului ridicat al
transportului. Din acest motiv, soluţia construcţiei rambleurilor din deşeuri este
considerată "locală", eficient aplicabilă doar pe distanţe suficient de scurte în jurul sursei de
deşeuri. Problema devine mai puţin severă dacă se consideră şi cheltuielile pentru
achiziţionarea terenului şi cele pentru reconstrucţie la terminarea lucrărilor.

Construcţia straturilor rutiere

In funcţie de aspectul fizico-petrografic, de proprietăţile chimico-mineralogice şi de

tehnologiile pentru valorificare şi reciclare, deşeurile şi produsele auxiliare pot fi utilizate în
alcătuirea straturilor rutiere cu rol de agregat mineral (artificial) şi cu rol de liant.
Agregatele minerale din deşeuri sau produse auxiliare pot să înlocuiască agregatele naturale în
totalitate sau parţial atunci când se urmăreşte numai ameliorarea caracteristicilor lor geotehnice
(granulozitate, unghi de frecare internă) sau a compoziţiei mineralogice.
După unele criterii, agregatele minerale artificiale au caracteristici superioare celor ale
agregatelor naturale, primele putând fi uneori considerate şi agregate cu proprietăţi liante sau
adaosuri minerale active.
Rolul de liant în materialele compozite (betoane, materiale stabilizate), se bazează pe
proprietăţile puzzolanice şi/sau hidraulice ale unor deşeuri sau produse auxiliare (de exemplu,
cenuşile de termocentrale, zgura granulată de furnal) şi pe proprietatea de activator chimic al altora
(de exemplu, fosfoghipsul, varul hidratat rezultat de la fabricarea acetilenei).
Lianţii pe bază de deşeuri sau produse auxiliare sunt de două tipuri, ambele permiţând
micşorarea cantităţii de energie înglobată în materialele compozite:
- lianţi de tip ciment, care implică măcinarea sub formă de pulbere a materialelor
constituiente;
- lianţi de tip brut, în care deşeul sau produsul auxiliar se foloseşte cu granulaţia rezultată
din fabricaţie (din procesul tehnologic de valorificare a deşeului şi de transformare în produs
auxiliar).
Dozajul liantului brut în materialele stabilizate fiind de 15 ... 30%, acesta poate avea rol de
adaos granulometric, îmbunătăţind compactabilitatea amestecului.
Utilizarea deşeurilor sau produselor auxiliare în straturi rutiere prezintă următoarele
avantaje:
34
 - micşorarea consumului de energie (carburanţi) prin micşorarea distanţei de transport,
ca urmare a sporirii numărului de surse de materiale de construcţii (la numărul surselor de
materiale clasice se adaugă şi cele pe bază de deşeuri);
- folosirea agregatelor naturale locale de calitate necorespunzătoare, inutilizabile fără
ameliorarea ce se poate obţine prin adaos de deşeuri sau produse auxiliare (de exemplu, nisip sau
pietriş uniform, a căror granulozitate se ameliorează prin adaos de zgură granulată de furnal);
- micşorarea consumului de agregate naturale şi a cheltuielilor de transport aferente, prin
înlocuirea straturilor granulare cu straturi stabilizate, care având portantă superioară pot avea
grosime mai mică;
- realizarea de straturi rutiere cu capacitate de izolare termică superioară, care asigură o
protecţie mai bună pământului de fundaţie faţă de acţiunea îngheţului (de exemplu, straturile cu
zgură de furnal au coeficienţi de conductivitate termică de valoare mai redusă, respectiv
coeficienţi de transmitere a căldurii STAS 1709/2-90, cu valori mai mari);
- înlocuirea totală sau parţială a materialelor cu conţinut energetic ridicat (de exemplu,
cimentul portlant), acestea putând fi dirijate spre construcţiile în care nu pot fi înlocuite (de
exemplu, construcţii de poduri, de clădiri).
Avantajele menţionate se pot obţine prin interes şi eforturi concertate, ale producătorului şi
ale utilizatorului de deşeuri şi/sau produse auxiliare.
Producătorul trebuie să accepte să recupereze şi să depoziteze deşeurile astfel încât acestea
să fie cât mai uşor valorificabile, răspunzând cât mai bine cerinţelor utilizatorului.
Rezultă că aceste cerinţe trebuie precizate de către utilizator, care la rându-i trebuie să ţină
seama de cerinţele producţiei principale.
La precizarea cerinţelor sectorului de drumuri au roluri importante:
- administraţiile de drumuri, care trebuie să urmărească şi să faciliteze
normalizarea/standardizarea materialelor şi tehnologiilor privind deşeuri şi/sau produse auxiliare,
pe baza unor experimentări la scară naturală, atent organizate şi interpretate;
- antreprizele şi şantierele de construcţii de drumuri, care trebuie să perfecteze şi să
perfecţioneze tehnologiile folosind deşeuri şi/sau produse auxiliare, chiar cu preţul unor modificări
ale modului de lucru tradiţional, respectiv al unor micşorări temporare ale productivităţii.

35
36
 ELEMENTE DE PROIECTARE
Traficul de perspectiva se calculeaza in functie de traficul recenzat pe drumul
existent in anul 2005.

Nr. Grupa de vehicole MZA 2005

crt. nK 2005
1 Autocamioane si 27
derivate cu 2 osii
2 Autocamioane si 23
derivate cu 3-4 osii
3 Autovehicole articulate 9
4 Autobuze 15
5 Vehicole speciale 7
6 Trenuri rutiere 4

 Clasa tehnica a drumului : IV

 Tip climateric: III
 Regim hidrologic : 2 b
 Pamantul din patul drumului este argila (pamant tip P2)
 Dimensionarea modernizarii sistemului rutier se va face cu dala din
beton de ciment;
 Viteza de proiectare Vp = 40 km/h
Determinarea caracteristicilor geometrice ale traseului
La determinarea elementelor geometrice ale traseului se aplica prescriptiile de
proiectare din STAS 863 – 85 intitulat “ Elementele geometrice ale traseelor”.
Proiectarea complexa in plan orizontal si vertical se face astfel incat sa rezulte un
ansamblu ce sa confere participantilor la traficul rutier, siguranta si confort prin adoptarea
de curbe cu raze cat mai mari si aliniamente scurte, ansamblu care sa fie realizat cu
volume mici de terasamente, consolidari reduse, eficienta economica ridicata si consumuri
de energie reduse.

37
 Introducerea clotoidelor se face atunci cand razele de racordare ale aliniamentelor
sunt cuprinse intre Rmin si Rrec la racordarile cu arc central.
Elemente geometrice ale curbelor
Curba nr. 1 - racordare cu arc de cerc
R3 = 350,00m
Vp = 40 km/h
U3 = 188g43`
U
T1 = R gctg = 31.89m
2
 
 1 ÷
B1 = R  − 1÷ = 1, 45m
u
 sin ÷
 2 
π g350 ( 200 − 188, 43)
c1 = = 63.61m
200
Curba nr. 2 – frantura
U2 = 198g04`
Curba nr. 3 – racordare cu arc de cerc

R3 = 150, 00m
U 3 = 172 g 43`
172 g 43`
T3 = 150gctg = 33.00m
2
 
 1 ÷
B3 = 150g g
− 1 ÷ = 3.59m
 sin 172 43` ÷
 ÷
 2 
π g150 ( 200 − 172 g 43`)
C3 = = 64.97m
200

Curba nr. 4 – racordare cu arc de cerc

38
R4 = 700m
U 4 = 191g 72
U4
T4 = R4 gctg = 45.58m
2
 
 1 ÷
B4 = R4 g − 1÷ = 1.48m
U
 sin 4 ÷
 2 
π g700 ( 200 − 191g 72 )
C3 = = 91, 04m
200
Curba nr. 5 – racordare cu arc de cerc
R5=390 m
U5=193g38
193.38
T5 = 390gctg = 20.29m
2
 
 1 ÷
B5 = 390g − 1÷ = 0.53m
193.38
 sin ÷
 2 
π g390 ( 200 − 193.38 )
C5 = = 40.55m
200
Curba nr. 6 – racordare cu arc de cerc
R6=2000,00m
U6=197.62
197.62
T6 = 2000gctg = 37.40m
2
 
 1 ÷
B6 = 2000g − 1÷ = 0,35m
197.62
 sin ÷
 2 
π g2000, 00g( 200 − 197.62 g )
C6 = = 74.79m
200

Curba nr. 7 – racordare cu arc de cerc

39
R = 400m
U = 190 g 37
U
T = R gctg = 30.31m
2
 
 1 ÷
B = R g − 1÷ = 1.15m
U
 sin ÷
 2 
π gR ( 200 − U )
C = = 60.50m
200
Curba nr. 8 – racordare cu arc de cerc
R = 150m
U = 175 g11
U
T = R gctg = 29.71m
2
 
 1 ÷
B = R g − 1÷ = 2.91m
U
 sin ÷
 2 
π gR ( 200 − U )
C = = 58.65m
200
Curba nr. 9 – racordare cu arc de cerc
R = 120m
U = 168g 68
U
T = R gctg = 30.13m
2
 
 1 ÷
B = R g − 1÷ = 3.72m
U
 sin ÷
 2 
π gR ( 200 − U )
C = = 59.03m
200

Curba nr. 10 – racordare cu arc de cerc

40
R = 60m
U = 154 g 37
U
T = R gctg = 22.47m
2
 
 1 ÷
B = R g − 1÷ = 4.07m
U
 sin ÷
 2 
π gR ( 200 − U )
C = = 43.00m
200
Curba nr. 11 – racordare cu arc de cerc
R = 165m
U = 184 g19
U
T = R gctg = 20.59m
2
 
 1 ÷
B = R g − 1÷ = 1.28m
U
 sin ÷
 2 
π gR ( 200 − U )
C = = 40.98m
200
Curba nr. 12 – racordare cu arc de cerc
R = 100m
U = 145g 06
U
T = R gctg = 46.04m
2
 
 1 ÷
B = R g − 1÷ = 10.09m
U
 sin ÷
 2 
π gR ( 200 − U )
C = = 86.30m
200

Curba nr. 13 – racordare cu arc de cerc

41
R = 150m
U = 180 g 76
U
T = R gctg = 22.84m
2
 
 1 ÷
B = R g − 1÷ = 1.73m
U
 sin ÷
 2 
π gR ( 200 − U )
C = = 45.33m
200
Curba nr. 14 – racordare cu arc de cerc
R = 130m
U = 169 g 35
U
T = R gctg = 31.92m
2
 
 1 ÷
B = R g − 1÷ = 3.86m
U
 sin ÷
 2 
π gR ( 200 − U )
C = = 62.59m
200
Curba nr. 15 – racordare cu arc de cerc
R = 80m
U = 135g 62
U
T = R gctg = 44.29m
2
 
 1 ÷
B = R g − 1÷ = 11.44m
U
 sin ÷
 2 
π gR ( 200 − U )
C = = 80.90m
200

Curba nr. 16 – racordare cu arc de clotoida

42
v U R L ∆R X Y X` Y` α i e
(km/h) (grad) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (grad) % (m)
40 104.2 95 45 0.89 44.75 3.55 22.46 0.45 15.119 5.5 0.45
4 7
R = 95m
U = 104 g 24
U
T = ( R + ∆ R )gctg = 89.70m
2
 
 1 ÷
B = ( R + ∆ R)g − 1 ÷ + ∆ R = 36.30m
U
 sin ÷
 2 
π gR ( 200 − U − 2gα )
C = = 97.90m
200
Ttot = T + X `= 112.16m
Curba nr. 17 – racordare cu arc de cerc
R = 210m
U = 181g 79
U
T = R gctg = 30.24m
2
 
 1 ÷
B = R g − 1÷ = 2.17m
U
 sin ÷
 2 
π gR ( 200 − U )
C = = 60.06m
200

Curba nr. 18 – racordare cu arc de cerc

43
R = 380m
U = 189 g 69
U
T = R gctg = 30.84m
2
 
 1 ÷
B = R g − 1÷ = 1.25m
U
 sin ÷
 2 
π gR ( 200 − U )
C = = 61.54m
200
Curba nr. 19 – racordare cu arc de cerc
R = 190m
U = 177 g 09
U
T = R gctg = 34.57m
2
 
 1 ÷
B = R g − 1÷ = 3.12m
U
 sin ÷
 2 
π gR ( 200 − U )
C = = 68.38m
200
Curba nr. 20 – racordare cu arc de cerc
R = 190m
U = 166 g 32
U
T = R gctg = 51.46m
2
 
 1 ÷
B = R g − 1÷ = 6.85m
U
 sin ÷
 2 
π gR ( 200 − U )
C = = 100.51m
200

Curba nr. 21 – racordare cu arc de cerc

44
R = 100m
U = 173g 60
U
T = R gctg = 21.03m
2
 
 1 ÷
B = R g − 1÷ = 2.19m
U
 sin ÷
 2 
π gR ( 200 − U )
C = = 41.46m
200

Calculul aliniamentelor

A − V1 = 337.79m V12 − V13 = 70.63m

V1 − V2 = 238.32m V13 − V14 = 260.20m

V2 − V3 = 123.64m V14 − V15 = 84.03m

V3 − V4 = 205.58m V15 − V16 = 195.71m

V4 − V5 = 138.53m V16 − V17 = 160.25m

V5 − V6 = 130.41m V17 − V18 = 89.87 m

V6 − V7 = 91.63m V18 − V19 = 84.91m

V7 − V8 = 74.99m V19 − V20 = 87.00m

V8 − V9 = 78.00m V20 − V21 = 67.91m

V9 − V10 = 110.49m V21 − V22 = 50.07 m

V10 − V11 = 103.24m

V11 − V12 = 91.11m

Al1 = AV1 −T1 = 305.81 m

45
Al2 = V1 − V2 − T1 =206.43m

Al3 = V2 − V3 – T3 = 90.64 m

Al4 = V3 − V 4 – T3 –T4 = 127.09 m

Al5 = V4 − V5 – T4 –T5 = 72.55 m

Al6 = V5 − V6 – T5 –T6=72.82 m

Al7 = V6 − V7 – T6 –T7 = 23.86 m

Al8 = V 7 − V8 – T7 –T8 = 14.98 m

Al9 = V8 − V9 – T8 –T9 = 18.17m

Al10 = V9 − V10 – T9 –T10 = 57.91 m

Al11 = V10 − V11 – T10 –T11 = 60.17 m

Al12 = V11 − V12 – T11 –T12 = 24.48 m

Al13 = V12 − V13 – T12 –T13 = 1.75 m

Al14 = V13 − V14 – T13 –T14 = 205.43 m

Al15 = V14 − V15 – T14 –T15 = 7.82 m

Al16 = V15 − V16 – T15 –Ttot,16 = 39.26 m

Al17 = V16 − V17 – Ttot,16 –T17 = 17.85 m

Al18 = V17 − V18 – T18 –T17 = 28.79 m

Al19 = V18 − V19 – T18 –T19 = 19.51 m

Al20 = V19 − V20 – T20 - T19 = 0.98 m

Al21 = V20 − V21 – T21 - T20 = 4.59 m

46
 Al22 = V21 − P27 – T21 = 29.03 m

Lungimea totala a traseului

Ltot = (ΣAL1+ΣCi) = (AL1 + AL2 + AL3............. AL24) + (C1 + C2 + C3 + ....... C13) = 2822 m
A=P1→ Km 12 + 591.00 m
L = 2+822.00 m
B=P27→ Km 15 + 413.00 m

KILOMETRAREA GENERALA A TRASEULUI

Punctul Lungimea Pozitia in Km a pichetului

A - Km 12+591,00
AL1 305.81 305.81
Ti1 - 12+896.81
C1/2 31.81 31.81
B1 - 12+928.62
C1/2 31.80 31.80
Te1 - 12+960.42
AL2 206.43 206.43
V2 - 13+166.84
AL3 90.64 90.64
Ti3 - 13+257.48
C3/2 32.49 32.49
B3 - 13+289.97
C3/2 32.48 32.48
Te3 - 13+322.45
AL4 127.09 127.09
Ti4 - 13+449.54
C4/2 45.52 45.52
B4 - 13+495.06
C4/2 45.52 45.52
Te4 - 13+540.58
AL5 72.55 72.55
Ti5 - 13+613.13
C5/2 20.28 20.28
B5 - 13+633.41
C5/2 20.27 20.27
Te5 - 13+653.68
AL6 72.82 72.82
Ti6 - 13+726.50
C6/2 37.40 37.40
B6 - 13+763.90
C6/2 37.39 37.39
Te6 - 13+801.29
AL7 23.86 23.86
47
Ti7 - 13+825.15
C7/2 30.25 30.25
B7 - 13+855.40
C7/2 30.25 30.25
Te7 - 13+885.65
AL8 14.98 14.98
Ti8 - 13+900.63
C8/2 29.33 29.33
B8 - 13+929.33
C8/2 29.32 29.32
Te8 - 13+959.28
AL9 18.17 18.17
Ti9 - 13+977.45
C9/2 29.51 29.51
B9 - 14+006.97
C9/2 29.51 29.51
Te9 - 14+036.48
AL10 57.91 57.91
Ti10 - 14+094.39
C10/2 21.50 21.50
B10 - 14+115.89
C10/2 21.50 21.50
Te10 - 14+137.39
AL11 60.17 60.17
Ti11 - 14+197.56
C11/2 20.49 20.49
B11 - 14+218.05
C11/2 20.49 20.49
Te11 - 14+238.54
AL12 24.48 24.48
Ti12 - 14+263.02
C12/2 43.15 43.15
B12 - 14+306.17
C12/2 43.15 43.15
Te12 - 14+349.32
AL13 1.75 1.75
Ti13 - 14+351.07
C13/2 22.67 22.67
B13 - 14+373.74
C13/2 22.66 22.66
Te13 - 14+396.40
AL14 205.43 205.43
Ti14 - 14+601.83
C14/2 31.30 31.30
B14 - 14+633.13
C14/2 31.29 31.29
Te14 - 14+664.42
AL15 7.82 7.82
Ti15 - 14+672.25
C15/2 40.45 40.45
B15 - 14+712.70
C15/2 40.45 40.45
Te15 - 14+753.15
48
 AL16 39.26 39.26
Oi16 - 14+792.41
L16 45.00 45.00
Si16 - 14+837.41
C16/2 48.95 48.95
B16 - 14+886.36
C16/2 48.95 48.95
Se16 - 14+935.31
L16 45.00 45.00
Oe16 - 14+980.31
AL17 17.85 17.85
Ti17 - 14+998.16
C17/2 30.03 30.03
B17 - 15+027.92
C17/2 30.03 30.03
Te17 - 15+058.22
AL18 28.79 28.79
Ti18 - 15+087.01
C18/2 30.77 30.77
B18 - 15+117.78
C18/2 30.77 30.77
Te18 - 15+148.55
AL19 19.51 19.51
Ti19 - 15+168.06
C19/2 34.19 34.19
B19 - 15+202.25
C19/2 34.19 34.19
Te19 - 15+236.44
AL20 0.98 0.98
Ti20 - 15+237.42
C20/2 50.26 50.26
B20 - 15+287.68
C20/2 50.25 50.25
Te20 - 15+337.92
AL21 4.59 4.59
Ti21 - 15+342.51
C21/2 20.73 20.73
B21 - 15+363.24
C21/2 20.73 20.73
Te21 - 15+383.97
AL22 29.03 29.03
P27 - 15+413

KILOMETRAREA GENERALA A TRASEULUI

Distante intre
Punctul picheti Pozitia in Km a pichetului Cota
A=P1 - Km 12+591,00 643.91
49
 9.00
126 - Km 12+600,00 644.19
50.00
P2 - Km 12.650.00 645.752
50.00
127 - Km 12+700.00 647.22
50.00
P3 - Km 12+750.00 648.956
50.00
128 - Km 12+800.00 650.482
50.00
P4 - Km 12+850.00 651.896
46.81
Ti1 - Km 12+896.91 652.756
3.190
129 - Km 12+900.00 652.802
28.62
B1 - Km 12+928.62 653.102
31.80
Te1 - Km 12+960.42 653.248
39.58
130 - Km 13+000.00 653.446
50.00
P5 - Km 13+050.00 653.491
50.00
131 - Km 13+100.00 653.093
50.00
P6 - Km 13+150.00 652.884
16.84
P7=V2 - Km 13+166.84 652.884
33.16
132 - Km 13+200.00 652.994
25.00
P8 - Km 13+225.00 653.083
32.48
Ti3 - Km 13+257.48 653.192
32.49
B3 - Km 13+289.97 653.277
10.03
133 - Km 13+300.00 653.283
22.45
Te3 - Km 13+322.45 653.470
27.55
P9 - Km 13+350.00 653.632
50.00
134 - Km 13+400.00 653.848
49.54
Ti4 - Km 13+449.54 654.238
20.46
P10 - Km 13+470.00 654.567
25.06
B4 - Km 13+495.06 654.889
4.94
50
135 - Km 13+500.00 655.031
20.00
P11 - Km 13+520.00 655.262
20.58
Te4 - Km 13+540.58 655.505
9.42
P12 - Km 13+550.00 655.608
50.00
136 - Km 13+600.00 656.11
13.13
Ti5 - Km 13+613.13 656.308
20.28
B5 - Km 13+633.41 656.529
20.27
Te5 - Km 13+653.68 656.983
46.32
137 - Km 13+700.00 657.957
26.50
Ti6 - Km 13+726.50 658.935
37.40
B6 - Km 13+763.90 659.347
36.10
138 - Km 13+800.00 660.147
1.29
Te6 - Km 13+801.29 660.170
10.69
P13 - Km 13+811.98 660.325
13.16
Ti7 - Km 13+825.15 660.571
30.25
B7 - Km 13+855.40 660.891
30.25
Te7 - Km 13+885.65 661.146
14.36
139 - Km 13+900.00 661.292
0.63
Ti8 - Km 13+900.63 661.298
28.70
B8 - Km 13+929.33 661.552
29.32
Te8 - Km 13+959.28 661.563
18.17
Ti9 - Km 13+977.45 661.405
22.54
140 - Km 14+000.00 661.170
6.97
B9 - Km 14+006.97 661.136
29.51
Te8 - Km 14+036.48 661.151
13.52
P14 - Km 14+050.00 661.165
44.39
Ti10 - Km 14+094.39 661.271
51
 5.61
141 - Km 14+100.00 661.333
15.89
B10 - Km 14+115.89 661.499
21.50
Te10 - Km 14+137.39 661.727
12.61
P15 - Km 14+150.00 661.798
40.75
P16 - Km 14+190.75 661.798
6.81
Ti11 - Km 14+197.56 661.906
2.44
142 - Km 14+200.00 661.909
18.05
B11 - Km 14+218.05 661.813
20.49
Te11 - Km 14+238.54 662.081
24.48
Ti12 - Km 14+263.02 662.582
36.98
143 - Km 14+300.00 663.346
6.17
B12 - Km 14+306.17 663.504
23.30
P17 - Km 14+329.47 663.880
19.85
Te12 - Km 14+349.32 664.268
1.75
Ti13 - Km 14+351.07 664.298
22.67
B13 - Km 14.373.74 664.610
22.66
Te13 - Km 14+396.40 665.023
3.60
144 - Km 14+400.00 665.080
50.00
P18 - Km 14+450.00 665.898
50.00
145 - Km 14+500.00 666.629
50.00
P19 - Km 14+550.00 667.57
50.00
146 - Km 14+600.00 668.555
1.83
Ti14 - Km 14+601.83 668.592
31.30
B14 - Km 14+633.13 668.466
7.83
Ti15 - Km 14.672.25 669.617
27.750
147 - Km 14+700.00 670.390
12.70
52
B15 - Km 14+712.70 670.736
17+300
P20 - Km 14+730.00 671.311
23.15
Te15 - Km 14+753.15 671.664
39.62
Oi16 - Km 14+792.41 672.132
7.59
148 - Km 14+800.00 672.271
20.00
P21 - Km 14+820.00 672.428
17.41
Si16 - Km 14+837.41 672.638
22.59
P22 - Km 14+860.00 672.764
26.36
B16 - Km 14+886.36 673.122
13.64
149 - Km 14+900.00 673.304
20.00
P23 - Km 14+920.00 673.542
15.31
Se16 - Km 14+935.31 673.716
24.69
P24 - Km 14+960.00 674.082
20.31
Oe16 - Km 14.980.31 674.384
17.85
Ti17 - Km 14+998.16 674.610
1.84
150 - Km 15+000.00 674.634
27.92
B17 - Km 15+027.92 674.977
30.03
Te17 - Km 15+058.22 675.411
28.79
Ti18 - Km 15+087.01 676.271
12.99
151 - Km 15+100.00 676.710
17.78
B18 - Km 15+117.78 677.385
30.77
Te18 - Km 15+148.55 678.286
19.51
Ti19 - Km 15+168.06 678.981
31.94
152 - Km 15+200.00 680.167
2.25
B19 - Km 15+202.25 680.485
34.19
Te19 - Km 15+236.44 681.148
0.97
Ti20 - Km 15+237.42 681.173
53
 22.58
P25 - Km 15+260.00 681.761
27.68
B20 - Km 15+287.68 682.333
12.32
153 - Km 15+300.00 682.488
20.00
P26 - Km 15+320.00 682.903
17.92
Te20 - Km 15+337.92 683.363
4.58
Ti21 - Km 15+342.51 683.255
20.73
B21 - Km 15+363.24 683.861
20.73
Te21 - Km 15+383.97 684.352
16.03
154 - Km 15+400.00 684.638
13.00
B=P27 - Km 15+413.00 684.910

STRUCTURI RUTIERE CARACTERISTICE

Din punct de vedere al modului în care sunt alcătuite straturile, structurile rutiere se
clasifică în:
- structuri rutiere nerigide sau suple, care pot prelua sarcini verticale dar nu şi
solicitări de încovoiere;
- structuri rutiere rigide, care se deformează elastic sub acţiunea sarcinilor, repartizarea
eforturilor făcându-se pe suprafeţe mari ceea ce duce la o solicitare redusă a stratului de fundaţie
şi care pot prelua şi sarcini din încovoiere;
- structuri rutiere semirigide, în care se află pavajele din piatră şi structuri rutiere cu
îmbrăcăminţi bituminoase care au fundaţii din materiale stabilizate cu lianţi minerali sau
puzzolanici.

DIMENSIONAREA STRUCTURILOR RUTIERE SUPLE SI SEMIRIGIDE :

METODA ANALITICĂ PD 177-2001

Dimensionarea structurilor rutiere suple şi semirigide se bazează pe îndeplinirea

concomitentă a următoarelor criterii:
• pentru structuri rutiere suple:
- deformaţia specifică de întindere admisibilă la baza straturilor bituminoase;
54
- deformaţia specifică de compresiune admisibilă la nivelul patului drumului;

• pentru structuri rutiere semirigide:

- deformaţia specifică de întindere admisibilă la baza straturilor bituminoase;
- tensiunea de întindere admisibilă la baza stratului/straturilor din agregate naturale stabilizate
cu lianţi hidraulici sau puzzolanici;
- deformaţia specifică de compresiune admisibilă la nivelul patului drumului.
Metoda analitică de dimensionare se bazează pe stabilirea unei alcătuiri a
structurii rutiere, în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice în vigoare şi verificarea
stării de solicitare a acesteia, sub acţiunea traficului de calcul, astfel încât să îndeplinească
criteriile de dimensionare menţionate mai sus.
Pentru dimensionarea structurilor rutiere suple şi semirigide este necesar să se efectueze
în prealabil studii, în vederea obţinerii următoarelor date:
- compoziţia, intensitatea traficului şi evoluţia în perspectivă a acestuia;
- caracteristicile geotehnice ale pământului de fundare;
- regimul hidrologic al complexului rutier (tipul profilului transversal, modul de asigurare a
scurgerii apelor de suprafaţă, posibilităţile de drenare, nivelul apei freatice).
- ETAPE COMPONENTE
Dimensionarea structurii rutiere comportă următoarele etape:
• stabilirea traficului de calcul;
• stabilirea capacităţii portante la nivelul patului drumului;
• alegerea unei alcătuiri a sistemului rutier;
• analiza structurii rutiere la solicitarea osiei standard;
• stabilirea comportării sub trafic a structurii rutiere.
Stabilirea traficului de calcul
La dimensionarea structurilor rutiere suple şi semirigide se ia în considerare traficul de
calcul corespunzător perioadei de perspectivă, exprimat în osii standard de 115 kN, echivalent
vehiculelor care vor circula pe drum/stradă.
Osia standard de 115 kN (os. 115) prezintă următoarele caracteristici:
- sarcina pe rotile duble: 57,5 kN
- presiunea de contact: 0,625 MPa
- raza suprafeţei circulare echivalente suprafeţei de contact pneu-cale: 0,171 m

55
 Perioada de perspectivă se adoptă de minimum 15 ani în cazul construcţiilor de autostrăzi,
de drumuri expres, de drumuri europene şi celorlalte categorii de drumuri din clasele tehnice I şi
II şi de minimum 10 ani în cazul drumurilor din clasele tehnice III, IV şi V.
în cazul dimensionării structurilor rutiere de pe benzile de lărgire a părţii carosabile a
drumurilor existente, la lucrări de reabilitare a acestora, perioada de perspectivă va fi aceeaşi ca
cea care se ia în considerare la dimensionarea straturilor de ranforsare ale structurii rutiere
existente.
Compoziţia şi intensitatea traficului corespunzătoare unui post de recensământ se aplică
pe sectorul de drum aferent acelui post conform sectorizării reţelei făcută cu ocazia ultimului
recensământ general al circulaţiei.
La lucrările rutiere importante, cum sunt construcţiile de drumuri noi, care impun
cunoaşterea curenţilor de circulaţie pe ansamblul unei reţele de drumuri, datele din recensământul
de circulaţie vor fi completate, după necesităţi, prin anchete de circulaţie, efectuate şi prelucrate în
cadrul unui studiu de trafic prin care se va simula traficul atât pe drumurile noi cât şi pe reţeaua
existentă.
Pentru modernizări de drumuri existente se va lua în considerare posibilitatea de atragere
a unei părţi din traficul de pe drumurile existente în zonă, precum şi de pe alte căi de
comunicaţie, ca urmare creării unor condiţii mai avantajoase de circulaţie.
Aceste redistribuiri ale circulaţiei sunt rezultate dintr-un studiu de trafic pentru
reţeaua/sectoarele de drumuri din zona respectivă.
In cazul străzilor şi al drumurilor judeţene, comunale şi vicinale, în situaţia în care
tronsonul de drum supus modernizării nu a funcţionat nici un post de recenzare sau se apreciază
redistribuiri de trafic, este recomandabil să se efectueze un studiu de trafic pentru stabilirea
intensităţii medii zilnice anuale (MZA) actuale şi de perspectivă a traficului şi a compoziţiei
acestuia .
Valorile acestor coeficienţi de evoluţie vor fi reactualizate după fiecare
recensământ general de circulaţie de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri
La proiectarea lucrărilor importante de drumuri de clasă tehnică I, II şi după caz III, se
impune stabilirea evoluţiei în perspectivă a traficului în cadrul unui studiu de trafic. Acest studiu
necesită determinarea evoluţiei acesteia pe tipuri de trafic: local, de origine, de destinaţie şi de
tranzit, prin examinarea surselor generatoare ale acestora.

56
 La stabilirea traficului de calcul de perspectivă se vor avea în vedere atât compoziţia
traficului cât şi variaţia acestuia în timp explicitându-se în final valorile de trafic pe categorii de
vehicule la nivelul traficului mediu zilnic anual (MZA) pentru diferite orizonturi de timp.
Coeficienţii de echivalare în osii standard de 115 kN a diferitelor tipuri de autovehicule,
stabiliţi pe baza rezultatelor ultimului recensământ general de circulaţie sunt prezentaţi în tabelul
urmator.

Trafiul de calcul se exprimă în milioane osii standard de 115 kN (m.o.s.) şi se stabileşte

pe baza structurii traficului mediu zilnic anual:

 p + pkF 5

N c = 365g10 gp p gcrt g∑  nk 2000 g kR
−6
gf ek ÷ ,in (m.o.s.)
k =1  2 
care:
365- numărul de zile calendaristice dintr-un an;
Pp- perioada de perspectivă în ani;
cr t - coeficient de repartiţie transversală, pe benzi de circulaţie şi anume:
- pentru drumuri/străzi cu două şi trei benzi de circulaţie Crt=0,50;
- pentru drumuri/străzi cu patru benzi de circulaţie Crt =0,45;
n k 2ooo - intensitatea medie zilnică anuală a vehiculelor din grupa k, conform
rezultatelor recensământului general de circulaţie (respectiv din 2000);
pK R- coeficientul de evoluţie al vehiculelor din grupa k, corespunzător anului de
dare în exploatare , (anul R) stabilit prin interpolare
pKF- coeficientul de evoluţie al vehiculelor din grupa k, corespunzător sfârşitului
perioadei de perspectivă luată în considerare (anul F) stabilit prin interpolare
fEK -coeficientul de echivalare al vehiculelor din grupa k în osii standard de 115
kN conform tabelului în cazul în care se dispune de date privind intensitatea traficului mediu
zilnic anual în o.s. 115 kN, actual şi de perspectivă, traficul de calcul se stabileşte cu relaţia:

n +n 
N c = 365g10−6 gp p gcrt g o.s.115 R o.s.115 F ÷
 2 
în care:
365,pp şi crt - au semnificaţiile de mai sus;

57
n0.s.ii5R - numărul de osii standard de 115 kN, corespunzător anului de dare în exploatare a
drumului ranforsat (anul R), stabilit prin interpolare;
n0.s.n5F - numărul de osii standard de 115 kN, corespunzător sfârşitului perioadei de perspectivă
luată în considerare (anul F), stabilit prin interpolare.
In cazul drumurilor pe care recensământul de circulaţie s-a efectuat pe fiecare bandă de
circulaţie, pentru stabilirea traficului de calcul se vor lua în considerare rezultatele
recensământului de pe banda cea mai solicitată. în acest caz coeficientul de repartiţie transversală
este cr t =1.
Stabilirea capacităţii portante la nivelul patului drumului

Suportul structurii rutiere este constituit din terasamente alcătuite din pământuri de
fundare, conform STAS 2914 şi eventual dintr-un strat de formă, conform STAS 12253 şi este
caracterizat, în vederea dimensionării, prin caracteristicile de deformabilitate: modulul de
elasticitate dinamic şi coeficientul lui Poisson.
Caracteristicile de deformabilitate ale pământului de fundare se stabilesc în funcţie de
tipul pământului, de tipul climateric al zonei în care este situat drumul şi de regimul hidrologic
al complexului rutier.

Tipurile de pământ, conform STAS 1243, sunt prezentate în tabelul ur mator

Tabel Tipurile de pământ, conform STAS 1243-1988.
Categoria Tipul deClasificarea Indicele deCompoziţia granulometrică :
pământului pământ plasticitate
pământurilor lp %
conform STAS
1243
Argilă % Pra Nisip
f
% %
Necoezive P1 Pietriş cu nisip Sub 10 Cu sau fără fracţiuni sub 0,5 mm
P2
10...20 Cu fracţiuni sub 0,5 mm

Coezi P3 Nisip prăfos, Nisip

0...20 0...30 0...50 35...100
ve argilos,
58
 P4 Praf, praf
nisipos, praf
0...25 0...30 35...100 0...50
argilos, praf
argilos nisipos
P5 Argilă, argilă
prăfoasă,
argilă Peste 15 30...100 0...70 0...70
nisipoasă,
argilă prăfoasă
nisipoasă

Repartiţia tipurilor climaterice pe teritoriul României este dată în figura 2.1. Regimul
hidrologic se diferenţiază astfel:
- regimul hidrologic 1, corespunzător condiţiilor hidrologice FAVORABILE, conform
STAS 1709/2;
- regimul hidrologic 2, corespunzător condiţiilor hidrologice MEDIOCRE şi
DEFAVORABILE STAS 1709/2;
Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic şi a coeficientului lui Poisson sunt
prezentate în tabel:
în cazul terasamentelor executate din deşeuri de carieră sau din cenuşă de termocentrală
se recomandă următoarele valori ale caracteristicilor de deformabilitate:
- deşeuri de carieră Ep=100 MPa u=0,27 ;
- cenuşă de termocentrală Ep=50 MPa u=0,42.
Tabel : Caracteristicile pământurilor
Tipul Regimul Tipul pământului
climateric hidrologic Pi P2 P3 P4 P5
Ep, MPa
1 1 100 90 70 80 80
2a 65 75
2b 70 70
« 1 65 80 80
2a 70
2b 80 70
III 1 90 60 55 80
2a 80 50 65

59
 2b
Coeficientul lui Poisson, u 0,27 0,30 0,30 0,35 0,42

Pe sectoarele de drum în exploatare pe care rambleurile au fost realizate cu aceste

materiale se recomandă stabilirea valorilor de calcul ale modulului de elasticitate dinamic pe baza
rezultatelor măsurărilor de deformabilitate cu deflectometre cu sarcină dinamică.
Imbunătăţirea capacităţii portante la nivelul patului drumului se poate face prin
prevederea unui strat de formă, conform STAS 12253.

Alegerea alcătuirii structurii rutiere

Structurile rutiere dimensionate cu această metodă se clasifică, funcţie de alcătuire, în
două tipuri:
- structuri rutiere suple;
- structuri rutiere semirigide.
Structurile rutiere suple, numite şi nerigide, comportă o îmbrăcăminte bituminoasă pe
straturi de bază şi de fundaţie alcătuite în general din agregate naturale.
Structurile rutiere semirigide, numite şi mixte, comportă o îmbrăcăminte bituminoasă şi
au în alcătuire cel puţin un strat din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau
puzzolanici. Variantele de alcătuire a structurilor rutiere semirigide, conform STAS 6400.
Tipul de structură rutieră se stabileşte în funcţie de materialele preponderente în regiune
şi anume:
- agregate naturale de carieră, care au o pondere importantă în sistemele rutiere
suple;
- agregatele naturale de balastieră, care au o pondere importantă în sistemele
rutiere semirigide .
Alcătuirea structurii rutiere se stabileşte luând în considerare următoarele:
- grosimile minime ale diferitelor straturi rutiere;
- grosimile maxime ale diferitelor straturi rutiere, ţinând cont de anumite
constrângeri specifice tehnologiilor de execuţie;

60
 - reducerea numărului de straturi, respectiv de interfeţe, în scopul micşorării riscului
apariţiei unor defecţiuni privind aderenta între straturi; stabilirea alcătuirii stratului de formă
astfel încât, grosimea acestuia să poată fi luată în considerare în dimensionarea structurii rutiere la
acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ, conform STAS 1709/2; asigurarea unei protecţii
suficiente faţă de manifestarea procesului de fisurare reflectivă.
In cazul modernizării unor drumuri existente, atunci când traseul drumului modernizat
coincide cu cel al drumului existent, luarea în considerare a materialelor granulare din pietruirea
existentă în alcătuirea complexului rutier se face funcţie de lăţimea şi grosimea pietruirii,
conform STAS 6400.
Pietruirea poate constitui un substrat de fundaţie sau un strat de fundaţie, numai dacă
îndeplineşte condiţiile tehnice prevăzute în STAS 6400.
în cazul în care pietruirea nu este pe toată lăţimea patului drumului, iar grosimea ei este
mai mică de 10 cm, nu se ia în considerare la dimensionarea structurii rutiere. Ea se scarifică şi se
reprofilează pe toată lăţimea drumului.

61
Tabel : Variante de alcătuire a structurii rutiere simple .
Straturi de fundaţie Strat de bază îmbrăcăminte bituminoasă
Mod de alcătuire Gros.min. Clasa tehnică a drumului Grosimi
Mod de alcătuire Gros.min. I II III IV V minime
constructive,
constr. constructive
cm
Balast 15 Macadam 8 - - - Da Da 4 cm la covor 8
Mixtură asfaltică 5 - - - Da Da
Un strat inferior din balast sau 10 cm pt. stratul - - - - - - Da cm în două
Macadam 8 - - - Da Da straturi
pământ stabilizat mecanic şi un inferior Macadam 8 - Da Da Da -
strat superior din balast 10 cm pt. stratul semipenetrat sau
amestec
Un strat optimal superior
inferior din balast şi un 10 cm pt. stratul -penetrat cu bitum - - - - Da Da
Macadam 8 - - - Da Da
strat superior din piatră spartă inferior Macadam 8 - Da Da Da -
mare, sort 63-90 sau piatră 12 cm pt. stratul semipenetrat sau
spartă amestec optimal superior Mixtură asfaltică
penetrat cu bitum 5 Da Da Da Da -
Un strat inferior din balast, un 10 cm pt. stratul - - - - Da - -
Macadam 8 - Da Da - -
strat mijlociu din blocaj de piatră inferior Mixtură asfaltică 5 - Da Da -
brută şi un strat de egalizare din 21 cm pt. stratul
piatră spartă mijlociu inclusiv 5 cm
nisip

62
 Tabel: . Variante de alcătuire a structurii rutiere semirigide.
Straturi de fundaţie Strat de bază îmbrăcăminte bituminoasă
Mod de alcătuire Gros.min. Mod de alcătuire Gros.min. Clasa tehnică a drumului Grosimi
constructive, constructive I II III IV V minime
cm cm constructive
Balast 15 Agregate naturale 12 Da Da Da Da Da 8* pt. clasele
stabilizate cu lianţi IV şi V, 10*
hidraulici sau pt. clasa III
puzzolanici
Un strat inferior din balast şi un 10 cm pt. Mixtură asfaltică 5 Da Da Da Da Da 8* pt. clasele
strat superior din agregate stratul inferior III, IV şi V,
naturale stabilizate cu lianţi 12 cm pt. 10* pt. clasa I
hidraulici sau puzzolanici stratul superior Piatră spartă 9 - - Da Da Da 8*
^ŞiN
* împănată cu split
bitumat
Agregate naturale 12 Da Da Da Da - 8*pt.clasa IV,
stabilizate cu lianţi 10*pt.clasa
hidraulici sau III, 13*pt.
puzzolanici clasele I şi II
Notă: * cu riscul manifestării fisurării reflective.
 Analiza structurii rutiere la solicitarea osiei standard

Structura rutieră supusă analizei este caracterizată prin grosimea fiecărui strat rutier şi prin
caracteristicile de deformabilitate ale materialelor din straturile rutiere şi ale pământului de fundare
(modulul de elasticitate dinamic, E, în MPa şi coeficientul lui Poisson, u).
Valorile de calcul ale caracteristicilor de deformabilitate ale materialelor din suportul structurii
rutiere se stabilesc în modul următor:
- în cazul în care nu este prevăzut un strat de formă, caracteristicile de deformabilitate sunt cele
corespunzătoare materialelor din terasamente;
- în cazul în care este prevăzut un strat de formă, se stabileşte modulul de elasticitate dinamic
echivalent al sistemului bistrat (strat de formă-materiale din terasamente), în funcţie de tipul stratului de
formă, de grosimea acestuia şi de valoarea modulului de elasticitate dinamic al pământului de fundare;
- valoarea de calcul al coeficientului lui Poisson este cea corespunzătoare materialelor din stratul
superior al terasamentelor rutiere sau din stratul de formă;
Caracteristicile de deformabilitate ale balastului sau ale materialelor din pietruirea existentă se
stabilesc în modul următor:
- valoarea de calcul a modului de elasticitate dinamic este funcţie de cea a materialelor din stratul
suport (Ep);
- coeficientul lui Poisson are valoarea 0,27.
Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic şi ale coeficientului lui Poisson pentru
materialele necoezive din straturile de bază şi de fundaţie
Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic şi ale coeficientului lui Poisson pentru
agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici din straturile de fundaţie
Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic al mixturilor asfaltice din stratul de bază
şi din straturile îmbrăcămintei bituminoase sunt funcţie de tipul climateric al zonei în care se încadrează
drumul.
 Tabelul: Valorile de calcul ale caracteristicilor de deformabilitate pentru
materialele necoezive din straturile de bază şi de fundaţie.

Denumirea materialului E.MPa M

Macadam semipenetrat sau penetrat 1000 0,27
Macadam 600 0,27
Piatră spartă mare sort 63-90 400 0,25
Piatră spartă, amestec optimal 500* 0,25
Blocaj din piatră brută 300 0,27
Balast, amestec optimal 300* 0,27
Bolovani 200 0,27

*ln cazul în care aceste materiale constituie un strat inferior de fundaţie, modulul de elasticitate dinamic
se stabileşte cu relaţia .
In cazurile în care structura rutieră are mai mult de 4 straturi rutiere, 2 sau 3 straturi, alcătuite din
acelaşi tip de materiale (mixtură asfaltică, piatră spartă sau balast) acestea vor fi caracterizate prin :
- grosimea totală a pachetului de straturi, în cm;
- modulul de elasticitate dinamic mediu ponderat (Em) al pachetului respectiv de straturi
rutiere, care se calculează cu relaţia:
E = 0,2 x h str.0.45 x E0
Analiza structurii rutiere ranforsate la solicitarea osiei standard comportă calculul cu
programul CALDEROM 2000.
în cazul structurilor rutiere suple se calculează următoarele:
- deformaţia specifică orizontală de întindere la baza straturilor bituminoase ( er), în
microdeformatii;
- deformaţia specifică verticală de compresiune, la nivelul patului drumului (E7), în
microdeformatii.

Tipul Tipul stratului Tip climateric I Tip climateric Coeficientul

mixturii şi II III Poisson (u)
asfaltice

Mixturi
uzură
asfaltice (SR 3600 4200 0.35
174/1-97)
 In cazul structurilor rutiere semirigide se calculează următoarele:
- deformatia specifică orizontală de întindere la baza straturilor bituminoase (er), în
microdeformaţii;
- tensiunea orizontală de întindere (or) la baza stratului/straturilor de agregate naturale stabilizate
cu lianţi hidraulici sau puzzolanici, în MPa;
- deformatia specifică verticală de compresiune, la nivelul patului drumului (e7), în
microdeformaţii.
Stabilirea comportării sub trafic a structurii rutiere.
Stabilirea comportării sub trafic a structurii rutiere după ranforsare are drept scop compararea
valorilor deformaţiilor specifice şi tensiunilor calculate anterior cu cele admisibile, stabilite pe baza
proprietăţilor de comportare ale materialelor.
Se consideră că o structură rutieră poate prelua solicitările traficului, corespunzătoare perioadei
de perspectivă luată în considerare, dacă sunt respectate concomitent, toate criteriile de dimensionare
prevăzute la punctul 4.
Criteriul deformaţiei specifice de întindere admisibile la baza straturilor bituminoase este
respectat dacă rata de degradare prin oboseală (RDO) are o valoare mai mică sau egală cu RDO
admisibil.
Ea se calculează cu relaţia :
RDO = Nc / N adm
unde:
Nc - traficul de calcul, în osii standard de 115 kN, în m.o.s.;
Nadm - numărul de solicitări admisibil, în m.o.s. care poate fi preluat de straturile bituminoase,
corespunzător stării de deformatie la baza acestora.
Numărul de solicitări admisibil, care poate să fie preluat de straturile bituminoase, se stabileşte cu
ajutorul legilor de oboseală a mixturii asfaltice, în funcţie de categoria drumului sau a străzii, şi de
traficul de calcul, cu relaţiile:
a) autostrăzi şi drumuri expres; drumuri naţionale europene; drumuri şi străzi cu trafic de
calcul mai mare de 1 m.o.s. (1 x 106 o.s. 115 kN);
 Nadm = 4,27 x 108 x vr -3.97 (m.o.s.)
b) drumuri şi străzi cu trafic de calcul cel mult egal cu 1 m.o.s. ( 1 x106 o.s. 115 kN):
Nadm = 24,5 x 108 x vr-3.97 (m.o.s.)

Grosimea necesară a straturilor bituminoase de ranforsare este cea pentru care se respectă
condiţia :

RDO < RDOadm

în care RDO admisibil are următoarele valori:

- max. 0,80 pentru autostrăzi şi drumuri expres;
- max. 0,85 pentru drumuri naţionale europene;
- max. 0,90 pentru drumuri naţionale principale şi străzi;
- max. 0,95 pentru drumuri naţionale secundare;
- max. 1,00 pentru drumuri judeţene, comunale şi vicinale.
In cazul în care condiţia nu este satisfăcută se repetă calculul ratei de degradare prin
oboseală pentru o grosime mai mare a straturilor bituminoase, grosimea necesară rezultând prin
interpolare.

Criteriul deformaţiei specifice verticale admisibile la nivelul pământului de fundare este

respectat, dacă este îndeplinită condiţia:
Ez < E z a d m
unde:

e z - deforrnaţia specifice verticală de compresiune la nivelul pământului de fundare, în

microdeformaţii, calculată cu programul CALDEROM; (etapa II).

e zadm - deforrnaţia specifică verticală admisibilă se calculează cu următoarele

relaţii:

a)-autostrăzi şi
drumuri expres;

- drumuri naţionale europene;

- drumuri şi străzi cu trafic mai mare de 1 m.o.s. (1x10 o.s. 115 kN);

e zadm = 329 N C-0.27 (microdef)

b) drumuri şi străzi cu trafic de calcul cel mult egal cu 1 m.o.s. (1 x 106 o.s. 115 kN);
 e zadm =600Nc-0.28 (microdef)

Dacă condiţia nu este îndeplinită, se repetă calculul deformaţiei specifice verticale, pentru
o grosime mai mare a stratului de fundaţie din balast până la grosimea de 30 cm, iar dacă nici în
aceste condiţii structura rutieră nu respectă această condiţie, se majorează şi grosimea straturilor
bituminoase.
Criteriul tensiunii de întindere admisibilă la baza stratului/straturilor din agregate naturale
stabilizate cu lianţi puzzoianici este respectat, dacă este îndeplinită condiţia:
s < sr adm
unde:
s r - tensiunea orizontală de întindere la baza stratului/straturilor din agregate naturale
stabilizate cu lianţi puzzoianici, în MPa;
s r adm - tensiunea de întindere admisibilă, în MPa.
Tensiunea de întindere admisibilă se calculează cu relaţia:
s r adm = Rt (0,60 - 0,056 X logN c )

unde:
Rt - rezistenţa la întindere a agregatelor naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau
puzzolanici, în MPa, prezentată în tabelul 2.10;
Nc - traficul de calcul în milioane osii standard de 115 kN.

-
Verificarea structurilor rutiere la acţiunea îngheţ-dezgheţului
p
ătrunde
D
- defecţiuni ale complexului rutier datorate:
re a
- fenomenului de umflare neuniformă provocată de acumularea apei şi transformarea
îngheţu
acesteia în lentile sau fibre de gheaţă în pământuri sensibile la îngheţ, situate până la adâncimea de
lui;

-
d
iminua
rea
capacit
ăţii portante a pământului de fundaţie în timpul dezgheţului, determinată de sporirea umidităţii prin
topirea lentilelor şi fibrelor de gheaţă;

Aceste degradări se produc când există simultan următoarele condiţii:

- pământ de fundaţie sensibil la îngheţ;

- temperaturi negative pe o durată îndelungată, care să permită migrarea şi acumularea apei
în pământul de fundaţie;
- posibilitatea de alimentare cu apă a frontului de îngheţ în pământ (condiţii hidrogeologice
mediocre şi defavorabile).
Circulaţia autovehiculelor grele, pe drum, în perioada de dezgheţ, accentuează producerea
degradărilor.
Datorită îngheţ-dezgheţului se produc următoarele degradări:
1. în cazul structurilor rutiere nerigide în perioada de:
a) îngheţ: umflături neregulate (burduşiri) însoţite eventual de fisuri şi crăpături ale
îmbrăcăminţilor bituminoase şi ale pavajelor din piatră spartă naturală;
b) dezgheţ: fisuri, crăpături, faianţări, făgaşe şi deformaţii locale;
2. în cazul structurilor rutiere rigide în perioada de:
a) îngheţ: denivelări ale dalelor în dreptul rosturilor şi lărgirea acestora;

b) dezgheţ: fisuri, crăpături şi distrugeri ale dalelor.

Verificarea structurii rutiere la acţiunea îngheţ-dezgheţului constă în determinarea gradului de
asigurare (k) la pătrunderea îngheţului în complexul rutier.
Calculul de verificare a rezistenţei structurii rutiere la acţiunea îngheţ-dezgheţului (din STAS
1709/2-90) în funcţie de:

- gradul de sensibilitate la îngheţ a pământului (determinat pe baza criteriului granulometric -

tabel 2.12- sau prin încercări - conform STAS 1709/3-90 şi STAS 730-89)
- condiţiile hidrogeologice ale complexului rutier;
- poziţia adâncimii de îngheţ în complexul rutier faţă de grosimea structurii rutiere şi de nivelul
stratului de apă freatică.

Tabel Cazurile în care se efectuează verificarea rezistenţei la acţiunea îngheţ-

dezgheţului a structurilor rutiere.
 Gradul de Condiţii hidrogeologice
sensibilitate Favorabile Mediocre şi Defavorabile
Poziţia adâncimii de îngheţ în complexul rut er Zer (situat în rambleu sau ist
al
debleu) fată de grosimea structurii rutiere h şi de nivelul apei freatice
pământurilor
Naf

a) b) c) d) e) f) g)*
Zcr<Hst Zcr>Hst Zcr>Hst Zcr<Hst Zcr>Hst ZCr>Hs, Zcr>Hst
Naf>Hst Naf>Zcr Naf<Zcr Nat>H af Naf>Zcr Naf<Zcr Naf>Zcr
Verificarea rezistenţei la acţiunea îngheţ-dezgheţului Naf<hst

Insensibile Nu Nu
Sensibile Nu Nu Da Da Da
Foarte Nu Nu Da Nu Da Da Da
sensibile

* Cazul comp exului rutk 3r numai în c debleu.

 Tabel Gradul de sensibilitate la îngheţ a pământurilor (criteriul granulometric).

Nr. Gradul de Denumirea pământului Tipul Granulozitate

crt. sensibilitate pământului Diametrul Procente
particulelor din masa
mm totală a
probei %

1 Insensibile Pietriş cu nisip Pi Sub 0,002 Sub 6

Sub 0,02 Sub 10
2 Sensibile Pietriş cu nisip P2 Sub 0,002
0,1 Sub
1-6 20
10-
Nisip, nisip prăfos P3
Sub 0,02 20 20-
Argilă grasă P5 40
Conf. STAS 1243-88
3 Foarte Nisip prăfos, nisip argilos P3 Sub 0,002 Peste 6
sensibile Praf, praf nisipos, praf P4 Sub 0,02 Peste 20
nisipos argilos, praf argilos Sub 0,1 Peste 40

Argilă nisipoasă, argilă P5

prăfoasă, argilă prăfoasă
nisipoasă, argilă

Tabel Sensibilitatea la îngheţ a pământurilor

Gradul de sensibilitate la Coeficientul de umflare la Indicele de consistenţă a

îngheţ a pământurilor îngheţ, Cu, % pământului, lc

Insensibile Sub 2 Peste 0,75

Sensibile Foarte 2-8 peste 0,50-0,75
sensibile 8 conduc la grade de sensibilitate
Observaţie: în cazul în care cei doi parametri subla0,50
îngheţ diferite, se
adoptă sensibilitatea la îngheţ cea mai mare.
 La drumurile noi sau în cazul modernizării celor existente, calculul de verificare a

rezistenţei la îngheţ-dezgheţ se va efectua după dimensionarea structurii rutiere.

Succesiunea operaţiilor de calcul.

Succesiunea operaţiilor de calcul la verificare este următoarea:

1) Se calculează adâncimea de îngheţ în complexul rutier Z cr (nivelul cel mai coborât

de la suprafaţa drumului la care apa interstitiară se transformă în gheaţă) care se consideră
egală cu adâncimea de îngheţ în pământul din terasament Z, în condiţii de porozitate şi
umiditate specifice acestuia, la care se adaugă un spor al adâncimii de îngheţ AZ (determinat
de capacitatea de transmitere a căldurii de către straturile structurii rutiere) conform relaţiilor:

Zcr=Z+ AZ , în cm.
DZ=Hst-He ,în cm.
în care:
Hst - grosimea structurii rutiere alcătuite din straturi de materiale rezistente la îngheţ, în
cm; He - grosimea echivalentă de calcul la îngheţ a structurii rutiere, în cm, se stabileşte
cu relaţia:

He=Σ hi ct, în cm

unde:

hi - grosimea stratului rutier luat în calcul, în cm;

Ct - coeficient de echivalare a capacităţii de transmitere a căldurii specifice fiecărui material din
alcătuirea structurii rutiere luate în calcul, conform tabelului (tabel 3 din STAS 1709/1-90);
n - numărul de straturi din materiale rezistente la îngheţ-dezgheţ.
 Tabel Valorile coeficientului de echivalare a capacităţii de transmitere a căldurii
pentru diferite materiale.

Nr. Materialul din stratul rutier Coeficient de echivalare

crt.
1 Beton de ciment 0,45
2 Beton asfaltic pentru strat uzură 0,50
3 Beton asfaltic pentru strat de legătură 0,60
4 Pavaje din piatră naturală, pavaje normale, pavaje 0.55
abnorme şi calupuri
5 Asfalt turnat 0,50
6 Mixtură asfaltică pentru strat de bază 0,50
7 Macadam 0,75
8 Piatră spartă 0,75
9 Piatră spartă - amestec optimal 0,70
10 Agregate naturale stabilizate cu ciment 0,65
11 Agregate naturale stabilizate cu zgură granulată 1,10
12 Agregate naturale stabilizate cu cenuşă de 1,05
termocentrală
13 Agregate naturale stabilizate cu tuf vulcanic 0,65
14 Balast - amestec optimal 0,70
15 Balast (cu max 50% fracţiuni 0-7,1 mm) 0,80
16 Balast nisipos (fracţiuni 0-7,1 mm peste 50%) 0,90
17 Nisip 1,00
18 Pământuri insensibile la îngheţ 1,00
19 fmpietruiri şi deşeuri de carieră cu un conţinut de max. 0,90
3% fracţiuni sub 0,02 mm.
20 Zgură brută de furnal 0,90

Numărul curbei din figura 2.11 se alege din tabelul 2.15 (tabel 1 din STAS 1709/2-90) în
funcţie de:
- tipul climateric în care este situat drumul conform hărţii de zonare a teritoriului
- tipul pământului din terasament: P2 - P5
- condiţiile hidrogeologice ale complexului rutier.
Valorile indicelui de îngheţ se determină în funcţie de tipul structurii rutiere şi de
clasa de trafic de dimensionare, pe baza izoliniilor din hărţile de zonare a teritoriului României
(STAS 1709/1-90) pentru zona geografică în care s-a amplasat drumul, astfel:

- valoarea maximă a indicelui de îngheţ într-o perioadă de 30 ani

- la drumurile cu structuri rutiere rigide, indiferent de clasa de trafic STAS 1709/1-90);

 Tabel Determinarea numărului curbei pentru calculul adâncimii de îngheţ.

Tipul de pământ:
Tip P2 P3 P4 P5
Condiţii Praf, Argilă
clima-
praf prăfoasă,
Pietriş Nisip,
Nisip nisipos, argilă
cu nisip Argilă
argilos praf nisipoasă Argilă
nisip prăfos grasă
teric hidrologice argilos, argilă
praf prăfoasă
Numărul curbei din diagramanisipoasă
nisipos din fig. 2.10
Favorabile 1 2 3 4 6 7 9
I Mediocre
1 2 3 4 7 8 10
defavorabile
Favorabile 1 2 3 4 6 7 9
II Mediocre 7
1 2 3 5 8 10
defavorabile
Favorabile 1 3 4 5 6 7 9
III Mediocre
1 3 4 6 7 8 10
defavorabile

*media aritmetică a valorilor indicelui de îngheţ din cele mai aspre trei ierni dintr-o perioadă de
30 ani - fH* - la drumurile cu structuri rutiere nerigide, pentru clasele de trafic greu şi foarte greu,
conform ANEXEI XI (fig. 4 din STAS 1709/2-90);
media aritmetică a valorilor indicelui de îngheţ din cele mai aspre cinci ierni dintr-o perioadă de
30 ani - IsJef - la drumurile cu structuri rutiere nerigide, pentru clasele de trafic mediu, uşor şi
foarte uşor, conform ANEXEI XII (fig. 5 din STAS 1709/2-90).
2) Se determină gradul de asigurare la pătrunderea îngheţului în complexul
rutier cu relaţia:

He
K=
Zcr
 O structură rutieră este rezistentă la îngheţ-dezgheţ dacă gradul de asigurare - K - la
pătrunderea îngheţului în complexul rutier are o valoare inferioară celei din tabelul 2.16 (tabel 4
din STAS 1709/2-90).
Când gradul de asigurare - K - la pătrunderea îngheţului în complexul rutier are o valoare
inferioară celei din tabelul 2.16 se adoptă măsuri pentru prevenirea şi remedierea degradărilor din
îngheţ-dezgheţ.
DIMENSIONAREA STRUCTURILOR RUTIERE RIGIDE

N.P. 081/2002

Structurile rutiere rigide sunt alcătuite din :

- îmbrăcăminte din beton de ciment realizată dintr-un strat sau două straturi;
- strat sau straturi de fundaţie ;
- eventual, strat de formă. Dimensionarea structurilor rutiere rigide se bazează pe

criteriul tensiunii admisibile, la întindere din încovoiere a betonului de ciment, st a d m

Pentru dimensionarea structurilor rutiere rigide este necesar să se efectueze în prealabil
studii, în vederea obţinerii următoarelor date :
- compoziţia, intensitatea şi evoluţia în perspectivă a traficului;
- caracteristicile geotehnice ale pământului de fundare ;
- regimul hidrologic al complexului rutier (tipul profilului transversal, modul de
asigurare a scurgerii apelor de suprafaţă, posibilităţile de drenare, nivelul apei freatice).
ETAPE COMPONENTE

Etapele principale ale dimensionării structurilor rutiere rigide sunt următoarele:

- stabilirea traficului de calcul;
- stabilirea capacităţii portante a pământului de fundare ;
- alcătuirea sistemului rutier rigid ;
- stabilirea capacităţii portante la nivelul stratului de fundaţie ;
- calculul grosimii dalei din beton de ciment.
 Stabilirea traficului de calcul

Pentru stabilirea traficului de calcul se vor avea în vedere atât compoziţia traficului cât şi
evoluţia acestuia în timp, explicitându-se în final valorile traficului mediu zilnic anual al
vehiculelor fizice pe grupe de vehicule, MZAk pentru diferite orizonturi de timp.

Traficul de calcul pentru perioada de perspectivă, Nc se exprimă în milioane osii standard

(m.o.s.) şi se stabileşte pe baza structurii traficului mediu zilnic anual corespunzător postului de
recenzare aferent sectorului de drum sau studiului de trafic, cu relaţia :

5
Nc = 365 x 10 x Pp x Crt ∑ MZA
k =1
K gPK gf ek (m.o.s.)

unde:
365 este numărul de zile calendaristice dintr-un an ;
pp - perioada de perspectivă de 30 de ani ;
Crt - coeficientul de repartiţie transversală a traficului pe benzi de circulaţieMZAk - traficul
mediu zilnic anual al vehiculelor fizice din grupa k, conform rezultatelor recensământului general
de circulaţie sau studiului de trafic;

pk - coeficientul de evoluţie al vehiculelor fizice din grupa k , în anul de la mijlocul

perioadei de perspectivă, stabilit prin interpolare, conform reglementării tehnice elaborate de
AND ;
f8k- coeficientul de echivalare a vehiculelor fizice din grupa k în osii standard, conform
reglementării tehnice elaborate de AND. In cazul drumurilor pe care recensământul de circulaţie
s-a efectuat pe fiecare bandă de circulaţie, pentru stabilirea traficului de calcul se vor lua în
considerare rezultatele recensământului de pe banda cea mai solicitată; în acest caz crt = 1,0.
 Stabilirea capacităţii portante a terenului de fundare
Suportul structurii rutiere rigide este constituit din terasamente alcătuite din pământuri de
fundare şi eventual dintr-un strat de formă.
Caracteristica de deformabilitate ce caracterizează capacitatea portantă a suportului
structurii rigide în vederea dimensionării acestuia este modulul de reacţie (coeficientul de pat) al
pământului de fundare, Ko (MN/m3).
Valoarea modulului de reacţie al pământului de fundare, Ko se stabileşte prin :
- încercări cu placa „in situ";
- corelarea cu rezultatele altor încercări de determinare a capacităţii portante a
pământului de fundare şi anume : modulul de elasticitate dinamic al pământului de fundare Ep
(MPa) şi indicele de portantă californian, CBR (%),pe baza următoarelor relaţii:
Ep = 10 (CBR) ;
Ko = 8,74 + 6,75 (CBR) + 0,20238 (CBR)2
Valorile modulului de reacţie al pământului de fundare, Ko se stabilesc în funcţie de
- tipul climateric al zonei în care este situat drumul;
- regimul hidrologic al complexului rutier;
- tipul de pământ
Pentru verificarea valorilor modulului de reacţie al pământului de fundare, Ko determinate
prin încercări cu placa „in situ" se foloseşte tabelul 3.2, în care sunt prezentate domeniile de
variaţie ale acestora, în funcţie de caracteristicile geotehnice ale pământului de fundare.
Pământul de fundare poate fi îmbunătăţit pentru a facilita circulaţia pe şantier şi pentru a
permite un bun reglaj al straturilor superioare, iar în cazul unei capacităţi portante insuficiente a
pământului de fundare se poate prevedea un strat de formă la partea superioară a terasamentului.

Grosimea stratului de formă se ia în consideraţie la calculul grosimii echivalente a stratului

de fundaţie/formă.
 Tabel Valorile modulului de reacţie al pământului de fundare,Ko
Tip Regim Tip de pământ:
Pi P2 P3 P4 P5
climateric hidrologic
1 46 50 50
I 2a 53 44 48
46 46
2b 56
II 1 50 50
2a 46
2b 50 46
50
III 1 53 42 39
2a 50 37 44
2b

Alcătuirea structurilor rutiere rigide

In funcţie de clasa tehnică a drumului, structurile rutiere rigide sunt alcătuite în

următoarele variante :
a) îmbrăcăminte cu dale din beton de ciment realizată dintr-un singur strat sau două
straturi (1), strat de fundaţie superior (2), strat de fundaţie inferior (3), eventual strat de
formă (4. Această variantă este obligatorie pentru drumurile de clasă tehnică I şi II, iar
pentru drumurile de clasă tehnică III ... V se stabileşte pe bază de calcul tehnico-economic ;
b) îmbrăcăminte cu dale din beton de ciment realizată dintr-un singur strat sau două
straturi (1), strat de fundaţie (5), eventual strat de formă (4).
Această variantă se foloseşte pentru drumurile de clasă tehnică III ... V.

Grosimea minimă a îmbrăcămintei din beton de ciment este de 18 cm.

Pentru stabilirea modului de alcătuire a straturilor structurilor rutiere se va ţine seama de
resursele locale de materiale preponderente din regiune. In cazul modernizării unor drumuri
existente, atunci când traseul drumului modernizat coincide cu cel al drumului existent, luarea în
considerare a materialelor granulare din pietruirea existentă în alcătuirea complexului rutier, este
în funcţie de lăţimea şi grosimea pietruirii.
Pietruirea poate constitui strat de fundaţie numai dacă este pe toată lăţimea patului
drumului, fiind alcătuită ca atare sau în adaos cu alte agregate naturale din materiale care
îndeplinesc condiţiile tehnice prevăzute pentru aceste straturi.
 In cazul în care pietruirea nu este pe toată lăţimea patului drumului, iar grosimea ei este
mai mică de 10 cm, nu se ia în considerare la dimensionarea structurii rutiere, dar se scarifică şi
se reprofilează pe toată lăţimea patului drumului.
In cazul în care pietruirea nu este pe toată lăţimea patului drumului, dar grosimea ei este
mai mare de 10 cm, se scarifică şi se reprofilează, iar grosimea ei după compactare va fi luată în
considerare la dimensionarea structurii rutiere.

Stabilirea capacităţii portante a stratului de fundaţie

Capacitatea portantă la nivelul stratului de fundaţie este exprimată prin modulul de

reacţie la suprafaţa stratului de fundaţie, K ce se determină în funcţie de :
• valoarea modulului de reacţie al pământului de fundare, Ko, conform capitolului

• grosimea echivalentă a stratului de fundaţie / formă, HeCh-

n
H ech = ∑hi ai (cm)
i =1

in care :
n - numărul de straturi;
hi - grosimea efectivă a stratului „i", exprimată în cm ;
ai - coeficientul de echivalare a stratului „i"

Coeficientul de echivalare al stratului „i" se stabileşte pe baza valorii modulului de

elasticitate dinamic al stratului, cu relaţia :

ai=[E/500]1/3

unde :
Ei - modulul de elasticitate dinamic al stratului „i”
500 - valoarea modulului de elasticitate al stratului etalon (din piatră spartă). Pentru
alcătuiri curente ale stratului de fundaţie / formă, coeficientul de echivalare se determină din
tabel
 Tabelul Valorile coeficientului de echivalare „ar ale straturilor

Mixtură asfaltică 1,5

Balast stabilizat cu lianţi hidraulici (ciment) / lianţi puzzolanici (zgură 1,5
granulată, cenuşă de termocentrală)
Piatră spartă 1,0
Nisip stabilizat cu lianţi hidraulici (ciment) / lianţi puzzolanici (zgură 1,0
granulată, cenuşă de termocentrală)
Balast 0,75
Nisip 0,50

Valoarea modulului de reacţie la suprafaţa stratului de fundaţie, K se obţine :

- pentru valorile modulului de reacţie al pământului de fundare, Ko cuprinse între 20
MN/m3 şi 100 MN/m3 şi valoarea grosimii echivalente a stratului de fundaţie / formă, HeCh
- pentru valorile modulului de reacţie al pământului de fundare, K 0 mai mici de 20
MN/m3 şi valoarea grosimii efective a stratului de fundaţie / formă, hi
Stabilirea grosimii dalei din beton de ciment

Caracteristicile betonului de ciment rutier.

Caracteristicile betonului de ciment rutier sunt următoarele :
- rezistenţa caracteristică la încovoiere, Rkinc care se stabileşte în funcţie de clasa betonului
iar valorile sunt prezentate în tabel:

Tabelul Valorile rezistentei caracteristice la încovoiere.

Clasa betonului rutier B CR 3,5 B CR 4,0 B CR 4,5 B CR 5,0

Rezistenţa caracteristică la încovoiere, 3,5 4,0 4,5 5,0
determinată la 28 de zile pe prisme de
150x150x600 mm, MPa

Valoarea rezistenţei caracteristice la încovoiere, Rkinc reprezintă rezistenţa medie, la întindere

prin încovoiere la 28 zile, corectată conform repartiţiei Student pentru un nivel de încredere de 95 %
(nivel de risc de 5 %).
 - tensiunea admisibilă, la întindere din încovoiere , st adm
In calculele care au folosit la stabilirea diagramelor de dimensionare, s-au considerat valori
unice ce caracterizează betonul:
- modulul de elasticitate la solicitări de scurtă durată (din trafic) : E = 30 000 MPa

- coeficientul lui Poisson : v = 0,15

- densitatea aparentă : pa = 2 400
- modulul de elasticitate la solicitări de lungă durată (din gradientul de temperatură
zilnic): 0,5 x E = 0,5 x 30 000 MPa = 15 000 MPa.
Criteriul de dimensionare se exprimă prin relaţia :

s≤ stadm
unde :

s - tensiunea la întindere din încovoiere a betonului din dale determinată pe

baza ipotezelor de dimensionare

stadm - tensiunea la întindere din încovoiere admisibilă a betonului de ciment din dale (dacă
dalele sunt realizate din două straturi, otadm se referă la betonul din stratul de rezistenţă).
Tensiunea admisibilă, la întindere din încovoiere, a betonului de ciment rutier (cw.) se
determină cu relaţia :

stadm = Rkinc x a x (0,70 - Yx logNc) (MPa)

unde:

Rkinc - rezistenţa caracteristică la încovoiere a betonului la 28 de zile ;

a - coeficientul de creştere a rezistenţei betonului în intervalul 28 ... 90 zile,

egal cu 1,1 ; Nc - traficul de calcul pe perioada de perspectivă exprimat în m.o.s. (milioane
osii standard);

Y - coeficient, egal cu 0,05 ;

0,70 - Y x log Nc - legea de oboseala.
Ipoteze de dimensionare
 Ipotezele de dimensionare a structurilor rutiere rigide se consideră în funcţie de clasa tehnică
a drumului şi condiţiile climaterice, pe baza încărcării combinate (încărcarea de calcul din trafic şi
încărcarea din graaientul de temperatură zilnic) sau numai a încărcării de calcul din trafic.
Ipotezele de dimensionare pentru clasele tehnice ale drumurilor sunt următoarele:
Drumuri de clasă tehnică I şi II
Ipoteza 1 : s= a, + 0,8 x stDt stadm
Drumuri de clasă tehnică III şi IV
Ipoteza 2: s = s t + 0,8 x 0,65 x stDt ≤ stadm

Drumuri de clasă tehnică V

Ipoteza 3: s = s t ≤ stadm

unde:

s t - tensiunea la întindere din încovoiere datorată încărcării de calcul din trafic;

stadm - tensiunea de întindere din încovoiere datorată gradientului de temperatură zilnic.

Succesiunea operaţiilor de calcul

Calculul pentru dimensionarea structurii rutiere rigide se efectuează pe baza diagramelor de
dimensionare sau a corelaţiilor de dimensionare.
Succesiunea operaţiilor de calcul este următoarea :
1. Stabilirea traficului de calcul;
1. Determinarea capacităţii portante a pământului de fundare
2. Stabilirea alcătuirii straturilor subadiacente dalei din beton, ţinând seama de resursele
locale şi de clasa tehnică a drumului;
4. Determinarea capacităţii portante la nivelul stratului de fundaţieAdoptarea clasei
betonului de ciment rutier, conform SR 183-1/1995 ;
5. Determinarea tensiunii admisibile, la întindere din încovoiere , a betonului de ciment
rutier s t stadm ;
6. Adoptarea ipotezei de dimensionare în funcţie de clasa tehnică a drumului şi de
condiţiile climaterice;
7. Determinarea grosimii dalei din beton de ciment, H din diagramele de dimensionare
pe baza valorii modulului de reacţie la suprafaţa stratului de fundaţie, K şi a tensiunii la întindere din
încovoiere admisibilă a betonului de ciment rutier, at adm, prin interpolare liniară.
 Pentru sporirea preciziei calculului se pot folosi între parametrii de calcul care intervin,
corelaţiile de dimensionare, şi anume :
f (H), pentru valori constante ale modului de reactie la suprafata stratului de fundatie H .
f (K), pentru valori constante ale grosimii dalei din beton de ciment.
 Tabel Coeficienţi medii de echivalare a vehiculelor fizice în osii standard 115 kN.
Tipul de Grupa de vehicule
Autocamioane Autocamioane Autovehicul Autobuze Remorci Trenuri
structura
si derivate cu si derivate cu e articulate rutiere
o osie 3, 4 osii
Suple si 0.4 0.6 0.8 0.6 0.3 0.8
semirigide
Rigide 0.3 2.3 1.8 0.8 0.02 0.6
 STABILIREA TRAFICULUI DE CALCUL

Grupa de MZA Pk 2009 Pk 2024 Pk 2009 + Pk 2024 f c k O.S.11

vehicole 2005 2 5
nK 2005
1 2 3 4 5 1x4x5=
6
Autocamioane si 1.036 2.03 1.533 0.4 15
27
derivate cu 2 osii
Autocamioane si 1.040 1.208 1.124 0.6 16
derivate cu 3-4 23
osii
Autovehicole 1.11 1.704 1.407 0.8 10
9
articulate
Autobuze 15 1.048 1.236 1.142 0.6 11
Vehicole speciale 7 1.272 2.234 1.753 0.3 4
Trenuri rutiere 4 1.208 2.028 1.618 0.8 5
TOTAL O.S. 115 61
Nc = 365 x 10-6 x pp x crt x Σ5k=1[ nk05 x (pk08+pk38)/2 x f ek ] ( m.o.s. )
Nc = 365 x 10-6 x 15 x 0,50 x 61 o.s.115 = 0.166 m.o.s.

Varianta 1 nerigida

87
E s f = 0.2 x 25 0.45x 65 = 156
Denumire straturi H E (M Po) m
B.A. - 16 4 cm 4200 0,35
B.A.D. - 25 6 cm 3600 0,35
Balast stabilizat cu ciment 20cm 300 0,27
Balast 25cm 56 0,27
Pamant fundare P5 ∞ 65 0,42
Se calculeaza numar de solicitare administrativ si valoarea ratei de degradare prin
oboseala functie de valorile reiesite din programul CALDEROM:
DRUM: DJ 209 K –nerigid var.1

Sector omogen: 12+591,00 – 15+413

Parametrii problemei sunt

Sarcina..... 57.50 kN
Presiunea pneului 0.625 MPa
Raza cercului 17.11 cm

Stratul 1: Modulul 4200. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 4.00 cm

Stratul 2: Modulul 3600. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 6.00 cm
Stratul 3: Modulul 300. MPa, Coeficientul Poisson .270, Grosimea 20.00 cm
Stratul 4: Modulul 56. MPa, Coeficientul Poisson .270, Grosimea 25.00 cm
Stratul 5: Modulul 65. MPa, Coeficientul Poisson .420 si e semifinit
R E Z U L T A T E:
R Z sigma r epsilon r epsilon z
cm cm MPa microdef microdef

.0 -10.00 .121E+01 .249E+03 -.323E+03

.0 10.00 -.150E-01 .249E+03 -.103E+04
.0 -30.00 .253E-01 .170E+03 -.446E+03
.0 30.00 .142E-01 .170E+03 -.507E+03
.0 -75.00 .367E-01 .127E+03 -.154E+03
.0 75.00 .422E-03 .127E+03 -.298E+03

a)
N adm = 24.5 x 108 x vr -3.97 = 24.5 x 108 x 249-3.97=0.749 m.o.s.

88
 Nc 0.166
R.D.O.= = = 0.208 < R.D.O. adm = 1
N adm 0.749

b)

τ r ≥ τ adm
τ r adm = R x (0.60-0.056 x log. N ) = 0.4 x (0.60-0.056 x log.0.166) = 0.258
c

τ r = 0.253 < τ = 0.258adm

c)
vz ≤ vz adm
Nc < 1 m.o.s.
vz adm = 600 x Nc -0.28m def
vz adm = 600 x 0.156 -0.28 = 1009.43m def
vz adm = 298m def < vz adm = 1009.43m def
Verificarea la inghet - dezghet

Tip pamant : P2 (argila)

Tip climateric : III
Regim hidrologic : 2 b

Calcularea adancimii de inghet

Z CR = Z+DZ unde Z – STAS 1709/1-90 - Functie I med = 783° C x zile
Z = 112cm ; DZ = H SR – H e ; H SR = 4+6+20+25=55cm

He = 38.6cm
Dz = 55-38.6=16.40cm

He 38.4
K= = = 0.29 ≈ 0.3
ZCR = 112+16.40=128.40cm Z cr 128.40

89
 (Verifica la inghet)

Varianta rigida
Dimensionarea sistemului rutier conform normativ
„Normativului de dimenionare a structurilor rutiere rigide” Indicativ NP 081-2002 pentru
lucrarea
Modernizare drum judeţean DJ 177 Poiana Micului – Suceviţa
Km. 10+000 – 20+875, Judeţul Suceava
I. Stabilirea traficului de calcul

1. Stabilirea traficului de calcul

Tabelul nr.1
Produsul col.1 x col.4 x
Grupa de vehicule nk05 pk39 f ek col.5
o.s.115
0 1 3 5 6
Autocamioane şi derivate cu
27 2.14 0,30 18
2 osii
Autocamioane şi derivate cu
23 1.22 3,80 107
3 – 4 osii
Autovehicule articulate 9 1.76 2,90 46
Autobuze 15 1.25 1,50 29
Tractoare cu/fără remorcă,
7 2.34 0,20 4
vehicule speciale
Vehicule cu trei sau patru
4 2.12 1,60 14
punţi, tren rutier
115 218
Traficul de calcul se stabileşte cu relaţia:
Nc = 365 x 10-6 x pp x crt x Σ5k=1[ nk05 x (pk08+pk38)/2 x f ek ] ( m.o.s. )
Nc = 365 x 10-6 x 16x 218 o.s.115 = 1,273 m.o.s.

II. Determinarea capacităţii portante a pământului de fundare

Sectorul de drum este caracterizat de urmatoarele date implicate in dimensionarea structurilor

rutiere rigide:
a. Sectorul de drum studiat traversează comuna Poiana Micului. În conformitate cu harta cu
repartiţia tipurilor climaterice de pe teritoriul României, repartiţie după indicele de umiditate I m a
tipurilor climaterice, Fig. 1 din Ordinul nr. 1717 – Indicativ NP 081-2002, zona pe care se
desfăşoară drumul judeţean se încadrează într-o regiune de tip climateric III.
b. Regim hidrologic 2b – conform STAS 1709/2 pentru sectoare de drum situate în rambleu
cu înălţime sub 1,0 m, la nivelul terenului, în profil mixt sau debleu.
c. Pământul de fundare este alcătuit din pământ de tip P2 (amestec pietriş cu nisip).
Corespunzător tipului de pământ P2, tipul climateric III şi regimului hidrologic 2b, valoarea
modulului de reacţie al pământului de fundare este K0 = 50 MN/m3, conform tabelului nr. 8 din NP
081-2002.

90
III. Stabilirea alcătuirii straturilor subadiacente dalei din beton ţinând seama de resursele locale
şi de clasa tehnică a drumului

DEOARECE SECTORUL DE DRUM CORESPUNDE CLASEI TEHNICE IV,

CONFORM NP 081-2002, PCT. 5.1. SE CONSIDERĂ VARIANTA B. DE ALCĂTUIRE A
STRUCTURII RUTIERE RIGIDE. ÎN CADRUL ACESTEI VARIANTE STRATURILE
SUBADIACENTE DALEI DIN BETON DE CIMENT SUNT:
- STRAT DE FORMĂ
- STRAT DE FUNDAŢIE
ŢINÂND CONT DE FAPTUL CĂ SURSELE DE AGREGATE NATURALE DE
BALASTIERĂ ŞI CARIERĂ SUNT LA DISTANŢE RELATIV REDUSE DE OBIECTIVUL
PROIECTAT SA STABILEŞTE STRATUL DE FUNDAŢIE (DIN BALAST ŞI PIATRĂ
SPARTĂ) CONFORM PCT. 5.4. – NP 081-2002;

IV. DETERMINAREA CAPACITĂŢII PORTANTE LA NIVELUL STRATULUI DE FUNDAŢIE

SE DETERMINĂ VALOAREA MODULULUI DE REACŢIE LA SUPRAFAŢA

STRATULUI DE FUNDAŢIE, K, ÎN FUNCŢIE DE:
- GROSIMEA ECHIVALENTĂ A STRATURILOR DE FUNDAŢIE/FORMĂ, H ECH ;
- VALOAREA MODULULUI DE REACŢIE AL PĂMÂNTULUI DE FUNDARE, K 0 ;

HECH = Σ NI=1 HI X AI ÎN CARE;

- NI – ESTE NUMĂRUL DE STRATURI;
- HI – GROSIMEA EFECTIVĂ A STRATULUI I, EXPRIMATĂ ÎN CM;
- AI – COEFICIENTUL DE ECHIVALARE A STRATULUI I, DETERMINAT
DIN TABELUL NR. 11 – NP 081-2002

HECH = 30 X 0,75 + 15 X 1,0 = 37,50 CM

VALOAREA MODULULUI DE REACŢIE LA SUPRAFAŢA STRATULUI DE

FUNDAŢIE PENTRU VALORILE MODULULUI DE REACŢIE AL PĂMÂNTULUI DE
FUNDARE K0 CUPRINSE ÎNTRE 20 MN/M 3 ŞI 100 MN/M3 SE VA FOLOSI DIAGRAMA
DIN FIG. 3 - NP 081-2002.

K = 82 MN/M3

V. ADOPTAREA CLASEI BETONULUI DE CIMENT RUTIER CONFORM SR 181-1/1995

SE ADOPTĂ CLASA BETONULUI DE CIMENT RUTIER BCR 4,5 CONFORM

NORMATIVULUI INDICATIV C22-92. PE BAZA CLASEI BETONULUI SE STABILEŞTE
REZISTENŢA CARACTERISTICĂ LA ÎNCOVOIERE RKÎNC CONFORM SR 183-1/1995.

CLASA BETONULUI RUTIER BCR 3,5 BCR 4,0 BCR 4,5 BCR 5,0
REZISTENŢA CARACTERISTICĂ LA
ÎNCOVOIERE, RKÎNC DETERMINATĂ
LA 28 ZILE PE PRISME DE 150 X 150 3,5 4,0 4,5 5,0
X 600 MM, CONFORM
PRESCRIPŢIILOR ÎN VIGOARE, MPA

VI. DETERMINAREA TENSIUNII LA ÎNTINDERE DIN ÎNCOVOIERE ADMISIBILĂ

91
 A BETONULUI DE CIMENT RUTIER

SE DETERMINĂ TENSIUNEA LA ÎNTINDERE DIN ÎNCOVOIERE ADMISIBILĂ A

BETONULUI, CONFORM PCT. 7.2.2. – NP 081-2002 CU RELAŢIA:

ΣADM = RKÎNC X Α X (0,70 – 0.05 X LOGNC) (MPA) – UNDE;

- ΣADM – TENSIUNEA LA ÎNTINDERE DIN ÎNCOVOIERE ADMISIBILĂ A

BETONULUI;
- RKÎNC – REZISTENŢA CARACTERISTICĂ LA ÎNCOVOIERE A BETONULUI LA
28 ZILE;
- Α - COEFICIENTUL DE CREŞTERE A REZISTENŢEI BETONULUI ÎN
INTERVALUL 28…90 ZILE;
- NC – TRAFICUL DE CALCUL PE PERIOADA DE PERSPECTIVĂ EXPRIMAT
ÎN M.O.S.;
- Γ – COEFICIENT EGAL CU 0,05;
- (0,70 – Γ X LOGNC) - LEGEA LA OBOSEALĂ.

ΣADM = 4,5 X 1,1 X (0,7 – 0,05 X LOG 1,226)= 4,95 X (0,7 - 0,05 X 0,088) =
= 4,95 X 0,69 = 3,44 MPA

VII. ADOPTAREA IPOTEZEI DE DIMENSIONARE ÎN FUNCŢIE

DE CLASA TEHNICĂ A DRUMULUI

ÎN FUNCŢIE DE CLASA TEHNICĂ A DRUMULUI ŞI DE CONDIŢIILE CLIMATICE,

CONFORM PCT. 7.3. – NP 081-2002 SE ADOPTĂ IPOTEZA 2 – PENTRU DRUMURI DE
CLASĂ TEHNICĂ III ŞI IV.

ΣI = ΣT + 0,8 X 0,65 X ΣT ΔT ≤ ΣADM - UNDE

- ΣT – TENSIUNEA LA ÎNTINDERE DIN ÎNCOVOIERE DATORATĂ ÎNCĂRCĂRII

DE CALCUL DIN TRAFIC ;
- ΣT ΔT – TENSIUNEA LA ÎNTINDERE DIN ÎNCOVOIERE DATORATĂ
GRADIENTULUI DE TEMPERATURĂ ZILNIC.

VIII. Determinarea grosimii dalei din beton de ciment

Grosimea dalei din beton de ciment „H” se determină din diagrama de dimensionare
corespunzătoare ipotezei 2, conform anexei 3 din NO 081-2002, pe baza următoarelor valori:
- modulul de reacţie la suprafaţa stratului de fundaţie - K = 82 MN/m3 ;
- tensiunea la întindere din încovoiere admisibilă a betonului - σadm = 3,44 MPa.
Conform anexei 3 din NO 081 – 2002 grosimea dalei din beton este egală cu 21,50 cm, de
unde rezultă că grosimea finală a dalei din beton de ciment este de:

H = 22,00 cm

Verificarea rezistenţei complexului rutier la acţiunea fenomenului de

îngheţ-dezgheţ conform STAS 1709/1/2/3-1990 pentru obiectivul de investiţie:

92
 Modernizare drum judeţean DJ 177 Poiana Micului – Suceviţa
Km. 10+000 – 20+875, Judeţul Suceava

Adâncimea de îngheţ în complexul rutier reprezintă nivlul cel mai coborât de la suprafaţa
drumului la care apa interstiţială se transformă în gheaţă, în timpul iernii (în practică se admite că
această adâncime coincide cu cea a izotermei zero).
Adâncimea de îngheţ în complexul rutier Zcr se consideră egală cu adâncimea de îngheţ în
pământul de fundaţie Z, în condiţii de porozitate şi umiditate specifice acestuia, la care se adaugă un
spor al adâncimii de îngheţ ΔZ (determinat de capacitatea de transmitere a căldurii a staturilor
sistemului rutier) şi se calculează cu relaţia:

- Zcr = Z + ΔZ (cm)
- ΔZ = Hsr – He (cm)

- Hsr reprezintă grosimea sistemului rutier alcătuit din straturi de materiale rezistente la
îngheţ exprimat în centimetri;
- He reprezintă grosimea echivalentă de calcul la îngheţ a sistemului rutier exprimat în
centimetri.
In conformitate cu punctul 2.4. din STAS 1709/1-1990 grosimea ehivalentă a sistemului
rutier He se calculează cu relaţia:

- He = Σ hixCti (cm)

- h reprezintă grosimea stratului rutier luat în calcul exprimat în centimetri;

- Ct reprezintă coeficientul de echivalare a capacităţii de transmitere a căldurii specifice
fiecărui material din alcătuirea stratului rutier luat în calcul, conform tabelului nr. 3 din
STAS 1709/1-1990.

Faţă de cele prezentate mai sus, ţinând cont de prevederile STAS 1709/1-1990, rezultă
următoarele:

He = 22 cm x 0,45 + 2 cm x 1,00 + 15 cm x 0,70 + 30 cm x 0,80 =

= 9,90 cm + 2,00 cm + 10,50 cm + 24,00 cm = 46,40 cm
ΔZ = 79,00 cm – 46,40 cm = 32,60 cm
Zcr = 100 cm + 32,60 cm = 132,60 cm.

Z – adâncimea de îngheţ în pământul de fundaţie, s-a determinat ţinând cont de tipul

climateric, condiţiile hidrologice, tipul de pîmânt, conform hărţilor privind repartiţia funcţie de
indicele de umiditate a tipurilor climaterice şi repartiţia indicelui de îngheţ dintr-o perioadă de 30 de
ani, prezentate în STAT 1709/1-1990.
Gradul de asigurare la pătrunderea îngheţului în complexul rutier K reprezintă raportul dintre
grosimea echivalentă a sistemului rutier He şi adâncimea de îngheţ în complexul rutier Zcr, ambele
stabilite conform STAS 1709/1-1990.
K = He/ Zcr
K = 46,40 cm / 134,60 cm = 0,34 cm

Se consideră că structura rutieră este rezistentă la îngheţ-dezgheţ dacă gradul de asigurare la

pătrunderea îngheţului în complexul rutier K, are cel puţin valoarea din tabelul nr. 4 (STAS 1709/2-
1990), funcţie de tipul climateric, tipul sistemului rutier, tipul de pământ şi gradul de sensibilitate la
îngheţ al acestuia.

93
 În conformitate cu tabelul nr. 4 (STAS 1709/2-1990), Ke=0,25.
În aceste condiţii se constată că gradul de asigurare la pătrunderea îngheţului în complexul
rutier este mai mare decât gradul de asigurare echivalent, de unde rezultă că dimensionarea
complexului rutier este verificată la acţiunea îngheţ-dezgheţului.

CALCULUL DECLIVITATILOR

l p1 =12750.00 −12591.00 =159.00m

cot ăP3 −cot ăP1
p1 = •100 = 3, 313%
l p1

94
l p 2 =12928, 62 −12750.00 =178, 62m
cot ăB1 − cot ăP3
p2 = •100 = 2, 975%
lp2

l p 3 =13050.00 −12928, 62 =121, 38m

cot ăB1 − cot ăP5
p3 = •100 = 0, 683%
l p3

l p 4 =13166,87 −13050.00 =116,84m

cot ăP7 − cot ăP5
p4 = •100 = 0, 577%
lp4

l p 5 =13400, 00 −13166,84 = 233,16m

cot ă134 − cot ăP7
p5 = •100 = 0, 479%
l p5

l p 6 =13633, 41 −13400, 00 = 233, 41m

cot ăB5 − cot ă134
p6 = •100 =1,129%
l p6

l p 7 =13811, 98 −13633, 41 =178, 57 m

cot ăP13 − cot ăB5
p7 = •100 = 2, 407%
l p7

l p 8 =13929, 33 −13811, 98 =117, 35m

cot ăB8 − cot ăP13
p8 = •100 = 0,841%
l p8

l p 9 =14190, 75 −13929, 33 = 261, 42m

cot ăP16 −cot ăB8
p9 = •100 = 0, 07%
l p9

95
l p10 =14306,17 −14190, 75 =115.42m
cot ăB12 −cot ăP16
p10 = •100 =1, 786%
l p10

l p11 =14712, 70 −14306,17 = 406.53m

cot ăB15 − cot ăB12
p11 = •100 =1, 768%
l p11

l p12 =15027, 92 −14712, 70 = 315.22m

cot ăB17 − cot ăB15
p12 = •100 =1, 213%
l p12

l p13 =15202, 25 −15027, 92 =174.33m

cot ăB19 − cot ăB17
p13 = •100 = 3, 298%
l p13

l p14 =15413.00 −15202, 25 = 210.75m

cot ăP27 − cot ăB19
p14 = •100 = 2, 046%
l p14

RACORDAREA DECLIVITATILOR

Asigurarea continuitatii liniei rosii in punctele de schimbare a declivitatii se face

perin racordarea declivitatilor adiacente cu arce de parabola simetrice.
Dupa pozitia relativa a celor doua declivitati se deosebesc :
- declivitati in sens contrar;
- declivitati in acelasi sens.
Racordarea declivitatilor sunt de 2 tipuri:
- convexe, la care centrul curbei de racordare este pozitionat sub linia rosie;

96
 - concave, la care centrul curbei de racordare este pozitionat deasupra liniei.
Calculul se face cu urmatoarele formule:

m = d1 ± d 2 ( % )
Rgm
T = ( m)
200
T2
B= ( m)
2gR
C = 2gT ( m )
in care:
T – tangenta curbei de racordare in metri
B – bisectoarea curbei in metri
R – raza minima de racordare conform STAS 863-85, tabel 2, in functie de viteza de
proiectare, numarul de benzi de circulatie si de tipul de racordare (convexa sau concava)
m – parametrul racordarii in “%”, se calculeaza ca diferenta algebrica a declivitatii,
cuta in modul.
CALCULUL RACORDARILOR VERTICALE
0,7 V p = 0,7 x 40 = 28 m

Racordarea 1 - pichet P3

m1 = d1 − d 2 = 3,313 − 2,975 = 0.338%

Nu se face racordare cu arc de cerc
Racordarea 2 - pichet B1

97
m = d 2 + d3 = 2,975 + 0.683 = 3, 658%
90 • 200
R`= = 4920.72 ⇒ Rrot = 5000m
m
R•m
T= = 91.45m
200
L = 2 • T = 182.9m
T2
B= = 0.836m
2• R
Racordarea 3 - pichet P5

m = d3 − d 4 = 0.683 − 0.577 = 0.106%

Nu se face racordare cu arc de cerc
Racordarea 4 - pichet P7

m = d 4 + d5 = 0.577 + 0.479 = 1.056%

30 • 200
R`= = 5691.92 ⇒ Rrot = 6000m
m
R•m
T= = 31.68m
200
L = 2 • T = 63.36m
T2
B= = 0.083m
2• R

Racordarea 5 - pichet 134

98
m = d 6 − d5 = 1.129 − 0.479 = 0.65%
30 • 200
R`= = 9230.77 ⇒ Rrot = 10000m
m
R•m
T= = 32.50m
200
L = 2 • T = 65.00m
T2
B= = 0.061m
2• R
Racordarea 6 - pichet 29

m = d 7 − d 6 = 1.129 − 2.407 = 1.278%

30 • 200
R`= = 4694.84 ⇒ Rrot = 5000m
m
R•m
T= = 31.95m
200
L = 2 • T = 63.90m
T2
B= = 0.102m
2• R
Racordarea 7 - pichet P13

m = d 7 − d8 = 2.407 − 0.841 = 1.566%

30 • 200
R`= = 3831.42 ⇒ Rrot = 4000m
m
R•m
T= = 31.32m
200
L = 2 • T = 62.64m
T2
B= = 0.122m
2• R

Racordarea 8 - pichet B8

99
m = d8 + d 9 = 0.841 + 0.07 = 0.911%
30 • 200
R`= = 6586.17 ⇒ Rrot = 7000m
m
R•m
T= = 31.885m
200
L = 2 • T = 63.77m
T2
B= = 0.072m
2• R
Racordarea 9 - pichet P16

m = d9 + d10 = 0.07 + 1.786 = 1.856%

30 • 200
R`= = 3232.76 ⇒ Rrot = 3500m
m
R•m
T= = 32.48m
200
L = 2 • T = 64.96m
T2
B= = 0.150m
2• R
Racordarea 10 - pichet B12

m = d10 − d11 = 1.786 − 1.768 = 0.180%

Nu se face racordare cu arc de cerc

Racordarea 11 - pichet B15

100
m = d11 − d12 = 1.768 − 1.213 = 0.555%
30 • 200
R`= = 10810.81 ⇒ Rrot = 11000m
m
R•m
T= = 30.525m
200
L = 2 • T = 61.05m
T2
B= = 0.040m
2• R
Racordarea 12 - pichet B17

m = d12 − d13 = 1.213 + 3.298 = 2.085%

30 • 200
R`= = 2877.70 ⇒ Rrot = 3000m
m
R•m
T= = 31.275m
200
L = 2 • T = 62.55m
T2
B= = 0.160m
2• R
Racordarea 13 - pichet P68

m = d13 − d14 = 3.298 + 2.046 = 1.252%

30 • 200
R`= = 4792.33 ⇒ Rrot = 5000m
m
R•m
T= = 31.30m
200
L = 2 • T = 62.60m
T2
B= = 0.097m
2• R

101
 Amenajarea in plan si spatiu a curbelor 15 si 16 curbe succesive
Alaturi de amenajarea in plan, amenajarea curbei in spatiu se face cu scopul de a
permite circulatia vehicolelor in limitele vitezei de baza in conditii de siguranta si confort.
Amenajarea in spatiu consta in trecerea de la profilul tasversal cu 2 pante (acoperis)
in aliniament la profilul transversal cu panta unica prin inclinare spre interiorul curbei.
Aceasta operatie poarta denumirea de convertire si se face pentru raza de curbura cuprinsa
intre raza curenta si raza recomandabila.
Daca raza curbei este mai mare decat raza minima si mai mica decat cea curenta,
este necesar ca pe langa convertirea profilului sa se produca si suprainaltare cu un dever
determinat in funcie de marimea razei.
Suprainaltarea se realizeaza astfel:
- Se face convertirea de la forma acoperis la deverul (unic) convertit pe lungimile lor
amplasate pe aliniamente pana in mariginile arcelor de clotoida.
- Se continua rotirea in jurul axei drumului a profilului transversal convertit , pe
lungimile “L” ale arcelor de clotoida de la valoarea “p” la valoarea “i” se mentin constante
pe arcul de cerc.
Pentru incarcarea autovehicolelor mai lungi, in curba si pentru a nu iesi de pe partea
carosabila se executa o supralargire “s=2e” in interiorul curbei.
Amenajarea in plan si spatiu cuprind:
- supralargirea drumului in curba;
- suprainaltarea drumului in curba.
In proiect se prezinta amenajare curbei 15.

Curba 15: R = 80 m ; Vp = 25 Km/h l cs = 15m

Curba este cu arc de cerc deci nu avem suprainaltare
Supralargire S=2 x e = 2 x 55 = 110 cm
Profil normal:
h3=0

p % xc 2% x3.25
h2 = h3 − = = − 0.065m = h4
100 100
pa % xa 4 x0.75
h1 = h2 − = − 0.065 − = − 0.125m = h5
100 100

102
Profil convertit (Pc%)
h3` = 0
p % • ( c + 2e ) 2.5 • 4.35
h2` = − =− = − 0.108m
100 100
p % • (c + 2e) pa % • a 2.5 x 4.35 4 • 0.75
h1` = − − =− − = − 0.138m
100 100 100 100
p% • c 2.5 • 3.25
h4` = + =+ = 0.08125m
100 100
p % • (c + a ) 2.5 • 4,00
h5` = + =+ = 0.10m
100 100
In proiect se prezinta amenajare curbei 16.

Curba 16: R = 95 m ; Vp = 40 Km/h l cs = 25m

Tip profil: suprainaltare; i = 5.5%
Supralargire S=2 x e = 2 x 45 = 90 cm

Profil normal:
h3=0

p %• c 2% • 3.25
h2 = − =− = − 0.065m = h4
100 100
pa % • a 4 • 0.75
h1 = h2 − = − 0.065 − = − 0.125m = h5
100 100

103
 Profil convertit (P%=2.5%)
h3` = 0
p % • ( c + 2e ) 2.5 • 4.15
h4` = − =− = − 0.10375m
100 100
p% • (c + 2e) pa % • a 2.5 x4.15 4 • 0.75
h5` = − − =− − = − 0.13375m
100 100 100 100
p% • c 2.5 • 3.25
h2` = + =+ = 0.08125m
100 100
p % • (c + a ) 2.5 • 4, 00
h1` = + =+ = 0.10m
100 100
Profil suprainaltat (i %=5.5%)

h3`` = 0
i% • (c + 2e) 5.5 • 4.15
h4`` = − =− = − 0.22825m
100 100
i % • ( c + 2e + a ) 5.5 x4.90
h5`` = − =− = − 0.2695m
100 100
i% • c 5.5 • 3.25
h2`` = + =+ = 0.17875m
100 100
i % • (c + a ) 5.5 • 4,00
h1`` = + =+ = 0.22m
100 100

TRASAREA ARCULUI DE CLOTOIDA SI CERC RAMAS

Aceasta curba este racordata cu 2 arce de clotoida si cu arc de cerc ramas.

Elementele curbei sunt:
v U R L ∆R X Y X` Y` α i e
(km/h) (grad) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (grad) % (m)
40 104.2 95 45 0.89 44.75 3.55 22.46 0.45 15.119 5.5 0.45
4 7

104
 Trasarea clotoidei - se face prin metoda arcelor egale.
R 95
Si ≤ = = 9.5m
10 10

Si 2
α=
2 RL
 αi 2 
xi = Si  1 − ÷
 10 

 αi α 3  mxL L2 L
yi = Si  − ÷ Sm = =L→ αm = = =α
 3 42  m 2 xRxc 2r
2RL = 2 X 95 X45 = 8550
Punctul 1
S1 = 10m

102
α1 = = 0.01169o
2 x95 x 45
 α12   0.011692 
x1 = S1 1 − ÷ = 10 1 − ÷ = 9.99m
 10   10 

 α1 α13 
yi = Si  − ÷ = 0.0389m
 3 42 

Punctul 2
S 2 = 20m

202
α2 = = 0.04678o
2 x95 x 45
 α 22   0.046782 
x2 = S 2 1 − ÷ = 20  1 − ÷ = 19.99m
 10   10 

 α 2 α 23 
y2 = S 2  − ÷ = 0.3118m
 3 42 

105
Punctul 3
S3 = 30m

302
α3 = = 0.105o
2 x95 x 45
 0.1052 
x3 = 30 1 − ÷ = 29.96m
 10 

 α 3 α 33 
y3 = S3  − ÷ = 1.05m
 3 42 
Punctul 4
S3 = 40m

402
α4 = = 0.187o
2 x95 x 45
 0.187 2 
x4 = 40 1 − ÷ = 39.86m
 10 

 α 4 α 43 
y4 = S 4  − ÷ = 2.48m
 3 42 
Punctul 5
S5 = 45m

452
α5 = = 0.236o
2 x95 x 45
 0.23682 
x5 = 45 1 − ÷ = 44.74m
 10 
 α 5 α 53 
y5 = S5  − ÷ = 3.538m
 3 42 

106
Punct ARC DE CLOTOIDA
Coord. 1 2 3 4 5
x (m) 9.99 19.99 29.96 39.86 44.74
y (m) 0.03 0.31 1.05 2.48 3.53

TRASAREA ARCULUI DE CERC RAMAS

Se face prin metoda tangenta, abscise egale.k
 u + 2 •α 
X B = R •cos  ÷= 46.75m
 2 

 u + 2 •α 
y B = R 1 −sin ÷=12.30m
 2 

x 1 = 10m y1 = R − R 2 − x 21 = 0.52m

x 2 = 20m y2 = R − R 2 − x 2 2 = 2.12m

x 3 = 30m y3 = R − R 2 − x 23 = 4.86m

x 4 = 40m y4 = R − R 2 − x 2 4 = 8.83m

x 5 = 46.75m y5 = R − R 2 − x 25 = 12.30m

Punct ARC DE CERC

Coord. 1 2 3 4 5
x (m) 10 20 30 40 46.75
y (m) 0.52 2.12 4.86 8.83 12.30

ASIGURAREA VIZIBILITATII

107
 Prin asigurarea vizibilitatii la drumuri se intelege crearea unor astfel de conditii prin
proiectare incat conducatorul auto sa aiba posibilitatea de a observa la timp peicolul si sa il evite, fie
prin ocolire fie prin oprire.
Vizibilitatea trebuie sa permita sesizarea din timp a sectoarelor deosebite in vederea
perceperii desfasurarii traseului in continuare pe lungimi mari fara discontinuitati.
Vizibilitatea pe traseul rutier trebuie asigurata in plan orizontal si in profil longitudinal, la
distanta pe care doua vehicule circuland pe aceeasi banda din sensuri contrare sa poata fi franate,
masurarea distantei facandu-se pe axa benzii interioare.
In plan orizontal se vor degaja spatiile interioare curbelor de orice obstacole cum ar fi:
damburi din pamant sau roca, cladiri, garduri, plantatii etc.
Cand indepartarea obstacolelor din intervalelecurbelor nu este posibila sau este costisitoare,
iar distanta de vizibilitate nu este asigurata se vor prevedea semnalizari rutiere conform STAS 1848
pentru reducerea vitezei de circulatie si interzicerea depasirii conform reglementarilor in vigoare cu
privire la circulatia pe drumuri publice.
a. Vizibilitatea in curbe:
In curbe, vizibilitatea se studiaza mai frecvent in cazul in care doua vehicule circula in sens
contrar, din care unul neregulamentar ( pe stanga ).
Asigurarea vizibilitatii se calculeaza in functie de vitezele celor doua vehicule, de spatiile pe
care acestea urmeaza sa le parcurga pana la intalnire.
In curbe trebuie luate masuri pentru asigurarea vizibilitatii deoarece din cauza curburii, razele
vizuale fiind dirijate dupa coarde ies din planul partii carosabile, putand fi intalnite diverse
obstacole. Cunoscand lungimea L parcursa pe curba de cele doua vehicule se determina grafic prin
deplasari succesive, campul de vizibilitate.
Curba infasuratoare a corpurilor pe interior este denumita curba de vizibilitate.
Distanta ”c„ de la axa benzii de vizibilitate este denumita distanta libera laterala.
Distanta ”c„ de la axa drumului la curba de vizibilitate este denumita masura de vizibilitate.
Vizibilitatea in curba se calculeaza pe aceeasi curba pe care s-a facut amenajarea in plan si in
spatiu adica curba C16.
Distanta laterala libera pentru asigurarea vizibilitatii pentru o viteza de 40 km/h este de 70 m,
iar spatiul de vizibilitate va trebui sa fie egal cu:
D2 702
c`= = = 6.45m
8 • R 8 • 95
CALCULUL HIDRAULIC AL DISPOZITIVELOR DE COLECTARE SI EVACUARE
A APELOR DIN PRECIPITATII

108
 Pentru protejarea terasamentelor si a celorlalte constructii impotriva actiunii apelor
din recipienti se executa constructii anexe avand functia de colectare si evacuare a acestor
ape.
In cadrul proiectului se calculeaza santul la marginea platformei, considerat a fi
necesar pe sectoarele de drum care pe profilul in lung sunt in debleu.
Forma standardizata a acestor constructii este urmatoarea.

Determinarea debitelor de ape meteorice

Se ia în calcul debitul ploii de calcul

Qp = m S Φ ic
m = coeficient dimensional de reducere a debitului de calcul, care ţine seama de capacitatea
de înmagazinare, în timp , a canalelor şi de durata ploii de calcul, t.
0,80, pentru t ≤ 40 min
m= => m = 0,80
0,90, pentru t ≥ 40 min
S = aria bazinului de canalizare aferent secţiunii de calcul (ha).
Φ= coeficient de scurgere aferent ariei S, calculat cu relaţia:
qc
Φ = ------
qp
qc = debit de apă de ploaie căzută pe aria S, care ajunge în canal (l/s) .
Φ se dă în tabelul 1 din STAS 1846-90, ca medie ponderată.
ic= intensitatea ploii de calcul conform STAS 9470-73
f = frecvenţa ploii de calcul conform tabelului 2 din STAS 1846 – 90
t = durata ploii de calcul conform STAS 1846-90

109
 t = 5 min pentru zone de munte;
t = 10 min pentru zone de deal; => t = 5 min.
t = 15 min pentru zone de şes;

Conform STAS 9470-73 intitulat „Ploi maxime – intensitati, durate, frecvente”, drumul
nostrul DJ 209K situat in zona 19 si conform diagramei pentru zona 19, avem:

t=5
f = 1/3 => i c = 260 l/s x ha
m = 0.8
Nr. crt. Natura suprafeţei Coeficient de scurgere

1. Invelitori metalice şi de ardezie 0,95

2. Invelitori din sticlă, ţiglă şi carton asfalt 0,90
3. Terase asfaltate 0,85...0,90
4. Pavaje din asfalt şi din beton 0,85...0,90
5. Pavaje din piatră şi alte materiale, cu rosturi umplute cu mestic 0,70...0,80

6. Pavaje din piatră cu rosturi umplute cu nisip 0,55...0,60

7. Drumuri din piatră spartă (macadam)
- zone cu pante mici (<1%) 0,25...0,35
- zone cu pante mari (>1%) 0,40...0,50
8. Drumuri pietruite
- zone cu pante mici (<1%) 0,15 0,20
- zone cu pante mari (>1%) 0,25...0,30
9. Terenuri de sport, grădini:
- zone cu pante mici (<1%) 0,05...0,10
- zone cu pante mari (>1%) 0,10...0,15
10. Incinte şi curţi nepavate, neierbate 0,10...0,20
11. Terenuri agricole (de cultură) 0,05...0,10
12 Parcuri şi suprafeţe împădurite
- zone cu pante mici (<1%) 0,00...0,05
- zone cu pante mari (>1%) 0,05...0,10

Clasa de importanţă a Categoria de Unităţi cu caracter Unităţi cu caracter

folosinţei (conform importanţă (conform economic (industriale, social (centra populate,
STAS 4273-83) OMLPAT 31/ agrozootehnice) cartiere, etc.)
f f

110
 N-95, HG 766/97)
I D 1/5 1/3...1/5
II C 1/3...1/2 1/2...1/1
III C 1/2...1/1 1/1...2/1
IV B 1/1...2/1 2/1
V A 2/1 2/1

Debite preluate de sistemul de colectare şi evacuare

Q = S x V (m²/s)

V=c

C=

S = suprafaţa secţiunii de scurgere liberă (m²)

V = viteza medie (m/s)
R = raza hidraulică a secţiunii
P = perimetrul udat
I = panta longitudinală exprimată în fracţie zecima
C = coeficientul lui Bazin, care depinde de rugozitatea albiei
b = coeficient care depinde de rugozitatea pereţilor albiei, conform tabelului:

Tabel
Nr. Modul de executare al şanţului γ
crt.
1. Pereţi foarte netezi (scânduri geluite, tencuieli de ciment
sclivisite, etc.) 0,06
2. Pereţi netezi (scânduri brute, zidărie de piatră cioplită şi
cărămidă, tencuieli bune) 0,16
3. Zidărie cu suprafaţă rugoasă (piatră brută, betoane mediocre)
0,46
4. Zidărie brută (piatră cioplită, bolovani, pământ compactat bine

111
 întreţinut) 0,80
5. Pereţi din pământ obişnuit bine întreţinut, cu puţină iarbă.
1,3
6. Albii de pământ, prost întreţinute, cu pietre, iarbă, etc. 1,75

Calculul propriu-zis al santului

γ = 0.06 = coeficient de rigurozitate al santului

= sant din beton de ciment

0.75g0.5 0.5g0.5
S= + 0.5g0.5 + = 0.5625
2 2

S 0.5625
R = = =0.266m
P 2.108

P = 0.50 + 0.52 + 0.52 + 0.52 + 0.752 = 2.108m

Vmax = [1.75 − 7.5]m / s = 7m / s - sant pereat

87
C= = 77.93
0.06
1+
0.266
 Sectorul 1
1.
De la km 12 +591.00 – km 12+750.00
d1 = 3.313%
L = 159m

Ve. f = c R gi = 77.93 0.266g0.03313 = 7.31m / s

Q = mgic gS gΦ
m = 0.06
i c =260 l/s x ha

S = (b + 50)gl = ( 4.5 + 50 ) g159 = 8665.5m 2 = 0.86655ha

112
Q med =
∑S gΦi i
=
159g0.85 +50g
4.5g 159g0.10
= 0.1619
∑S i 8665.5

F = 0.85-0.90 - suprafete asfaltate si betonate

F = 0.05-0.15 - terenuri agricole
0.75g0.50 0.50g0.50
S sant = 0.50g0.50 + + = 0.5625m 2
2 2
Q1 = 0.06g260g0.86655g0.1619 = 2.18l / s

Qcap1 = S s ggVef = 0.5625g7.31 = 4.11m3 / s = 4100l / s

Qmax1=2.18 l/s < Qcap1=4100 l/s

2.
De la km 12 +750.00 – km 12+928.62
d1 = 2.975%
L = 178.62m

Ve. f = c R gi = 77.93 0.266g0.02975 = 6.93m / s

Q = mgic gS gΦ
m = 0.06
i c =260 l/s x ha

S = (b + 50)gl = ( 4.5 + 50 ) g178.62 = 9734.79m 2 = 0.973479ha

Q med =
∑S gΦi i
=
178.62g0.85 +50g
4.5g 178.62g0.10
= 0.1619
∑S i 9734.79

F = 0.85-0.90 - suprafete asfaltate si betonate

F = 0.05-0.15 - terenuri agricole
0.75g0.50 0.50g0.50
S sant = 0.50g0.50 + + = 0.5625m 2
2 2
Q1 = 0.06g260g0.973479g0.1619 = 2.47l / s

Qcap1 = S s ggVef = 0.5625g6.93 = 3.89m3 / s = 3890l / s

113
Qmax1=2.47 l/s < Qcap1=3890 l/s
3.
De la km 12 +928.62 – km 13+050.00
d1 = 0.683%
L = 121.38m

Ve. f = c R gi = 77.93 0.266g0.00683 = 3.32m / s

Q = mgic gS gΦ
m = 0.06
i c =260 l/s x ha

S = (b + 50)gl = ( 4.5 + 50 ) g121.38 = 6615.21m 2 = 0.661521ha

Q med =
∑S gΦi i
=
121.38g0.85 +50g
4.5g 121.38g0.10
= 0.1619
∑S i 6615.21

F = 0.85-0.90 - suprafete asfaltate si betonate

F = 0.05-0.15 - terenuri agricole
0.75g0.50 0.50g0.50
S sant = 0.50g0.50 + + = 0.5625m 2
2 2
Q1 = 0.06g260g0.661521g0.1619 = 1.75l / s

Qcap1 = S s ggVef = 0.5625g3.32 = 1.86m3 / s = 1860l / s

Qmax1=1.75/s < Qcap1=1860 l/s

4.
De la km 13 +050.00 – km 13+166.84
d1 = 0.577%
L = 116.84m

Ve. f = c R gi = 77.93 0.266g0.00577 = 2.84m / s

Q = mgic gS gΦ
m = 0.06
i c =260 l/s x ha

114
S = (b + 50)gl = ( 4.5 + 50 ) g116.84 = 6367.78m 2 = 0.6377 ha

Q med =
∑S gΦi i
=
116.84g0.85 +50g
4.5g 116.84g0.10
= 0.1619
∑S i 6377.78

F = 0.85-0.90 - suprafete asfaltate si betonate

F = 0.05-0.15 - terenuri agricole
0.75g0.50 0.50g0.50
S sant = 0.50g0.50 + + = 0.5625m 2
2 2
Q1 = 0.06g260g0.6377g0.1619 = 1.61l / s

Qcap1 = S s ggVef = 0.5625g7.31 = 1.59m3 / s = 1590l / s

Qmax1=1.61 l/s < Qcap1=1590 l/s

 Sectorul 2
1.
De la km 13 +166.84 – km 13+400.00
d1 = 0.479%
L = 233.16m

Ve. f = c R gi = 77.93 0.266g0.00479 = 2.78m / s

Q = mgic gS gΦ
m = 0.06
i c =260 l/s x ha

S = (b + 50)gl = ( 4.5 + 50 ) g233.16 = 12707.22m 2 = 1.270722ha

Q med =
∑S gΦi i
=
4.5g233.16g0.85 +50g233.16g0.10
= 0.1619
∑S i 12707.22

F = 0.85-0.90 - suprafete asfaltate si betonate

F = 0.05-0.15 - terenuri agricole
0.75g0.50 0.50g0.50
S sant = 0.50g0.50 + + = 0.5625m 2
2 2
Q1 = 0.06g260g1.270722g0.1619 = 12.27l / s

115
Qcap1 = S s ggVef = 0.5625g2.78 = 1.56m 3 / s = 1560l / s

Qmax1=12.27 l/s < Qcap1=1560 l/s

2.
De la km 13+400.00 – km 13+633.41
d1 = 1.129%
L = 233.41m

Ve. f = c R gi = 77.93 0.266g0.01129 = 4.27 m / s

Q = mgic gS gΦ
m = 0.06
i c =260 l/s x ha

S = (b + 50)gl = ( 4.5 + 50 ) g233.41 = 12720.84m 2 = 1.272084ha

Q med =
∑S gΦi i
=
4.5g233.41g0.85 +50g233.41g0.10
= 0.1619
∑S i 12720.84

F = 0.85-0.90 - suprafete asfaltate si betonate

F = 0.05-0.15 - terenuri agricole
0.75g0.50 0.50g0.50
S sant = 0.50g0.50 + + = 0.5625m 2
2 2
Q1 = 0.06g260g1.272084g0.1619 = 3.21l / s

Qcap1 = S s ggVef = 0.5625g4.27 = 2.40m3 / s = 2400l / s

Qmax1=3.21 l/s < Qcap1=2400 l/s

3.
De la km 13+633.41 – km 13+811.98
d1 = 2.407%
L = 178.57m

Ve. f = c R gi = 77.93 0.266g0.02407 = 6.23m / s

Q = mgic gS gΦ
m = 0.06

116
i c =260 l/s x ha

S = (b + 50)gl = ( 4.5 + 50 ) g178.57 = 9732.06m 2 = 0.9732ha

Q med =
∑S gΦi i
=
178.57g0.85 +50g
4.5g 178.57g0.10
= 0.1619
∑S i 9732.06

F = 0.85-0.90 - suprafete asfaltate si betonate

F = 0.05-0.15 - terenuri agricole
0.75g0.50 0.50g0.50
S sant = 0.50g0.50 + + = 0.5625m 2
2 2
Q1 = 0.06g260g0.9732g0.1619 = 2.45l / s

Qcap1 = S s ggVef = 0.5625g6.23 = 3.50m3 / s = 3500l / s

Qmax1=2.45 l/s < Qcap1=3500 l/s

4.
De la km 13 +811.98 – km 13+929.33
d1 = 0.841%
L = 117.35m

Ve. f = c R gi = 77.93 0.266g0.00841 = 3.68m / s

Q = mgic gS gΦ
m = 0.06
i c =260 l/s x ha

S = (b + 50)gl = ( 4.5 + 50 ) g117.35 = 6395.57m 2 = 0.6395ha

Q med =
∑S gΦi i
=
117.35g0.85 +50g
4.5g 117.35g0.10
= 0.1619
∑S i 6395.57

F = 0.85-0.90 - suprafete asfaltate si betonate

F = 0.05-0.15 - terenuri agricole
0.75g0.50 0.50g0.50
S sant = 0.50g0.50 + + = 0.5625m 2
2 2
Q1 = 0.06g260g0.6395g0.1619 = 1.61l / s

117
Qcap1 = S s ggVef = 0.5625g3.68 = 2.07m 3 / s = 2070l / s

Qmax1=1.61 l/s < Qcap1=2070 l/s

5.
De la km 13+929.33 – km 14+190.75
d1 = 0.070%
L = 261.42m

Ve. f = c R gi = 77.93 0.266g0.00070 = 1.06m / s

Q = mgic gS gΦ
m = 0.06
i c =260 l/s x ha

S = (b + 50)gl = ( 4.5 + 50 ) g261.42 = 14247.39m 2 = 1.4247 ha

Q med =
∑S gΦi i
=
4.5g261.42g0.85 +50g261.42g0.10
= 0.1619
∑S i 14247.39

F = 0.85-0.90 - suprafete asfaltate si betonate

F = 0.05-0.15 - terenuri agricole
0.75g0.50 0.50g0.50
S sant = 0.50g0.50 + + = 0.5625m 2
2 2
Q1 = 0.06g260g1.4247g0.1619 = 3.60l / s

Qcap1 = S s ggVef = 0.5625g1.06 = 0.59m3 / s = 590l / s

Qmax1=3.60 l/s < Qcap1=590 l/s

 Sectorul 3
1.
De la km 14+190.75 – km 14+306.17
d1 = 1.786%
L = 115.42m

Ve. f = c R gi = 77.93 0.266g0.01786 = 5.34m / s

118
Q = mgic gS gΦ
m = 0.06
i c =260 l/s x ha

S = (b + 50)gl = ( 4.5 + 50 ) g115.42 = 6290m 2 = 0.6290ha

Q med =
∑S gΦi i
=
117.35g0.85 +50g
4.5g 117.35g0.10
= 0.1619
∑S i 6395.57

F = 0.85-0.90 - suprafete asfaltate si betonate

F = 0.05-0.15 - terenuri agricole
0.75g0.50 0.50g0.50
S sant = 0.50g0.50 + + = 0.5625m 2
2 2
Q1 = 0.06g260g0.6290g0.1619 = 1.58l / s

Qcap1 = S s ggVef = 0.5625g5.34 = 3.00m3 / s = 3000l / s

Qmax1=1.58 l/s < Qcap1=3000 l/s

2.
De la km 14+306.17 – km 14+712.70
d1 = 1.768%
L = 406.53m

Ve. f = c R gi = 77.93 0.266g0.01768 = 5.33m / s

Q = mgic gS gΦ
m = 0.06
i c =260 l/s x ha

S = (b + 50)gl = ( 4.5 + 50 ) g406.53 = 22155m 2 = 2.2155ha

Q med =
∑S gΦi i
=
4.5g406.53g0.85 +50g406.53g0.10
= 0.1619
∑S i 22155

F = 0.85-0.90 - suprafete asfaltate si betonate

F = 0.05-0.15 - terenuri agricole

119
 0.75g0.50 0.50g0.50
S sant = 0.50g0.50 + + = 0.5625m 2
2 2
Q1 = 0.06g260g2.2155g0.1619 = 5.59l / s

Qcap1 = S s ggVef = 0.5625g5.33 = 2.99m3 / s = 2990l / s

Qmax1=5.59 l/s < Qcap1=2990 l/s

 Sectorul 4
1)
de la km 14+712.70 – km 15027.92
d6 =1.213%
l s = 315.22m

Ve. f = c R gi = 77.93 0.266g0.01213 = 4.42m / s

S = (b + 50)gl = ( 4.5 + 50 ) g315.22 = 17179m 2 = 1.7179ha

Q med = 0.1619

S sant = 0.5625m 2
Q1 = 0.06g260g1.7179g0.1619 = 4.33l / s

Qcap1 = S s ggVef = 0.5625g4.42 = 2.48m3 / s = 2480l / s

Q1=4.33/s < Qcap1=2480l/s

 Sectorul 5
1)
de la km 15+027.92 – km 15+202.25
d9 =3.298%
l s = 174.33m

Ve. f = c R gi = 77.93 0.266g0.03298 = 7.29m / s

S = (b + 50)gl = ( 4.5 + 50 ) g174.33 = 9500m 2 = 0.95ha

Q med = 0.1619

S sant = 0.5625m 2

120
 Q2 = 0.06g260g0.95g0.1619 = 2.39l / s

Qcap 2 = S s ggVef = 0.5625g7.29 = 4.1m3 / s = 4100l / s

Qmax2=2.39 l/s < Qcap2=4100 l/s

3)
de la km 15+202.25 – km 15+413
d10 =2.046%
l s = 210.75m

Ve. f = c R gi = 77.93 0.266g0.02046 = 5.75m / s

S = (b + 50)gl = ( 4.5 + 50 ) g210.75 = 11485.87m 2 = 1.1485ha

Q med = 0.1619

S sant = 0.5625m 2
Q1 = 0.06g260g1.1485g0.1619 = 2.90l / s

Qcap 3 = S s ggVef = 0.5625g5.75 = 3.23m3 / s = 3230l / s

Qmax3=2.90/s < Qcap3=3230/s

Sectiunea de sant aleasa se verifica, prin urmare se adopta aceeasi sectiune de sant pe
toata lungimea tronsonului de drum.

CALCULUL APARARILOR DE MAL

Caracteristicile zidului de sprijin:

H z = 2.50m
b = 4.00m
Calculul coeficientilor de impingere activa (K a)

Acesti coeficienti sunt utilizati pentru pentru determinarea impingerii pamantului

asupra elementului de constructie, tinand cont de stratificatia care este pozitionata in
spatele zidului de sprijin.
Proiectarea zidului se realizeaza pe stratificatia forajului F1 considerand aceasta

stratificatie inclinata cu unghiul β = 3o.

121
 sin 2 (θ + φ )
Ka =
 sin(φ + δ )gsin(φ − β )  
2

sin θ gsin(θ − δ ) 1 +

2
÷
 sin(θ − δ ) sin(θ + β )  
 
Stratul S1
1 1
h1 = 1.7 m ; θ1 = 90o ; φ1 = 17.6o ; δ1 = φ1 = g17.6o = 5.87o ; β = 3o.
3 3
sin 2 (90o + 17.6o)
K a1 = = 0.5259
 2

o  sin(17.6o + 5.87o)gsin(17.6o − 3o)  
sin 90 gsin(90 − 5.87 ) 1 +
2 o o
÷
 sin(90o − 5.87o) sin(90o + 3o) ÷  


Stratul S2
1 1
h2 = 0.8m ; θ 2 = 90o ; φ2 = 18.2o ; δ 2 = φ2 = g18.2o = 6.07o ; β = 3o.
3 3
sin 2 (90o + 18.2o)
Ka2 = = 0.5135
 2

o  sin(18.2o + 6.07o)gsin(18.2o − 3o)  
sin 90 gsin(90 − 6.07 ) 1 +
2 o o
÷
 sin(90o − 6.07o) sin(90o + 3o) ÷  


2.1 Stabilirea distributiei presiunilor de impingere activa

Calculul rezultantelor de impingere activa ce actioneaza asupra zidului de sprijin
Stabilirea presiunilor active (pa), cat si a impingerilor totale active (Pa) se face pe
cale analitica.
a) Stabilirea distributiei presiunilor de impingere activa

Stratul S1
sin θ
pa = γ gz gK a g
cos δ
sin θ
paA = γ 1 gho gK a1 g =0
cos δ
sin θ sin 90o
p1aB = γ 1 gh1 gK a1 g = 20.79g1.7g0.5259g = 18.68kN / m 2
cos δ cos 5.87 o

Stratul S2

122
 sin θ sin 90o
2
paB = γ 2 ghe1 gK a 2 g = 20.77g1.71g0.5135g = 18.34kN / m 2
cos δ cos 6.07 o

γ 1 gh1 sin θ 20.79g1.7 sin 90o

he1 = g = g = 1.71m
λ2 sin(θ + β ) 20.77 sin(90o + 3)

sin θ sin 90o

2
paC = γ 2 g(he1 + h2 )gK a 2 g = 20.77g(1.7 + 0.8)g0.5135g = 26.88kN / m 2
cos δ cos 6.07o
b) Calculul rezultantelor presiunilor active

Stratul S1
1 1
pa1 = gγ 1 gh12 gK a1 = g20.79g1.7 2 g0.5259 = 15.8kN / m
2 2

Stratul S2
1 2h 1 2g1.71
pa 2 = gγ 2 gh22 gK a 2 g(1 + e1 ) = g20g0.82 g0.5135g(1 + ) = 9.24kN / m
2 h2 2 2

c) Calculul distantelor zi

h1 1.7
z1 = = = 0.57 m
3 3
2
2gpaB + paC
2
h 2g18.34 + 39.79 0.8
z2 = 2 g2 = g = 0.352m
paB + paC 3
2
18.34 + 39.79 3

e) Proiectiile pe verticala si pe orizontala a impingerilor active

paH1 = pa1 gcos( β1 + δ1 ) = 15.8gcos(3 + 5.87)o = 15.61kN / m 2

pVa1 = pa1 gsin( β1 + δ1 ) = 15.8gsin(3 + 5.87)o = 2.44kN / m 2

paH2 = pa 2 gcos( β 2 + δ 2 ) = 9.24gcos(3 + 6.07)o = 9.12kN / m 2

pVa2 = pa 2 gsin( β 2 + δ 2 ) = 9.24gsin(3 + 6.07)o = 1.45kN / m 2

Kg
GG1 = G plasa + Gcadre + Gbare + Gsarma + G piatra = 43.92 + 32.927 + 1.4 + 600 = 678.24
ml
Kg
GG1 = G plasa + Gcadre + Gbare + Gsarma + G piatra = 56.12 + 37.367 + 1.6 + 900 = 995.08
ml

123
 Kg
Gg1 = G plasa + Gcadre + Gbare + Gsarma + G piatra = 97.60 + 65.197 + 1.6 + 1200 = 1364.36
ml
Kg
Gbeton = (0.1 • 1 + 0.1 • 1 + 0.1 • 0.60 + 0.1 • 1 + 0.1 • 1) • 2450 = 1127
ml
a) Verificarea la rasturanare a gabioanelor

Veficarea la rastunare a zidului de sprijin se face printr-un raport notat F SR al

momentelor de stabilitate Mstabilitate fata de un punct inferior al fundatiei zidului de sprijin.
M s = G2 g0.25 + G3 g2.00 + G4 g0.80 + PaV1 g1 + PaV2 g1 =
= 9.95g0.25 + 13.64g2 + 11.27g0.80 + 2.44 + 1.45 = 38.65kNm
M r = paH1 g1.37 + paH2 g0.352 = 15.61g1.37 + 9.12g0.352 = 24.59kNm

M stab 38.65
FSR = = = 1.57 > 1.5
M rast 24.59
b)Verificarea la lunecare a gabioanelor
Verificarea la lunecare a zidului de sprijin se face printr-un raport notat F sl al sumelor
fortelor pe verticala FV si pe orizontala FH cu un coeficient f = (0.3 ÷ 0.5) din STAS 3300/2-

85 ,pentru argila nisipoasa adoptandu-se f = 0.5 ,si trebuie sa indeplineasca conditia ca:
Fsl ≥ (1.1 ÷ 1.3)
n

∑F
i =1
i
H
= paH1 + paH2 = 15.61 + 9.12 = 24.73kN

∑F
i =1
i
V
= paV1 + paV2 + G1 + G2 + G3 + G4 + Gt = 2.44 + 1.45 + 6.78 + 9.95 + 13.64 + 11.27 = 45.53kN

∑F i
V
55.53
Fsl = i =1
n
gf = g0.5 = 1.1227 ≥ 1.1
24.73
∑F
i =1
i
H

CALCULUL COEFICIENTULUI DE AFUIERE GENERALA

Pentru lumina podului de L = 19,85 m se calculeaza coeficientul de
afuiere generala cu relatia :
VMP
E=
VML

in care:
vmp – viteza medie a apei in albia minora in sectiunea podului inainte de
producerea afuierilor

124
 Q5c% 320 m
v MP = = = 2.80
µ ⋅ Amp 0,945 ⋅ 120,61 sec

Conform “Normativ pentru proiectarea hidraulica a podurilor si

podetelor”, indicativ P. D. 95-2002, pentru poduri cu o singura deschidere, la
care numai culeele influenteaza scurgerea apelor, se va lua µ = ε × e
reprezentând influenta contractiei.
Coeficientul de contractie hidraulica se calculeaza din tabel 6.I

ε = 0,915 - pentru lumina podului de 19,85 m

Amp – aria sectiunii de scurgere in albia minora in sectiunea podului inainte

de producerea afuierilor

A =A −A =A − 
A ps +A pd  =128,37 −(3,90 +3,86) =120,61 m
2
mp m p m  

vmL – viteza medie in regim natural in albia minora, calculate numai pe latimea
acoperita de pod (intre fetele culeilor).

Q
v = mL = 292,20 = 2,42 m
mL A 120,61 sec
mp

in care:
m3
Q =Q −Q = 320 − 27,80 = 292,20
mL 5% obstr. sec

Debitul obturate de prezenta culeilor se calculeaza cu relatia:

m3
Q obst. = v obstr. ⋅ A p = 11,58 ⋅ 2,4 = 27,80
sec

Viteza medie de scurgere a apelor la debitul obturat se calculeaza cu relatia:

125
 2 1 2 1
1 3 1 m
v obstr. = ⋅ h obstr. ⋅ i 2 = ⋅ 3,23 3 ⋅ 0,045 2 = 11.58
n 0,04 sec

Adancimea medie a apelor pe zona obstruata de prezenta culeilor se

calculeaza cu relatia:
Ap 3,90 + 3,86
h obstr. = = = 3,23 m
Bp 2,40

Pentru debitul Q5c% coeficientul de afuiere generala are valoarea:

v MP 2,80
E 5% = = = 1,16 < 1,40
v ML 2,42

Întrucât valoarea coeficientului E de afuiere generala se recomanda sa nu depaseste 1,4 ÷ 1,5, pentru
evitarea unor constructii de aparare si dirijare costisitoare, rezulta ca lumina podului existent (L =
19,85 m) este corespunzatoare.

CALCULUL AFUIERILOR

Afuierile în zona podului se calculeaza în scopul verificarii adâncimii de fundare a

culeelor, a lucrarilor de aparare a malurilor, de consolidare a albiei si de dirijare a apelor.
Afuierea maxima totala este alcatuita din afuierea generala si afuierea locala.
c
Pentru debitul cu asigurarea 5% - Q 5%
a) Afuiere generala se calculeaza cu relatia:
hmax= 6,30 m
h af. max = E x hmax= 1,16 x 2.50= 2.90 m
af f. max = 2.90 –2.50 = 0.40 m
b) Afuierea locala
Viteza medie de antrenare Va = 3,60 m/sec (conform tabel 6.II.a pentru patul
albie din bolovanis mijlociu)
VmP = 2,8 0 m/sec < Va = 3,60 m/sec
1
 Va 3
af l = 2,42 x kf x kα x b 
 gxb 

 

unde:

126
 kf = 1,00; kα = 1,00; b = 1,00; g = 9,81 m/sec2
1
 3,60 3
af l = 2,42 x 1 x 1 x 1 x   = 2,66 m
9,81x1 

c) Afuierea totala maxima

af tot. max = af g. max + af l = 0.40 + 2,66 = 3.16 m

CAIET DE SARCINI
IMBRACAMINTE DIN BETON DE CIMENT

1. Generalitati: Imbracamintea rutiera din beton de ciment va respecta conditiile tehnice

prevazute in STAS 183/92 si “Normativ pentru executarea imbracamintilor rutiere din beton de
ciment in sistemul cofraje fixe” indicativ NE 014/2002 .

2. Conditiile tehnice de realizare a imbracamintilor din beton de ciment vor fi

urmatoarele:
- grosimea imbracamintei va fi conform detaliilor din planse, abaterea maxima admisibila
la grosimea totala fiind de -10 ….+15 mm la drumuri noi si modernizari si de (–10…+50)mm la
ranforsarea imbracamintilor existente.

127
 - latimea de turnare a dalei de beton poate fi de 2.5 ….3.50 cu abaterea maxima admisibila
de ± 15 mm la drumuri noi ,modernizari si ranforsari de imbracaminti bituminoase si de ±5 mm la la
ranforsarea imbracamintilor rutiere vechi de beton de ciment.
- panta transversala a aimbracamintii va fi in conformitate cu detaliile de executie ,
abaterea limita putand sa difere cu ± 0.4 % fata de valoarea indicata .
- in profil longitudinal, abaterea maxima admisibila in cotele imbracamintei in axa benzii
fata de cotele din proiect sunt de ±30mm---la strazi de categoria IV,drumuri de exploatare de
categoria II si III ,locuri de stationare, alei carosabile si platforme de parcare ,portuare si
industriale,de ±20 mm ---la drumuri de clasa tehnica III…IV,strazi de categoria III si drumuri de
exploatare de categoria I,de ± 10 mm ---la autostrazi,piste, cai de rulare, platforme portuare,drumuri
de clasa tehnica II ,strazi de categoria I si II.
- denivelarile admisibile la rostul longitudinal de contact intre doua benzi de beton
adiacente sunt de 2 mm .
-
3. Caracteristicile betonului rutier.
Compozitia betonului rutier se realizeaza cu agregate naturale
prelucrate, apa ciment aditivi. Imbracamintea executata intr-un singur strat se realizeaza cu agregate
concasate 0-25 mm sau 0-40 mm ,iar cele ce se executa in doua straturi se realizeaza cu agregate 0…
25 mm,in cazul stratului de uzura si de 0…(31,5)40 mm in cazul stratului de rezistenta .
Imbracaminte Natura Sorturile Granulozitatea
executata Agregatului Agregatelor agregatului total
Nisip natural 0-4 si 4-8 sau 0-8 0 - 25
Criblura 8-16 si 16-25 0 – 25
Intr-un singur Nisip natural 0-4 si 4-8 sau 0-8 0 – 40
Criblura 8-16 si 16-25 0 – 40
strat Split 25-40 sau 16-40 0 – 40
Nisip natural 0-4 si 4-8 sau 0-8 0–31
Pietris concasat 8-16 si 16-31 0 – 31
Agregatele trebuie sa provina din roci omogene in ce priveste compozitia mineralogica, fara
urme vizibile de dezagregare fizica, chimica sau mecanica, lipsite de pirita, limonita sau saruri
solubile.
Apa utilizata la preperarea betoanelor rutiere poate sa provina din reteaua publica de apa
potabila sau alta sursa care sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 790-94.
La prepararea betonului de ciment rutier se vor folosi urmatoarele sorturi de ciment: CD 40
(STAS 10092 – 79); I 42.5 (SR 388) sau I 42.5R sau I 32.5R (SR 388).

128
 Pentru imbunatatirea lucrabilitatii, reducerea tendintei de segregare in timpul transportului,
marirea gradului de impermeabilitate si a rezistentei la inghet – dezghet repetat se va utiliza in mod
obligatoriu aditivul plastifiant – antrenor de aer conform codului de practica NE012-99.
Dozajele de ciment, raportul A/C si aditiv sunt conform tabelului urmator:
Clasa betonului rutier
Material
BcR 3.5 BcR 4.0 BcR 4.5 BcR 5.0
Ciment CD 40
- - 330 350
sau I 42.5R Kg/mc
Ciment I 42.5
310 330 350 -
Kg/mc
Raportul 0.45 pentru betoane cu granulozitate continua
apa – ciment, max. 0.47 pentru betoane cu granulozitate discontinua

% din masa cimentului conform specificatiilor tehnice de produs si

Aditivi plastifianti si
agrementului tehnic
antrenori de aer

CARACTERISTICILE BETONULUI PROASPAT TREBUIE SA FIE CONFORM

TABELULUI.

Nr Incercarea care se
Caracteristicile betonului
Crt efectueaza
Denumirea Valoarea
Lucrabilitatea
1 - prin metoda tasarii (mm) max 30±10 STAS 1759
- prin metoda gradului de compactare 1.15-1.35 STAS 1759
2 Densitatea aparenta kg/mc 2400 ± 40 STAS 1759
3 Continutul de aer oclus % 3.5 ± 0.5 STAS 5479

CARACTERISTICILE BETONULUI INTARIT TREBUIE SA FIE CONFORM

TABELULUI .

Determinarile efectuate asupra Clasa betonului rutier

betonului BcR 3.5 BcR4.0 BcR4.5 BcR5.0

129
1. Rezistenta caracteristica la incovoiere(Rkinc)
determinata la 28 zile pe prisme 150x150x600 3.5 4.0 4.5 5.0
mm,Mpa
2. Rezistenta medie la compresiune, Rc,
determinata la 28 zile pe cuburi cu latura de
150 mm, fragmente de prisme cu latura 30 35 40 45
sectiunii de 150 mm (STAS 1275) sau pe
carote cf instructiunilor C54/1981(min), Mpa
3. Gradul de gelivitate al betonului determinat
G100 G100 G100 G100
cf STAS 3518 - 89

4. Pregatirea platformei in vederea turnarii betonului.

Fundatia trebuie sa aiba la suprafata aceleasi pante in profil transversal si declivitati n profil
longitudinal, ca ale suprafetei imbracamintilor sub care se afla. Denivelarile accesibile ale suprafetei
straturilor de fundatie sub lata de 3.0 m vor fi: in sens longitudinal de max 1.5 cm, in sens
transversal de max ± 7mm.
Pentru situatia in care stratul superior al fundatiei este alcatuit din materiale stabilizate cu
lianti hidraulici sau mixturi asfaltice nu se va executa acoperirea suprafetei cu un strat de nisip si
hartie sau folie de polietilena. Inainte de asternerea betonului suprafata acestor fundatii se va stropi
cu apa.

5. Executarea imbracamintilor dintr-un singur strat. La locul de punere in opera,

descarcarea betonului se va face in doua sau trei locuri sau din mers, pentru a mentine omogenitatea
uniforma a betonului pe toata suprafata de descarcare.
Betonul asternut la cota si necompactat se va verifica cu dreptarul si se vor efectua
corecturile necesare inainte de vibrare pentru eliminarea denivelarilor suprafetei, prin completarea cu
beton sau indepartarea betonului in exces. Langa longrine betonul se va indesa cu maiul mecanic.
Dupa asternerea stratului de beton pe o portiune de 5-6 m pe toata latimea si dupa verificrea
grosimii betonului necompactat cu sablonul se va proceda la vibrarea betonului cu ajutorul
vibrofinisorului, urmarindu-se ca in fata grinzii vibratoare sa existe un val uniform de beton de max
5 cm inaltime.
Dupa trecerea vibrofinisorului pana la cca 1 m de capatul portiunii asternute acesta se retrage
si se face verificarea in profil longitudinal si transversal a suprafetei vibrate cu lata de 3.00 m
completand cu beton daca este cazul.

130
 Dupa verificarea si corectarea denivelarilor suprafetei vibrate, betonul de langa longrine se
va compacta cu maiul de mana sau placi vibrante.
Se trece apoi a doua oara cu vibrofinisorul astfel ca suprafata obtinuta sa fie neteda si uniforma ca
aspect.
Timpul care se va scurge de la prepararea betonului pentru prima sarja dintr-o dala si
terminarea finisarii betonului din aceeasi dala nu va depasi cu mai mult de o ora inceputul prizei
cimentului.
Surplusul de mortar scos la suprafata imbracamintei de catre grinda finisoare se indeparteaza
cu perii speciale care sunt trase transversal spre marginea benzii de beton executate. Suprafata
finisata a betonului se va stria mecanic sau manual perpendicular pe axa drumului cu ajutorul
dispozitivului de striat sau a unei perii de tip piassava, cu fire plastice sau metalice.
6. Protejarea suprefetei imbracamintei de beton de ciment se efectueaza in
doua etape:
- in prima etapa considerata din momentul terminarii strierii suprafetei betonului proaspat
si pana la zvantarea acestuia cand suprafata devine mata ,protectia se realizeaza cu acoperisuri
mobile, impermeabile si nedeformabile imbinate etans intre ele , care se deplaseaza pe masura ce se
finiseaza suprafata betonului proaspat in scopul protejarii betonului contra protejarii beonului contra
actiunii soarelui .
- in etapa a –II - a considerata din momentul cand suprafata betonului s-a zvantat, devine
mata, protejarea suprafetei betonului se realizeaza cu pelicule de protectie antievaporante in scopul
asigurarii conditiilor favorabile de intarire a betonului si evitarii fisurarii dalelor.

7. Protejarea imbracamintei proaspat turnata de circulatia pietonala si auto.

Este interzisa circulatia de orice fel (oameni, animale, vehicule) pe betonul proaspat. In
primele 24 ore de la executarea protectiei suprafetei imbracamintei cu pelicule, accesul muncitorilor
se poate face numai pe dulapi sprijiniti pe longrine. Pe perioada de intarire a betonului, stabilita a
betonului, stabilita in functie de anotimp, se vor lua masuri ca autovehiculele sa nu circule pe
suprafata acestuia.
Imbracamintea din beton de ciment se va de in circulatie numai dupa ce betonul a atins cel
putin 70%din rezistentele prescrise la 28 zile determinate pe epruvete cubice confectionate la statia
de betoane si pastrate in cnditiile existente la locul de punere in opera a betonului.

Termene orientative pentru darea in circulatie Tempetura medie a aerului

°C

131
 +5 +10 +15 +20 +25
Numarul de zile
a)betoane de ciment CD 40 sau I 42.5 25 19 16 14 12
b) betoane cu ciment I 42.5R sau I 32.5R 18 15 13 11 2

8. Executarea rosturilor.
Pentru a evita aparitia fisurilor si crapaturilor datorita variatiilor de temperatura
umiditate, tasarile inegale si pentru necesitati de constructie imbracamintea se va executa cu rosturi
transversale si longitudinale. Ele pot fi de: contact, de dilatatie, de constructie.
8.1. Executarea rosturilor de contact.
Rosturile de contact transversale se utilizeaza pe toata latimea si grosimea dalei cand se
intrerupe turnarea betonului fie la sfarsitul zilei de lucru, fie in cazul itreruperii accidentale a
betonarii (ploaie intensa, defectarea utilajelor) si se vor executa astfel:
- in sectiuni transversale unde apare rostul se monteaza un dulap de lemn avand lungimea
egala cu inaltimea imbrcamintei fixat cu ajutorul tarusilor metalici, batuti in fundatie .
- la reluarea betonarii se scot tarusii metalici si dulapii, se aplica pe suprafata laterala a
imbracamintei o pelicula de emulsie bituminoasa prin stropire de doua ori sau se pune o fasie de
carton bitumat .
Rosturile de contact longitudinal se realizeaza intre benzile de beton pe
toata grosimea imbracamintei fiind prevazut cu ancore de otel OB 37 (Ф10 mm ) si 1 m lungime
( pravazute cu ciocuri ) asezate la ½ grosimii dalei la distanta de 1m una de alta .
8.2. Rosturile de dilatatie transversala se executa pe toata grosimea imbracamintei la distanta
de cca 100 m lungime de banda de beton perpendicular pe axa benzii. De asemenea se realizeaza
rosturi de dilatatie la capetele curbelor cu raze sub 300 m si in punctele de schimbare a declivitatilor
in care proiectul nu prevede racordari convexe.
Rostul de dilatatie transversala se vor executa astfel:
-se aseaza pe fundatie o scandura de lemn de brad (pastrata in apa timp de 24 ore inainte de
utilizare, de 20-25 mm grosime) care ramane in lucrare cu lungime egala cu distanta dintre longrine
si inaltimea de 3 cm si mai mica decat inaltimea imbracamintei executata intr-un singur strat.
- ultimul strat de beton situat deasupra scandurii este indepartat prin executarea a doua
tencuieli paralele distantate la 20-25 mm intre ele, pana la nivelul superior al scandurii.
Rosturile de dilatatie longitudinala se executa la platforme in cazul cand
imbracamintea este mai lata de 100 ml la aproximatov jumatate din latimea imbracamintei in locul
unui rost de contact.

132
 8.3. Rosturile de contractie transversala se executa pe toata latimea imbracamintilor, in linie
continua perpendicular pe axa drumului sau inclinate la 1/6 la distanta intre 4-6 m, pe o adancime de
1/4…1/5 din grosimea dalei, cu ajutorul dispozitivului de taiat rosturi echipat cu doua discuri
diamantate concentrice alaturate de diametre diferite sau cu un singur disc avnd grosimea de 8 mm.
Taierea betonului intarit se va executa imediat ce betonul permite intr-un interval de 6-24 ore la
punerea in opera a betonului in conformitate cu prevederile tabelului :
Tipul cimentului Temperatura aerului
5 - 130C 13 - 220C 22 - 300C
I 42.5 R, I 32.5 R 12-24 ore 8 -12 ore 6 -8 ore
CD40, I 42.5 18 –24 ore 10 – 18 ore 8 -10 ore
8.4. Rosturile de contractie longitudinala se va executa cand banda de beton se toarna cu o
latime mai mare de 5.00 m realizandu-se in axa acesteia.
Rosturile de contractie longitudinala se vor taia dupa terminarea taierii tuturor rosturilor de
contractie transversala.
Dispunerea rosturilor in plan in intersectii de strazi, platforme si piete se va face conform
proiectului, evitandu-se formarea de colturi mai mici de 750 si lungime de rost mai mica de 0.50 m.
9. Colmatare rosturilor.
Golul realizat la partea superioara a rostului (de contact, de dilatatie, de contractie) se va
umple pana la suprafata imbracamintei cu mastic bituminos sau la rece cu produs bicomponente
(chituri) conform prevederilor agrementelor tehnice in vigoare.
10. Receptia lucrarilor.
Receptia imbracamintilor din bton de ciment se efectueaza in trei etape, pe faza, preliminara
si finala. Receptia pe faza se face in timpul si dupa pregatirea platformei, conform verificarilor .In
urma acestei receptii se incheie proces verbal de lucrari ascunse.
Receptia preliminara se efectueaza atunci cand lucrarile prevzute in documentatie sunt
complet terminate. Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind
conditiile tehnice de calitate aleexecutie constatarile consemnate in cursul executiei de catre
beneficiar, proiectant, CTC, sau alte organe de control precum si procesul verbal de receptie finala.
11. La executia lucrarilor se vor respecta “Normele de protectie a muncii
specifice activitatii de contructii montaj, pentru transporturi feroviare,rutiere si navale”,
aprobate de ordinul ministerului nr 9/1982.
- partea I – norme de protectia muncii in activitatea de constructii montaj cap I - cap VIII,
art 1 – art 172.
- partea II – norme de protectia muncii pentru activitatea de organizare a santierului de
constructii montajcap 12 art 252 – art 303, cap 13-art 304- art 592.

133
 - partea III – norme de protectia mincii la lucrari de constructii montaj. Dispozitii generale
– art 593 - art 617. Cap 14 art 618-art 737; cap 16 art 1072 – art 1273.
- partea a – IX – norme deprotectia muncii pentru exploatare si intretinerea utilajelor,
masini, instalatii si mijloace de transport din constructii montaj cap 53 art 5057 – art
5184, cap 54 art 5185 – art 6507, cap 55 art 6509 – art 6938.
- partea a-X-a – norme de protectia muncii pentru laboratoare si informatica in activitatea
de constructii montaj, cap 56 art 6939 – art 6938-art 7085.
-

OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591
- km. 15+413 “
OBIECTUL : 01 - AMENAJĂRI PENTRU PROTECŢIA
MEDIULUI
ANTEMĂSURĂTOARE NR. 1.1.
Amenajare depozite şi gropi de împrumut, refacere cadru natural

Categoria de lucrări 101

TSC18B1 sute
1 10.00 mc
SAPAT.CU BULDOZ.PE TRACT.65-80CP INCL. IMPINS PAMINTULUI LA 10 M TEREN CAT 3

Descopertă gropi :
2883.11 mc : 1.50 m = 1922.07 mp
1922.07 mp x 0.50 m = 961.035 mc rot = 10.00 sute mc

TSC22B1 sute
2 29.00 mc
SPOR PENTRU FIECARE 10 M ÎN PLUS LA TSC 18B1, BULD. DE 81-180 CP, PĂMÂT CAT. 3

- transport pe încă 30 m
961.035 mc x 3 = 2883.105 mc rot = 29.00 sute mc

3 TSA01D1 65.00 mc
SAP.MAN.IN SPATII INTINSE IN PAM.CU UMID. NAT.ARUNC.IN DEPOZ.SAU VEHIC
.LA H <0,6M T.F.TARE

Realizare şanţuri de gardă:

130,00 m x 0.50 mc/m = 65.00 m

TSD03C1 sute
4 38.00 mc
IMPRAST.PAM.AFINAT CU BULD.PE SENILE DE 81-180 CP IN STRAT.CU GROS.DE 21-30 CM
TER.CAT.1 SAU 2

de la art. 1. TSC18B1 = 961.035 mc

material din săpături lucrări = 2822,00 mc
TOTAL = 3783.035 mc rot = 38.00 sute mc
sute
5 TSE05C1 20.00 mp
NIVELAREA CU AUTOGREDER PINA 175 CP A SUPR.TEREN SI PLATF.DE TERASAMENTE

134
 EXECUTATA IN TEREN CAT 1 SAU 2
de la art. 1. TSC18B1 = 1922.07 mp rot = 20.00 sute mp

sute
6 TSD07G1 38.00 mc
COMPACTAREA UMPLUT.CU RULOU COMPRESOR 10-12T EXCL. PAM. COEZ.
GRAD. COMPACT. 97-98
de la art. 4. TSD03C1 = 3783.035 mc rot = 38.00 sute mc

7 TSD14A1 378.00 mc
UDAREA CU AUTOCIST.DE 5-8T CU DISP.DE STROP.STR.

3783.035 mc x 10% = 378.30 mc

sute
8 TSH09B1 20.00 mp
SEMĂNAREA GAZONULUI PE SUPRAFEŢE ÎN PANTĂ PESTE 30 %.
de la art. 1. TSC18B1 = 1922.07 mp rot = 20.00 sute mp

9 DI19G1 48.00 ore

UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. ÎNTR. DR. CU
CAROSERIE LEA DE 6,5 T.

6 zile x 8 ore/zi = 48 ore

Întocmit, Verificat,

Amarie Alexandru Octavian prof. dr. ing. Andrei RADU

OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591
- km. 15+413 “
OBIECTUL : 01 - AMENAJĂRI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

ANTEMĂSURĂTOARE NR. 1.2.

Plantaţii rutiere

Categoria de lucrări 101

1 TSH17C1 36.00 mc
SĂPAREA MANUALĂ GROPI POLIGON. CU LĂRG. < 2 m ŞI H < 1,5 m

Realizare gropi pentru plantaţii:

280 buc x 0,40 m x 0,40 m x 0,80 m = 35.84 mc rot 36.00 mc
2 TSD14A1 4.00 mc
UDAREA CU AUTOCIST.DE 5-8T CU DISP.DE STROP.STR.

35.84 mc x 10% = 3.584 mc rot 4.00 mc

3 TSH24A1 280.00 buc
PLANTĂRI ARBUŞTI FĂRĂ BALOT

de la art 1 TSH17C1 280,00 buc.

3 7202932 291,20 buc
Puiet arbust.foios.- spcotoweaster cal.1h = 50cm

135
 de la art 1 TSH17C1 280,00 buc.

4 DI19G1 42.00 ore

UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. ÎNTR. DR. CU
CAROSERIE LEA DE 6,5 T.

0,25 lună x 21 zile/lună x 8 ore/zi = 42.00 ore

Întocmit, Verificat,

Amarie Alexandru Octavian prof. dr. ing. Andrei RADU

OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591
- km. 15+413 “
OBIECTUL : 02 -“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km.
12+591 - km. 15+413 “

ANTEMĂSURĂTOARE NR. 2.1.

LUCRĂRI DE TERASAMENTE

Categoria de lucrări 101

TSC05G1 sute
1 29.00 mc
SĂPĂTURĂ CU EXCAV. PE ŞENILE DE 2,5-2,9 MC ÎN PĂMÂNT CU UMIDITATE NATURALĂ
CU DESCĂRCARE ÎN AUTO, TEREN CAT. 2, PENTRU UMPLUTURI COMPACTATE COMPLETARE
TERASAMENT

0.70 mc/m x 2822.00m x 1.417 = 2799.14 mc

spor 3,00% pentru supralărgiri:
2799.14 mc x 0.03 = 83.97 mc
total = 2883.11 mc rot = 29.00 sutemc

2 TRA01A__ P 6343.00 to
TRANSPORTUL PĂMÂNTULUI DIN GROPA DE ÎMPRUMUT CU AUTO LA LUCRARE PE ____ KM.

conform art. 1 TSG05G1

2833.11 mc x 2.2 to/mc =6342.84 to rot. = 6343.00

TSD03C1 sute
3 29.00 mc
IMPRAST.PAM.AFINAT CU BULD.PE SENILE DE 81-180 CP IN STRAT.CU GROS.DE 21-30 CM
TER.CAT.1 SAU 2

conform art. 1 TSG05G1 = 29.00 sutemc

sute
4 TSD07G1 20.00 mc
COMPACTAREA UMPLUT.CU RULOU COMPRESOR 10-12T EXCL. PAM. COEZ.
GRAD. COMPACT. 97-98

0.70 mc/m x 2822.00 m = 1975.40 mc rot = 20.00 sutemc

136
 TSC21C1 sute
5 12.00 mc
SĂPĂTURĂ CU AUTOGREDER PÂNĂ LA 175CP, INCLUSIV ÎMPRĂŞTIREA PĂM. LA 10 M , T.CAT.3

0.40 mc/m x 2822.00 m = 1128.80 mc

spor 3,00% pentru supralărgiri:
1128.80 mc x 0.03 = 33.86 mc
total = 1162.66 mc rot = 12.00 sutemc

TSE05C1 sute
6 293.00 mp
NIVELAREA CU AUTOGREDER PÎNĂ LA 175 CP A SUPRAF. TEREN ŞI PLATF. DE
TERASAMENTE EXECUTATĂ ÎN TEREN CAT. 3

2822.00 m x 10.05 m = 28361.10 mp

spor 3,00% pentru supralărgiri:
28361.10 mc x 0.03 = 850.83 mp
total = 29211.93 mp rot = 293.00 sutemc

sute
7 TSE06A1 293.00 mp
PREGATIREA PLATF.PAM.PT.STRAT IZOLATOR SI REPARTITIE DIN NISIP SAU
BALAST EXEC. IN PAM.NECOEZ.

2822.00 m x 10.05 m = 28361.10 mp

spor 3,00% pentru supralărgiri:
28361.10 mc x 0.03 = 850.83 mp
total = 29211.93 mp rot = 293,00 sutemp

8 DI19G1 336.00 ore

UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. ÎNTR. DR. CU
CAROSERIE LEA DE 6,5 T.

2 luni x 21 zile/lună x 8 ore/zi = 336 ore

9 DF24A1 2.00 pct.
SEMNALIZARE RUTIERĂ PENTRU ASIG. CONT. CIRC. ÎN TIMPUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR
CU INDICATOARE METALICE

10 DF27A1 672.00 ore

PILOTI PT DIRIJ CIRC RUT IN SCOP ASIG FLUENT TRAF PE SECT DR CU RESTR DE CIRC
PTR LUCR CONST,REP

2 luni x 21 zile/lună x 16 ore/zi = 672 ore

137
 Întocmit, Verificat,

Amarie Alexandru Octavian prof. dr. ing. Andrei RADU

OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591
- km. 15+413 “
OBIECTUL : 02 -“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km.
12+591 - km. 15+413 “
ANTEMĂSURĂTOARE NR. 2.2.
LUCRĂRI DE FUNDAŢIE DRUM

Categoria de lucrări 101

1 DA19A1 29300.00 mp
STRAT ANTICONTAMINATOR MATER. TEXTIL NEŢESUT SAU FILTR. SINTETIC PE
AMPRIZĂ SAU PLATFORMA DRUMULUI

2822.00 m x 10.05 m = 28361.10 mp

spor 3,00% pentru supralărgiri:
28361.10 mc x 0.03 = 850.83 mp
total = 29211.93 mp rot = 29300,00 mp

2 DA06B1 8162.00 mc
STRAT DE AGREGATE NATURALE CU FUNCT. REZIST.,FILTRANT-IZOLATOR, AERESIRE ŞI
ANTICAPILAR CU AŞTERNERE MECANICĂ, BALAST

total fundaţie din balast = 3.51 mc/m x 2822.00 m = 9905.22 mc

spor 3,00% pentru supralărgiri = 9905.22 mc x 0.03 = 297.16 mc
total = 10202.38 mc rot = 10203.00 mc
aşternere mecanică cu autogreder 80% x 10202.38 mc = 8161.90 mc rot = 8162.00 mc

3 DA06A1 2041.00 mc
STRAT DE AGREGATE NATURALE CU FUNCT. REZIST.,FILTRANT-IZOLATOR, AERESIRE ŞI
ANTICAPILAR CU AŞTERNERE MANUALĂ, BALAST

cf. art. 1 Da06B1 10203.00 mc - 8162.00 mc = 2041.00 mc

4 TRA01A____ 24076.00 to
TRANSPORTUL CU AUTO BALAST DE LA BALASTIERĂ LA LUCRARE PE DISTANŢA _____KM

10202.38 mc x 1,8 to/mc x 1,311 =24075.57 to rot = 24076,00 to

5 DA12B1 2511.00 mc
STRAT FUND. REPROF. PIATRĂ SPARTĂ PENTRU DRUMURI CU AŞTERNERE MECANICĂ
EXECUTATĂ CU ÎMPĂNARE FĂRĂ ÎNNOROIRE

total fundaţie din piatră spartă amestec optimal = 1.08 mc/m x 2822.00 m = 3047.76 mc
spor 3,00% pentru supralărgiri = 9905.22 mc x 0.03 = 91.43 mc

138
 total = 3139.19 mc rot = 3139.00 mc
aşternere mecanică cu autogreder 80% x 3139.19 mc = 2511.35 mc rot = 2511.00 mc

6 DA11B1 628.00 mc
STRAT FUND. REPROF. PIATRĂ SPARTĂ PENTRU DRUMURI CU AŞTERNERE MANUALĂ
EXECUTATĂ CU ÎMPĂNARE FĂRĂ ÎNNOROIRE

3139,00 mc - 2511,00 mc = 628,00 mc

7 TRA01A____ 7340.00 to
TRANSPORTUL CU AUTO PIATRĂ SPARTĂ LA LUCRARE PE DISTANŢA _______ KM.

3139,19 mc x 1,65 to/mc x 1,417 = 7339,58 to rot = 7340,00 to

sute
8 TSD07G1 3139.00 mc
COMPACTAREA UMPLUT.CU RULOU COMPRESOR 10-12T EXCL. PAM. COEZ.
GRAD. COMPACT. 97-98 ( compactare suplimentară )

strat fundaţie piatră spartă amestec optimal= 3139,19 mc rot=3139,00

9 TSD14A1 1334.00 mc
UDAREA CU AUTOCIST.DE 5-8T CU DISP.DE STROP.STR.

fundaţie din balast = 10203,00 mc

strat fundaţie piatră spartă = 3139,00 mc
TOTAL = 13342,00 mc
13342,00 mc x 10% = 1334,20 mc rot = 1334,00 mc

10 DI19G1 336.00 ore

UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. ÎNTR. DR. CU
CAROSERIE LEA DE 6,5 T.

2 luni x 21 zile/lună x 8 ore/zi = 336 ore

11 DF24A1 2.00 pct.
SEMNALIZARE RUTIERĂ PENTRU ASIG. CONT. CIRC. ÎN TIMPUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR
CU INDICATOARE METALICE

12 DF27A1 672.00 ore

PILOTI PT DIRIJ CIRC RUT IN SCOP ASIG FLUENT TRAF PE SECT DR CU RESTR DE CIRC
PTR LUCR CONST,REP

2 luni x 21 zile/lună x 16 ore/zi = 672 ore

Întocmit, Verificat,

139
 Amarie Alexandru Octavian prof. dr. ing. Andrei RADU

OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591
- km. 15+413 “
OBIECTUL : 02 -“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km.
12+591 - km. 15+413 “
ANTEMĂSURĂTOARE NR. 2.3.
SUPRASTRUCTURĂ

Categoria de lucrări 101

1 DH08A1 288.00 mc
CURĂŢIREA PLATFORMEI DRUMULUI DE NOROI, ÎN VEDEREA APLICĂRII UNUI STRAT
DE ÂMBRĂCĂMINTE RUTIERĂ

2822,00 m x 9.90 m x 1.03 x 0.01 m =287,76 mc rot=288,00 mc

2 TRB04A2 633.00 to
TRANSPORTUL MATERIALELOR CU LOPATA ( MAX. 3 M ORIZ. SAU 2 M VERT.)
MATERIALE CU ADERENŢĂ, 2 LOPĂTARE

de la art. 1 DH06A1 = 287,76 mc

287,76 mc x 2,2 to/mc = 633,07 to
3 DA06A1 ( asim ) 576.00 mc
STRAT DE AGREGATE NATURALE CU FUNCT. DE REPARTIŢIE CU AŞTERNERE MANUALĂ,NISIP

2822.00 m x 9.90 m x 1.03 x 0.02 m = 575,51 rot=576,00 mc

4 TRA01A____ 1358.00 to
TRANSPORTUL CU AUTO NISIP DE LA DEPOZIT LA LUCRARE PE DISTANŢA _____KM

575,51 mc x 1,8 to/mc x 1,311 =1358,11 to rot = 1358,00 to

sute
5 TSD07G1 4.00 mc
COMPACTAREA UMPLUT.CU RULOU COMPRESOR 10-12T EXCL. PAM. COEZ.
GRAD. COMPACT. 97-98

0.13 mc/m x 2822.00 m = 366.86 mc rot = 4,00 sutemc

6 DC01D1 18894.00 mp
ÎMBRĂCĂMINTE BETON DE CIMENT LA AUTOSTRĂZI DRUMURI CLS. I-IV, PISTE AEROPORTUARE
EXEC. 2 STR. (REZ-UZURĂ) CU GROS. TOTALĂ 23 CM. LISTĂ ANEXĂ 10804 10173 10805

2822 m x 1.03 x 6.50 m = 18893.29 mp rot=18894.00 mp

7 DC02A 3057.00 m

140
 TAIEREA CU MAS. CU DISC. DIAMANTATE A ROST. LA IMB. DE BET.CIM. SI COLM. CU M.B.

2822.00 M X6.50M : 6.00 M = 3057 M

8 CZ0302K1 4431.67 kg
Confectionat armaturi pentru pereti, grinzi, stilpi, dia- fragme la constructii obisnuite in ateliere santier PC52
D = 10-16 mm
2822.00 m x 1 buc/ m x 1.25 m/ buc x 1.208 kg/m x 1.04 = 4431.6688 kg

9 TRA01A___ 10474.50 to
TRANSPORT CU AUTOBASCULANTA BETON DE LA STAŢIA DE PREPARARE LA LUCRARE

cf. art. 7 DZ30A1 4189.78 mc x 2.5 to/mc =10474.44 to rot=10474.50

10 DA06A1 2687.00 mc
STRAT DE AGREGATE NATURALE CU FUNCT. REZIST.,FILTRANT-IZOLATOR, AERESIRE ŞI
ANTICAPILAR CU AŞTERNERE MANUALĂ, BALAST

2822,00 m x 0.952 mc/m = 2686.54 mc rot=2687,00 mc

11 TRA01A____ 6340.00 to
TRANSPORTUL CU AUTO BALAST DE LA BALASTIERĂ LA LUCRARE PE DISTANŢA
_____KM

2686.54 mc x 1,8 to/mc x 1,311 =6339.70 to rot = 6340,00 to

12 DD04C1 4233.00 mp
Pavaj din piatră brută sau bolovani de riu, aşezat pe nisip exec. din p. brută tip mic, 12-16 cm, pe acostamente

2822,00 m x 1,50 m = 4233,00 mp

13 DD07E1 4233.00 mp
Umplerea cu mortar de ciment a rosturilor la pavaj din pav. abnorme. Listă anexă 10174

2822,00 m x 1,50 m = 4233,00 mp

14 TRA01A____ 1715.00 to
TRANSPORTUL CU AUTO PIATRĂ BRUTĂ ŞI AGREGATE DE LA CARIERĂ LA LUCRARE PE
DISTANŢA _____KM

2822,00 m x 1,50 m x 0.15 x 2,70 to/mc = 1714,36 to rot=1715,00 to

15 DI19G1 672.00 ore
UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. ÎNTR. DR. CU
CAROSERIE LEA DE 6,5 T.

4 luni x 21 zile/lună x 8 ore/zi = 672 ore

16 DF24A1 2.00 pct.
SEMNALIZARE RUTIERĂ PENTRU ASIG. CONT. CIRC. ÎN TIMPUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR
CU INDICATOARE METALICE

17 DF27A1 1344.00 ore

PILOTI PT DIRIJ CIRC RUT IN SCOP ASIG FLUENT TRAF PE SECT DR CU RESTR DE CIRC
PTR LUCR CONST,REP

141
 4 luni x 21 zile/lună x 16 ore/zi = 1344 ore

Întocmit, Verificat,

Amarie Alexandru Octavian prof. dr. ing. Andrei RADU

OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591
- km. 15+413 “
OBIECTUL : 02 -“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km.
12+591 - km. 15+413 “

ANTEMĂSURĂTOARE NR. 2.4.

LUCRĂRI PENTRU EXECUŢIE ŞANŢURI

Categoria de lucrări 101

1 TSA01C1 2822.00 mc
SĂPĂTURĂ MAN. ÎN SP. ÎNTINSE ÎN PĂM. CU UMID. NAT. ARUNC. ÎN DEP. SAU VEHIC.
LA ÎNĂLŢIME SUB 0,60 m, TEREN TARE

2822,00 m x 2 x 0,50 mc/m = 2822,00 mc

2 TRB04A2 6209.00 to
TRANSPORTUL MATERIALELOR CU LOPATA ( MAX. 3 M ORIZ. SAU 2 M VERT.)
MATERIALE CU ADERENŢĂ, 2 LOPĂTARE

2822,00 mc x 2,2 to/mc = 6208,40 to rot = 6209,00 to

3 TRA01A___P 6209.00 to
TRANSPORTUL RUTIER AL PĂMÂNTULUI DIN SĂPĂTURĂ LA DISTANŢA DE _ KM

2822,00 mc x 2,2 to/mc = 6208,40 to rot = 6209,00 to

4 IFB09A1 17835.00 mp
STRAT DRENANT GROSIME 5 CM DIN NISIP
2 x 2822,00 m x 3,16 m = 17835,04 mp rot=17835,00

5 IFA03C1 17835.00 mp
Pereu placi B 200 turnat in cimpuri 2 m supr. impartit cu rost 2,5 m lat. gros. 10 cm

2 x 2822,00 m x 3,16 m = 17835,04 mp rot=17835,00

6 CZ0112E1 1798.00 mc
Preparare beton B 200 cu agregate grele, sortate,granulatia < 16 mm, in beton pompat in recipienti cu ciment
PA 35, in instalatii centralizate

17835,04 mp x 0.10 m x 1.008 = 1797,77 mc rot=1798,00 mc

7 TRA01A____ 2105.00 to
TRANSPORTUL CU AUTO AL MATER. PE DISTANŢA DE ______ KM.

142
 17835,04 mp x 0,05 m x 1,311x 1,8 to/mc = 2104,36 to rot=2105,00

8 TRA06A____ 4495.00 to
TRANSPORTUL BETONULUI CU AUTOBETONIERA DE LA STAŢIA DE PREPARARE LA LUCRARE

1797.77 mc x 2.50 to/mc =4494.43 to rot=4495,00 to

9 DI19G1 504.00 ore

UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. ÎNTR. DR. CU
CAROSERIE LEA DE 6,5 T.

3 luni x 21 zile/lună x 8 ore/zi = 504 ore

Întocmit, Verificat,

Amarie Alexandru Octavian prof. dr. ing. Andrei RADU

OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591
- km. 15+413 “
OBIECTUL : 02 -“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km.
12+591 - km. 15+413 “

ANTEMĂSURĂTOARE NR. 2.5.

LUCRĂRI ACCESORII ŞI DE SIGURANŢĂ RUTIERĂ

Categoria de lucrări 101

1 DF18A1 54.00 buc
PLANTARE STILPI PENTRU INDICATOARE DE CIRCULATIE RUTIERA DIN METAL CONFECT.
INDUSTRIAL

2 6301793 54.00 buc

STILP METALIC CONFECTIONAT INDUSTRIAL

3 2100945 7.00 mc
BETON DE CIMENT B 150 STAS 3622
54,00 buc stâlpi x 0.128 mc/buc =6.912 mc rot = 7.00 mc

4 TRA06A___ 17.00 to
TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI- MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE 5,5 MC
DIST.=… KM
6.912 mc x 2,5 to/mc = 17.28 to rot = 17.00 to

5 DF19A1 52.00 buc

MONTAREA INDICATOARELOR PTR CIRC RUT DIN TABL OTELSAU ALUM PE UN STILP GATA
PLANTAT

6 DZ36C1 1.92 mp
Conf. indicat. circ. rut. din tablă oţel 1,5 mm sau tablă al. de 2 mm acop. folie reflec. dreptung. tablă oţel
2 buc x 1.20 m x 0.80 m = 1.92 mp
7 DZ36B1 10.61 mp

143
 Conf. indicat. circ. rut. din tablă oţel 1,5 mm sau tablă al. de 2 mm acop. folie reflec. triung. tablă aluminiu
50 buc x (0.70 m x 0.606 m ):2 =10.605
8 DF16B1 1.98 km
MARCAJE LONGIT TRANSV SI DIVERSE EXECUTATE MECANIZCU VOPSEA PE SUPRAFETE
CAROSABILE

2.822 km x 70% = 1.9754 km rot = 1.98 km

9 DI19G1 40 ore
UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. ÎNTR. DR. CU
CAROSERIE LEA DE 6,5 T.

10 DF01B1 26.00 buc

CONFECTIONAREA PE SANTIER DIN BETON A
INDICATOR. HECTOMETRICI

11 2100945 0.39 mc
BETON DE CIMENT B 150 STAS 3622

26 buc x 0,015 mc/buc = 0.39 mc

12 2101183 0.03 mc
MORTAR DE ZIDARIE M 100 S 1030

26 buc x 0,0012 mc/buc = 0.0312 mc

13 DF03A1 26.00 buc

PLANTAREA INDICATORILOR HECTOMETRICI INCLUSIV VOPS. SI SCRIEREA

14 DF01A1 3.00 buc

CONFECTIONAREA PE SANTIER DIN BETON A INDICATOR. KILOMETRICI

15 2100945 0.47 mc
BETON DE CIMENT B 150 STAS 3622

3 buc x 0,157 mc/buc = 0.471 mc

16 2101183 0.07 mc
MORTAR DE ZIDARIE M 100 S 1030

3 buc x 0,023 mc/buc = 0.069

17 DF02G1 3 buc
PLANTARE INDIC. KM. INCL.VOPS., SCRIERE, EXEC.MOVILE LA DEB. CU PAV. PLATF. DE
INST. ŞI PROT. TAL. BRAZ. IARBĂ DR. MOD. LISTĂ ANEXĂ 10174

18 DF09A1 350.00 m
PARAP METALIC DEFORMABIL (FLEXIBIL) TIP A CU LISA SI STILPI METALICI

19 6306339 5743.5 kg
PARAPET METALIC DIRECTIONAL PENTRU INSTALATII

144
20 2100945 29.00 mc
BETON DE CIMENT B 150 STAS 3622

350,00 m x 0,083 mc/m = 29.05 mc

21 TRA01A____ 8.00 to
TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR CU AUTOBASCULANTA PE
DIST.= _____ KM.

borne hm. = 0.42 mc x 2,5 to/mc = 1.05 to

borne km. = 0.54 mc x 2,5 to/mc = 1.35 to
parapet metalic = 5.74 to
TOTAL =8.14 to rot = 8,00 to

22 TRA06A____ 73.00 to
TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR CU AUTOBETONERA PE
DIST.= _____ KM.

29.05 mc x 2,5 to/mc = 72.625 to

23 DI19G1 168.00 ore

UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. ÎNTR. DR. CU
CAROSERIE LEA DE 6,5 T.

1 lună x 21 zile/lună x 8 ore/zi = 168 ore

Întocmit, Verificat,

Amarie Alexandru Octavian prof. dr. ing. Andrei RADU

145
OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591
- km. 15+413 “
OBIECTUL : 02 -“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km.
12+591 - km. 15+413 “
ANTEMĂSURĂTOARE NR. 2.6
ZID SE SPRIJIN ŞI PROTECŢIE TERASAMENTE He= 3,00 m, L= 67,00 m

1 TSC19C1 1.33 SUTE

SĂP. CU BULDOZ. PE TRACTOR 81-180 CP INCL.ÎMPING.PĂM. LA 10 M TEREN MC
CATEGORIA 3

11.40 mc x 67.00 mx 70% : 4 : 100 = 1.33 sute mc

2 TSA01G2 57.00 MC
SAP.MAN.ÎN SP.ÎNTINSE ÎN PĂM. IMBIB. CU APĂ AUNC. ÎN VEH.LA H=0.61-2M TEREN TARE

11.40 mc x 67.00 mx 33% : 4 : = 57.00 mc

3 IFI03D1 3,092.30 KG
CONFECŢIONARE CADRE MET. EXEC. COŞ. DIN ÎMPLET. SÂRMĂ, CU OŢEL DIAM. 12 MM

184.615 kg x 67.00 :4 =
3092.301 kg
4 2000157 3,185.07 KG
OŢEL BETON PROFIL NETED OB37 STAS 438, D= 12 MM

3092.301 kg x 1.03 = 3185.70

kg
5 IFI04A1 1,826.00 MP
MONTAREA IMPL.SARMA DN 2.8 MM, PE CADRE MET. LA COŞURI FOL. PTR. LUCR.
ZIDĂRIE
GABIOANE

109.00 mp x 67,00 : 4 = 1825.75 mp rot = 1826.00 mp

6 3805449 46.86 KG
SARMA MOALE ZINCATĂ, OL 32 S889

109.00 mp x 67.00 :4 x 0.02567 kg/mp = 46.86 kg

7 3805384 32.16 KG
SARMA MOALE ZINCATĂ, OL 32 S889 DN 2.25 MM

1.92 kg x 67.00 m : 4 = 32.16

kg
8 IFB13A1 436.00 MC
UMPLUTURI ÎN GABIOANE CU PIATRĂ BRUTĂ

146
 26.00 mc x 67 m : 4 m = 435.5 mc rot = 436.00 mc
9 TRA01A40 850.00 TO
TRANSPORT BOLOVANI DE RÂU CU AUTO LA DISTANŢA DE 40 KM.

435.5 mc x 1.5 to/mc x 1.3 = 849.225 mc rot = 850.00 mc

10 PC02A1 262.00 MP
COFRAJE PENTRU ECRANE DE PROT. GABIOANE

15.64 mp x 67,00 m : 4.00 m = 261.97 mp rot = 262.00 mp

11 PB02A1 47.57 MC
TURNARE BETON C16/20 (B200) LA ECRANELEDE PROTECŢIE

2.84 mc x 67.00 m : 4.00 m =

47.57 mc
12 CZ0112E1 49.47 MC
Beton marca B 200 pompat cu agregate grele, sortate cu granulaţia până la 16 mm, în beton
care trebuie să asigure permeabilitatea redusă având grad de impermeabilitate P10/4 utilizat la executarea
recipienţilor pentru lichide (cuve, decantoare, rezervoare
2.84 mc x 67.00 m : 4.00 m x 1.04= 49.47 mc
13 TRB01C12 49.47 TO
TRANSPORT BETON CU ROABA de la art. 12.
49.47 mc x 2.50 to/mc x 20% = 49.47 to
14 TRA06A35 124.00 TO
TRANSP. RUT. AL BETONULUI CU AUTOBET. DE 5.5. MC, DIST. 35 KM.
49.47 mc x 2.5 to/mc = 123.675 to rot = 124.00 to
15 TRI1AC04B3 8.00 TO
ÎNCĂRCARE MAT. GR., AMBALATE PESTE 100 KG, DEPL. PRIN PURTAT DIRECT PÂNĂ
LA 10 M, AŞEZARE, RAMPĂ-VAGON T.CTG. 3

de la art.4 = 3.185 to
de la art.5 = 1826.00 mp x 2.9 kg/mp : 1000 = 5.29 to
Total = 8.475 to rot = 8.00 to
16 TRI1AC15B6 8.00 TO
DESC. MAT.GR.AMBALATE, PESTE 100 KG, DEPL. PRIN PURTAT DIRECT PÂNĂ
LA 10 M, AŞEZARE, RAMPĂ-VAGON T.CTG. 3

de la art.4 = 3.185 to
de la art.5 = 1826.00 mp x 2.9 kg/mp : 1000 = 5.29 to
Total = 8.475 to rot = 8.00 to

17 TSD17A1 481.00 MC
UMPLUT.COMPACT. LA PROFIL TALUZ PE 0.5 M,EXECUT.MAN.ODATĂ CU EXEC.
MEC. A RAMBL.PĂM.NECOEZIV
28.72 mc x 67.00 m : 4.00 m = 481.06 mc rot = 481.00 mc
18 TRA01A01 1,481.00 TO
TRANSPORTUL CU AUTO MAT. UMPLUT. PE DISTANŢA DE 1 KM.

28.72 mc x 67.00 m : 4.00 m x 2.2 to/mc x 1.4 = 1481.36 to rot = 1481.00 to

19 TSC04F1 6.73 SUTE
SĂP.MEC.CU EXC.DE 0.71-1 MC, ÎN PĂM. CU UMIDIT. NAT.DESC.AUTO TER. CATG. 2 MC

481.06 mc x 1.4 : 100 = 6.73

sutemc
20 TSD17A1 13.00 MC

147
 UMPLUT.COMPACT. LA PROFIL TALUZ PE 0.5 M,EXECUT.MAN.ODATĂ CU EXEC. SALTELELOR

0.80 mc x67.00 m : 4.00 m = 13.40 mc rot = 13.00 mc

21 DI19G1 160.00 ORE
AUTOVEHICUL SPECIAL TIP LEA PENTRU INTREŢINERE DRUMURI

40 zile x 4 ore/zi = 160.00 ore

Întocmit, Verificat,

Amarie Alexandru Octavian prof. dr. ing. Andrei RADU

148
 CAP. III

LISTELE CU CANTITĂŢILE DE LUCRĂRI

149
OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “
BENEFICIAR:

GRAFIC FIZIC ŞI VALORIC DE EXECUŢIE A LUCRĂRII

CANTITĂŢ
NR. UM I VALOARE Anul de execuţie ______ Anul de execuţie ______
CRT Cantită Valor Cantită Valor
. LUCRĂRI PROIECTATE TOTALE TOTALĂ ţi i Luna ţi i Luna
1 1 1 1 1
lei lei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 lei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 12

1 Deschiderea finanţării

2 ORGANIZARE DE ŞANTIER
OBIECT NR.1. AMENAJĂRI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

1.1. - LUCRĂRI DE AMENAJARE DEPOZITE ŞI GROPI DE

3 ÎMPRUMUT , REFACERE CADRU NATURAL sute mc 48.00

4 1.2. - PLANTAŢII RUTIERE buc 280

OBIECT NR.2 - MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 -

POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413

5 2.1. LUCRĂRI DE TERASAMENTE sute mc 41

6 2.2. LUCRĂRI DE FUNDAŢIE DRUM mc 13342

7 2.3. SUPRASTRUCTURĂ mp 18894

8 2.4. LUCRARI PENTRU EXECUTIE SANTURI m 5644

9 2.5. LUCRĂRI ACCESORII SI DE SIGURANTA RUTIERA km 2.822

2.6. ZID SE SPRIJIN ŞI PROTECŢIE TERASAMENTE He= 3,00
10 m, L= 67,00 m m 67.00

1
Întrerupere în perioada de iarnă 1 2 2 1 2 12

Perioada de execuţie

PROIECTANT, BENEFICIAR,

150
OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “
BENEFICIAR:

CENTRALIZATORUL FINANCIAR AL OBIECTELOR

Devizul ofertă al obiectivului:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “

NR. VALOARE din care :

CRT. CATEGORIA DE LUCRĂRI (exclusiv TVA) Contractantul conducător Asociaţi Subcontra-
( lider asociaţie ) ctanţi
lei lei lei lei
I.Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului
OBIECT NR.1. AMENAJĂRI PENTRU
1 PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
TOTAL I
II.Cheltuieli pentru investiţia de bază
OBIECT NR.2: MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ
177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km.
2 15+413
III. ALTE CHELTUIELI

3 ORGANIZARE DE ŞANTIER
TOTAL II
III.Procurare:
utilaje şi echipamente tehnologice cu montaj
utilaje şi echipamente de transport
dotări, inclusiv utilaje şi echipamente independente
TOTAL III
TOTAL VALOARE (exclusiv TVA) lei
euro
TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ
TOTAL (inclusiv TVA)

PROIECTANT, BENEFICIAR,

151
OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “

CENTRALIZATORUL FINANCIAR AL CATEGORIILOR DE LUCRĂRI

Devizul ofertă al obiectului: NR.1. AMENAJĂRI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

NR. VALOARE din care :

CRT. CATEGORIA DE LUCRĂRI (exclusiv TVA) Contractantul conducător Asociaţi Subcontra-
( lider asociaţie ) ctanţi
lei lei lei lei
I.Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea
terenului
1.1. - LUCRĂRI DE AMENAJARE DEPOZITE ŞI
GROPI DE ÎMPRUMUT, REFACERE CADRU
1 NATURAL
2 1.2. - PLANTAŢII RUTIERE
TOTAL I
II.Procurare:
utilaje şi echipamente tehnologice cu montaj
utilaje şi echipamente de transport
dotări, inclusiv utilaje şi echipamente
independente
TOTAL II
TOTAL VALOARE (exclusiv TVA) lei
euro
TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ
TOTAL (inclusiv TVA)

PROIECTANT, BENEFICIAR,

152
OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “
OBIECTUL : 01 - AMENAJĂRI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

LISTA CANTITATILOR DE LUCRARI NR. 1.1.

Amenajare depozite şi gropi de împrumut, refacere cadru natural

Categoria de lucrări 101

Nr. Capitolul de lucrări Preţ.unit. VALORI
crt. a)mater. ( LEI )
b)manop.
c)utilaj Mater. Manop. Utilaj Transport Total
d)transp.
Simbol Denumire Cant. UM TOTAL lei lei lei lei lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 TSC18B1 10.00 sute mc
SAPAT.CU BULDOZ.PE TRACT.65-80CP INCL. IMPINS PAMINTULUI LA 10 M T.CAT 3

2 TSC22B1 29.00 sute mc

SPOR PENTRU FIECARE 10 M ÎN PLUS LA TSC 18B1, BULD. DE 81-180 CP, PĂM.CAT. 3

3 TSA01D1 65.00 mc
SAP.MAN.IN SPATII INTINSE IN PAM.CU UMID. NAT.ARUNC.IN DEPOZ.SAU VEHIC
.LA H <0,6M T.F.TARE

4 TSD03C1 38.00 sute mc

IMPRAST.PAM.AFINAT CU BULD.PE SENILE DE 81-180 CP IN STRAT.CU GROS.DE 21-30
CM TER.CAT.1 SAU 2

153
5 20.00 sute mp
NIVELAREA CU AUTOGREDER PINA 175 CP A SUPR.TEREN SI PLATF.DE
TERASAMENTE
EXECUTATA IN TEREN CAT 1 SAU 2

6 TSD07G1 38.00 sute mc

COMPACTAREA UMPLUT.CU RULOU COMPRESOR 10-12T EXCL. PAM. COEZ.
GRAD. COMPACT. 97-98

7 TSD14A1 378.00 mc
UDAREA CU AUTOCIST.DE 5-8T CU DISP.DE STROP.STR.

8 TSH09B1 20.00 sute mp

SEMĂNAREA GAZONULUI PE SUPRAFEŢE ÎN PANTĂ PESTE 30 %.

9 DI19G1 48.00 ore

UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. ÎNTR. DR. CU
CAROSERIE LEA DE 6,5 T.

Cheltuieli directe din articole:

Din care:
Valoare aferenta utilaje termice =
Valoare aferenta utilaje electrice =

Detaliere transporturi:
-Articole TRA

Alte cheltuieli directe:

154
 -CAS:
-SOMAJ:
-CONTRIBUTII PT. C.M. SI INDEMNIZATII PT.
ASIGURARI DE SANATATE
-SANATATE
-CONTRIBUTIE ASIGURARI ACCIDENTE DE MUNCA,
BOLI
PROFESIONALE
-FOND GARANTARE A CREANTELOR SALARIALE

Total cheltuieli directe:

GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL

Cheltuieli indirecte:
Profit:

TOTAL GENERAL DEVIZ:

TVA
TOTAL cu TVA

Proiectant, Beneficiar,

OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “
OBIECTUL : 01 - AMENAJĂRI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

LISTA CANTITATILOR DE LUCRARI NR. 1.2.

Plantaţii rutiere
155
Categoria de lucrări 101
Nr. Capitolul de lucrări Preţ.unit. VALORI
crt. a)mater. ( LEI )
b)manop.
c)utilaj Mater. Manop. Utilaj Transport Total
d)transp.
Simbol Denumire Cant. UM TOTAL lei lei lei lei lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 TSH17C1 36.00 mc
SĂPAREA MANUALĂ GROPI POLIGON. CU LĂRG. < 2 m ŞI H < 1,5 m

Realizare gropi pentru plantaţii:

2 TSD14A1 4.00 mc
UDAREA CU AUTOCIST.DE 5-8T CU DISP.DE STROP.STR.

3 TSH24A1 280.00 buc

PLANTĂRI ARBUŞTI FĂRĂ BALOT

3 7202932 291,20 buc

Puiet arbust.foios.- spcotoweaster cal.1h = 50cm

4 DI19G1 42.00 ore

UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. ÎNTR. DR. CU
CAROSERIE LEA DE 6,5 T.

Cheltuieli directe din articole:

Din care:
156
 Valoare aferenta utilaje termice =
Valoare aferenta utilaje electrice =

Detaliere transporturi:
-Articole TRA

Alte cheltuieli directe:

-CAS:
-SOMAJ:
-CONTRIBUTII PT. C.M. SI INDEMNIZATII PT.
ASIGURARI DE SANATATE
-SANATATE
-CONTRIBUTIE ASIGURARI ACCIDENTE DE MUNCA,
BOLI PROFESIONALE
-FOND GARANTARE A CREANTELOR SALARIALE

Total cheltuieli directe:

GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL

Cheltuieli indirecte:
Profit:

TOTAL GENERAL DEVIZ:

TVA
TOTAL cu TVA

Proiectant, Beneficiar,

157
OBIECTIVUL: MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 177, POIANA MICULUI - SUCEVITA ,
KM.12+591,00 -15+413.00
OBIECTUL: Obiect1, AMENAJAREA TERITORIULUI

LISTA
cuprinzand consumurile de resurse materiale
Nr. Consumul Pretul unitar Valoarea Greu-
crt. Denumirea resursei materiale U.M. cuprins in (exclusiv TVA) (exclusiv TVA) Furnizorul tatea
oferta - Lei - - Lei - - tone -
0 1 2 3 4 5=3x4 6 7
1 6202806 Apa industriala pentru mc 382,56 382,6
lucr.drumuri-terasamente in cisterne

2 7322897 Fringhie cinepa 9-16 mm kg 2,80 0,0

3 7204203 Paie in snopi D 8-16 mm kg 33,60 0,0

lungi de 70-80 cm
4 7202932 Puiet arbust.foios.- buc 291,20 0,7
spcotoweaster cal.1h = 50cm
5 7343803 Rogojina din papura buc 2,80 0,0
1,8x1,8m
6 7204435 Seminte de plante- kg 79,20 0,1
graminee perene (pm)
Lei 383,4
TOTAL
EURO

1 EURO = 3,5500 Lei, curs la data de 20.05.2009

Incheiere

Raportul generat cu programul WinDoc 3.8 SP177. Web-site: www.deviz.ro; E-mail: windoc@softmagazin.ro; Telefon: 0236.477007
158
159
OBIECTIVUL: 3. MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 177, POIANA MICULUI - SUCEVITA ,
KM.12+591,00 -15+413.00
OBIECTUL: 3.1. Obiect1, AMENAJAREA TERITORIULUI

LISTA
cuprinzand consumurile cu mana de lucru
Nr. Consumul cu Tariful mediu Valoarea
crt. Denumirea meseriei manopera - Lei/ora - (exclusiv TVA) Procentul
- (om/ore) - - Lei -
0 1 2 3 4=2x3 5
1 19921 Muncitor deservire constructii-montaj 188,86
categoria a II-a
2 99921 Muncitor deservire gospodarie 104,60
comunala categoria a II-a
3 90321 Peisagist categoria a II-a 118,00
4 90311 Peisagist categoria I 81,20
5 19621 Sapator categoria a II-a 149,50
Total ore manopera: 642,15
Lei
TOTAL
EURO

1 EURO = 3,5500 Lei, curs la data de 20.05.2009

Incheiere

Raportul generat cu programul WinDoc 3.8 SP177. Web-site: www.deviz.ro; E-mail: windoc@softmagazin.ro; Telefon: 0236.477007
160
161
OBIECTIVUL: 3. MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 177, POIANA MICULUI - SUCEVITA ,
KM.12+591,00 -15+413.00
OBIECTUL: 3.1. Obiect1, AMENAJAREA TERITORIULUI

LISTA
cuprinzand consumurile de ore de functionare a utilajelor de constructii
Nr. Ore de Tariful unitar Valoarea
crt. Denumirea utilajului de constructii functionare (exclusiv TVA) (exclusiv TVA)
- Lei / ora - - Lei -
0 1 2 3 4=2x3
1 5603 Autocisterna cu dispde strop cu m.a.j. 5-8t 38,20
2 3546 Autogreder pina la 175cp 6,24
3 4053 Autovehicul spec pt intr si reparare drum caroser 490,00
lea 6,5t
4 3553 Buldozer pe senile 65-80cp 74,09
5 3554 Buldozer pe senile 81-180cp 18,24
6 4004 Compactor autopropcu rulour.(valturi) pina la 12tf 234,46

Lei
TOTAL
EURO

1 EURO = 3,5500 Lei, curs la data de 20.05.2009

Incheiere

Raportul generat cu programul WinDoc 3.8 SP177. Web-site: www.deviz.ro; E-mail: windoc@softmagazin.ro; Telefon: 0236.477007
162
 LISTA
cuprinzand costurile privind transporturile
Nr. Tone km ore de Tariful unitar Valoarea
crt. transportate par- functio- (exclusiv TVA) (exclusiv TVA)
Tipul de transport
cursi nare - /Tona/Km - - -
0 1 2 3 4 5 6=2x3x5

TOTAL

163
164
OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “
OBIECTUL : 02 -“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “

CENTRALIZATORUL FINANCIAR AL CATEGORIILOR DE LUCRĂRI

Devizul ofertă al obiectului: NR.2. -“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “

NR. VALOARE din care :

(exclusiv Contractantul
CRT. CATEGORIA DE LUCRĂRI TVA) conducător Asociaţi Subcontra-
( lider asociaţie ) ctanţi
lei lei lei lei
I.Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea
terenului
1 2.1. LUCRĂRI DE TERASAMENTE
2 2.2. LUCRĂRI DE FUNDAŢIE DRUM
3 2.3. SUPRASTRUCTURĂ
4 2.4. LUCRARI PENTRU EXECUTIE SANTURI
5 2.5. LUCRĂRI ACCESORII SI DE SIGURANTA RUTIERA
2.6. ZID SE SPRIJIN ŞI PROTECŢIE TERASAMENTE He=
6 3,00 m, L= 67,00 m
TOTAL I
II.Procurare:
utilaje şi echipamente tehnologice cu montaj
utilaje şi echipamente de transport
dotări, inclusiv utilaje şi echipamente
independente
TOTAL II
TOTAL VALOARE (exclusiv TVA) lei
euro
TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ
TOTAL (inclusiv TVA)

PROIECTANT, BENEFICIAR,

165
OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “
OBIECTUL : 02 -“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “

LISTA CANTITATILOR DE LUCRARI NR. 2.1.

LUCRĂRI DE TERASAMENTE

Categoria de lucrări 101

Nr. Capitolul de lucrări Preţ.unit. VALORI
crt. a)mater. ( LEI )
b)manop
.
c)utilaj Mater. Manop. Utilaj Transport Total
d)transp.
Simbol Denumire Cant. UM TOTAL lei lei lei lei lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 TSC05G1 29.00 sute mc
SĂPĂTURĂ CU EXCAV. PE ŞENILE DE 2,5-2,9 MC ÎN PĂMÂNT CU UMIDITATE
NATURALĂ CU DESCĂRCARE ÎN AUTO, TEREN CAT. 2, PENTRU UMPLUTURI
COMPACTATE COMPLETARE TERASAMENT

2 TRA01A__ P 6343.00 to
TRANSPORTUL PĂMÂNTULUI DIN GROPA DE ÎMPRUMUT CU AUTO LA LUCRARE PE
____ KM.

3 TSD03C1 29.00 sute mc

IMPRAST.PAM.AFINAT CU BULD.PE SENILE DE 81-180 CP IN STRAT.CU GROS.DE 21-
30 CM TER.CAT.1 SAU 2

4 TSD07G1 20.00 sute mc

COMPACTAREA UMPLUT.CU RULOU COMPRESOR 10-12T EXCL. PAM. COEZ.
GRAD. COMPACT. 97-98

5 TSC21C1 12.00 sute mc

SĂPĂTURĂ CU AUTOGREDER PÂNĂ LA 175CP, INCLUSIV ÎMPRĂŞTIREA PĂM. LA 10
166
 M , T.CAT.3

6
NIVELAREA CU AUTOGREDER PÎNĂ LA 175 CP A SUPRAF. TEREN ŞI PLATF. DE
TERASAMENTE EXECUTATĂ ÎN TEREN CAT. 3

7 TSE06A1 293.00 sute mp

PREGATIREA PLATF.PAM.PT.STRAT IZOLATOR SI REPARTITIE DIN NISIP SAU
BALAST EXEC. IN PAM.NECOEZ.

8 DI19G1 336.00 ore

UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. ÎNTR. DR. CU
CAROSERIE LEA DE 6,5 T.

9 DF24A1 2.00 pct.

SEMNALIZARE RUTIERĂ PENTRU ASIG. CONT. CIRC. ÎN TIMPUL EXECUŢIEI
LUCRĂRILOR CU INDICATOARE METALICE

10 DF27A1 672.00 ore

PILOTI PT DIRIJ CIRC RUT IN SCOP ASIG FLUENT TRAF PE SECT DR CU RESTR DE
CIRC PTR LUCR CONST,REP

Cheltuieli directe din articole:

Din care:
Valoare aferenta utilaje termice =
Valoare aferenta utilaje electrice =

Detaliere transporturi:
-Articole TRA

167
 Alte cheltuieli directe:

-CAS:
-SOMAJ:
-CONTRIBUTII PT. C.M. SI INDEMNIZATII PT. ASIGURARI DE SANATATE
-SANATATE
-CONTRIBUTIE ASIGURARI ACCIDENTE DE MUNCA, BOLI PROFESIONALE
-FOND GARANTARE A CREANTELOR SALARIALE

Total cheltuieli directe:

GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL

Cheltuieli indirecte:
Profit:

TOTAL GENERAL DEVIZ:

TVA
TOTAL cu TVA

PROIECTANT, BENEFICIAR,

OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “
OBIECTUL : 02 -“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “

LISTA CANTITATILOR DE LUCRARI NR. 2.2.

168
 LUCRĂRI DE FUNDAŢIE DRUM

Categoria de lucrări 101

Nr. Capitolul de lucrări Preţ.unit. VALORI
crt. a)mater. ( LEI )
b)manop
.
c)utilaj Mater. Manop. Utilaj Transport Total
d)transp.
Simbol Denumire Cant. UM TOTAL lei lei lei lei lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 DA19A1 29300.00 mp
STRAT ANTICONTAMINATOR MATER. TEXTIL NEŢESUT SAU FILTR. SINTETIC PE
AMPRIZĂ SAU PLATFORMA DRUMULUI

2 DA06B1 8162.00 mc
STRAT DE AGREGATE NATURALE CU FUNCT. REZIST.,FILTRANT-IZOLATOR,
AERESIRE ŞI ANTICAPILAR CU AŞTERNERE MECANICĂ, BALAST

3 DA06A1 2041.00 mc
STRAT DE AGREGATE NATURALE CU FUNCT. REZIST.,FILTRANT-IZOLATOR,
AERESIRE ŞI ANTICAPILAR CU AŞTERNERE MANUALĂ, BALAST

4 TRA01A____ 24076.00 to
TRANSPORTUL CU AUTO BALAST DE LA BALASTIERĂ LA LUCRARE PE DISTANŢA
_____KM

5 DA12B1 2511.00 mc
STRAT FUND. REPROF. PIATRĂ SPARTĂ PENTRU DRUMURI CU AŞTERNERE
MECANICĂ EXECUTATĂ CU ÎMPĂNARE FĂRĂ ÎNNOROIRE

6 DA11B1 628.00 mc
STRAT FUND. REPROF. PIATRĂ SPARTĂ PENTRU DRUMURI CU AŞTERNERE
169
 MANUALĂ EXECUTATĂ CU ÎMPĂNARE FĂRĂ ÎNNOROIRE

7 TRA01A____ 7340.00 to
TRANSPORTUL CU AUTO PIATRĂ SPARTĂ LA LUCRARE PE DISTANŢA _______ KM.

8 TSD07G1 3139.00 sute mc

COMPACTAREA UMPLUT.CU RULOU COMPRESOR 10-12T EXCL. PAM. COEZ.
GRAD. COMPACT. 97-98 ( compactare suplimentară )

9 TSD14A1 1334.00 mc
UDAREA CU AUTOCIST.DE 5-8T CU DISP.DE STROP.STR.

10 DI19G1 336.00 ore

UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. ÎNTR. DR. CU
CAROSERIE LEA DE 6,5 T.

11 DF24A1 2.00 pct.

SEMNALIZARE RUTIERĂ PENTRU ASIG. CONT. CIRC. ÎN TIMPUL EXECUŢIEI
LUCRĂRILOR CU INDICATOARE METALICE

12 DF27A1 672.00 ore

PILOTI PT DIRIJ CIRC RUT IN SCOP ASIG FLUENT TRAF PE SECT DR CU RESTR DE
CIRC PTR LUCR CONST,REP

Cheltuieli directe din articole:

Din care:

170
 Valoare aferenta utilaje termice =
Valoare aferenta utilaje electrice =

Detaliere transporturi:
-Articole TRA

Alte cheltuieli directe:

-CAS:
-SOMAJ:
-CONTRIBUTII PT. C.M. SI INDEMNIZATII PT. ASIGURARI DE SANATATE
-SANATATE
-CONTRIBUTIE ASIGURARI ACCIDENTE DE MUNCA, BOLI PROFESIONALE
-FOND GARANTARE A CREANTELOR SALARIALE

Total cheltuieli directe:

GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL

Cheltuieli indirecte:
Profit:

TOTAL GENERAL DEVIZ:

TVA
TOTAL cu TVA

Proiectant, Beneficiar,

OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “
OBIECTUL : 02 -“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “

LISTA CANTITATILOR DE LUCRARI NR. 2.3.

SUPRASTRUCTURĂ

Categoria de lucrări 101

171
Nr. Capitolul de lucrări Preţ.unit. VALORI
crt. a)mater. ( LEI )
b)manop
.
c)utilaj Mater. Manop. Utilaj Transport Total
d)transp.
Simbol Denumire Cant. UM TOTAL lei lei lei lei lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 DH08A1 288.00 mc
CURĂŢIREA PLATFORMEI DRUMULUI DE NOROI, ÎN VEDEREA APLICĂRII UNUI
STRAT DE ÂMBRĂCĂMINTE RUTIERĂ

2 TRB04A2 633.00 to
TRANSPORTUL MATERIALELOR CU LOPATA ( MAX. 3 M ORIZ. SAU 2 M VERT.)
MATERIALE CU ADERENŢĂ, 2 LOPĂTARE

DA06A1 mc
3 ( asim ) 576.00
STRAT DE AGREGATE NATURALE CU FUNCT. DE REPARTIŢIE CU AŞTERNERE
MANUALĂ,NISIP

4 TRA01A____ 1358.00 to
TRANSPORTUL CU AUTO NISIP DE LA DEPOZIT LA LUCRARE PE DISTANŢA _____KM

5 TSD07G1 4.00 sute mc

COMPACTAREA UMPLUT.CU RULOU COMPRESOR 10-12T EXCL. PAM. COEZ.
GRAD. COMPACT. 97-98

6 DC01D1 18894.00 mp
ÎMBRĂCĂMINTE BETON DE CIMENT LA AUTOSTRĂZI DRUMURI CLS. I-IV, PISTE
AEROPORTUARE EXEC. 2 STR. (REZ-UZURĂ) CU GROS. TOTALĂ 23 CM. LISTĂ
ANEXĂ 10804 10173 10805

172
 7 DC02A 3057.00 m
TAIEREA CU MAS. CU DISC. DIAMANTATE A ROST. LA IMB. DE BET.CIM. SI COLM. CU
M.B.

8 CZ0302K1 4431.67 kg
Confectionat armaturi pentru pereti, grinzi, stilpi, dia- fragme la constructii obisnuite in
ateliere santier PC52D = 10-16 mm

9 TRA01A___ 10474.50 to
TRANSPORT CU AUTOBASCULANTA BETON DE LA STAŢIA DE PREPARARE LA
LUCRARE

10 DA06A1 2687.00 mc
STRAT DE AGREGATE NATURALE CU FUNCT. REZIST.,FILTRANT-IZOLATOR,
AERESIRE ŞI ANTICAPILAR CU AŞTERNERE MANUALĂ, BALAST

11 TRA01A____ 6340.00 to
TRANSPORTUL CU AUTO BALAST DE LA BALASTIERĂ LA LUCRARE PE DISTANŢA
_____KM

12 DD04C1 4233.00 mp
Pavaj din piatră brută sau bolovani de riu, aşezat pe nisip exec. din p. brută tip mic, 12-16
cm, pe
acostamente

13 DD07E1 4233.00 mp
Umplerea cu mortar de ciment a rosturilor la pavaj din pav. abnorme. Listă anexă 10174

173
14 TRA01A____ 1715.00 to
TRANSPORTUL CU AUTO PIATRĂ BRUTĂ ŞI AGREGATE DE LA CARIERĂ LA
LUCRARE PE DISTANŢA _____KM

15 DI19G1 672.00 ore

UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. ÎNTR. DR. CU
CAROSERIE LEA DE 6,5 T.

16 DF24A1 2.00 pct.

SEMNALIZARE RUTIERĂ PENTRU ASIG. CONT. CIRC. ÎN TIMPUL EXECUŢIEI
LUCRĂRILOR
CU INDICATOARE METALICE

17 DF27A1 1344.00 ore

PILOTI PT DIRIJ CIRC RUT IN SCOP ASIG FLUENT TRAF PE SECT DR CU RESTR DE
CIRC PTR LUCR CONST,REP

Cheltuieli directe din articole:

Din care:
Valoare aferenta utilaje termice =
Valoare aferenta utilaje electrice =

Detaliere transporturi:
-Articole TRA

Alte cheltuieli directe:

-CAS:
-SOMAJ:
-CONTRIBUTII PT. C.M. SI INDEMNIZATII PT. ASIGURARI DE SANATATE
-SANATATE
-CONTRIBUTIE ASIGURARI ACCIDENTE DE MUNCA, BOLI PROFESIONALE
-FOND GARANTARE A CREANTELOR SALARIALE
174
 Total cheltuieli directe:

GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL

Cheltuieli indirecte:
Profit:

TOTAL GENERAL DEVIZ:

TVA
TOTAL cu TVA

Proiectant, Beneficiar,

OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “
OBIECTUL : 02 -“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “

LISTA CANTITATILOR DE LUCRARI NR. 2.4.

LUCRĂRI PENTRU EXECUŢIE ŞANŢURI

Categoria de lucrări 101

Nr. Capitolul de lucrări Preţ.unit. VALORI
crt. Simbol Denumire Cant. UM a)mater. ( LEI )
b)manop
.

175
 c)utilaj Mater. Manop. Utilaj Transport Total
d)transp.
TOTAL lei lei lei lei lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 TSA01C1 2822.00 mc
SĂPĂTURĂ MAN. ÎN SP. ÎNTINSE ÎN PĂM. CU UMID. NAT. ARUNC. ÎN DEP. SAU VEHIC.
LA ÎNĂLŢIME SUB 0,60 m, TEREN TARE

2 TRB04A2 6209.00 to
TRANSPORTUL MATERIALELOR CU LOPATA ( MAX. 3 M ORIZ. SAU 2 M VERT.)
MATERIALE CU ADERENŢĂ, 2 LOPĂTARE

3 TRA01A___P 6209.00 to
TRANSPORTUL RUTIER AL PĂMÂNTULUI DIN SĂPĂTURĂ LA DISTANŢA DE _ KM

4 IFB09A1 17835.00 mp
STRAT DRENANT GROSIME 5 CM DIN NISIP

5 IFA03C1 17835.00 mp
Pereu placi B 200 turnat in cimpuri 2 m supr. impartit cu rost 2,5 m lat. gros. 10 cm

6 CZ0112E1 1798.00 mc
Preparare beton B 200 cu agregate grele, sortate,granulatia < 16 mm, in beton pompat in
recipienti cu
ciment PA 35, in instalatii centralizate

7 TRA01A____ 2105.00 to
TRANSPORTUL CU AUTO AL MATER. PE DISTANŢA DE ______ KM.

176
 8 TRA06A____ 4495.00 to
TRANSPORTUL BETONULUI CU AUTOBETONIERA DE LA STAŢIA DE PREPARARE LA
LUCRARE

9 DI19G1 504.00 ore

UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. ÎNTR. DR. CU
CAROSERIE LEA DE 6,5 T.

Cheltuieli directe din articole:

Din care:
Valoare aferenta utilaje termice =
Valoare aferenta utilaje electrice =

Detaliere transporturi:
-Articole TRA

Alte cheltuieli directe:

-CAS:
-SOMAJ:
-CONTRIBUTII PT. C.M. SI INDEMNIZATII PT. ASIGURARI DE SANATATE
-SANATATE
-CONTRIBUTIE ASIGURARI ACCIDENTE DE MUNCA, BOLI PROFESIONALE
-FOND GARANTARE A CREANTELOR SALARIALE

Total cheltuieli directe:

GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL

Cheltuieli indirecte:
Profit:

177
 TOTAL GENERAL DEVIZ:
TVA
TOTAL cu TVA

Proiectant, Beneficiar,

OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “
OBIECTUL : 02 -“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “

LISTA CANTITATILOR DE LUCRARI NR. 2.5.

LUCRĂRI ACCESORII ŞI DE SIGURANŢĂ RUTIERĂ

Categoria de lucrări 101

Nr. Capitolul de lucrări Preţ.unit. VALORI
crt. a)mater. ( LEI )
b)manop
.
c)utilaj Mater. Manop. Utilaj Transport Total
d)transp.
Simbol Denumire Cant. UM TOTAL lei lei lei lei lei

178
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 DF18A1 54.00 buc
PLANTARE STILPI PENTRU INDICATOARE DE CIRCULATIE RUTIERA DIN METAL
CONFECT. INDUSTRIAL

2 6301793 54.00 buc

STILP METALIC CONFECTIONAT INDUSTRIAL

3 2100945 7.00 mc
BETON DE CIMENT B 150 STAS 3622

4 TRA06A___ 17.00 to
TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI- MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE 5,5
MC DIST.=… KM

5 DF19A1 52.00 buc

MONTAREA INDICATOARELOR PTR CIRC RUT DIN TABL OTELSAU ALUM PE UN
STILP GATA PLANTAT

6 DZ36C1 1.92 mp
Conf. indicat. circ. rut. din tablă oţel 1,5 mm sau tablă al. de 2 mm acop. folie reflec.
dreptung. tablă oţel

7 DZ36B1 10.61 mp
Conf. indicat. circ. rut. din tablă oţel 1,5 mm sau tablă al. de 2 mm acop. folie reflec. triung.
tablă aluminiu

8 DF16B1 1.98 km
MARCAJE LONGIT TRANSV SI DIVERSE EXECUTATE MECANIZCU VOPSEA PE

179
 SUPRAFETE CAROSABILE

9 DI19G1 40 ore
UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. ÎNTR. DR. CU
CAROSERIE LEA DE 6,5 T.

10 DF01B1 26.00 buc

CONFECTIONAREA PE SANTIER DIN BETON A
INDICATOR. HECTOMETRICI

11 2100945 0.39 mc
BETON DE CIMENT B 150 STAS 3622

12 2101183 0.03 mc
MORTAR DE ZIDARIE M 100 S 1030

13 DF03A1 26.00 buc

PLANTAREA INDICATORILOR HECTOMETRICI INCLUSIV VOPS. SI SCRIEREA

14 DF01A1 3.00 buc

CONFECTIONAREA PE SANTIER DIN BETON A INDICATOR. KILOMETRICI

15 2100945 0.47 mc
BETON DE CIMENT B 150 STAS 3622

180
16 2101183 0.07 mc
MORTAR DE ZIDARIE M 100 S 1030

17 DF02G1 3 buc
PLANTARE INDIC. KM. INCL.VOPS., SCRIERE, EXEC.MOVILE LA DEB. CU PAV. PLATF.
DE INST. ŞI PROT. TAL. BRAZ. IARBĂ DR. MOD. LISTĂ ANEXĂ 10174

18 DF09A1 350.00 m
PARAP METALIC DEFORMABIL (FLEXIBIL) TIP A CU LISA SI STILPI METALICI

19 6306339 5743.5 kg
PARAPET METALIC DIRECTIONAL PENTRU INSTALATII

20 2100945 29.00 mc
BETON DE CIMENT B 150 STAS 3622

21 TRA01A____ 8.00 to
TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR CU
AUTOBASCULANTA PE DIST.= _____ KM.

22 TRA06A____ 73.00 to
TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR CU
AUTOBETONERA PE DIST.= _____ KM.

181
23 DI19G1 168.00 ore
UTILAJE MIJ. TRANSP. REP. INTR. DR. AUTOVEHICUL SPEC. REP. ÎNTR. DR. CU
CAROSERIE LEA DE 6,5 T.

Cheltuieli directe din articole:

Din care:
Valoare aferenta utilaje termice =
Valoare aferenta utilaje electrice =

Detaliere transporturi:
-Articole TRA

Alte cheltuieli directe:

-CAS:
-SOMAJ:
-CONTRIBUTII PT. C.M. SI INDEMNIZATII PT. ASIGURARI DE SANATATE
-SANATATE
-CONTRIBUTIE ASIGURARI ACCIDENTE DE MUNCA, BOLI PROFESIONALE
-FOND GARANTARE A CREANTELOR SALARIALE

Total cheltuieli directe:

GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL

Cheltuieli indirecte:
Profit:

TOTAL GENERAL DEVIZ:

TVA
TOTAL cu TVA

Proiectant, Beneficiar,

182
OBIECTIVUL:“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “
OBIECTUL : 02 -“ MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN DJ 177 - POIANA MICULUI - SUCEVIŢA, km. 12+591 - km. 15+413 “

LISTA CANTITATILOR DE LUCRARI NR. 2.6

ZID SE SPRIJIN ŞI PROTECŢIE TERASAMENTE He= 3,00 m, L= 67,00 m

Nr. Capitolul de lucrări Preţ.unit. VALORI

crt. a)mater. ( LEI )
b)manop
.
c)utilaj Mater. Manop. Utilaj Transport Total
d)transp.
Simbol Denumire Cant. UM TOTAL lei lei lei lei lei
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 TSC19C1 1.33 SUTE
SĂP. CU BULDOZ. PE TRACTOR 81-180 MC
CP INCL.ÎMPING.PĂM. LA 10 M TEREN
CATEGORIA 3

57.00 MC
183
2 TSA01G2 SAP.MAN.ÎN SP.ÎNTINSE ÎN PĂM. IMBIB.
CU APĂ AUNC. ÎN VEH.LA H=0.61-2M
TEREN TARE

3,092.30 KG
3 IFI03D1 CONFECŢIONARE CADRE MET. EXEC.
COŞ. DIN ÎMPLET. SÂRMĂ, CU OŢEL
DIAM. 12 MM

3,185.07 KG
4 2000157 OŢEL BETON PROFIL NETED OB37
STAS 438, D= 12 MM

1,826.00 MP
5 IFI04A1 MONTAREA IMPL.SARMA DN 2.8 MM,
PE CADRE MET. LA COŞURI FOL. PTR.
LUCR. ZIDĂRIE GABIOANE

46.86 KG
6 3805449 SARMA MOALE ZINCATĂ, OL 32 S889

32.16 KG
7 3805384 SARMA MOALE ZINCATĂ, OL 32 S889
DN 2.25 MM

436.00 MC
8 IFB13A1 UMPLUTURI ÎN GABIOANE CU PIATRĂ
BRUTĂ

850.00 TO
9 TRA01A40 TRANSPORT BOLOVANI DE RÂU CU
AUTO LA DISTANŢA DE 40 KM.

184
 262.00 MP
10 PC02A1 COFRAJE PENTRU ECRANE DE PROT.
GABIOANE

47.57 MC
11 PB02A1 TURNARE BETON C16/20 (B200) LA
ECRANELEDE PROTECŢIE

49.47 MC
12 CZ0112E1 Beton marca B 200 pompat cu agregate grele, sortate cu granulaţia
până la 16 mm, în beton care trebuie să asigure permeabilitatea redusă
având grad de impermeabilitate P10/4 utilizat la executarea recipienţilor
pentru lichide (cuve, decantoare, rezervoare
49.47 TO
13 TRB01C12 TRANSPORT BETON CU ROABA

124.00 TO
14 TRA06A35 TRANSP. RUT. AL BETONULUI CU AUTOBET.
DE 5.5. MC, DIST. 35 KM.

8.00 TO
15 TRI1AC04B3 ÎNCĂRCARE MAT. GR., AMBALATE PESTE
100 KG, DEPL. PRIN PURTAT DIRECT PÂNĂ
LA 10 M, AŞEZARE, RAMPĂ-VAGON T.CTG. 3

8.00 TO
16 TRI1AC15B6 DESC. MAT.GR.AMBALATE, PESTE
100 KG, DEPL. PRIN PURTAT DIRECT PÂNĂ
LA 10 M, AŞEZARE, RAMPĂ-VAGON T.CTG. 3

481.00 MC

185
17 TSD17A1 UMPLUT.COMPACT. LA PROFIL TALUZ
PE 0.5 M,EXECUT.MAN.ODATĂ CU EXEC.
MEC. A RAMBL.PĂM.NECOEZIV

1,481.00 TO
18 TRA01A01 TRANSPORTUL CU AUTO MAT. UMPLUT.
PE DISTANŢA DE 1 KM.

6.73 SUTE
19 TSC04F1 SĂP.MEC.CU EXC.DE 0.71-1 MC, ÎN MC
PĂM. CU UMIDIT. NAT.DESC.AUTO TER.
CATG. 2

13.00 MC
20 TSD17A1 UMPLUT.COMPACT. LA PROFIL TALUZ
PE 0.5 M,EXECUT.MAN.ODATĂ CU EXEC.
SALTELELOR

160.00 ORE
21 DI19G AUTOVEHICUL SPECIAL TIP LEA PENTRU
INTREŢINERE DRUMURI

Cheltuieli directe din articole:

Din care:
Valoare aferenta utilaje termice =
Valoare aferenta utilaje electrice =

Detaliere transporturi:
-Articole TRA

Alte cheltuieli directe:

-CAS:
-SOMAJ:
186
-CONTRIBUTII PT. C.M. SI INDEMNIZATII PT. ASIGURARI DE SANATATE
-SANATATE
-CONTRIBUTIE ASIGURARI ACCIDENTE DE MUNCA, BOLI PROFESIONALE
-FOND GARANTARE A CREANTELOR SALARIALE

Total cheltuieli directe:

GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL

Cheltuieli indirecte:
Profit:

TOTAL GENERAL DEVIZ:

TVA
TOTAL cu TVA

Proiectant, Beneficiar,

187
OBIECTIVUL: 3. MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 177, POIANA MICULUI - SUCEVITA ,
KM.12+591,00 -15+413.00
OBIECTUL: 3.2. Obiect 2AMENAJARE DRUM JUDETEAN DJ 177, POIANA MICULUI -
SUCRVITA , KM 12+491.00 - 15+413.00

LISTA
cuprinzand consumurile de resurse materiale
Nr. Consumul Pretul unitar Valoarea Greu-
crt. Denumirea resursei materiale U.M. cuprins in (exclusiv TVA) (exclusiv TVA) Furnizorul tatea
oferta - Lei - - Lei - - tone -
0 1 2 3 4 5=3x4 6 7
1 6202806 Apa industriala pentru mc 6.977,09 6.977,1
lucr.drumuri-terasamente in cisterne

2 6202818 Apa industriala pentru mc 1.687,36 1.687,4

mortare si betoane de la retea
3 2205680 Azbest crisolitic de orsova kg 1.284,79 1,3
fulgi cal 2 s 3315
4 3702130 Bada lr ol.carbon 1/2t 3 x kg 4,01 0,0
30 mn OL 32-1N s1945
5 2200393 Balast nespalat de riu mc 18.255,18 31.033,
0-70 mm 8
6 2100945 Beton de ciment B 150 mc 36,86 90,7
stas 3622
7 2600206 Bitum pentru drumuri tip D kg 2.005,14 2,2
80/120 stas 754
8 6311889 Bratara simpla 1 cirje buc 14,40 0,0
mare
9 2601262 Carton bitumat strat acop mp 1.265,90 2,2
filer calcar ca300 120cmx10m s 138

10 6102214 Chit de cutit alchidic seria kg 2,20 0,0

5240
11 2100024 Ciment I 32,5 (P 40) saci kg 64,40 0,1

12 2100414 Ciment II A 32,5(Pa 35) kg 696.496,19 696,5

vrac
13 2100036 Ciment portland p 45 vrac kg 1.504.210,00 1.504,2
s 388
14 3512145 Cornier aripi ineg tr. rece kg 15,92 0,0
s8250 50x 36x 4 OL 37-1n
15 6716156 Covor PVC f.sup.tip A mp 2,16 0,0
cal1 G = 2,0 laT = 1500 imprim.
s7361
16 5891533 Crampoane marimea 2 kg 132,26 0,2
10x10x110 OL 37 s 1447
17 2201907 Criblura dublu concasata tona 4.659,24 4.659,2
3/8 8/16 16/25
18 5887001 Cuie cu cap conic tip kg 75,58 0,1
a1 4 x100 OL 34 s 2111
19 7315789 Decofrol kg 248,59 0,3
20 6109418 Diluant ptr produse de kg 4,89 0,0
marcare d009-3 ni 1708-61 a9
21 7318315 Disan (lignosulfonat de kg 5.530,80 5,5
calciu+adaos 3%) cu 92% substanta
uscata
22 2917685 Dulap fag lung tivit cls C mc 0,07 0,1
gR = 50mm lun G = 2,50m s 8689

23 6108804 Email alb ii kg 99,85 0,1

e.109-5 ni 1707-61
6716974 Folie reflectorizanta mp 0,26 0,0
(import)

188
 2 3 4 6
25 2908737 Grinda rasin.cu 2 fete mc 0,34 0,2
plane groS = 10/12-35/35 L = 4-6m

26 6100981 Grund alchid orice culoare kg 0,58 0,0

27 6001551 Hirtie slef.usc.cu en foi buc 25,31 0,0

23x30 gr 25 s1581
28 6001666 Hirtie slef.usc.sticla foi buc 5,43 0,0
23x30 gr 25 s1581
29 7101217 Indicator circul.tbl.ol+fol.r. buc 1,92 0,0
cerc D = 600 mm f63a s1848

30 7101255 Indicator circul.tbl.ol+fol.r. buc 0,96 0,0

cerc D = 600 mm f66a s1848

31 7101322 Indicator circul.tbl.ol+fol.r. buc 0,48 0,0

cerc D = 600 mm f70 s1848

32 7101011 Indicator circul.tbl.ol+fol.r. buc 0,96 0,0

patrat L = 600 mm f36 s1848

33 7100081 Indicator circul.tbl.ol+fol.r. buc 0,48 0,0

triunghi L = 700mm f 8a s1848

34 7100093 Indicator circul.tbl.ol+fol.r. buc 0,48 0,0

triunghi L = 700mm f 8b s1848

35 7100108 Indicator circul.tbl.ol+fol.r. buc 0,48 0,0

triunghi L = 700mm f 8c s1848

36 7100213 Indicator circul.tbl.ol+fol.r. buc 0,48 0,0

triunghi L = 700mm f21 s1848

37 2100830 Ipsos pentru constructii tip kg 0,54 0,0

A, saci, s 545/1
38 6105474 Lac incolor de finit kg 0,44 0,0
anticoroziv l006-52 cs
39 2900773 Lemn rot cons rur coj fag mc 0,13 0,1
l min 1m D sub min 9cm s4342

40 2901167 Manele D = 7-11cm L = mc 0,47 0,3

2-6m rasinoase s.1040
41 7329883 Material textil netesut filtr m 21.330,40 13,9
sintet netesin lat 1,5m
42 2101183 Mortar de zidarie M 100 s mc 0,10 0,2
1030
43 6200951 Motorina pentru motor kg 75,58 0,1
diesel ld iarna vara s 240
44 2200642 Nisip sortat spalat de riu mc 528,36 713,3
si lacuri 3,0-7,0 mm
45 2200513 Nisip sortat nespalat de mc 1.121,41 1.513,9
rau si lacuri 0,0-3,0 mm
46 2200525 Nisip sortat nespalat de mc 5.072,32 6.847,6
rau si lacuri 0,0-7,0 mm
47 5885730 Nit cu cap semiinecat 5 kg 0,12 0,0
x 10 OL 34 s 1257
48 5885687 Nit cu cap semiinecat 3,5 kg 0,04 0,0
x 7 OL 34 s 1257
49 2000157 Otel beton profil neted OB kg 3.185,07 3,2
37 stas 438 D = 12mm
50 2000236 Otel beton profil neted OB kg 94,47 0,1
37 stas 438 D = 20mm

189
LISTA cuprinzand consumurile de resurse materiale
0 1 5=3x4 7

kg 4.498,15

190
63 2005030 Plasa sirma zincata ochi
patrat 50,0 x2,8 x1500 s 2543

64 6621612 Pudreta cauciuc cu kg 340,09 0,3

continut dedeseuri tex.gran.0,1-5mm

65 5882142 Saiba prec.plata pentru kg 1,04 0,0

met A M 8 OL 34 s 5200
66 5882489 Saiba prec.plata pentru kg 2,08 0,0
met B M 6 OL 34 s 5200
67 3803207 Sarma moale obisnuita D kg 259,75 0,3
= 2 mm, OL 32, s 889
68 3803269 Sarma moale obisnuita D kg 18,60 0,0
= 3 mm, OL 32 s 889
69 2903969 Scindura rasin lunga tiv mc 0,10 0,1
cls D gR = 18mm L = 6,00m s 942

70 6311528 Scoaba otel pentru kg 11,00 0,0

constructii din lemn, latime= 65-
90mm, l.200-300 mm
71 3805384 Sirma moale zincata D = kg 32,16 0,0
2,25 OL 32 s 889
72 3805449 Sirma moale zincata D = kg 101,64 0,1
4 OL 32 s 889
73 6301793 Stilp metalic confectionat buc 54,00 0,8
industrial
74 6301690 Stilp pentru placi buc 9,12 0,1
indicatoare dinteava otel D = 50
75 5800376 Surub cap hexagonal buc 208,00 0,0
precis M 6 x 25 gr. 5.8 s4272
76 5817446 Surub cap hexagonal buc 107,60 0,0
semiprecis M 8x 30 gr. 5.8 s 6220

77 3603281 Tabla constr.mecanice kg 24,00 0,0

s901 1,50x1000x2000 OL 37-1n
kg 4,40 0,0

191
LISTA cuprinzand consumurile de resurse materiale
0 1 2 3 4 5=3x4 6 7
52 2928335 Panou de cofraj tip p fag g mp 15,72 0,4
8 mm pentru pereti
53 6339 Parapet metalic directional kg 5.743,50 5,7
pentru instalatii
54 2201452 Piatra bruta sortata mc 597,15 895,7
r.metamorf. <50 kg/buc.
55 2201658 Piatra sparta pentru mc 637,22 955,8
drumuri r.magmatice 15-25
mm.
56 2201672 Piatra sparta pentru mc 3.826,44 5.739,7
drumuri r.magmatice 40-63
mm.
57 2200288 Pietris ciuruit spalat de mc 655,85 1.049,4
mal 7-15 mm
58 2200290 Pietris ciuruit spalat,de mc 0,35 0,6
mal, 7-30 mm
59 5840405 Piulita hexagonala buc 208,00 0,0
grosolana A M 6 gr. 5 s 922
60 5840766 Piulita hexagonala buc 104,00 0,0
grosolana B M 8 gr. 5 s 922
61 2927745 Placa PFL moi bitumate mc 0,57 0,2
calii 2750x1220x16 s7848

62 2005418 Plasa sirma neagra ochi kg 37,79 0,0

hexag. 19,0 x0,8 x1000 s 2542

kg 3.936,86 3,9

78 3655533 Tabla de aluminiu s 428

hh 2 x 500 al99,5

192
LISTA cuprinzand consumurile de resurse materiale
0 1 2 3 4 5=3x4 6 7
79 3655583 Tabla de aluminiu s 428 kg 64,72 0,1
hh 2 x 1000 al99,5
80 6829501 Tipar met.gata kg 4,58 0,0
confect.pt.borne la drumuri $

81 6202507 Vaselina tehnica artificiala kg 0,06 0,0

tip A s 917
82 6103830 Vopsea intermediara alba kg 45,57 0,0
v.105-1 ntr 1703-80
83 6103294 Vopsea minium de plumb kg 27,41 0,0
V 351-3 ntr 90-80
84 6200676 White spirit rafinat tip A kg 326,73 0,4
stas 44
Lei 64.412
TOTAL ,0
EURO

1 EURO = 3,5500 Lei, curs la data de 20.05.2009

Incheiere

Raportul generat cu programul WinDoc 3.8 SP177. Web-site: www.deviz.ro; E-mail: windoc@softmagazin.ro; Telefon: 0236.477007
193
 3. MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 177, POIANA MICULUI - SUCEVITA , KM.12+591,00 -15+413.00
OBIECTIVUL:
OBIECTUL: 3.2. Obiect 2AMENAJARE DRUM JUDETEAN DJ 177, POIANA MICULUI - SUCRVITA , KM 12+491.00 - 15+413.00

LISTA
cuprinzand consumurile cu mana de lucru

Nr. Consumul cu Tariful mediu Valoarea

crt. Denumirea meseriei manopera - Lei/ora - (exclusiv TVA) Procentul
- (om/ore) - - Lei -
0 1 2 3 4=2x3 5
1 10121 Asfaltator categoria a II-a 190,54
2 10111 Asfaltator categoria I 193,91
3 10221 Betonist categoria a II-a 9.164,81
4 10231 Betonist categoria a III-a 2.631,38
5 10241 Betonist categoria a IV-a 2.078,34
6 10251 Betonist categoria a V-a 4,12
7 10211 Betonist categoria I 16.108,23
8 10721 Dulgher constructii categoria a II-a 74,20
9 10731 Dulgher constructii categoria a III-a 93,77
10 10741 Dulgher constructii categoria a IV- a 30,13
11 10711 Dulgher constructii categoria I 61,51
12 10821 Dulgher poduri categoria a II-a 33,34
13 11021 Fascinar categoria a II-a 697,60
14 11011 Fascinar categoria I 697,60
15 11121 Fierar beton categoria a II-a 706,97
16 11131 Fierar beton categoria a III-a 98,95
17 11111 Fierar beton categoria I 255,52
18 11321 Finisor terasamente categoria a II-a 1.601,10
19 11311 Finisor terasamente categoria I 7,26
20 21411 Lacatus constructii metalice categoria I 32,07

21 21421 Lacatus constructii metalice categoria a 98,36

II-a
22 21431 Lacatus constructii metalice categoria a 30,15
III-a
23 21441 Lacatus constructii metalice categoria a 26,44
IV-a
24 19931 Muncitor deservire constructii montaj 13.139,36
categoria a III-a
25 19921 Muncitor deservire constructii-montaj 26.777,40
categoria a II-a
26 19911 Muncitor deservire c-tii.montaj categoria 33,34
I
27 319731 Muncitor incarcare-descarcare materiale 8,00
categoria a III-a
28 12821 Pavator categoria a II-a 5.976,23
29 12811 Pavator categoria I 11.808,10
30 12911 Pietrar categoria I 1.961,67
31 19621 Sapator categoria a II-a 4.336,86
32 223021 Vopsitor industrial categoria a II-a 10,50
33 223031 Vopsitor industrial-b categoria a III-a 10,50
34 223011 Vopsitor industrial-b categoria I 7,00
35 13431 Zidar categoria a III-a 12,17
36 13321 Zugrav vopsitor categoria a II-a 5,49
37 13331 Zugrav vopsitor categoria a III-a 4,16
38 13341 Zugrav vopsitor categoria a IV-a 50,32
LISTA cuprinzand consumurile cu mana de lucru
0 1 2 3 4=2x3 5
Total ore manopera: 99.057,37
Lei
TOTAL
EURO

1 EURO = 3,5500 Lei, curs la data de 20.05.2009

Incheiere

Raportul generat cu programul WinDoc 3.8 SP177. Web-site: www.deviz.ro; E-mail: windoc@softmagazin.ro; Telefon: 0236.477007
 3. MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 177, POIANA MICULUI - SUCEVITA ,
KM.12+591,00 -15+413.00
OBIECTUL: 3.2. Obiect 2AMENAJARE DRUM JUDETEAN DJ 177, POIANA MICULUI -
SUCRVITA , KM 12+491.00 - 15+413.00

LISTA
cuprinzand consumurile de ore de functionare a utilajelor de constructii
Nr. Ore de Tariful unitar Valoarea
crt. Denumirea utilajului de constructii functionare (exclusiv TVA) (exclusiv TVA)
- Lei / ora - - Lei -
0 1 2 3 4=2x3
1 5603 Autocisterna cu dispde strop cu m.a.j. 5-8t 748,26
2 3546 Autogreder pina la 175cp 646,37
3 6751 Automacara 5 tf, Hmax = 6,5m deschidere max= 377,88
5,5m
4 4053 Autovehicul spec pt intr si reparare drum caroser 2.186,00
lea 6,5t
5 3706 Betoniera cu amestec fortat actelectric 251-500l 603,36
6 3553 Buldozar pe senile 65-80cp 25,86
7 3548 Buldozer pe pneuri 60-100cp 180,17
8 3554 Buldozer pe senile 81-180cp 16,39
9 3710 Centrala de beton semiautomatizata 21-40mc/ora 79,44
10 4004 Compactor autopropcu rulour.(valturi) pina la 12tf .921,22
11 4005 Compactor static autoprop,cu rulouri(valturi),r8- 2.870,16
14;de 14tf
12 3511 Excavator pe senile actelectric 2,5-2,9mc 12,76
13 3502 Excavator pe senile cu o cupa cu motor termic 8,75
0,71-1,25mc
14 7612 Longrina metalica 3m 41.566,80
15 4062 Masina de trasat benzi de circulatie motor ardere 0,57
interna 40-45cp
16 2507 Motocompresor cu 1 ciocan de abataj 2,0-3,9 113,36
mc/min
17 2509 Motocompresor mobil joasa presiune 4,0-5,9 368,27
mc/min
18 4019 vibratoare cu motor ardere interna sub 10cp 650- 1.303,69
700kgf
19 4055 Repartizator de beton de ciment 20cp 1.303,69
20 5605 Tractor pe pneuri cu remorca de 3t 65cp 377,88
21 7673 Umbrar ptprotectia betonului de ciment la drumuri 1.303,69
22 3716 Vibrator de interior pentru beton actionat, electric 0,68
0,9-1,5 kw
23 3720 Vibrator universal cu motor termic 2,9-4cp 18,08
24 4057 Vibrofinisor de beton de ciment cu mot ardere int 1.303,69
20-25cp
Lei
TOTAL
EURO

1 EURO = 3,5500 Lei, curs la data de 20.05.2009

Incheiere

Raportul generat cu programul WinDoc 3.8 SP177. Web-site: www.deviz.ro; E-mail: windoc@softmagazin.ro; Telefon: 0236.477007
3.2. Obiect 2AMENAJARE DRUM JUDETEAN DJ 177, POIANA MICULUI -
SUCRVITA , KM 12+491.00 - 15+413.00
OBIECTIVUL: 3. MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 177, POIANA MICULUI - SUCEVITA ,
KM.12+591,00 -15+413.00
OBIECTUL:

LISTA
cuprinzand costurile privind transporturile
Nr. Tone km ore de Tariful unitar Valoarea
crt. transportate par- functio- (exclusiv TVA) (exclusiv TVA)
Tipul de transport
cursi nare - Lei/Tona/Km - Lei -
0 1 2 3 4 5 6=2x3x5
Transport rutier
1 TRA01A10 Transportul rutier al... 67.449,50 10,00 0,20
materialelor,semifabricatelor cu autobasculanta pe
dist.= 10 km.
2 TRA01A40 Transportul rutier al... 850,00 40,00 0,80
materialelor,semifabricatelor cu autobasculanta pe
dist.= 40 km.
3 TRA06A10 Transportul rutier al betonului-mortarului 4.585,00 10,00 0,20
cu autobetoniera de... 5,5mc dist. =10km

4 TRA06A35 Transportul rutier al betonului-mortarului 124,00 35,00 0,70

cu autobetoniera de... 5,5 mc dist.=35 km

Lei
TOTAL
EURO

1 EURO = 3,5500 Lei, curs la data de 20.05.2009

Incheiere
 Bibliografie
1. Gheorghe Gugiuman & „Dimensionarea sistemelor
Izabela Galusca rutiere”
2. Dan Popovici & Vasile „indrumator de proiectare Ed. „Societatii
Boboc & Florin Avadanutei pentru Cai de Comunicatii” Academice Teiu
& Izabela Galusca Botez” Iasi-2001
3. Cososchi..... „impactul transporturilor
asupra mediului „
4. Horia Gheorghe Zarojanu „Drumuri, trasee” Iasi - 1999
5. Popa P. & Nicolae Vlad „Tehnologia lucrarilor de Cluj - 1985
constructii”
6. Vasile Boboc „ Drumuri, terasamente” Iasi - 2000
7. S. Dorobantu, S. Jercan „ Drumuri. Calcul si Ed. Tehnica
proiectare ” Bucuresti
8. Constantin Ionescu „Dinamica si stabilitatea
constructiilor”
9. Gheorghe Gugiuman „Suprastructura drumurilor”
10
.
11 Pintilie V. „Contributii privind 1996
. cuantificarea impactului de
drumuri si autostrazi
asupra mediului
inconjurator”
– teza de doctorat
12 STAS 7970-2001 „ Lucrari de drumuri.
. Conditii tehnice de calitate
si prescriptii generale de
executie ”
13 STAS 863-85 „Elemente geometrice ale
. traseelor – Prescriptii de
proiectare”
14 STAS 9470-73 „Ploi maxime – intensitati,
. durate, frecvente”
15 OG 43-1997 „Norme tehnice privind
. stabilirea clasei tehnice a
drumurilor publice ”
16 STAS 10473-86 „ Lucrari de drumuri ”
.